Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Neuronii oglinda

Bucuresti,2014
Abstract
Experimentele pe maimute au demonstrat ca neuronii parietali si premotori care codifica un
act specific motor au o activare diferita cand acest act este o parte a unei actiuni cu un anumit
scop.Incercarile de a stabili un substrat neural pentru explicarea tulburarilor de spectru autistic
s-au lovit de problema heterogenitatii foarte mari a acestor afectiuni,din aceasta cauza nu s-a
putut stabili nici pana in prezent un tablou complet de anomalii anatomo-functionale la nivel
cerebral.Cu ajutorul EMG,cercetatorii arata ca un lant similar de organizare exista la copiii
fara probleme in dezvoltare,iar la cei cu autism este deteriorat.Copiii cu autism inalt
functional ar putea intelege intentiile altora,dar nu au mecanismul de intelegere
experimental.Deoarece oscilatiile EEG la nivelul cortexului senzorio-motor reflecta
activitatea neuronilor in oglinda,o metoda eficienta pentru a testa integritatea acestui sistem
este de a masura responsivitatea in timpul observarii actiunilor facute de altii si a executarii
acelor actiuni.Din acest motiv,sistemul neuronal in oglinda ar p[utea juca un rol critic in
abilitatea de a intelege si de a imita comportamentul celorlalti.
Cuvinte cheie:neuroni in oglinda,lant de actiuni,intelegerea scopului,EMG,EEG.

Introducere

Neuronul reprezinta o celula nervoasa care cuprinde trei parti:corpul

celular,dendritele si axonul.Neuronii se afla la originea comunicarii nervoase,a transmiterii de
informative si a conservarii sale si stau la baza activitatii mentale.Neuronul este inconjurat,ca
orice celula,de o membrana avand proprietarea esentiala de a fi excitabila,ceea ce distinge
sistemul nervos si muschii de alte organe.Studiul teoretic al neuronului se bazeaza pe
independenta anatomica a neuronilor;neuronii comunica intre ei la nivelul jonctiunilor care au
o solutie de continuitate si sunt denumite sinapse.Conexiunile intre neuroni sunt foarte
asemanatoare de la un animal la altul in cadrul aceleiasi specii si chiar intre specii
apropiate,ceea ce indica existenta unor programe genetice repetate filogenetic si sugereaza o
anumita semnificatie cu privire la functia sistemelor neuronale.(Doron,2007).
Unitatea de baza a sistemului nervos este neuronul,o celula specializata care transmite
impulsuri neuronale sau mesaje altor neuroni,glande sau muschi.In acelasi timp,neuronii detin
secretul functionarii creierului si sunt responsabili pentru existenta constiintei.Informatia
circula pe suprafata neuronului sub forma unui impuls neuronal numit potential de actiune-un
impuls electrochimic care pleaca din corpul celulei si coboara pana la terminatiile axonului.
(Smith,2005).
Neuronii oglinda au fost descoperiti in anul 1996 de un profesor italian,specializat in
neuropsihologie,Giacomo Rizzollati de la Universitatea din Parma.Acestia au fost mai intai
descoperiti in cortexul frontal premotor al maimutelor,apoi si in lobul parietal inferior,iar mai
tarziu s-a constatat faptul ca exista neuroni similari si la oameni si la unele pasari.
Primul studiu in acest sens a fost realizat pe maimute,prin utilizarea electrozilor si
stimularii electromagnetice,si a aratat ca atunci cand una dintre primate mananca o
banana(face o actiune),se aprind beculete pe scoarta cerebrala a celorlalte.
Numeroase cercetari arata ca exista o legatura stransa intre informatiile motorii pe care
le codifica neuronii oglinda si informatiile vizuale la care acestia raspund,deoarece rolul lor
este acela de a pune in legatura zonele creierului responsabile pentru procesarea senzoriala si
pentru cea motorie.
Un neuron in oglinda este cel care descarca impulsuri electrice atunci cand un animal
actioneaza sau atunci cand animalul observa aceleasi actiuni realizate de un alt animal.In acest
fel,se poate spune ca neuronul oglindestecomportamentul altcuiva,de parca observatorul
insusi ar fi cel care actioneaza.Neuronii oglinda au fost observati si la primate,dar si la alte
specii,inclusiv la pasari.Fata de animale,la om neuronii oglinda se afla localizati in cortexul
premotor,cortexul prima somatosenzorial si cortexul inferior parietal.Multi cercetatori
considera ca sistemul neuronilor in oglinda furnizeaza un mecanism psihologic pentru
perceperea cuplarii actiunilor.Neuronii in oglinda sunt importanti pentru intelegerea actiunilor
altor oameni si pentru a invata noi abilitati folosind imitatia.Studiile au aratat ca neuronii in
oglinda pot simula actiunile observate,contribuind in acest mod la teoria abilitatilor mentale,in
timp ce alte studii releva faptul ca neuronii in oglinda au mare legatura cu abilitatile de
vorbire.
Referitor la cum actioneaza neuronii oglinda,un exemplu relevant este o constelatie
familiala care se creeaza atunci cand membrii unui grup sunt rugati sa-i reprezinte pe membrii
unei familii.Fiecare reprezentant este plasat intuitiv intr-o anumita pozitie,iar acestia simt

adesea emotiile,fricile si dorintele persoanelor implicate.In acest fel,intr-un mod surprinzator

povestea adevarata a familiei este exprimata si vazuta clar penru prima data.Munca legata de
neuronii oglinda si functiile diferite ale celor doua parti ale creierului constituie un loc foarte
bun de pornit atunci cand incercam sa intelegem cum reprezentantii dintr-o constelatie sunt
capabili sa-si exprime starile emotionale inconstiente ale clientului,fara sa-si piarda simtul
propriei persoane,ramanand capabili sa diferentieze intre sentimentele din reprezentare si cele
din rol,iar mai apoi reusesc sa iasa din reprezentare fara niciun fel de problema.Ajutati de
neuronii oglinda,participantii simt intuitiv si inconstient similaritatile intre ei insisi si ceilalti
participanti la seminarul de constelatii familiale sau organizationale.Metoda constelatiilor
familiale porneste de la ideea ca nu exista cale mai buna de a intelege si a distinge intre starile
emotionale ale unui om decat prin oglindirea unei fiinte umane de catre o alta fiinta umana.
Neuronii in oglinda sunt capabili de a discerne emotiile unei alte persoane,in acest
mod formand baza biologica a empatiei.Atunci cand apar probleme la nivelul neuronilor in
oglinda pot aparea diverse disfunctii cognitive,in mod special poate aparea autismul,desi nu
este inca clar modul in care neuronii oglinda se leaga de principalele caracteristici ale
autismului.Experimentele care folosesc rezonanta magnetica (RMN) arata ca se activeaza
cortexul frontal inferior si lobul parietal superior atunci cand o persoana desfasoara o actiune
dupa ce a privit pe altcineva desfasurand acea actiune.Se crede ca aceste regiuni din creier
contin neuronii in oglinda,astfel ca ele au fost denumite sistemul neuronilor in oglinda.De
asemenea,studiile din neuropsihologie care s-au ocupat cu investigarea zonelor de leziuni care
duc la deficite de interpretare pantomimica,cunoastere a actiunilor si miscari biologice au
aratat ca ar exista o legatura cauzala intre integritatea girusului frontal inferior si aceste
comportamente.Acest fenomen a fost confirmat si de stimularea magnetica transcraniala.
Un prim studiu referitor la neuronii oglinda a fost publicat in 2010 si a inregistrat
activitatea cerebrala a 21 de pacienti care au fost tratati la centrul UCLA Roland Reagan din
SUA pentru epilepsie.Pacientilor li s-a implantat electrozi pentru a identifica centrii crizelor
epileptice in vederea unui potential tratament chirurgical.Referitor la rezultate,un mic numar
de neuroni au descarcat impulsuri nervoase sau au prezentat activitate maxima atat in situatia
in care persoana in cauza a desfasurat o anumita actiune,cat si in situatia in care a observat pe
altcineva desfasurand o actiune.Alti neuroni au avut proprietati anti-oglinda,adica au raspuns
atunci cand persoana a vazut desfasurarea unei actiuni,dar au fost inhibati atunci cand
persoana a desfasurat ea insasi actiunea respectiva.Neuronii in oglinda gasiti in acest studiu au
fost localizati in cortexul motor si temporal medial.
Un alt studiu releva faptul ca seturi identice de neuroni pot fi activati la un individ in
conditiile in care este doar martor la o actiune efectuata de alta persoana si ca uneori activarea
acestor neuroni este expresia unei emotii sau al unui comportament.
In studiile lor,cercetatorii au pornit de la doua ipoteze importante asupra rolului
functional al neuronilor oglinda.Prima ipoteza este aceea ca activitatea neuronilor oglinda
intermediaza imitarea,iar a doua ipoteza sustine faptul ca neuronii oglinda stau la baza
intelegerii unor actiuni.Mecanismul prin care se face posibila medierea intelegerii actiunilor
altora de catre neuronii oglinda este unul foarte simplu si anume ca de fiecare data cand un
individ observa o actiune facuta de altcineva,neuronii ce reprezinta acea actiune se activeaza
in cortexul premotor al observatorului.

Exista si teorii structurale relationate cu neuronii oglinda si empatia.Empatia este

definita ca o identificare emotionala sau intelectuala cu o alta persoana,traind indirect
sentimentele sau ideile acesteia.Un concept fundamental este acela ca mecanismul asemanarii
in oglinda se activeaza in stransa legatura cu un stimul sau mai multi din afara lui.
O echipa de cercetatori a folosit RMN-ul pentru a studia influenta diferitelor mirosuri
asupra creierului,si a expus un subiect la trei tipuri de stimuli olfactivi:urat,placut si neutru
pentru a obtine un sentiment de dezgust,placer sau o reactie neutra.In acelasi timp i s-a facut
un RMN unui alt participant,care doar a observat reactiile faciale ale subiectului expus la
stimuli.Rezultatele au aratat faptul ca atat in cazul mirosului neplacut cat si in cazul mirosului
placut (dar nu la cel neutru),s-a raportat ca atat amigdala (asociata cu emotiile),cat si insula (o
structura care are conexiuni extinse cu amigdala si cu alte zone somatosenzoriale)observatorului s-au activat.Acest rezultat sustine puternic rolul neuronilor oglinda
in relatiile interumane.
Din cauza ca activarea neuronilor oglinda este dependenta de identificarea empatica cu
altcineva,un cercetator distinge doua tipuri de identitate:individuala si sociala.Identitatea
sociala reprezinta o capacitate bazata pe neurobiologie pentru empatie si intelegere a altora,ce
evolueaza de la primele interactiuni cu altii.La un nivel neuro-anatomic,stimulii vizuali si
afectivi sunt transmisi prin conexiuni cerebrale in emisfera dreapta,intre lobul temporal
anterior si cortexul frontal orbital(localizat in spatele ochiului).Prin stimularea vizuala care
apare din interactiunea partilor prin contact vizual,sustinut reciproc,sistemul oglinda imprima
zone specifice din creierul copilului,promovand dezvoltarea neurobiologica si facilitand astfel
o crestere a conexiunilor dendritice in zone ce formeaza tipuri comportamentale.Principalul
neurotransmitator care activeaza aceasta interfata neuronala este dopamine.Participarea active
in sistemul oglinda este considerate esentiala formarii schemei normale de atasament.
La fel ca si terapia prin dans,terapia in oglinda poate avea una sau mai multe
forme,exercitate prin miscare,expresie faciala sau voce.Pentru a se evidentia implicarea
neuronilor oglinda si a empatiei prin terapia dansului,au fost oferite doua exemple:un proiect
de dans sustinut de coregraful Bill T.Jones si un sondaj asupra terapiei dans-miscare
numit :Ce simt femeile musulmane in corpurile lor in timpul terapiei dans-miscare?
Terapia in oglinda a avut de asemenea efecte pozitive si in diferite boli:AVC,sindromul
de durere regionala complexa,si in urma interventiilor chirurgicale asupra mainii,durerea
membrului fantoma.
Durerea membrului fantoma apare la 90% dintre amputatii.Acest tip de durere poate fi
produs de un conflict intre feedback-ul vizual si reprezentarea proprioceptiva a membrului
amputat.Terapia in oglinda a fost folosita cu un oarecare succes la pacientii cu membrul
amputat.Pacientii au efectuat terapia timp de 15 minute zilnic.Intensitatea durerii a scazut prin
tratamentul in oglinda,ca si numarul si durata episoadelor de durere,la 100% dintre
pacienti.Rezultatele au fost insa diferite fata de cele obtinute la grupurile de control,cum ar fi
grupul cu oglinda acoperita,unde doar 17% au raportat o ameliorare a durerii,iar 50% o
inrautatire si grupul cu vizualizarea mentala,unde 33% au raportat o scadere a durerii,iar 67%
o inrautatire.
Reducerea durerii este asociata cu terapia in oglinda si poate avea loc datorita activarii
neuronilor oglinda din emisfera cerebrala contralaterala cu membrul afectat.Intr-un alt studiu
s-a examinat activitatea creierului in timpul miscarii unilaterale a 5 subiecti dreptaci

sanatosi ,cu sau fara a vedea reflexia in oglinda a miscarii mainii.Rezultatele arata ca terapia
in oglinda este mai eficienta cat este folosita pentru miscarea dominanta a mainii drepte,acest
fenomen putand fi in legatura cu manevrarea diferita dintre mana dominanta si cea nondominanta.O ipoteza in acest sens ar fi ca terapia in oglinda imbunatateste fluxul sanguine
cerebral din zone corticale desemnate sa reprezinte sistemul neuronilor oglinda.Aceasta
metoda s-a dovedit a fi mai eficienta decat observarea miscarii mainii neafectate.Studiul a fost
realizat pe 4 subiecti sanatosi si 3 cu AVC la nivelul arterei cerebrale medii.Ambelor grupe li
s-a facut RMN-ul in timp ce executau o serie de miscari.Rezultatele au relevat faptul ca
folosind tehnica terapiei in oglinda,s-a observat o crestere semnificativa in fluxul sanguine
cerebral la nivelul cortexului premotor anterior.Acest studiu a oferit dovezi neurofiziologice
ca zonele corticale desemnate sa reprezinte sistemul neuronilor oglinda sunt angajate in
timpul terapiei in oglinda la pacientii cu AVC.
Un studiu foarte important privind neuronii oglinda se numeste Deteriorarea lantului
de actiuni in autism si posibilul sau lor in intelegerea intentiei.Din punct de vedere biologic
exista un risc genetic crescut,o incidenta mare a afectiunilor medicale asociate,a retardului
mintal,a disfunctiilor neurobiologice si a reflexelor.
Procesarea integrativa a informatiei interne si externe in autism are loc la nivelul a trei
arii responsabile:lobul parietal inferior-reprezentarile propriilor stari mentale,sulcusul
temporal superior-reprezentarea starilor mentale ale celorlalti,amigdala,girusul cingulat
anterior,cortexul prefrontal medial ventral si dorsal.
Persoanele cu afectiuni din spectrul autist au probleme in mentalizare,teoria
mintii,diferentierea informatiilor interne de cele externe.
La oameni,sistemul neuronal in oglinda are doua componente majore.Una este formata
din lobul parietal inferior,cortexul ventral premotor si partea caudala din aria Broca,cealalta
din insula si girusul cingulat anterior.Cu toate acestea,sistemul neuronal in oglinda (SNO) nu
are o functie unica.Pe langa rolul sau de baza in intelegerea actiunilor,componenta sa parietofrontala pare sa medieze intelegerea intentiilor altora si imitarea,pe cand componenta insularcingulara pare sa joace un rol fundamental in recunoasterea emotiilor.Datele recente din
studiile facute pe maimute arata ca mecanismul SNO care subliniaza intelegerea intentiei se
bazeaza pe activarea unui set specific de neuroni parietali.Acesti neuroni se descarca in
asociere cu un anumit motor,dar devin activati maxim cand actul motor codat devine actiune
motorie.Acesti neuroni se descarca selectiv cand observarea unui act motor este parte a unei
actiuni.Activarea lor arata faptul ca individual prinde,dar mai important da indicatii de ce
individual o face.Prin acest mecanism,observatorul,pe langa recunoasterea actului motor,poate
de asemenea sa prezica care este scopul actiunii.S-a observat ca functiile in care este implicat
sistemul neuronal in oglinda sunt exact acelea care sunt deteriorate in autism.De aici provine
ipoteza conform careia simptomul de baza din autism,inabilitatea de a interactiona cu
oamenii,depinde de proasta functionare a SNO.
Un alt studiu important privind neuronii oglinda se numeste Rolul neuronilor oglinda
in tulburarile de spectru autistic.Antrenamentul prin neurofeedback al ritmului miu.Acesta
sustine ca incercarile de a stabili un substrat neural pentru explicarea tulburarilor de spectru
autistic s-au lovit de problema heterogenitatii foarte mari a acestor afectiuni,neputandu-se
stabili pana in prezent un tablou consistent de anomalii anatomo-functionale la nivel
cerebral.O serie de studii incearca sa impuna drept o importanta modificare comuna in

majoritatea cazurilor de tulburari de spectru autistic,afectarea sistemului de neuroni

oglinda.Desi aceasta deficienta ar putea explica multe dintre manifestarile caracteristice,nu
este exclusa posibilitatea ca subiectii cu tulburari de spectru autistic sa prezinte o serie de
adaptari neurale ce compenseaza slaba activitate a neuronilor oglinda.
Acest studiu vorbeste si despre termenul de tulburari de spectru autistic (TSA) ce
desemneaza un grup heterogen de afectiuni ale neurodezvoltarii ce includ autismul,sindromul
Asperger,sindromul Rett,tulburarea dezintegrativa a copilariei(sindromul Heller)si tulburarea
pervaziva de dezvoltare (autismul atipic).Copiii cu TSA au afectate interactiunile
sociale,comunicarea verbala si comunicarea non-verbala si prezinta un repertoriu restrans de
interese
si
comportamente.Comportamentele
stereotipe,repetitive,perseverarea
si
obsesionalitatea,comune in TSA,sunt asociate adesea cu deficiente executive.Copiii cu TSA
pot prezenta si o sensibilitate crescuta la sunete,texturi,gusturi si mirosuri.
Cele trei principale simptome caracteristice autismului sunt:afectarea interactiunilor
sociale,incapacitatea de a dezvolta relatii cu semenii si lipsa initiativei pentru activitati
spontane;deficite in comunicare incluzand intarzierea aparitiei sau lipsa limbajului
verbal,inabilitatea de a initia sau sustine conversatii cu ceilalti,uz stereotip si repetitiv al
limbajului;comportament stereotip si interese restranse,repetitive,adoptarea inflexibila a unor
rutine si ritualuri si secvente motorii repetitive,de exemplu agitarea palmelor si a degetelor.
TSA afecteaza pana la 1 din 166 de copii si sunt de patru ori mai frecvent intalnite la
baieti decat la fete.Diagnosticul apare de obicei intre 2 si 3 ani,dar semnele pot fi detectate si
mai devreme,dupa varsta de 6 luni.Afectiunea urmeaza o cale fara perioade de
remisie,persistand si la varste adulte,insa adesea in forme mai putin severe.
Diagnosticul este bazat pe elemente comportamentale si se face urmarind criteriile din
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders(DSM-IV-TR).
Printre metodele standard folosite pentru diagnostic in cercetarea autismului se
numara:Autism Diagnostic Interview-Revised(ADI-R),Autism Diagnostic Observation
Schedule(ADOS),Childhood Autism Rating Scale(CARS),iar pentru evaluarea rezultatelor in
urma tratamentelor se foloseste Autism Treatment Evaluation Checklist(ATEC).
Neuronii oglinda si rolul lor in TSA este extreme de important.Odata cu identificarea
in aria F5 a cortexului premotor a neuronilor oglinda de catre echipa lui Rizzolatti prin studii
electrofiziologice la nivel de neuroni individuali,a aparut o posibila baza pentru a explica
unele dintre deficitele comportamentale comune tuturor manifestarilor TSA.Neuronii oglinda
se activeaza atat la efectuarea unei actiuni cat si la observarea efectuarii actiunii respective de
catre sine sau de catre o alta persoana.De asemenea,se presupune ca neuronii oglinda joaca un
rol important in perceptive si invatarea actelor motorii dar si in procese cognitive superioare
cum ar fi invatarea prin imitare,in aparitia unei teorii a mintii,a empatiei,in achizitia
limbajului si capacitatea de a recunoaste semnificatia emotionala a expresiilor faciale.Aceste
facultati se regasesc printre cele afectate in TSA.
O caracteristica a TSA este lipsa empatiei si a angajamentului emotional cu
ceilalti.Indivizii cu TSA au dificultati in a intelege emotiile celorlalti si de a manifesta o
reactive empatica normala atunci cand alti indivizi arata emotii de placere,durere sau
frica.Lipsa empatiei in TSA a fost determinata cantitativ cu ajutorul unor teste obiective,cum
ar fi Empathy Quotient Questionnaire introdus de Baron-Cohen si Wheelwright.

In proiectul sau de descoperire a neuronilor oglinda,Baron-Cohen a propus ipoteza

conform careia afectarea teoriei mintii constituie deficitul central in TSA,conducand la
inabilitatea de a intelege gandurile si comportamentele celorlalti.Teoria mintii reprezinta
capacitatea unei persoane de a-i intelege pe ceilalti drept agenti intentionali si in consecinta de
a le putea atribui stari mentale diferite de ale sale.Baron-Cohen a introdus termenul de orbire
a mintii(mind blindness) pentru a indica lipsa unei teorii a mintii la persoanele cu autism.
Punerea in evidenta la om a sistemului de neuroni oglinda prin mijloace neinvazive
necesita existenta unei paradigm experimentale ce poate demonstra coexistenta activarii de
catre procese motorii si de catre observarea actiunii in aceeasi populatie neuronala.In studiul
lui Chong el al.(2008)se observa prin imagistica de rezonanta magnetica functionala supresia
activitatii unor neuroni din cortexul parietal inferior,in partea posterioara a girusului
supramarginal in urma executarii si observarii succesive a aceleiasi actiuni.
Ritmul miu este cunoscut drept ritmul central,Rolandic,senzoriomotor(SMR)sau
ritmul in forma de arc,si a aparut pentru prima data in literatura in anul 1950.In general,ritmul
miu indica o procesare senzoriomotoare in retele frontale si parietale,in timp ce ritmul alfa
indica o procesare vizuala in retelele occipitale.
Inca din anul 1950,in acelasi timp cu primele semnalari ale ritmului miu,printre
proprietatile interesante ale acestuia se remarca desincronizarea acestui ritm nu numai atunci
cand subiectul efectua o anumita actiune,ci si atunci cand acesta privea actiuni executate de
un alt individ,rezultate confirmate ulterior.Puterea benzii miu este redusa la adultii normali de
catre miscarea auto-initiata,miscarea imaginata si miscarea observata.Prima aparitie in
literature a ipotezei asupra posibilului rol jucat de neuronii oglinda in generarea ritmului miu
ii este datorata lui Altschuler et al.in 1997.
Unul dintre studiile ce aduce argumente in sprijinul asocierii intre supresia ritmului
miu si activitatea neuronilor oglinda este cel al lui Muthukumaraswamy et al.2004 ce a aratat
supresia ritmului miu atunci cand subiectii observa mana altui individ ce efectueaza o miscare
precisa de apucare a unui obiect.In plus,supresia ritmului miu este mai puternica atunci cand
individual observat apuca un obiect real decat atunci cand efectueaza doar gestul de
apucare.In sprijinul acestui rezultat vin rezultatele unor studii ulterioare care au aratat
activarea mai puternica a sistemului de neuroni oglinda in cazul observarii actiunilor
directionate catre un scop si mai mult atunci cand scopul este motivat biologic.
O ipoteza de la care a pornit Muthukumaraswamy et al.este aceea ca ritmul miu nu
este produs in mod direct de neuronii oglinda,ci reflecta activitati modulatorii ale neuronilor
oglinda asupra cortexului senzoriomotor,deoarece ritmul miu este generat de activitatea din
cortexul senzoriomotor in timp ce neuronii oglinda sunt localizati in zone premotoare.

Metodologie

Dapretto et al.(2005)au studiat prin imagistica de rezonanta magnetica functionala

activitatea cerebrala comparativa a unui grup de copii autisti si a unui grup de control ce au
privit
imagini
reprezentand
fete
ce
exprimau
cinci
tipuri
de
emotii
(furie,teama,fericire,neutralitate,tristete),iar ulterior au imitat expresiile ce le-au fost aratate.In
schimb,un studiu al lui Leslie et al.aratase deja ca expresiile faciale activeaza sistemul de
neuroni oglinda,deci disfunctiile sistemului de neuroni oglinda se manifesta nu numai cand
indivizii imita expresiile faciale dar si cand doar le observa.
Copiii din grupul cu dezvoltare normala din studiul lui Dapretto et al.au prezentat
activari cerebrale foarte similare cu cele observate la adulti-activare bilaterala extensiva a
cortexului din aria vizuala primara si zone corticale motorii primare si premotorii,structuri
limbice(amigdala,insula si partea ventrala a nucleului striat)si zone cerebelare.
Copiii din grupul autist au prezentat activari puternice in cortexul vizual,regiuni
premotorii si motorii corespunzatoare muschilor fetei si in amigdala,fapt ce indica ca acesti
copii au raspuns la stimuli si au imitat expresiile faciale.
Comparatiile dintre grupul cu autism si cel cu dezvoltare normala au confirmat
activitatea mult redusa in partea anterioara a sistemului de neuroni oglinda la copiii
autisti.Copiii cu dezvoltare normala au prezentat o activare mai puternica si in regiuni din
insula si periamigdaloide ca si in partea ventrala a nucleului striat si in talamus.In
schimb,copiii cu autism au prezentat activitate mai puternica in parietalul anterior stang si in
zone vizuale de asociatie din emisfera dreapta.
Diferenta de activitate intre copiii autisti si cei de control nu trebuie totusi sa fie
interpretata drept o lipsa de tratare a expresiilor faciale de catre cei autisti,deoarece ambele
grupuri au prezentat activitate in zonele implicate in procesarea fetelor.
Un alt studiu,realizat de Oberman et al.(2005) a obtinut rezultate ce indica supresia
redusa a ritmului miu la subiectii cu TSA fata de cei din grupul de control,atunci cand
subiectii au urmarit secvente video prezentand miscarea unei maini.Aceasta miscare
inregistrata era similara cu miscarea propriei maini-caz in care subiectii cu TSA au prezentat
supresie miu de nivel apropiat cu al subiectilor de control.In timpul observarii unei
actiuni,neuronii oglinda sunt singurii activati in zonele respective-conducand la ipoteza ca
supresia miu la actiuni observate reprezinta o metoda selectiva de a masura gradul de
functionare a neuronilor oglinda.
Tot Oberman et al.(2008)au studiat supresia ritmului miu la copiii cu TSA ca raspuns
la observarea actiunilor efectuate de un personaj(un actor)familiar comparativ cu unul
nefamiliar.Rezultatele au aratat ca in cazul copiilor cu TSA,familiaritatea moduleaza supresia
ritmului miu:cand actorul observat este unul familiar,supresia miu este la acelasi nivel cu cel
inregistrat la copiii din grupul de control,in timp ce la observarea actiunilor actorului
nefamiliar supresia miu este la un nivel nesemnificativ statistic fata de zero.

In concluzie,sistemul de neuroni oglinda la subiectii cu TSA nu este neaparat direct

afectat ci este posibil sa fie modulat spre un prag de activare mai inalt de catre conexiunile cu
alte structuri.
Tinand cont de rezultatele lui Hamilton et al.(2008)in care este aratat faptul ca unii
subiecti cu TSA nu prezinta dificultati in imitarea tipului de miscari cel mai adesea asociat cu
activarea neuronilor oglinda,devine tot mai evidenta posibilitatea ca persoanele cu tulburari de
spectru autistic pot compensa acest deficit al sistemului de neuroni oglinda folosind cai
alternative pentru procesele simple de imitare.
Un alt studiu important pe aceasta tema se numeste Deteriorarea lantului de actiuni in
autism si posibilul sau rol in intelegerea intentiei.Un grup de cercetatori italieni din
Departamentul de Neurostiinte Parma si colaboratorii lor au realizat in 2007 trei experimente
utilizand:1)EMG la copii cu autism si la cei dezvoltati normal in timp ce ei observau actiuni
facute de altii si apoi executau aceeasi actiune;2)doua dispozitive sensibile la atingere:butonul
de start si farfuria legate la un circuit electric;3)inregistrare video.
Experimentele au constat in inregistrarea EMG a activarii muschilor in timpul
observarii actiunilor facute de altii,in timpul executarii actiunilor si in timpul executiei
actiunilor mana-picior.Lotul utilizat a fost format din copii cu o dezvoltare corespunzatoare si
copii cu autism.Actiunile au fost cele de mancat si punere,iar etapele actiunii au fost de
intindere,prindere si aducere.
Experimentul 1-activarea muschilor in timpul observarii actiunilor facute de altii la
cele doua grupuri de copii
Lotul utilizat a fost format din:8 copii cu dezvoltare corespunzatoare,dreptaci,4
baieti,4 fete,cu varsta de 5-9 ani,varsta medie de 6,5 ani si IQ mediu 104,6+\-6,6;7 autisti inalt
functionali,dreptaci,6 baieti,1 fata,cu varsta de 5-9 ani,varsta medie de 6,2 ani,IQ mediu 98+\12,4.
Actiunile ce trebuiau indeplinite au fost sa prinda cu mana dreapta o bucata de
mancare asezata pe o farfurie cu senzori de atingere,sa o duca la gura si sa o manance si sa ia
o bucata de hartie asezata pe aceeasi farfurie si sa o puna intr-un container aflat pe umarul
drept.In timpul actiunilor a fost inregistrata activitatea muschiului miohioidian(MH).
Rezultatele au aratat ca la copiii dezvoltati corespunzator exista o activitate marita a
muschiului MH,in timpul fazei de intins mana.Aceasta marire a devenit mai evidenta in
timpul prinderii si a persistat in timpul aducerii la gura.Nu s-a marit activitatea MH in timpul
punerii.La copiii cu autism nu a aparut activitate MH in timpul nici unei actiuni.
Experimentul 2-activarea muschilor in timpul executarii actiunilor
S-a utilizat acelasi lot de copii.In timpul actiunilor a fost inregistrata activitatea MH.
S-a observat ca : la copiii dezvoltati corespunzator activitatea EMG a MH a inceput sa
creasca cu cateva sute de milisecunde inainte ca mana sa prinda mancarea,a continuat sa
creasca in timpul prinderii si a ajuns la punctul maxim cand individual a inceput sa isi
deschida gura.La copiii cu autism nu a fost activitate in timpul fazelor de intins si prins.MH a
devenit activ numai in timpul fazei de aducere la gura.
Experimentul 3-activarea muschilor in timpul executiei actiunilor mana-picior

Copiii dezvoltati corespunzator si cu autism au fost aceiasi ca si in experimental 2.Au

realizat 2 actiuni:prima a fost sa prinda o bucata de mancare cu mana dreapta si sa o puna intrun container acoperit cu un capac care trebuia deschis apasand o pedala de picior;a doua
actiune a fost sa prinda o minge de hartie si sa o puna intr-un container deschis mentinandu-si
piciorul pe pedala.In timpul ambelor actiuni a fost inregistrata activitatea EMG a muschiului
tibial anterior.
Rezultatele au aratat la copiii dezvoltati corespunzator o descrestere a activitatii EMG
a muschiului tibial anterior cu mult inainte de ridicarea piciorului,iar la copiii cu autism
scaderea activitatii muschiului tibial anterior a fost observata numai dupa ridicarea piciorului.
Studii in curs de desfasurare arata faptul ca suprimarea oscilatiilor EEG in frecventa de
banda mu peste cortexul prefrontal este corelata cu activitatea neuronilor in oglinda.
Lindsay M.Shenk si colaboratorii(2007)au investigat modul de functionare a
sistemului neuronal in oglinda la copiii cu autism inalt functional.A fost utilizat un lot format
din 10 copii dezvoltati corespunzator si 10 copii cu autism inalt functional in varsta de 13
ani.Datele EEG au fost culese in timpul a patru probe:1)urmarind vizual un zgomot
alb;2)urmarind un film cu doua bile in miscare;3)urmarind un film cu o mana in miscare.
Rezultate:suprimarea undelor mu reflecta activitatea sistemului neuronal in oglinda.La
copiii cu autism inalt functional nu apare supresia undelor mu in timpul observarii miscarii
mainii.

Bibliografie
Doron,Roland,Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Humanitas,2007
Smith,Edward,Introducere in psihologie,Bucuresti,Editura Tehnica,2005
http://www.bio-neurofeedback.ro/nf/REFERATE/TudorSelescu.pdf
http://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2011/1.pdf
http://www.spitalmalaxa.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=112:neuroniioglinda-traducerea-neurologica-a-empatiei-si-evolutiei-umane&catid=45:articolemedicale&Itemid=222
http://bioclima.ro/J316r.pdf
https://bunatateagratuita.wordpress.com/2012/06/09/creierul-omului-a-fost-programat-pentrubunatate/
http://www.psihoterapie-integrativa.eu/2013/01/14/cercetari-privind-neuronii-in-oglinda/
http://arpcapa.ro/wp-content/uploads/2013/02/Deteriorarea-lantului-de-actiuni-in-autism-siposibilul-sau-rol-in-intelegerea-intentiei.pdf