CHESTIONARUL DE PERSONALITATE EYSENCK

(E.P.Q.)

Introducere
Câţiva itemi aparţin scalei de minciună şi scalei psihotice şi au fost luaţi din M.M.P.I. EPQ
reprezintă o formă dezvoltată a diferitelor chestionare de personalitate; diferă de E.P.I. prin
includerea unor scale noi şi îmbunătăţiri ale scalelor cunoscute.

S-a adăugat scala L pentru măsurarea capacităţii de disimulare şi două forme

alternative A, B, pentru repetarea probei pe aceeaşi populaţie. În plus, limbajul utilizat este
mai simplu pentru ca proba să poată fi aplicată şi la subiecţi cu un nivel cultural minim.

Cele două dimensiuni nevroticism-emotivitate şi extraversie-introversie sunt corelate.

Cel mai mare avantaj al acestei noi forme a chestionarului o reprezintă introducerea unei
variabile pe care am numit-o psihoticism - P. Cu toate că utilizarea acestui termen
psihiatric duce cu gândul la faptul că această scală nu ar trebui utilizată pentru măsurarea
personalităţilor normale, este de fapt utilizat în sensul de caracteristici subliminale prezente
în diferite grade la personalităţile normale care prezintă tendinţe către dezvoltarea unei
personalităţi anormale. Altfel spus, faptul de a avea predispoziţii către psihoze nu înseamnă
decât un semnal de alarmă foarte puţini ajungând să dezvolte o psihoză.

1. Prezentare generală
Este recunoscută importanţa descrierii modelelor de comportament. EYSENCK a descris
două comportamente pornind de la două dimensiuni principale:
 extraversie – introversie şi
 neuroticism – emotivitate sau stabilitate – instabilitate.

1.1. Personalitatea şi experimentul psihologic

Există caracteristici comune de personalitate ceea ce permite studiul statistic. Factorul N

este strâns legat de ereditate (labilitatea şi autonomia sistemului nervos). Din când în
când, factorul E este legat de gradul de excitaţie şi inhibiţie al sistemului nervos
central. Această balanţă este posibil să fie în mare măsură moştenită. Influenţa puternică
a eredităţii asupra E şi N a fost demonstrată prin diferite studii dar, cele mai semnificative
concluzii au fost formulate de SHIELDS care a demonstrat strânsa corelaţie între
extraversie şi neuroticism. În general, se constată o influenţă semnificativă a eredităţii
asupra tuturor factorilor E, N şi P.

Alte cercetări presupun existenţa unei influenţe semnificative asupra gradului de

extraversie-introversie a drogului. O detaliată listă a cercetărilor empirice se găseşte în
“The Biological Basis of Personality” (Eysenck, 1967).

1
Cercetările au dovedit existenţa unei relaţii între extraversie-introversie şi
condiţionare, nivel de aspiraţie, deprivare senzorială, ca urmare creşterea timpului
de reacţie, fenomene de constanţă.

1.2. Natura factorilor E şi N

Modelul E-I este asemănător cu modelul Jung. Există un continuum între E tipic şi I tipic.

Extravertul tipic este sociabil, îi plac activităţile distractive, are mulţi prieteni, simte nevoia
de a discuta cu oamenii şi nu-i place să citească sau să studieze de unul singur. Îşi asumă
uşor riscul. Este aventuros şi se expune la pericole. Tinde spre emoţii puternice. Doreşte
agitaţia, acţionează după inspiraţia momentului şi este în general impulsiv. Îi place să facă
glume, feste, îşi scoate adesea gulerul şi de cele mai multe ori el are răspuns prompt. Este
oscilant, nepăsător, optimist, îi place să fie vesel. Are tendinţa de a fi agresiv şi de a-şi
pierde uşor stăpânirea de sine. Nu este o persoană de nădejde. Este un tip artistic, înclinat
spre exterior, un bun observator. Prezintă gândire concretă, vorbire alertă şi sacadată, are
multe iniţiative şi este un bun organizator. Tinde să se supraaprecieze şi să accepte numai
propriul punct de vedere, uneori manifestă atitudini absurde. Mai prezintă tendinţe
antisociale.

Intravertul tipic este liniştit, retras, introspectiv, îi place mai mult să studieze singur decât
să aibă relaţii cu oamenii, are o bogată viaţă interioară, este deci tipul gânditor, creativ,
productiv, fiind bun pentru cercetare dar este foarte puţin sociabil. Posedă gândire abstractă
dar îi lipseşte spiritul de observaţie. Fiind prea mult concentrat asupra gândurilor sale este
rupt de exterior. Prezintă tensiuni şi preocupări interioare permanente. Îi lipsesc modalităţile
de exprimare a bogatelor lui trăiri interioare. De aceea, este şi foarte greu de cunoscut un
asemenea tip. În raporturile cu oamenii este rezervat şi distant. Are tendinţa de a-şi face
planuri înainte de a acţiona şi este neîncrezător în impulsul momentului. Nu-i plac emoţiile
puternice (agitaţia) şi este înclinat spre un mod de viaţă bine ordonat. Îşi domină
sentimentele şi agresivitatea, nu se irită uşor şi nu-şi pierde stăpânirea de sine. Este
oarecum pesimist, tinde să se subaprecieze, dar este un om de încredere pentru ceilalţi
deşi lui îi lipseşte parţial încrederea în sine.

Pentru N nu se pot da descrieri căci ar fi similare cu cele date de WOODWORTH.

Tipul N puternic, neliniştit, îngrijorat permanent, melancolic şi frecvent deprimat, suferă de

insomnii, boli psihosomatice, supra-emoţional, reacţii puternice la stimuli şi revenire dificilă
la normal. Iraţional, uneori rigid. Combinat cu extraversia este neliniştit şi ultrasensibil până
la agresivitate. Preocupare constantă pentru lucrurile care ar putea face rău. Reacţie
puternic emoţională chiar dacă nu se exteriorizează.

Individul stabil. Răspuns emoţional slab, revine la normal după stimulare emoţională,
repede. Calm, controlat.

Aceste descrieri se referă la personalităţi în forma lor fenotipică; testele experimentale se

referă mai mult la personalităţi în aspecte genotipice. Diferenţele între aspectele
comportamentale şi constituţionale au fost discutate în altă parte.

Comportamentul observabil este o funcţie diferită de aspectul constituţional care este în

interacţiune cu mediul înconjurător. Din aceste interacţiuni rezultă diferenţe descriptive
fenotipice în extraversie-introversie. Nu există o diferenţă absolută între chestionare care
2
surprind elemente de comportament fenotipic şi experimentul de laborator care surprinde
elementele genotipice ale comportamentului.

1.3. Scala P şi natura psihoticismului

Scalele E, N, P utilizate în chestionar au fost realizate prin studii factoriale, folosind în fiecare
caz personalităţi uşor diferite, selectate prin teste şi consideraţii teoretice. Elaborare prin
testări succesive pe adulţi şi copii.

Modificări de itemi:
 pentru a elimina sau reduce corelaţiile între factori;
 eliminarea itemilor care vizau doi factori în acelaşi timp;
 pentru a creşte coeficientul de validitate.

S-a încercat să se asigure independenţa celor trei dimensiuni ale personalităţii de

inteligenţă.
Variabila P – natura poate fi uşor bănuită în acest moment.

Psihotici, criminali se situează în partea superioară a scalei. Descrişi ca solitari, belicoşi,

nu se potrivesc nicăieri, pot fi cruzi şi inumani, lipsă de sentiment empatic şi în general
insensibili. Le plac lucrurile ciudate, neobişnuite, dispreţ pentru pericol.

Pentru copii am obţinut rezultate neclare: copil ciudat, izolat, buclucaş, glacial, fără
sentimente pentru ceilalţi oameni şi animale.

Socializarea este un concept străin pentru adulţi şi copii. Empatia şi sentimentul de vinovăţie
sunt noţiuni străine. Aceste caracterizări sunt valabile pentru extreme. Pentru medie, apar
parţial.

Conceptul de psihoticism cuprinde şi depăşeşte termenii psihiatrici: schizoid, psihopatic

şi tulburări de comportament. În ciuda termenului psihiatric, scala este mai puţin adecvată
patologicului şi mai adecvată normalului, comportamentului care devine patologic doar în
cazuri extreme. De aceea, această scală este folosibilă pe personalităţi normale. P poate
măsura gradul de deteriorare psihotică.

Nu există diferenţe între sexe decât în privinţa agresivităţii şi a ostilităţii, unde prin cutumă
este de aşteptat ca bărbaţii să fie mai sus (vezi tabel 4). Femeile situate în partea superioară
a scalei au apucături de bărbat. Bărbaţii situaţi în josul scalei au apucături de femei. Baza
biologică a scalei P este foarte înrudită cu hormonii sexuali masculini.

1.4. Scala L

Încearcă să măsoare simularea şi disimularea, tendinţe care apar în situaţii de expertiză.

Scala posedă un grad mare de unitate factorială.

Dificultăţi în a privi aceşti factori, ca nimic altceva decât indicatori ai disimulării. Dificultatea
principală este legată de măsurarea disimulării, deoarece scala L măsoară de asemenea,
un factor al personalităţii stabile care s-ar putea să denote un anume grad de naivitate
socială. Evidenţă puternică de ambele părţi. Scor redus ar însemna că subiectul nu

3
disimulează. Dar, aşa cum am văzut, nu este un lucru cert deci, nu ne prea putem baza pe
scală. Empiric acest fapt nu este adevărat, nu există scăderea valabilităţii, validităţii în
condiţiile unei slabe disimulări, cum nu există nici creşterea validităţii în condiţiile unei
puternice disimulări. Aşadar, scala trebuie să măsoare o funcţie stabilă de personalitate.
Din păcate, prea puţine sunt cunoscute despre natura acestor funcţii.

Condiţiile motivaţionale ale disimulării pot fi clar distinse de cele nemotivaţionale

notând corelaţia între N şi L:
 Când condiţiile sunt astfel încât produc un grad înalt de motivaţie pentru disimulare,
corelaţia N – L este relativ înaltă.
 Când condiţiile sunt astfel încât să furnizeze puţină motivaţie pentru disimulare,
corelaţia N – L este relativ mică sau dispare.
În condiţiile unei puternice situaţii motivaţionale când corelaţia N – L este puternică, scala L
poate fi folosită avantajos pentru a determina disimulatorii. Nu există un punct limită pentru
a stabili diferenţa disimulare – corectitudine ci depinde de eşantion.

Scorul pe scala L scade cu vârsta la copii şi creşte cu vârsta la adulţi.

 Trebuie corelate scorurile joase pe scala L cu totalitatea personalităţii relevante şi
variabilele experimentale.
 Pe urmă, vor trebui eliminate cele mai înalte 5% din scorurile de pe scala L. Procedura
de eliminare a scorurilor înalte L poate fi repetată cu un număr progresiv crescând de
subiecţi până când devine evident din regresia rezultatelor dacă L are vreo influenţă asupra
rezultatelor şi în ce direcţie lucrează această influenţă.

2. Încrederea scalelor - Fidelitatea

Există două modalităţi:
 Test – retest (vezi tabelul 2). Rezultatele sunt favorabile, valorile în zona 0,80 – 0,90,
valorile din ultimul rând sunt cele mai de încredere datorită înlăturării efectului vârstei şi
sexului; aceste valori sunt de la 0,78 (P) la 0, 89 (E). Din acest punct de vedere, al fidelităţii,
test-retest, E.P.Q. nu este inferior nici unui alt test de personalitate publicat.
 Fidelitatea de consistenţă (coeficient alfa) este un indiciu al gradului în care întrebările
acoperă o anumită arie. Valorile acestea nu trebuie să fie joase dar nici prea mari, întrucât
ar sugera acoperirea unei arii prea restrânse (cu alte cuvinte ar însemna folosirea unui
conţinut tautologic al itemilor). Tabelul 3 dă coeficienţii alfa, separat pe sexe. S-au folosit
două grupuri de subiecţi (normali şi criminali). Coeficienţii sunt satisfăcători, cei mai mulţi în
jur de 0,80 (exceptând P).

3. Standardizarea datelor

3.1. Eşantion normal

Versiunea actuală a fost aplicată unui număr mare de bărbaţi şi femei, de toate vârstele, din
toate clasele sociale, marea majoritate din mediul urban. Nu putem afirma că este un
eşantion eterogenizat, dar se apropie de acest ţel, mai mult decât se obişnuieşte în
standardizarea chestionarelor. Scorurile medii ale subeşantioanelor nu diferă mult de
scorurile pe eşantionul global. Credem că rezultatele reprezintă un mare grad de acurateţă
pe populaţia din Anglia. Am observat mari diferenţe de sex şi vârstă în toate scalele noastre
(vezi Eysenck, 1960; Eysenck & Eysenck 1969, pentru lucrări asupra relaţiei dintre
4
personalitate şi aceste variabile), în consecinţă. Tabelul 4, legat de norme, este diferenţiat
pe vârste şi sex. Influenţa clasei sociale este mai puţin vizibilă. Numărul subiecţilor implicaţi
pentru scalele E, N, P (2312 bărbaţi şi 2362 femei) este mai mare decât cei de la scala L
(1624 bărbaţi şi 2462 femei) întrucât un număr de subiecţi au fost testaţi fără scala L. cele
două grupuri testate cu aceste instrumente diferite nu diferă ca scoruri. Tabelele 2, 3, 4 şi
5 prezintă tendinţele de vârstă pentru E, N, P şi L, bărbaţi şi femei:
 P – scoruri mari la bărbaţi declin general cu vârsta, rata declinului este mai mare pentru
bărbaţi, pierderea proporţională deşi mai mare la bărbaţi prezintă diferenţe mai mici între
sexe.
 E – bărbaţii devin evident mai introverţi cu vârsta, tendinţa la femei e mai puţin vizibilă
dar merge în aceeaşi direcţie.
 N – declin general cu vârsta, tendinţele sunt aproape paralele, femeile au scoruri mai
mari decât bărbaţii.
 L – femeile au scoruri mai mari, declin general.

Aceste rezultate sunt asemănătoare celor raportate cu alte versiuni ale scalelor, singura
excepţie ar fi lipsa declinului extraversiei la femei şi în aceeaşi măsură la bărbaţi. La subiecţii
peste 50 ani, femeile au scoruri L mai mari, la grupurile mai tinere bărbaţii au scoruri E mai
mari. O analiză statistică specială s-a făcut pentru testarea semnificaţiei vârstei şi a
tendinţelor de vârstă observate. S-a luat în considerare eşantionul care a completat toate
cele 4 scale.

Pentru analizarea clasei sociale, subiecţii au fost împărţiţi în:

 Clasă mijlocie de vârf;
 Clasă mijlocie;
 Clasă mijlocie joasă;
 Clasă muncitoare calificată;
 Clasă muncitoare semi sau necalificată.
S-a renunţat la grupul de 60-69 ani datorită numărului mic. S-au obţinut 2 grupuri pe sexe
x 5 vârstă x 5 clase = 50 de grupuri. Tabelul 5 dă valorile de semnificaţie pentru analiza
tendinţelor liniare, univariată şi multivariată. Rezultă:
 Pentru bărbaţi, tendinţa cu vârsta pentru N nu este prea semnificativă, în parte, acest
fapt se datorează valorilor mari de la 50-59 ani, poziţia de la cei 60-69 ani;
 La femei declinul E nu este semnificativ.

Legat de clasa socială nu există o tendinţă semnificativă pentru E şi N. Rezultatele pentru

P şi L sunt reprezentate în tabelele 6 şi 7.

Pentru L există o tendinţă liniară înalt semnificativă pentru ambele sexe (P < 0,0001  şi P
< 0,0005 ).
 La femei există o tendinţă cubică semnificativă prin scădere la clasa 3 şi ridicarea la
clasa 4 urmată de o nouă scădere la clasa 5.
 Bărbaţii prezintă o tendinţă quadratică aproape semnificativă, dar poate fi ignorată, mai
puţin faptul că scăderea responsabilă este tot la clasa 3 ca şi la femei.

Tendinţele pentru P nu sunt semnificative pentru nici unul din sexe, dar sunt prezentate în
tabelul 6 pentru că:
 analiza simplă univariată prezintă tendinţe semnificative pentru bărbaţi şi
 lucrările anterioare au prezentat declinuri P în raport cu vârsta.

5
În scopuri practice, influenţa clasei sociale asupra lui P poate fi ignorată. Legat de L, este
mai simplu să se considere cele două grupuri de clasă muncitoare ca având un scor cu un
punct mai mare decât grupurile clasei mijlocii atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

Tabelul 6 – intercorelaţie între scale pentru bărbaţi şi femei, separat. Cifrele sunt similare
pentru ambele sexe şi deşi corelaţiile sunt semnificativ statistice sunt joase. Am dorit o
independenţă completă a factorilor; scalele bazate pe aceşti factori deviază uşor de la
ortogonalitate, deşi aceste deviaţii nu sunt importante din punct de vedere aplicativ.
Corelaţiile între L şi N sunt mici, sugerând că dispoziţia spre disimulare este mică.

Tabelul 7 – medii şi deviaţii standard pentru diferite grupuri profesionale şi ocupaţionale.

3.2. Eşantion anormal

Medii şi abateri standard la grupuri de anormali psihotici, nevrotici, depresivi endogeni şi

prizonieri.
 Psihoticii, în acest context, cuprind tipuri şi subcategorii variate de schizofrenie; nu am
găsit diferenţe între pacienţii externi sau internaţi. Deci nu s-a ţinut cont de acest amănunt.
 Depresivii endogeni fiind atât de diferiţi de alţi psihotici au fost consideraţi separat.
 Mai există grupuri mici de toxicomani, tulburări de personalitate, pacienţi cu probleme
sexuale, alcoolici.

Pentru compensaţie s-a adăugat media scorurilor pentru eşantionul normal.

 Psihoticii şi prizonierii au scorurile P cele mai înalte.
 La toxicomani, cei cu tulburări de personalitate, probleme sexuale şi alcoolici, sunt de
asemenea ridicate.
 Depresivii endogeni deşi au scoruri P mai mari decât normalii nu sunt foarte ridicate.
 Toate grupurile psihiatrice (excepţie prizonierii) sunt marcaţi de introversie.
 N ridicat mai ales la nevrotici şi tulburări de personalitate.
 L ridicat la grupurile psihiatrice, exceptând prizonierii. Aceasta sugerează că dacă nu ar
fi disimulat, psihoticii şi nevroticii ar fi avut scoruri P şi N chiar mai mari decât cele calculate.

Tabelul 10 – analiza grupurilor cu L mare şi mic. Scorurile P la toate grupurile sunt mai mari
dacă la L sunt mai mici sau egale cu 7, scorurile la E nu par afectate, N este mult mai mare
exceptând chiar nevroticii. Trebuie ţinut cont de scorul L în interpretarea lui P şi N.

Intercorelaţiile scalelor pentru grupurile anormale (tabel 9) sunt comparabile cu cele de la

normali.

Corelaţiile L-P şi L-N la psihotici, nevrotici şi prizonieri este mai mare decât la normali, E-N
este şi ea mai mare decât la normali. Paternul general al intercorelaţiilor este asemănător
la anormali dar tendinţele sunt mai clare în eşantionul de anormali.

Dat fiind faptul că criminalii diferă de normali la toate 3 scalele de personalitate, s-a construit
o nouă scală C prin combinarea itemilor cei mai diagnostici din primele trei. Tabelul 11 –
scala C. Fidelitatea scalei C a fost 0,75 pentru grupul de control şi 0,75 pentru prizonieri.

4. Inteligenţă şi personalitate
6
Lucrările anterioare asupra E P I şi M P I dovedesc că nu există corelaţie între inteligenţă şi
extraversie şi neuropsihicii. A existat o tendinţă distinctă pentru L de a corela negativ cu
inteligenţa; copiii şi adulţii inteligenţi au scoruri L mici. Studii cu versiuni anterioare ale scalei
P au tins să evidenţieze corelaţii negative de ordinul 0,2 – 0,3 între P şi inteligenţă.

Există unele indicii că maturaţia copiilor s-ar produce mai rapid la extraverţi decât la
introverţi. EYSENCK îmbogăţeşte aceste date: în şcoala primară extraversia şi QI-ul
corelează pozitiv, în timp ce în şcoala secundară această relaţie se inversează astfel încât
treptat introverţii prezintă QI mai mare şi realizări mai bune. Motivul acestei schimbări este
desigur speculativ. Pot exista alte explicaţii decât cele ale ratelor diferite de maturizare. În
studiile universitare introvertiţii au succes mai bun decât extraverţii. Corelaţiile nu sunt mari
dar fenomenul fiind interesant este important de menţionat.

5. Administrarea
Instructajul se citeşte tare în grup sau individual. Nu trebuie amplificat sau alterat. Se verifică
răspunsul la toate întrebările pentru evitarea eventualelor omisiuni. Cu analfabeţi sau orbi,
se citesc întrebările şi se înregistrează răspunsurile. Pentru anumiţi subiecţi sau pacienţi se
pot da instrucţiuni adiţionale la completarea E.P.Q. în modul în care sunt şi simt acum sau
înainte de boală funcţie de scopul cercetării, investigării. Se recomandă folosirea pentru P,
E, N şi L a dimensiunilor încăpăţânare – rigiditate – extraversie – emoţionalitate şi
dezirabilitate socială.

5. SCORING
Prin folosirea foilor de scorare. Sunt 4 chei pentru forma de adult şi 4 pentru versiunea
junior. Câte o grilă pentru fiecare dimensiune. Se acordă un punct pentru fiecare răspuns
conform grilei. Scorul total reprezintă suma acestora, care se trece în locurile speciale din
chestionar numerotate în ordine P – 1; E – 2; N – 3 şi L – 4.

7
 TABEL 1 – Corelatele experimentale şi sociale ale P

Scor M la P Scor unic la P

A1 Vigilenţă - +
A2 Atenţie - +
A3 Atenţie distributivă + -
A4 Timp de reacţie + -
A5 Timp de reacţie variabil + -
A6 Judecăţi perceptuale anormale + -
A7 Dexteritate manuală - +

B1 Agresivitate asupra copiilor + -

B2 Atitudini antisociale + -
B3 Impulsivitate + -
B4 Boli venerice + -
B5 Drogmanic + -
B6 Alcoolism + -
B7 Succes tratament pentru nevropaţi - +
B8 Anormalitate + -

TABEL 2 –Test-retest – autenticitate cu 1 lună diferenţă de aplicare (Adulţi)

n P E N L
BĂRBAŢI
1 Studenţi stomatologie 80 0,83 0,89 0,87 0,90
2 Studenţi politehnică 23 0,80 0,89 0,92 0,79
3 Asistenţi sociali 16 0,79 0,92 0,91 0,76
4 Studenţi universitate 17 0,76 0,89 0,90 0,90
TOTAL 136 0,83 0,90 0,89 0,86

FEMEI
1 Studente stomatologie 31 0,80 0,88 0,80 0,87
2 Studente politehnică 8 0,78 0,96 0,89 0,87
3 Asistente sociale 44 0,88 0,93 0,86 0,84
4 Studente universitate 38 0,51 0,80 0,74 0,61
TOTAL 121 0,71 0,87 0,80 0,86

TOTAL GENERAL 257 0,78 0,89 0,86 0,84

TABEL 3 – Consistenţa internă a testului (Adulţi)

8
 BĂRBAŢI FEMEI
Grup normal Prizonieri Grup normal Prizonieri
P 0,74 0,71 0,68 0,77
E 0,85 0,84 0,84 0,86
N 0,84 0,84 0,85 0,88
L 0,81 0,82 0,79 0,86
TOTAL în
eşantion 500 934 500 71

TABEL 4 – Norme pe vârstă (Adulţi)

Vârsta P E N L
(ani) n M S.D. M S.D. M S.D. M S.D. n
BĂRBAŢI
16-19 540 4 63 3 27 14 46 4 27 10 69 5 08 6 05 3 80 563
20-29 768 4 19 3 26 13 72 4 79 9 81 5 09 6 50 3 88 649
30-39 404 3 27 2 75 12 85 4 73 9 33 5 18 7 53 4 51 181
40-49 327 3 09 2 59 12 38 5 14 9 17 5 06 8 07 4 08 126
50-59 208 2 57 2 51 10 76 5 29 10 12 5 40 9 10 4 06 73
60-69 65 2 56 2 47 10 44 4 97 8 51 5 60 11 58 5 15 32
2312 3 78 3 09 13 19 4 91 9 83 5 18 6 80 4 14 1624

FEMEI
16-19 590 2,99 2 56 13,31 4,61 13,28 5,22 6,78 3,92 680
20-29 1366 2,79 2 41 12,89 4 70 12 87 4,99 7,17 3,85 1098
30-39 544 2,28 2 20 11 97 4 95 12 57 5 28 8 84 4 05 285
40-49 416 2 35 2 11 12 24 4 92 12 63 5 38 8 86 3 87 203
50-59 273 2 21 1 96 11 61 4 98 12 11 5 26 11 09 4 75 140
60-69 73 2 69 2 94 12 07 5 40 10 19 5 55 12 06 4 89 56
3262 2 36 2 63 12 60 4 83 12 74 5 20 7 73 4 18 2462

TABEL 5: Semnificaţia pe vârste – tendinţe generale

VÂRSTA – tendinţa generală

SCALA BĂRBAŢI FEMEI
P p .0002 p .0103
E p .0001 p .2387
N p .0785 p .0295
L p .0001 p .0001

TOTAL scale P.E.N. p .0001 p .0062

9
 TABEL 7: Ocupaţii

P E N Vârsta
n M S.D. M S.D. M S.D. în
decade
BĂRBAŢI
Contabili 21 3.00 2.78 12.28 5.70 9.26 4.72 2.7
Actori – artă 29 4.43 3.14 13.21 5.23 11.28 5.85 2.8
Învăţători 103 4.91 3.39 14.62 4.81 11.76 5.26 1.1
Arhitecţi 15 4.60 2.32 11.07 5.26 10.03 6.36 3.1
Constructori 48 3.86 2.94 12.54 5.40 9.36 5.22 3.5
Băcani, bucătari 19 4.32 2.15 12.52 3.74 10.50 6.55 3.5
Ospătari 33 2.94 3.19 11.53 5.12 8.85 5.63 3.5
Cler 77 3.49 3.21 12.20 4.58 11.14 5.59 2.6
Data Processing 13 3.92 3.20 12.38 5.12 8.85 6.36 2.2
Director 18 2.47 2.16 12.50 4.08 9.56 4.54 3.7
Doctor 23 4.74 3.13 12.78 3.93 10.17 4.73 3.0
Servitori - - - - - - - -
Ingineri electro 144 3.19 3.05 12.86 5.22 9.36 5.27 2.9
Ingineri 39 3.14 2.09 12.85 5.11 8.27 5.48 3.1
Poştaşi 96 2.90 2.68 12.04 5.19 10.72 5.23 3.7
Fermieri 28 3.54 3.40 12.00 5.56 8.59 4.73 3.8
Lăcătuşi 84 3.19 3.10 12.20 5.16 9.78 4.86 3.2
Frizeri - - - - - - - -
Casnic - - - - - - - -
Funcţionari 24 2.79 2.53 13.62 4.81 10.15 6.04 2.9
Asistent laborator 29 3.19 2.55 13.06 4.83 9.53 5.40 2.4
Muncitor calificat 91 3.56 3.33 12.00 5.06 10.68 5.36 3.8
Muncitor necalificat 40 3.61 2.72 12.69 5.22 10.55 5.25 3.3
Lector 19 4.08 3.01 11.76 5.56 9.97 4.64 3.5
Librari - - - - - - - -
Maşinişti mecanici 11 1.86 2.26 10.54 5.43 11.82 4.66 3.3
Manager 89 3.24 2.35 13.34 5.55 9.26 5.42 3.3
Dădacă 22 3.23 2.72 13.66 5.00 7.23 4.26 2.9
Ocupaţii de asistenţă - - - - - - - -
Fizioterapeut 9 2.72 1.74 11.84 7.95 10.66 5.84 2.9
Recepţioner 9 3.94 3.40 11.22 3.46 12.00 6.14 4.3
Rent. Collectors 10 3.75 1.62 12.65 3.35 9.20 5.71 3.6
Reprezentanţi oficiali 22 3.02 2.89 12.96 5.05 8.46 4.78 3.4
Pensionari 22 5.11 3.07 12.34 4.89 11.11 6.50 4.9
Gunoieri 55 3.34 2.78 15.46 4.77 10.06 4.97 2.7
Oameni de ştiinţă 31 2.71 2.33 11.31 4.68 7.06 4.37 2.7
Secretari - - - - - - - -
Poliţişti 27 3.20 3.07 13.04 5.02 8.07 3.26 3.0
Vânzători 81 3.60 3.11 16.04 4.38 8.86 5.41 1.5
Ajutori de vânzători 9 3.22 3.38 11.67 6.65 9.00 3.24 2.8
Mici industriaşi 32 3.50 2.55 12.39 5.05 10.11 5.97 3.7
Solicitanţi 9 3.11 2.47 13.44 5.15 11.11 5.30 2.8

10
Studenţi în general 231 4.84 3.33 13.80 4.24 9.93 5.08 1.2
Studenţi în artă 27 7.67 4.06 12.26 5.34 12.69 3.88 1.3
Studenţi în sport 152 3.44 2.57 15.14 3.78 10.61 4.82 1.2
Studenţi ingineri 18 4.17 2.43 13.78 4.58 10.72 4.91 1.7
Studenţi în medicină 57 4.82 3.14 14.04 4.06 9.14 4.45 1.7
Asistenţi medicali - - - - - - - -
Profesori – studenţi 64 3.92 2.79 13.66 4.45 10.10 4.84 2.4
Supraveghetori 42 2.92 2.97 12.87 5.05 9.48 5.89 3.4
Croitor - - - - - - - -
Profesor 35 3.17 3.62 11.03 6.02 9.10 4.83 3.4
Telefonist - - - - - - - -
Transport 169 3.30 2.61 13.72 4.91 8.52 4.36 2.5
Şoferi 104 4.40 3.55 13.90 4.21 9.54 4.73 2.9
Alte ocupaţii 14 4.86 2.90 12.71 5.99 8.18 3.88 2.7

FEMEI
Contabile - - - - - - - -
Actori artă 54 2.79 2.17 12.11 5.18 13.91 4.78 3.1
Învăţătoare - - - - - - - -
Arhitecte - - - - - - - -
Constructori - - - - - - - -
Băcani-bucătari 22 3.25 3.29 11.89 4.54 12.71 4.63 3.6
Ospătare 37 2.11 2.02 12.24 4.38 10.85 6.34 3.2
Cler 280 2.39 2.05 12.85 5.04 13.10 5.40 2.6
Data processing 31 2.14 2.22 12.66 4.12 11.08 5.11 2.4
Directoare - - - - - - - -
Doctoriţe - - - - - - - -
Servitoare 60 2.90 2.28 11.26 4.75 13.28 5.10 3.9
Inginere electro - - - - - - - -
Inginere - - - - - - - -
Poştăriţe 224 2.71 2.23 11.90 4.82 14.08 5.26 3.5
Fermiere - - - - - - - -
Lăcătuşi - - - - - - - -
Coafeze 31 2.86 2.07 12.79 4.48 3.21 5.24 2.2
Casnice 350 2.14 2.06 13.01 4.95 12.34 5.30 3.5
Funcţionare - - - - - - - -
Asistente laborator 30 2.57 1.97 11.95 5.38 11.05 5.65 2.6
Muncitoare calificate - - - - - - - -
Muncitoare necalificate - - - - - - - -
Lector 12 2.17 1.90 11.21 5.04 11.79 5.02 3.1
Librare 11 2.54 2.25 12.04 3.81 12.77 7.35 2.4
Maşiniste mecanice 90 2.43 1.98 11.64 4.40 13.57 5.19 3.2
Managere 18 1.80 1.55 12.86 4.30 11.44 4.77 3.1
Dădacă 149 3.71 2.82 12.21 4.74 12.20 1.64 2.7
Ocupaţii de asistenţă 16 1.62 1.20 11.56 5.49 8.88 5.92 2.5
Fizioterapeută 15 2.83 3.66 13.60 2.46 10.76 5.62 2.4
Recepţionere 26 2.56 2.00 13.02 4.68 18.00 4.96 2.5
Rent. Collectors - - - - - - - -
Reprezentante oficiale - - - - - - - -
11
Pensionare 19 2.76 2.32 9.84 5.88 12.47 6.20 5.3
Gunoiere 18 3.56 5.52 13.86 5.66 13.06 4.02 2.6
Oameni de ştiinţă 9 3.56 2.01 11.78 5.29 10.67 5.90 2.8
Secretare 283 2.24 2.24 12.55 5.06 12.67 5.34 2.5
Poliţiste - - - - - - - -
Vânzătoare 94 2.23 2.36 15.09 4.06 12.05 5.03 1.1
Ajutoare de vânzători 140 2.56 2.37 12.23 5.11 13.93 4.66 3.0
Mici industriaşi - - - - - - - -
Solicitante - - - - - - - -
Studente în general 203 3.02 2.54 13.49 4.74 12.16 5.85 1.2
Studente în artă 41 4.52 3.23 13.00 5.01 13.46 5.73 1.2
Studente în sport - - - - - - - -
Studente ingineri - - - - - - - -
Studente în medicină 27 3.37 2.81 13.33 4.66 9.72 5.30 1.4
Asistente medicale 176 3.06 2.58 12.90 4.35 12.47 4.52 1.4
Studente-profesoare 625 2.56 2.17 13.21 4.54 13.11 4.66 2.0
Supraveghetoare 28 1.46 1.64 12.62 4.74 10.89 4.01 3.3
Croitorese 18 1.97 1.94 12.89 4.72 11.31 4.44 4.1
Profesoare 89 2.65 2.30 12.34 4.83 11.01 5.08 2.9
Telefoniste 32 2.81 2.68 13.03 4.14 12.81 5.20 2.7
Transport 15 3.40 3.56 13.17 5.20 13.93 4.71 3.2
Şoferiţe - - - - - - - -
Alte ocupaţii 23 2.24 1.78 12.52 5.05 9.89 5.02 3.1

12
 TABEL 8: Grupuri de bolnavi – media şi deviaţia standard

n Age P E N L
BĂRBAŢI
Psihotici 104 35.1 5.664.02 10.675.22 13.396.06 9.625.12
Nevrotici 216 34.7 4.192.96 9.425.37 16.564.64 8.014.60
Endogenous,
depresivi 58 43.6 4.102.82 9.985.44 15.925.48 9.724.61
Prizonieri 1023 25.9 5.723.56 13.624.69 13.135.23 6.784.29
Drogomani
addicts 8 27.2 6.945.75 8.886.98 17.883.94 8.623.20
Tulburări de
personalitate 56 30.6 5.783.44 10.096.31 15.714.74 7.064.45
Probleme sex 23 35.7 4.873.24 11.915.53 12.436.05 7.074.05
Alcoolic 14 33.9 5.932.16 9.795.13 19.642.13 4.143.37
Normal pentru
comparaţie 2312 27.5 3.383.09 13.194.91 9.835.18 6.804.14

FEMEI
Psihotici 72 39.3 4.083.19 10.584.66 14.565.23 11.595.14
Nevrotici 332 34.9 3.252.71 9.465.43 17.883.94 9.584.51
Endogenous
depresivi 68 43.7 3.482.47 10.245.76 16.544.36 12.014.04
Prizonieri 71 27.1 6.414.07 12.325.19 14.605.58 9.014.89
Drogomani,
Addicts 4 32.5 6.253.20 9.254.86 20.001.15 3.252.50
Tulburări de
personalitate 75 31.0 5.743.51 10.195.99 18.354.64 7.174.30
Probleme sex 25 30.6 3.583.16 9.964.27 16.324.18 9.444.59
Alcoolic 5 44.0 5.503.39 10.504.56 18.502.50 8.802.02
Normal pentru
comparaţie 3262 27.0 2.632.36 12.604.83 12.745.20 7.734.18

TABEL 9: Intercorelaţii între scale – grupuri de bolnavi

13
 n PE PN PL EN EL NL
BĂRBAŢI
Psihotici 104 .19 .11 -.21 -.12 .11 -.53
Nevrotici 216 .03 .16 -.33 -.27 -.00 -.16
Endogenous, depresivi 58 -.03 .22 -.14 -.42 -.15 -.12
Prizonieri 934 -.08 .04 -.28 -.24 -.07 -.18

FEMEI
Psihotice 72 -.00 .06 -.42 -.40 .04 -.38
Nevrotice 332 -.04 .13 -.29 -.34 -.05 -.17
Endogenous depresive 68 .06 .07 -.04 -.20 .20 -.13
Prizoniere 71 -.09 .14 -.53 00 00 -.32

TABEL 10: Scala L – grup de bolnavi

n Age P E N L
M S.D. M S.D. M S.D. M S.D. M S.D.

Scala L cu scor mai mare decât 7

BĂRBAŢI
Psihotic 40 36.70 14.02 5.66 4.44 11.52 5.09 12.29 6.11 11.86 3.27
Nevrotic 82 37.63 12.00 3.28 2.27 9.10 5.08 16.34 5.21 11.92 3.14
Depres. 30 47.67 12.40 3.65 3.24 9.43 5.60 15.93 5.72 12.63 2.66
FEMEI
Psihotic 30 36.50 11.58 3.82 3.52 11.53 4.16 13.03 5.00 13.17 3.39
Nevrotic 168 36.96 12.02 2.83 2.65 8.80 5.48 17.87 3.88 12.37 3.34
Depres. 49 45.26 13.13 3.48 2.64 11.19 5.70 16.39 4.20 13.42 3.04

Scala L cu scor mai mic sau egal cu 7

BĂRBAŢI
Psihotic 29 30.00 11.17 6.29 3.84 9.71 5.36 16.07 5.51 4.24 2.28
Nevrotic 103 30.39 9.99 5.01 3.28 9.52 5.72 17.16 4.04 4.48 2.10
Depres. 14 33.57 13.53 5.04 2.26 9.82 5.90 18.64 4.25 4.89 2.11
FEMEI
Psihotic 12 31.25 10.41 5.33 2.80 9.12 6.63 16.92 5.63 4.17 1.99
Nevrotic 98 30.46 11.50 4.34 2.76 9.81 5.39 18.15 3.99 4.90 1.89
Depres. 9 33.44 10.78 3.4 1.96 5.94 3.66 17.06 4.82 5.44 2.08

TABEL 11: Scala C – tulburări de comportament: 34 itemi (Adulţi)

14
 Item Scala Cheia Item Scala Cheia
2 P nu 45 E da
3 N da 46 P da
7 N da 47 N da
9 P nu 53 P nu
12 N da 54 N da
15 N da 57 P nu
18 P nu 58 N da
19 N da 62 N da
22 P da 65 P da
23 N da 68 N da
27 N da 70 E da
30 P da 74 P da
31 N da 75 N da
33 P da 76 P da
34 N da 77 N da
38 N da 79 P da
41 N da 87 P da

NORME
BĂRBAŢI M S.D. n
Paznici 9.01 4.54 189
Prizonieri 15.57 5.18 934

TABEL 12: Test-retest (Copii)

Vârsta n P E N L
BĂIEŢI 12 58 .69 .83 .71 .59
13 84 .69 .75 .74 .79
14 48 .69 .77 .81 .79
TOTAL 190 .69 .78 .75 .75

FETE 11 32 .78 .84 .64 .78

12 83 .69 .79 .79 .82
13 125 .56 .69 .77 .89
14 101 .55 .86 .82 .89
TOTAL 341 .61 .78 .79 .88

15
 TABEL 15: Intercorelaţii între scale (Copii)

Vârsta n PE PN PL EN EL NL
BĂIEŢI
7 137 -.08 .22 -.48 -.09 .16 -.39
8 200 .17 .30 -.43 -.02 .03 -.28
9 193 .04 .23 -.48 -.20 .08 -.39
10 156 .06 .20 -.43 -.13 -.09 -.30
11 220 .03 .13 -.34 -.26 -.00 -.31
12 226 .07 .26 -.46 -.26 -.06 -.10
13 228 .07 .18 -.37 -.25 -.24 -.18
14 243 -.00 .18 -.40 -.13 -.09 -.10
15 148 -.02 .11 -.33 -.15 -.17 -.22
FETE
7 140 .01 .31 -.53 .00 .08 -.36
8 195 .00 .24 -.33 -.13 .07 -.31
9 202 -.06 .36 -.44 -.22 .12 -.45
10 120 .09 .23 -.36 -.14 -.16 -.29
11 209 .02 .24 -.35 -.07 -.05 -.30
12 235 -.04 .06 -.24 -.26 -.00 -.27
13 211 .08 .11 -.37 -.21 -.19 -.18
14 206 .18 .19 -.35 -.19 -.11 -.26
15 118 .20 .17 -.27 -.26 -.27 -.19

16
 TABEL 16: Media şi deviaţia standard (Copii)

Vârsta P E N L n
M S.D. M S.D. M S.D. M S.D.
BĂIEŢI
7 4.41 2.59 17.73 3.08 9.91 4.03 14.18 4.17 137
8 4.62 2.92 18.20 3.59 10.48 3.91 12.76 4.38 200
9 4.23 2.70 18.04 3.25 10.70 4.66 11.14 5.10 193
10 3.82 2.92 18.21 3.26 10.00 4.61 9.53 4.59 156
11 3.81 2.82 18.46 3.50 10.32 5.02 8.32 4.47 220
12 4.70 3.23 18.53 3.73 10.59 5.12 6.83 4.01 226
13 4.69 2.98 18.99 3.94 9.94 4.91 5.77 3.76 228
14 5.19 3.26 19.15 3.88 10.18 5.02 4.54 3.39 243
15 4.87 3.25 18.95 3.91 9.75 4.86 4.81 3.36 148
FETE
7 2.69 2.33 16.12 3.03 10.44 4.32 15.53 3.73 140
8 2.32 2.14 16.89 3.37 11.05 4.41 15.08 3.87 195
9 1.89 1.94 16.57 3.65 11.05 4.81 13.23 5.02 202
10 1.95 1.86 17.62 3.40 11.30 4.63 11.87 4.66 120
11 1.95 1.64 17.56 3.75 11.61 4.92 10.55 4.37 209
12 2.27 1.94 18.21 3.65 11.69 4.92 8.31 4.20 235
13 2.54 2.34 18.65 3.49 11.46 4.89 6.44 3.83 211
14 3.02 2.59 19.10 3.59 12.55 4.85 6.13 3.87 206
15 2.75 2.25 18.64 3.59 12.12 4.69 6.33 3.80 118

17
 TABEL 17: Scala C (Copii)

Item Scala Cheia Item Scala Cheia

1 E da 42 P da
3 P da 46 P da
7 P da 49 N da
9 E nu 50 P da
12 P da 52 E da
13 E da 53 N da
14 N da 56 E da
15 P da 58 E da
17 E da 61 E da
18 N da 62 N da
19 P da 66 N da
22 N da 67 E da
23 P da 68 N da
28 E da 70 E da
32 P da 72 P nu
34 N da 74 E da
35 P da 76 E nu
37 E da 77 N da
38 N da 79 E da
39 P da 81 E da

NORME

BĂIEŢI M S.D. n
( a ) fără pedepse în şcoală 19.45 5.21 187
( b ) trei sau mai multe pedepse în şcoală 22.56 4.85 98
( c ) comportament antisocial grav 24.87 4.19 100
( d ) comportament antisocial scăzut 16.83 4.71 100

18
 GRILA DE CORECTARE (Adulţi)

E (extraversie- P (psihotism) N (nervozitate) L (minciună)

introversie): 21 itemi cuprinde 25 itemi cuprinde 23 itemi cuprinde 21 itemi
Item Cheia Item Cheia Item Cheia Item Cheia
1 Da 2 Nu 3 Da 4 Nu
5 Da 6 Nu 7 Da 8 Nu
10 Da 9 Nu 12 Da 13 Da
14 Da 11 Nu 15 Da 16 Nu
17 Da 18 Nu 19 Da 20 Da
21 Nu 22 Da 23 Da 24 Nu
25 Da 26 Da 27 Da 28 Nu
29 Nu 30 Da 31 Da 35 Da
32 Da 33 Da 34 Da 39 Nu
36 Da 37 Nu 38 Da 44 Nu
40 Da 43 Da 41 Da 48 Nu
42 Nu 46 Da 47 Da 51 Nu
45 Da 50 Da 54 Da 55 Da
49 Da 53 Nu 58 Da 59 Nu
52 Da 57 Nu 62 Da 63 Nu
56 Da 61 Nu 66 Da 69 Nu
60 Da 65 Da 68 Da 73 Nu
64 Da 67 Da 72 Da 78 Da
70 Da 71 Nu 75 Da 81 Nu
82 Da 74 Da 77 Da 85 Nu
86 Da 76 Da 80 Da 89 Da
79 Da 84 Da
83 Da 88 Da
87 Da
90 Nu

NORME

BĂRBAŢI FEMEI
M S.D. M S.D.
P 3.95 3.28 P 2.77 2.54
E 13.12 4.95 E 12.95 4.67
N 9.69 5.10 N 12.73 5.07
L 7.22 4.24 L 8.06 4.14

19
Corectarea se face cu ajutorul grilelor de corecţie. În cadrul fiecărei scale se cotează cu
câte un punct fiecare răspuns semnificativ şi prin însumarea lor se obţine nota brută a scalei
care se trece în rubrica indicată din foaia de răspuns. Fiecărei note brute îi corespunde o
notă standard şi un tip de aviz conform etalonului.

În luarea deciziei se ţine seama de notele standard de la scalele P, N, C, scalele L şi E fiind

orientative în evaluarea de ansamblu a subiecţilor.

ETALON

Note brute Stanine Aviz

P N C
11 – 25 17 – 23 19 – 34 1 Respins
9 – 10 13 – 16 15 – 18 2 Respins
7–8 11 – 12 12 – 14 3 Critic
5–6 8 – 10 9 – 11 4 Admis
4 6–7 7–8 5 Admis
3 4–5 5–6 6 Admis
2 2–3 4 7 Admis
1 1 3 8 Admis
0 0 0–2 9 Admis

Decizia luată pe chestionar în ansamblu ţine seama de nota standard a fiecăreia dintre cele
3 scale semnificative: P, N, C. Nu este o decizie parţială, a probei luată în sine, ci urmează
să fie inclusă în decizia de ansamblu a examinării.

20