Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Cercetari care includ testele :

RAVEN,MAB,STANFORD-BINET,WAIS,WISC

Profesor coordonator : Adrian Luca

Student: Socotinschi (Apreutesei) Sinziana
Grupa 6,seria 2,an II

Bucuresti,2014

Inteligenta se defineste ca fiind o functie psihologica sau ansamblu de functii

datorita carora organismul se adapteaza la mediu,elaborand combinatii originale ale
conduitelor,achizitoneaza si foloseste cunostinte noi,rationeaza si rezolva problemele conform
regulilor degajate prin formalizarile logicii(Doron,2006)
Conceptul de inteligenta a fost foarte controversat de-a lungul timpului.Unii
teoreticieni au sustinut faptul ca inteligenta nu exista in realitate,ci este doar un nume sau
concept pentru a defini ceea ce masoara testele de inteligenta.Pe de alta parte,altii sustin ca
aceasta este un adevarat fenomen ce implica capacitatea de a invata din experienta,gandirea
termenilor abstracti si tratarea efectiva a diferitelor cirscumstante de mediu(Smith,2005).
Inteligenta a primit in istoria psihologiei numeroase definitii,fiind un subiect cu
adevarat foarte controversat.Bergson defineste inteligenta ca fiind facultatea de a fabrica
obiecte artificiale,in special unelte si de a avaria la infinit aceasta fabricatie.Din acest fapt
rezulta ca ea nu este numai o capacitate combinatorica in formarea asociatiilor ci si o abilitate
functionala care face posibile rezolvarile de situatii prin descoperirea unor raporturi noi,greu
sesizabile perceptiv sau in baza vechilor asociatii.De asemenea,Jean Piaget considera
inteligenta ca fiindo relatie intre intre organism si lucruri.In viziunea sa,caracteristicile
definitorii pentru inteligenta sunt : sesizarea relatiilor,combinarea unor elemente stocate
anterior in formule noi cu elaborarea strategiilor de rezolvare,reversibilitatea
constructiilor,coordonarea actiunilor in mod flexibil si fluid,combinarea unor modalitati
algoritmice cu modalitati euristice.
Descartes definea inteligenta ca fiind mijlocul de a achizitiona o stiinta perfecta
privitoare la o infinitate de lucruri.In aceasta definitie se regaseste inteligenta ca sistem
complex de operatii si inteligenta ca aptitudine generala.
Din punct de vedere psihologic,in nucleul inteligentei se afla intelectul impreuna cu :
actele senzorio-perceptive-motrice,gandirea care isi dezvaluie calitatile declansandu-se
prompt,flexibil alaturi de imaginatie care imprima aceste calitati facandu-le originale.
Inteligenta se constituie ca o aptitudine generala ce ajuta in adaptare,acomodare,si
rezolvarea de probleme ce apar pe parcursul vietii noastre.De aceea,este benefic sa dispunem
de diferite jocuri,jucarii,exercitii pentru a dezvolta inteligenta copilului din perioade cat mai
timpurii,fiindca,astfel contribuim la perfectionarea capacitatii lui de a intelege,a se orienta,a
interpreta,a analiza,a observa,a compara,a judeca si a exprima gandurile cat mai clar,plastic si
logic(Deac,2007).Cicero era de parere ca inteligenta inseamna puterea si functia mintii de a
stabili legaturi si a face legaturi intre legaturi,ceea ce inseamna ca inteligenta ajuta
copilul,dar si adultul sa anticipeze si sa previna evenimentele,sa interpreteze
comportamente,situatii si sa utilizeze vechile cunostinte si experiente in situatii noi.
Testul Raven este cel mai celebru test folosit pentru masurarea inteligentei,masurand
factorul G,adica inteligenta generala,nivelul de dezvoltare mentala.Acesta cuprinde mai multe
variante : Matricile Progresive Standard care contin 60 itemi;Matricile Progresive Avansate,ce
contin 48 de itemi,si Raven colorat care contine 36 de itemi.Aceasta varianta este special
conceputa pentru lucrul cu copiii.Matricile Progresive Standard (SPM)au fost construite
pentru evaluarea inteligentei persoanelor cu varsta cuprinsa intre 6 si 80 de ani.Testul Raven a

fost adaptat in peste 60 de culturi si are indicatori psihometrici care atesta valoarea sa in
evaluarea inteligentei.
Prima forma construita de J.C.Raven,a constat din seriile Standard,destinate sa acopere
o plaja larga de categorii de subiecti,de la subiecti cu performante joase si copii,la subiecti cu
performante superioare,adulti si varstnici.Seria Standard a fost ulterior dezvoltata prin
desprinderea din ea a Matricilor Progresive Colorate si a Matricilor Progresive Avansate.
Matricile Progresive Standard sunt divizate in cinci seturi (A,B,C,D si E )a cate 12
probleme.Fiecare set incepe cu o problema usoara,a carei rezolvare este cat se poate de
evidenta.Problemele care urmeaza trateaza o tema in cursul careia rezolvarea problemelor se
bazeaza pe argumente achizitionate cu ocazia problemelor anterioare,astfel progresiv,acestea
devenind din ce in ce mai dificile.Testul este administrat intr-o maniera standard,si se bazeaza
pe o instruire din mers.Exista cinci categorii de probleme de dificultate progresiva,rezolvarea
lor presupunand o invatare din experienta castigata sau invatare potentiala.Acest format
ciclic,permite psihologului sa evalueze consistenta intelectuala a unei persoane de-a lungul
celor cinci linii de gandire.Lungimea testului este suficienta pentru ca sa permita o analiza de
profunzime a subiectului.
In cazul Matricilor Progresive Colorate,intre seturile A si B a fost introdus un set nou
de probleme,Ab.Acesta a fost proiectat incat sa investigheze cu precizie procesele intelectuale
ale copiilor,persoanelor retardate mintal si varstnicilor.Maniera colorata de prezentare a
testului capteaza atentia,acesta devine in mod spontan mai interesant si evita utilizarea unor
instructiuni verbale prea numeroase.
Performanta pe setul Ab depinde de capacitatea subiectului de completare a unor
patterne continuu si care se complica treptat.In cazul setului Ab,succesul depinde de
capacitatea subiectului de a vedea figuri discrete ca intreguri spatiale si sa aleaga acele figuri
care completeaza desenul.Setul B se bazeaza pe sesizarea de analogii,el identifica subiectii
care pot sau nu sa gandeasca in acesti termeni.Cateva dintre problemele din setul B sunt de
acelasi grad de dificultate cu problemele din setul C,D, si E .
Matricile Progresive Avansate sunt destinate examinarii subiectilor cu nivel
educational superior,a caror scoruri se situeaza printre primele 25 % din populatie.Matricile
Progresive Avansate evalueaza rapid si precis rapiditatea cu care opereaza functiile
intelectuale.Setul I contine 12 probleme si este utilizat ca mijloc de instruire,ilustrand metoda
de lucru cu Matricile Progresive Standard.Acesta poate fi utilizat cu restrictie de timp sau cu
timp nelimitat pentru a obtine un index rapid al aptitudinilor intelectuale sau eficientei.Setul I
poate fi urmat imediat de Setul II,desi unii cercetatori prefera sa lase un interval de timp mai
mare-chiar o zi.Setul II contine 36 de probleme,aranjate intr-o ordine crescatoare de
dificultate.In functie de scopul urmarit,se poate calcula un index \ scor de eficienta
intelectuala.
Proba Matricile Progresive Standard a fost publicata prima data in anul 1938(revizuiri
ale probei au fost facute in anii 1947 si 1956) avand ca fundamentare teoretica principiile
neogenezei formulate de Ch.Spearman.Matricile Progresive Standard se dorea a fi o proba
potrivita pentru compararea oamenilor,sau pentru sesizarea diferentelor individuale cu privire
la capacitatea de observare si claritatea gandirii.In numeroase discutii despre testul
sau,J.C.Raven a precizat ca acesta nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala,ci o
capacitate generala de organizare a Gestalt-ului si de integrare a relatiilor.In mod

obisnuit,Matricile Progresive Standard este administrat impreuna cu Scala de Vocabular Mill

Hill sau orice alta scala de vocabular consacrata cerintelor culturale in care se utilizeaza
testul.Pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial,cu Matricile Progresive Standard au fost
testati pentru 3 milioane de oameni.
Proba Matricile Progresive Standard este prezentata intr-o brosura care contine 60 de
pagini corespunzatoare numarului de probleme care trebuie rezolvate.Fiecare item-problema
este ilustrat pe o singura pagina.O problema consta dintr-un desen abstract si o matrice din
care lipseste o portiune.Subiectului i se cere sa examineze figura si sa selecteze din cele 6 sau
8 figuri de sub matrice pe aceea care completeaza elementul absent.Matricile Progresive
Standard este grupata in 5 serii formate din cate 12 itemi,A,B,C,D,E.Fiecarei serii ii
corespunde o anumita categorie sau tip de itemi-problema:seria A contine stabilirea de relatii
in structura matricii,seria B contine analogii intre perechile de figuri ale matricii,seria C
contine schimbari progresive in figurile matricii,seria D contine permutari,regrupari de figuri
in interiorul matricii,iar seria E contine descompuneri in elemente ale figurilor matricii.
Desi Matricile Progresive Raven contine un singur tip de sarcini,varietatea si
complexitatea problemelor pe care le pune il apropie de obiectivele inteligentei generale.In
aceasta situatie intra solicitari legate de capacitatea de restructurare mintala a informatiei cu
determinari din sfera mobilitatii rigiditatii mintale si de transfer a informatiei si schemelor de
gandire achizitionate sau invatate in timpul parcurgerii testului.
Seria A contine matrici statice cu modele omogene.Sarcina subiectului este sa
exploreze matricea si sa gaseasca printre cele sase figuri de sub ea pe aceea care completeaza
portiunea absenta din matrice.In acest mod,subiectul este pus in situatia sa realizeze o analiza
perceptiva de finete a partilor componente ale matricii,sa efectueze operatii de analiza,sinteza
si comparare a partilor lacunare ale matricii cu toate cele sase figuri raspuns.
Seria B contine o matrice compusa din patru elemente,al patrulea fiind absent.La
itemii B1 si B2,partile componente ale matricii sunt identice;la urmatorii itemi acestea difera
si formeaza o structura relationata logic.Sarcina subiectului este sa stabileasca o relatie logica
intre doua figuri pe baza punctelor simetrice dintre ele.
Seria C este construita din matrici formate din noua elemente (3x3) cu un element
lipsa.Rezolvarea presupune descoperirea unor schimbari progresive ale figurilor din interiorul
matricii.Sunt prezentate si figuri care presupun schimbari continue de pozitie si modificari
dinamice care determina includerea unui grad de complexitate atat pe orizontala cat si pe
verticala.Sunt oferite opt raspunsuri din care subiectul trebuie sa aleaga unul.
Seriile D si E sunt compuse din cate 12 matrici fiecare.O matrice este construita din 9
elemente,una fiind lipsa.Raspunsul subiectului presupune selectarea unei figuri din cele 8
prezentate ca variante de raspuns sub fiecare matrice.Seria D are probe care sunt proiectate pe
principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical.In acest context raspunsul corect
inseamna o urmarire consecutiva a figurilor si alternarea lor in structura matricii-descoperirea
criteriilor schimbarii complexe.In ceea ce priveste seria E,rezolvarea face apel la elaborarea
unor operatii mintale de abstractizare si sinteza dinamica realizate la nivelul palierelor
superioare ale activitatii de gandire.Subiectul trebuie sa observe evolutia complexa,cantitativa
si calitativa a sirurilor dinamice.La baza rezolvarii unei matrici stau operatii simple aritmetice
de adunare si scadere a elementelor din componenta matricii.

Matricile Progresive Standard poate fi administrat de la 8 ani,ca proba individuala sau

colectiva,cu timp nelimitat si limitat.Cand se urmareste efectuarea unei diagnoze in scop
clinic,se recomanda administrarea probei fara limita de timp.In scopuri de selectie
profesionala sau avizare pentru locul de munca este recomandata examinarea cu limita de
timp.Cand Matricile Progresive Standard sunt utilizate fara limita de timp,ele investigheaza
mai mult capacitatea de observare si gandire clara.In examinarea individuala,psihologul poate
inregistra timpul de parcurgere integrala a probei (in general proba este rezolvata intr-un timp
mediu de 40-50 minute.60 de minute este considerat un ritm de rezolvare normal),sub 30 de
ani ritmul de rezolvare este mai rapid (30-35 minute).
Primele teste asemanatoare cu testele moderne de inteligenta au fost descoperite de
catre psihologul francez Alfred Binet la sfarsitul secolului al XIX lea.Guvernul i-a cerut lui
Binet sa creeze un test care sa detecteze copiii care aveau un nivel intelectual prea scazut
pentru a beneficia de un program scolar regulat.Binet a presupus ca inteligenta trebuie sa fie
masurata prin sarcini care necesitau rationare si capacitati de rezolvare a problemelor mai
degraba decat abilitati motorii si de perceptie.Binet a considerat ca un copil greoi sau marginit
era asemenea unui copil normal a carui dezvoltare mentala ramasese in urma.In cadrul
testelor,copiii cu minte greoaie s-ar fi comportat asemeni unui copil de o varsta mai mica,in
timp ce capacitatile mentale ale unui copil destept erau caracteristice pentru un copil de o
varsta mai mare.Binet a inventat o scala a itemilor de test,de dificultate din ce in ce mai
mare,care masura tipurile de modificari in inteligenta asociate in mod obisnuit cu
cresterea.(Smith,2005).
Scala de inteligenta Stanford-Binet a fost revizuita in 1937,1960,1972 si mai recent in
1986.In ciuda vechimii,scala Stanford-Binet este unul dintre cele mai folosite teste
psihologice.Terman a standardizat administrarea testului si a dezvoltat norme in functie de
nivelul de varsta,aplicand testul pe mii de copii de varste diferite.Terman a retinut conceptul
lui Binet de varsta mentala.Fiecare item al testului a fost gradat in functie de varsta,la nivelul
la care marea majoritate a copiilor l-a trecut.Varsta mentala a unui copil poate fi obtinuta prin
insumarea numarului de itemi rezolvati corect la fiecare nivel.In plus,Terman a adoptat un
index adecvat de inteligenta sugerat de psihologul german William Stern.(Smith,2005).
Cea mai noua revizuire a testului Stanford-Binet foloseste scoruri standard pentru
varste in loc de scoruri IQ.Acestea sunt interpretate in functie de repartitie,ceea ce arata
procentul de indivizi din grupul de standardizare care se situeaza sub un punctaj dat.Conform
imaginii curente asupra IQ-ului ca un element compus din diferite capacitati,revizuirea din
1986 a testului Stanford-Binet isi grupeaza testele in patru zone mari:rationament
verbal,rationament abstract\vizual,rationament cantitativ si memoria pe termen
scurt.(Smith,2005).
In 1939,David Wechsler a realizat un nou test pentru ca a considerat ca testul StanfordBinet depindea prea mult de aptitudinile lingvistice si nu era potrivit pentru adulti.Scala de
inteligenta Wechsler pentru adulti (WAIS-Wechsler Adult Intelligence Scale,1939)este
impartita in doua sectiuni : o scala verbala si o scala de performanta,ce produc scoruri
separate ca si o scala completa IQ.Mai tarziu,Wechsler a realizat un test similar pentru copii
(WISC-Wechsler Intelligence Scale for Children,1958).
MAB-II (Multidimensional Aptitude Battery II-Bateria Multidimensionala de
Aptitudini)a fost proiectata pentru a furniza o masura comoda si scorabila a aptitudinii

cognitive generale.MAB-II contine doua grupuri de scale,verbale si nonverbale.Cate cinci

scale sunt grupate in fiecare din dimensiunile verbala si performanta.Aceste dimensiuni
pot fi administrate fie separat,fie impreuna,pentru a se obtine o evaluare completa a
aptitudinilor individuale.In plus fata de cele 10 scoruri ale subtestelor,MAB-II furnizeaza un
scor QI verbal,un scor QI Performanta si un scor QI Complet.
Bateria Multidimensionala de Aptitudini poate fi utilizata intr-o varietate de scopuri si
contexte: clinici si institute de sanatate mintala,in consiliere educationala,consiliere
vocationala si profesionala,domeniul organizational-industrial,afaceri si cercetare.
MAB-II Verbal dispune de urmatoarele scale: V1 informatie-acumularea unui fond de
cunostinte de diverse aspecte;masoara ca aptitudini specifice capacitatea de memorare,se pune
accent mai ales pe memoria de lunga durata.V2 Intelegere-aptitudinea verbala generala si
inteligenta sociala interpersonala;specific sunt vizate receptivitatea sociala si flexibilitatea
comportamentala.V3 Aritmetica rationamentul si rezolvarea problemelor,capacitatea de
abstractizare;sunt vizate rationamentul matematic si usurinta aritmetica,rationamentul
deductiv,V4 Similaritati-conceptualizare,ordonare asemanari si deosebiri intre proprietatile
obiectului;aptitudinea specifica investigata este rationamentul inductiv,V5 Vocabularcapacitatea de a memora eficient,categorizare si reactualizare a informatiilor;sunt evaluate
abilitatile verbale de exprimare orala si in scris,argumentare verbala.Aceste scale evalueaza
aptitudinile verbale,mnezice si de invatare,numerice,si capacitatea de a stoca,categorisi si
recupera informatii de tip verbal.
MAB-II Performanta dispune de urmatoarele scale:P1Simboluri numerice-implica
activitatea vizual-motorie;se axeaza pe acuitatea vizuala,memoria figurala,aptitudinile
motrice,viteza procesarii informatiei,motivatie si perseverenta,P2 Completare de imaginirapiditatea structurarii informatiilor,P3 Spatial-aptitudinea spatiala,rapiditatea perceptiei si
capacitatea de vizualizare in miscare,P4 Aranjare de imagini-identificarea secventelor cu
sens,ordonarea informatiilor si receptivitatea sociala,P5 Asamblare de obiecte-aptitudinile de
analiza perceptuala si capacitatea de vizualizare,scale care masoara in principal aptitudini
spatiale de miscare si de perceptie.
Prima cercetare in care s-a utilizat scala de inteligenta Stanford Binet se numeste
Influenta practicarii dansului sportiv asupra memoriei,comprehensiunii verbale si inteligentei
sociale.
Obiective:cercetarea si-a propus sa exploreze relatia existenta intre practicarea
dansului sportiv la varste mici si,mai,apoi,in adolescenta si dezvoltarea cognitiva a copiilor si
adolescentilor.
Ipoteze :
1)Practicarea dansului sportiv influenteaza dezvoltarea cognitiva atat la copii,cat si la
adolescenti.Memoria,abilitatile verbale si inteligenta sociala sunt influentate de practicarea
acestui sport.
2)Exista o influenta a variabilei independente,dans sportiv,asupra variabilelor
dependente:memorie,comprehensiune verbala si inteligenta sociala.
3)Memoria auditiva a cuvintelor va fi influentata atat de practicarea dansului
sportiv,cat si de momentul masurarii.

4)Are loc un efect de interactiune al varstei,genului si dansului asupra variabilelor

dependente comprehensiune verbala,inteligenta sociala si memorie.
Variabile dependente :
a)Comprehensiune verbala-operationalizata prin itemii Testul de vocabular oral al
probei Stanford-Binet
b)Inteligenta sociala-operationalizata prin factorii:abilitatea de a forma si mentine
relatii,cooperare
si
munca
in
echipa,managementul
conflictelor,autoevaluare
corecta,persuasiune si dependenta emotionala,masurata cu ajutorul chestionarului IS 10
c)Memorie de lucru-memoria auditiva a cuvintelor operationalizata prin itemii Probei
Nestor-varianta A si memoria vizuala-operationalizata prin itemii Testului MC ai probei
EVIQ.
Variabile independente:
a)practicarea dansului sportiv:da\nu
b)gen:masculin\feminin
c)varsta:10-11 ani\16-17 ani
d)momentul masurarii:inainte\dupa efectuarea unui antrenament\ora obisnuita
Variabile controlate :
a)mediul de provenienta-proveniti din mediul urban
b)performanta scolara-medii peste 9.00 in semestrul scolar anterior masurarii
c)practicarea unui alt sport de performanta-majoritatea subiectilor participanti la
cercetare practica si un alt sport de performanta.
Participanti:
Studiul a fost realizat pe un numar de 136 de subiecti,elevi la doua scoli din
municipiul Iasi:29 de elevi erau in clasa a 4-a la Scoala Generala Otilia Cazimir,iar ceilalti
107 erau elevi in clasele a 4-a si a 10-a la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri.Subiectii
practicau dansul sportiv,sau o facusera in trecut,pe o perioada cuprinsa intre 12 si 48 de luni.
Instrumente:
Chestionarul de masurare a Inteligentei sociale a fost construit in cadrul echipei de
cercetare E-team incepand cu luna aprilie 2009 si cu finalizare in aprilie 2010.Modelul
teoretic
pe
care
s-a
bazat
constructia
acestui
chestionar
cuprinde
6
dimensiuni:persuasiune,abilitatea de a forma si a mentine relatii avantajoase pentru propria
persoana,cooperare si munca in echipa,managementul conflictelor,autoevaluare corecta si
dependenta emotionala.Chestionarul initial cuprindea 135 de itemi.Acesta a fost pretestat pe
200 de subiecti,iar in urma analizelor statistice,a ramas cu 114 itemi.
Chestionarul de masurare a Memoriei vizuale a fost construit tot in cadrul echipei de
cercetare E-team.El face parte dintr-un test mai complex de masurare a inteligentei sub toate
formele ei (EVIQ).

Proba Memorie spatiala(MS)este alcatuita dintr-o seria de 10 simboluri care sunt

asociate cu cifre de la 0 la 9 in cadrul unui tabel.Subiectul are la dispozitie un timp limitat
pentru a memora acele analogii,dupa care,tot in timp limitat,va completa un alt tabel in care
sunt trecute doar simbolurile.Aceasta proba a fost pretestata initial in cadrul echipei de
cercetare care a elaborat-o pe un esantion reprezentativ de 560 de subiecti.Analizele statistice
realizate pe lotul vizat au relevat un coeficient de consistenta Alpha Cronbach egal cu 0,836.
Evaluarea comprehensiunii verbale s-a realizat cu ajutorul Testului de vocabular oral
din proba Stanford Binet.Aceasta cuprinde 31 de itemi,din care,in urma pretestarii,s-au
eliminat 5 itemi ,care erau ori foarte usori,ori foarte grei.Testul aplicat in cadrul cercetarii a
cuprins 26 de itemi.In urma analizelor statistice pe lot,s-a obtinut un coeficient Alpha
Cronbach egal cu 0,799.
Memoria auditiva a cuvintelor a fost evaluata cu ajutorul probei Nestor-Varianta
A,care cuprinde 30 de cuvinte grupate in 5 categorii distincte.Sarcina acestei probe este :
memorarea auditiv-verbala a unei serii de cuvinte izolate si reproducere verbal-grafica in scris
a cuvintelor memorate.Proba Nestor are doua serii paralele de testare,A-B,fiecare avand cate 5
cuvinte din urmatoarele categorii:animale,plante,obiecte de scoala,denumiri de
oameni,alimente,elemente geografice.Succesiunea categoriilor este fixa,seriile fiind astfel
foarte asemanatoare din punct de vedere al structurii lor.Nu se comunica subiectului existenta
acestor categorii.Sarcina presupune memorarea listei cu cuvinte auzite si reproducerea in scris
a cuvintelor memorate,indiferent de ordinea lor de prezentare din lista lecturata.
Toate informatiile despre variabilele independente si cele controlate au fost retinute cu
ajutorul unui chestionar care solicita completarea acestor informatii.
Rezultate si interpretari:
Ipoteza 1:practicarea dansului sportiv influenteaza dezvoltarea cognitiva atat la
copii,cat si la adolescenti.Memoria,abilitatile verbale si inteligenta sociala sunt influentate de
practicarea acestui sport.
Ipoteze specifice 1 : a)subiectii care practica dans sportiv vor obtine scoruri
semnificativ mai bune atat la memoria auditiva,cat si la memoria vizuala,fata de cei care nu
practica dansul sportiv.
Pentru memoria auditiva a cuvintelor,ipoteza se confirma atat pentru timpul 1 cat si
pentru timpul 2.Ceea ce inseamna ca cei care fac dans sportiv au o memorie auditiva imediata
semnificativ mai buna decat cei care nu practica acest sport:t(132)=4,246,la un prag de
semnificatie p<0,001.De asemenea,memoria auditiva pe termen mediu,masurata in timpul
T2,este semnificativ mai buna pentru persoanele care practica dans sportiv,decat pentru cele
care nu practica acest sport:t(132)=2,625,cu un prag de semnificatie p=0,010.
In ceea ce priveste memoria vizuala,nu s-au obtinut diferente semnificative intre
rezultatele subiectilor care practica dans sportiv si cei care nu-l practica.M(ds)=9,78 si
M(nds)=9,52,valoarea testului t fiind nesemnificativa:t(134)=1,349,cu un prag de semnificatie
p=0,180>0,05
b)Subiectii care practica dansul sportiv vor avea scoruri semnificativ mai mari la
comprehensiunea verbala decat cei care nu practica.

Pornind de la rezultatele cercetatorilor americani,care sustin influenta dansului in

achizitia limbajului,respectiv legatura existenta intre procesele psihice care stau la baza
achizitiilor motorii din timpul dansului si cele care stau la baza achizitionarii si dezvoltarii
limbajului,s-a presupus ca dansatorii sportivi vor obtine scoruri mult mai bune la
comprehensiunea verbala,decat cei care nu practica acest sport.Rezultate statistice confirma
aceasta ipoteza,cu un t(132)=2,298,la un prag de semnificatie p=0,023.
c)Inteligenta sociala va fi semnificativ mai buna la copiii si adolescentii care practica
dansul sportiv.Si aceasta ipoteza este confirmata de rezultatele statistice,care atesta ca
subiectii care practica dansul sportiv au o inteligenta sociala mai ridicata decat cei care nu
practica acest sport.La un prag de semnificatie p=0,007,cu un t(133)=2,736,ipoteza este
sustinuta.
Ipoteze specifice2:performanta celor care practica dans sportiv va fi mai buna decat a
celor care nu-l practica,atat la momentul masurarii T1,cat si la T2(dupa un antrenament sau o
ora obisnuita).
Rezultatele testelor t realizate confirma aceasta ipoteza,indicand ca subiectii care
practica dans sportiv au o memorie auditiva mai buna decat cei care nu practica acest sport,ei
redand mai multe cuvinte atat la prima masurare,cat si la a doua.Diferentele de memorare a
cuvintelor in functie de practicarea dansului sportiv in T1 sunt in favoarea celor care practica
dasul cu un t(133)=4,246 la un p<0,001,iar in T2 cu t(133)=2,265,la un p=0,01.
Ipoteze specifice 3:a)exista un efect de interactiune al varstei,genului si dansului
sportiv asupra inteligentei sociale.In urma tratamentelor statistice,s-a putut observa ca exista
un efect de interactiune al variabilelor varsta,gen si dans sportiv asupra variabilei dependente
inteligenta sociala:F(1,135)=10,084 SI P=0,002.Testul t releva faptul ca adolescentii care
practica dans sportiv au scoruri mai bune la inteligenta sociala decat copiii care practica acest
sport.Nu exista insa diferente intre copiii si adolescentii care nu practica dans sportiv in ceea
ce priveste inteligenta sociala.De asemenea,baietii care practica dans sportiv au obtinut
scoruri mai mari la proba de inteligenta sociala decat fetele care practica acest sport.Nu exista
insa diferente semnificative intre baietii si fetele care nu practica dansul sportiv.
b)exista un efect de interactiune al variabilelor independente asupra variabilei
comprehensiune verbala:F(1,134)=11,861 si p=0,001.Baietii care practica dans sportiv au
obtinut scoruri mai mari la comprehensiunea verbala decat fetele care practica acest sport.Nu
exista insa diferente intre baietii si fetele care nu practica dans sportiv.
c)exista un efect de interactiune al varstei,genului si dansului sportiv asupra
memoriei.S-a confirmat ca exista un efect de interactiune al variabilelor gen,varsta si dans
sportiv asupra variabilei memoria auditiva a cuvintelor la prima masurare:F(1,134)=8,016 si
p=0,005,dar nu si la a doua masurare F(1,134)=2,655 si p=0,106>0,05.Baietii care practica
dansul sportiv au retinut mai multe cuvinte decat fetele din aceeasi conditie,in timp ce pentru
subiectii care nu practica dansul sportiv nu s-au obtinut astfel de diferente.
Concluzii:majoritatea ipotezelor acestui studiu au fost confirmate de rezultatele
statistice,ceea ce inseamna ca exista o legatura importanta intre practicarea dansului sportiv si
dezvoltarea cognitiva a copiilor de 10-11 ani,dar si a adolescentilor cu varsta cuprinsa intre
16-17 ani.Dansul sportiv influenteaza atat imbunatatirea memoriei,cat si a comprehensiunii
verbale si a inteligentei sociale.

A doua cercetare se refera la sondajul de caracterizare psihologica a echipei de ciclisti

de elita din Iran.Scopul acestei cercetari consta in studierea caracteristicilor psihologice ale
subiectilor din echipele nationale de ciclism din Iran.S-au studiat trasaturile de personalitate si
cognitive ce contureaza personalitatea subiectilor care conduc la obtinerea succesului in
ciclism.In lotul de cercetare au fost inclusi toti membrii echipelor nationale de ciclism din
Iran,atat juniori si seniori,grupuri pe disciplina de rezistenta si viteza.In acest studiu au fost
utilizate urmatoarele instrumente de masurare:Scala de Inteligenta Tehran-StanfordBinet,Chestionar de masurare a Rezistentei Madi si Kobasa si Testul de Personalitate
Multifactorial Minnesota(MMPI).Rezultatele au aratat ca nu a existat nicio diferenta
semnificativa intre profilul de biciclisti iranieni si standardele de informatii internationale si
numai memoria de lucru a acestor oameni a fost mai mare decat nivelul normal.Rata de
angajare,controlul si rezistenta (total)au fost mai mari decat nivelul mediu sau asteptat la
biciclisti,in timp ce provocarea a fost mai mica decat nivelul asteptat de populatie.
Tehran-Stanford-Binet include 2 subteste de inteligenta verbala si inteligenta nonverbala.De asemenea,include 10 subteste in 2 combinatii:prima de inteligenta verbala si a
doua de inteligenta non-verbala.Consistenta interna in cazul acestui test a variat intre 0,95 la
0,98 pentru inteligenta totala,intre 0,90 la 0,92 pentru fiecare 5 factori si de la 0,84 la 0,89
pentru fiecare din cele 10 teste.In plus,proba test-retest a aratat ca consistenta si stabilitatea
testului este de 0,75.
A treia cercetare care include Scala Stanford-Binet se numeste Evaluarea abilitatilor
memoriei de lucru a copiilor cu ADHD,utilizand testul de inteligenta Stanford-Binet,editia a
v-a.
Acest studiu a avut ca scop investigarea abilitatilor memoriei de lucru a copiilor cu
deficit de atentie\hiperactivitate(ADHD).
Subiecti:Intr-un design experimental retrospectiv,comparativ,datele a 46 de copii
diagnosticati cu ADHD au fost comparate cu datele a 59 de copii ce nu erau diagnosticati cu
hiperactivitate.
Instrumente:abilitatile memoriei de lucru au fost evaluate cu ajutorul testului StanfordBinet,Editia a V-a (SBV).Testul a fost administrat si scorat conform procedurilor
standardizate.
Procedura:Dintr-un total de 202 participanti,dintre care 114 subiecti de gen masculin si
88 de gen feminin,au fost selectati,dupa ce au fost diagnosticati 105 subiecti(46 in grupul
celor cu ADHD si 59 in grupul de control),cu varste cuprinse intre 8 si 17 ani.Ambelor
grupuri li s-au aplicat testul de inteligenta Stanford-Binet,conform procedurilor standardizate.
Rezultate:datele au fost prelucrate si analizate cu testul t.Rezultatele au aratat ca
scorurile grupului cu ADHD(M=90,00,SD=12,4),au fost semnificativ mai mici decat scorurile
grupului de control(M=100,20,SD=12,6;t(103)=4,15,p<0,01).In concluzie,rezultatele acestui
studiu arata ca,copiii diagnosticati cu ADHD experimenteaza dificultati ale abilitatilor
memoriei de lucru.
Prima cercetare privind testele WAIS\WISC se numeste Comparatie intre WISC si
WAIS la varsta de 16 ani.A fost testat un grup de 30 de participanti cu testul WISC,iar dupa 4
saptamani au fost testati din nou cu testul WAIS.In acest interval,toti participantii au implinit
varsta de 16 ani.Varsta cronologica fiind constanta,corelatia a fost calculata pentru variate

valori ale scalei IQ a celor doua teste si indica ca IQ obtinut la varsta de 16 ani de la cele 2
scale sunt foarte puternic comparabile.In general,rezultatele indica faptul ca tranzitia de la
WISC la WAIS la varsta de 16 ani nu aduce erori semnificante in determinarea IQ-ului.
A doua cercetare privind testele WAIS si WISC se numeste Diferente etnice de grup
intre scorurile WAIS si WISC la baietii delincventi.Acest studiu investigheaza modelele
scorului IQ a 2498 de baieti delincventi din diferite grupuri etnice la testul WISC si
WAIS.Variabilele examinate includ varsta,clasificarea etnica,IQ verbal,performanta IQ si
scorurile IQ.Rezultatele au aratat ca scorurile medii IQ ale diferitelor grupuri etnice s-au
raspandit intr-un interval de 15 puncte pentru anglo cele mai mari si mai mici pentru
negrii.Scorurile testului WISC au fost mai scazute decat scorurile testului WAIS pentru toate
grupurile.Scalele de performanta au relevat scoruri medii mai mari decat scalele verbale.
A treia cercetare privind testul WAIS-IV se numeste Anxietatea fata de matematica
afecteaza,in cazul studentilor,in mod diferentiat performanta aritmetica la WAIS-IV.
Studiile anterioare au aratat ca anxietatea fata de matematica poate modifica nivelul
performantelor in cadrul acestui domeniu.Nu este insa cunoscut daca aceasta anxietate poate
influenta performantele memoriei de lucru,in cadrul unei evaluari neuropsihologice.
In acest studiu au participat 172 de subiecti,studenti,dintre care 70 de gen masculin,cu
varste cuprinse intre 18 si 32 de ani.Subiectii sunt de la aceeasi universitati si au diverse
nationalitati.Privind instrumentele,tuturor participantilor li s-a cerut consimtamantul in scris
pentru participarea la acest studiu,dupa care li s-a aplicat mai intai o scala de masurare a
anxietatii la adulti(AMAS),dupa care au completat subtestele WAIS-IV.
Privind rezultatele,acestea indica ca anxietatea legata de matematica a prezis
performantele la aritmetica,dar nu si la probele DS sau LNS,sugerand ca anxietatea poate
influenta in mod negativ cadrul memoriei de lucru si a rezultatelor WAIS-IV.
Prima cercetare privind testul MAB se numeste Relatia dintre variabilele de
personalitate,inteligenta si nivel managerial.
Obiectivul principal al acestui studiu este de a identifica acele trasaturi de personalitate
care pot diferentia cu privire la nivelul de conducere al celor trei grupuri de manageri.Al
doilea obiectiv este de a explora relatia dintre inteligenta si nivelul managerial pentru a
identifica daca si care fatete ale inteligentei sunt capabile sa se diferentieze in ceea ce priveste
modul de conducere al celor trei grupuri de manageri.
Ipoteze:
1)trasaturile de personalitate variaza in functie de nivelurile de conducere
2)inteligenta variaza in functie de nivelurile de conducere.
Studiul a fost realizat pe 82 de manageri participanti dintre care 30 de barbati si 52 de
femei.Distributia persoanelor a depins de varianta varstei de la 24,91 la 49,67,ceea ce
inseamna varsta 31,2,SD=5,31.
Privind instrumentele,la cercetare s-au folosit teste precum:FPI,NEO PI-R,KAI,MBTI
si MAB-II.

Privind rezultatele testului MAB-II,media si SD au fost considerate doar pentru scorul

global al IQ-ului verbal,IQ de performanta si IQ total.Rezultatele au evidentiat faptul ca doar
IQ verbal si IQ total pot face diferenta peste cele trei programe-IQ verbal(F=7,392,P<0,01),IQ
total (F=5,426,p<0,05).
Componenta verbala a IQ-ului arata ca capacitatea de a invata si de mediere verbala a
experientei manageriale este un indicator important al nivelului de conducere,in acelasi
timp,partea de performanta a IQ,determinata genetic nu este discriminata.
O alta cercetare care utilizeaza testul MAB-II se numeste Influenta motivatiei asupra
performantei manageriale.Acest studiu si-a propus sa determine care este impactul motivatiei
asupra performantei manageriale.Exista multe cercetari care arata ca motivatia este un
predictor important in ceea ce priveste succesul in diverse domenii si in primul rand in munca.
Ipoteze:
1)exista o corelatie pozitiva intre motivatia cumulativa si celelalte variabile:potentialul
managerial global,scorul mediu al performantei manageriale pe trei ani si coeficientul de
inteligenta,vechimea in firma
2)motivatia poate prezice o parte din varianta performantei manageriale medii pe trei
ani.Pe baza rezultatelor se poate construi o ecuatie de regresie intre motivatie si performanta
medie pe trei ani,utila in predictia performantei manageriale,selectie,promovare si dezvoltarea
competentelor.
Participantii la acest studiu au fost 247 de manageri,din trei companii care activeaza in
business-uri diferite in Romania(imobiliare,cercetare de piata si servicii educationale).Studiul
a fost efectuat in perioada 2009-2011.Din cei 247 de manageri,36,4% au fost de gen
masculin(N=90)si 63,6% de gen feminin(157).Toti subiectii aveau studii superioare si erau in
functia manageriala de cel putin un an.Media de varsta a fost 31,24 ani.Vechimea medie in
companie a fost de 4,27 ani.A fost folosit testul MAB-II pentru determinarea aptitudinii
mentale generale.
Variabila dependenta este reprezentata de scorul mediu al performantei pe trei ani si
scorurile la performantele manageriale stabilite prin sistemele interne de evaluare a
performantei,pentru fiecare an in parte.
Variabilele independente:
1)motivatia managerilor pentru succes in cariera
2)potentialul managerial global,ca o masura sintetica a nivelului competentelor
masurate prin Centrul de evaluare
3)Inteligenta (GMA).
Rezultate:
Motivatia a fost semnificativ corelata cu potentialul managerial global
(r=0,34,p<0,01)cu scorul la performanta in 2009(r=0,38,p<0,01),cu scorul mediu al
performantei pe trei ani(r=0,34,p<0,01),cu IQ-ul verbal(r=0,284,p<0,01).Potentialul
managerial global a fost semnificativ corelat cu scorul la performanta din
2009(r=0,22,p<0,01),cu scorul mediu la performanta(r=0,33,p<0,01),cu coeficientul de

inteligenta total(r=0,26,p<0,01).Performanta medie pe trei ani a fost semnificativ corelata cu

scorul la performanta in 2009(r=0,66,p<0,01)cu coeficientul de inteligenta
verbala(r=0,257,p<0,01) si cu scorul la IQ total(r=0,216,p<0,01).

Primul studiu privind testul Raven se numeste : Studiu privind fumatul si IQ-ul Raven.
Ipoteza:Nicotina actioneaza pentru a imbunatati performanta intelectuala in cazul
procesarii informatiilor elementare corelate cu IQ-ul.
Participanti:10 femei si 6 barbati cu varste cuprinse intre 18-32 de ani,X=18,5).Toti
subiectii sunt fumatori si au fost instruiti sa nu fumeze cu 2 ore inainte de participarea la
experiment.
Instrumente:in acest studiu a fost testata ipoteza cu ajutorului testului Raven privind
Matricile Avansate Progresive.Fiecare participant a completat itemii in doua sesiuni:una in
care au consumat tigari si una in care nu au consumat.In fiecare dintre cele doua sesiuni
experimentale,subiectilor li s-au dat 20 de minute pentru a finaliza jumatate din itemii
APM.Inainte de a incepe subiectele sesiunii de fumat,subiectii au inhalat sase pufuri de un
mediu(0,8 mg)de nicotina\tigara,la fiecare 20 de secunde.Dupa 10 minute subiectii au fost
indemnati sa inhaleze alte 2 pufuri aditionale.Cronometrul nu a fost intrerupt pe perioada
testarii.
Rezultate:
Rezultatele sunt semnificative si sugereaza ca fumatul poate imbunatatii scorul
APM.Diferenta medie APM intre cele 2 sesiuni a fost de 0,875 de puncte,care este
aproximativ egala cu crestere de sase puncte de IQ Raven,in cea de-a doua sesiune,in care s-a
fumat.Aceste rezultate sunt in concordanta cu ipoteza,conform careia,nicotina actioneaza la
nivel central pentru a imbunatati procesele neuronale care stau la baza performantelor
intelectuale.
Un al doilea studiu privind testul Raven se numeste:Rolul aptitudinilor matematice si
diferentele de gen in cadrul matricei Raven
Scopul acestei cercetari a fost acela de a identifica rolul aptitudinilor si posibilele
diferente de gen,cu ajutorul matricei Raven.
La acest studiu au participat in total 242 de studenti,cu varste cuprinse intre 16 si 18
ani,din estul Angliei.
Ca si instrumente,au fost utilizate doua seturi special construite a itemilor
Raven,fiecare set continand 18 itemi printati.Totalului de 36 de itemi,5 au fost desenati de
SPM(E8,E9,E10,E11 si E12)si ceilalti 31 de RAPM(itemii 3-35).Aceasta selectie a asigurat
aproximativ numarul egal al itemilor care implica 4 tipuri de reguli ale lui Carpenter.
Fiecare participant a fost testat in doua sesiuni,cu un minimum de 24 de ore intre
fiecare sesiune.Intr-o sesiune,ei au completat un set de itemi Raven,testul verbal si testul
gaurilor perforate,iar in cealalta parte de itemi ramasi,testul spatial DAT si testele
matematice.Dupa practicarea itemilor,participantii au fost lasati 25 de minute sa completeze
fiecare set de itemi Raven,20 de minute sa completeze testul verbal si spatial DAT,6 minute sa
completeze testul gaurilor perforate si 10 minute sa completeze testele matematice.Au fost 4

teste practice de itemi pentru testul Raven,3 pentru testul verbal DAT,doua pentru testul
spatial DAT si unul pentru testul gaurilor perforate.

Rezultate:
Testul folosit a fost Anova si calcularea rezultatelor s-a bazat pe procentajul
raspunsurilor corecte ale studentilor baieti si fete ale itemilor testului Raven,analitic si itemi
analitici separati,testul spatial DAT,testul verbal DAT.
Al doilea calcul ANOVA a fost condus de scorurile testarii individuale Raven,cu
factori analitici si sexul.Au fost calculati coeficientii corelatiei Pearson,separati pentru femei
si barbati,intre procentajele scorurilor corecte analitice si itemii analitici si scorurile testului
verbal DAT,spatial DAT,testelor gaurilor perforate si matematic.Corelatia dintre scorurile
matematice si analitice a fost semnificativ mai mare la genul masculin decat la cel feminin.
Al treilea studiu privind testul Raven se numeste:Influenta profesiei asupra tipului de
inteligenta dominant la maturitate
Acest studiu isi propune sa evidentieze diferenta dintre inteligenta emotionala si
inteligenta figurala la persoanele care lucreaza in domeniul real si cele care lucreaza in
domeniul uman,cu scopul de a reliefa importanta functionalitatii intel;ectuale la maturitate,in
desfasurarea optima a activitatilor profesionale.Se presupune ca persoanele care lucreaza in
domeniul real au un nivel al inteligentei figurale mai crescut decat cel al inteligentei
emotionale,iar cei care lucreaza in domeniul uman detin un nivel al inteligentei emotionale
mai ridicat.
Ipoteze:
a)daca profesia practicata este in domeniul real,atunci inteligenta figurala este mai
mare.
b)daca profesia practicata este din domeniul uman,atunci inteligenta emotionala este
mai mare.
Participanti:
Acest studiu a fost realizat pe un grup de 64 de subiecti,alesi pseudo-aleator,avand
profesii
32
din
domeniul
uman(profesori
de
limba
romana,psihologie,consilieri,psihologi,jurnalist)si 32 din domeniul real (profesori de
biologie,ionformatica,matematica,medici,ingineri,contabili,informaticieni).Participantii
au
varste cuprinse intre 35 si 50 de ani,incadrandu-se in perioada maturitatii.
Variabila dependenta:tipul de inteligenta dominant(emotionala si figurala)
Variabila independenta:profesia
Pentru acest studiu s-au aplicat subiectilor celor doua esantioane atat testul Raven
pentru inteligenta figurala,cat si testul propus de Robert Wood si Harry Tolly pentru
masurarea inteligentei emotionale.Testul Raven a avut o limita de timp de 40 de minute,spre
deosebire de testul pentru inteligenta emotionala care nu a avut limita de timp.

In urma prelucrarii datelor,s-a confirmat ipoteza conform careia inteligenta emotionala

are un nivel mai ridicat in cazul persoanelor care lucreaza in domeniul uman decat cel al
persoanelor care lucreaza in domeniul real(m1=21,m2=27,t=-8,29,df=62,p=0,0005).
Intervalul de incredere(95%) pentru diferenta dintre medii este cuprins intre valoarea
inferioara -7,95 si limita superioara -4,86 exprimand o precizie scazuta a estimarii diferentei
dintre medii.In cazul ipotezei conform careia persoanele care lucreaza in domeniul real au o
inteligenta figurala mai mare decat cele care lucreaza in domeniul uman,rezultatele au aratat
ca nu exista diferente semnificative intre cele doua esantioane(m1=110,m2=114,t=1,85,df=62,p=0,068).

Bibliografie
Deac,Suzana,Exercitii pentru dezvoltarea inteligentei la copiii de 6-12 ani,ClujNapoca,Editura Grinta,2007
Doron,Roland,Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Humanitas,2007
Smith,Edward,Introducere in psihologie,Bucuresti,Editura Tehnica,2005
http://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-clinice/neuropsihologie-%C8%99i-aptitudinicognitive/mab-ii/
http://romania.testcentral.ro/ro/