Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Câţiva itemi aparţin scalei de minciună şi scalei psihotice şi au fost luaţi din M.M.P.I. EPQ
reprezintă o formă dezvoltată a diferitelor chestionare de personalitate; diferă de E.P.I.
prin includerea unor scale noi şi îmbunătăţiri ale scalelor cunoscute.
Cel mai mare avantaj al acestei noi forme a chestionarului o reprezintă introducerea unei
variabile pe care am numit-o psihoticism - P. Cu toate că utilizarea acestui termen
psihiatric duce cu gândul la faptul că această scală nu ar trebui utilizată pentru măsurarea
personalităţilor normale, este de fapt utilizat în sensul de caracteristici subliminale
prezente în diferite grade la personalităţile normale care prezintă tendinţe către
dezvoltarea unei personalităţi anormale. Altfel spus, faptul de a avea predispoziţii către
psihoze nu înseamnă decât un semnal de alarmă foarte puţini ajungând să dezvolte o
psihoză.
1. Prezentare generală
1
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Modelul E-I este asemănător cu modelul Jung. Există un continuum între E tipic şi I tipic.
Extravertul tipic este sociabil, îi plac activităţile distractive, are mulţi prieteni, simte
nevoia de a discuta cu oamenii şi nu-i place să citească sau să studieze de unul singur. Îşi
asumă uşor riscul. Este aventuros şi se expune la pericole. Tinde spre emoţii puternice.
Doreşte agitaţia, acţionează după inspiraţia momentului şi este în general impulsiv. Îi
place să facă glume, feste, îşi scoate adesea gulerul şi de cele mai multe ori el are
răspuns prompt. Este oscilant, nepăsător, optimist, îi place să fie vesel. Are tendinţa de a
fi agresiv şi de a-şi pierde uşor stăpânirea de sine. Nu este o persoană de nădejde. Este
un tip artistic, înclinat spre exterior, un bun observator. Prezintă gândire concretă, vorbire
alertă şi sacadată, are multe iniţiative şi este un bun organizator. Tinde să se
supraaprecieze şi să accepte numai propriul punct de vedere, uneori manifestă atitudini
absurde. Mai prezintă tendinţe antisociale.
Intravertul tipic este liniştit, retras, introspectiv, îi place mai mult să studieze singur decât
să aibă relaţii cu oamenii, are o bogată viaţă interioară, este deci tipul gânditor, creativ,
productiv, fiind bun pentru cercetare dar este foarte puţin sociabil. Posedă gândire
abstractă dar îi lipseşte spiritul de observaţie. Fiind prea mult concentrat asupra gândurilor
sale este rupt de exterior. Prezintă tensiuni şi preocupări interioare permanente. Îi lipsesc
modalităţile de exprimare a bogatelor lui trăiri interioare. De aceea, este şi foarte greu de
cunoscut un asemenea tip. În raporturile cu oamenii este rezervat şi distant. Are tendinţa
de a-şi face planuri înainte de a acţiona şi este neîncrezător în impulsul momentului. Nu-i
plac emoţiile puternice (agitaţia) şi este înclinat spre un mod de viaţă bine ordonat. Îşi
domină sentimentele şi agresivitatea, nu se irită uşor şi nu-şi pierde stăpânirea de sine.
Este oarecum pesimist, tinde să se subaprecieze, dar este un om de încredere pentru
ceilalţi deşi lui îi lipseşte parţial încrederea în sine.
Individul stabil. Răspuns emoţional slab, revine la normal după stimulare emoţională,
repede. Calm, controlat.
Modificări de itemi:
pentru a elimina sau reduce corelaţiile între factori;
eliminarea itemilor care vizau doi factori în acelaşi timp;
pentru a creşte coeficientul de validitate.
Pentru copii am obţinut rezultate neclare: copil ciudat, izolat, buclucaş, glacial, fără
sentimente pentru ceilalţi oameni şi animale.
Nu există diferenţe între sexe decât în privinţa agresivităţii şi a ostilităţii, unde prin cutumă
este de aşteptat ca bărbaţii să fie mai sus (vezi tabel 4). Femeile situate în partea
superioară a scalei au apucături de bărbat. Bărbaţii situaţi în josul scalei au apucături de
femei. Baza biologică a scalei P este foarte înrudită cu hormonii sexuali masculini.
1.4. Scala L
3
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Dificultăţi în a privi aceşti factori, ca nimic altceva decât indicatori ai disimulării. Dificultatea
principală este legată de măsurarea disimulării, deoarece scala L măsoară de asemenea,
un factor al personalităţii stabile care s-ar putea să denote un anume grad de naivitate
socială. Evidenţă puternică de ambele părţi. Scor redus ar însemna că subiectul nu
disimulează. Dar, aşa cum am văzut, nu este un lucru cert deci, nu ne prea putem baza
pe scală. Empiric acest fapt nu este adevărat, nu există scăderea valabilităţii, validităţii în
condiţiile unei slabe disimulări, cum nu există nici creşterea validităţii în condiţiile unei
puternice disimulări. Aşadar, scala trebuie să măsoare o funcţie stabilă de personalitate.
Din păcate, prea puţine sunt cunoscute despre natura acestor funcţii.
3. Standardizarea datelor
Versiunea actuală a fost aplicată unui număr mare de bărbaţi şi femei, de toate vârstele,
din toate clasele sociale, marea majoritate din mediul urban. Nu putem afirma că este un
eşantion eterogenizat, dar se apropie de acest ţel, mai mult decât se obişnuieşte în
4
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Aceste rezultate sunt asemănătoare celor raportate cu alte versiuni ale scalelor, singura
excepţie ar fi lipsa declinului extraversiei la femei şi în aceeaşi măsură la bărbaţi. La
subiecţii peste 50 ani, femeile au scoruri L mai mari, la grupurile mai tinere bărbaţii au
scoruri E mai mari. O analiză statistică specială s-a făcut pentru testarea semnificaţiei
vârstei şi a tendinţelor de vârstă observate. S-a luat în considerare eşantionul care a
completat toate cele 4 scale.
Pentru L există o tendinţă liniară înalt semnificativă pentru ambele sexe (P < 0,0001 şi P
< 0,0005 ).
La femei există o tendinţă cubică semnificativă prin scădere la clasa 3 şi ridicarea la
clasa 4 urmată de o nouă scădere la clasa 5.
Bărbaţii prezintă o tendinţă quadratică aproape semnificativă, dar poate fi ignorată, mai
puţin faptul că scăderea responsabilă este tot la clasa 3 ca şi la femei.
5
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Tendinţele pentru P nu sunt semnificative pentru nici unul din sexe, dar sunt prezentate în
tabelul 6 pentru că:
analiza simplă univariată prezintă tendinţe semnificative pentru bărbaţi şi
lucrările anterioare au prezentat declinuri P în raport cu vârsta.
În scopuri practice, influenţa clasei sociale asupra lui P poate fi ignorată. Legat de L, este
mai simplu să se considere cele două grupuri de clasă muncitoare ca având un scor cu un
punct mai mare decât grupurile clasei mijlocii atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.
Tabelul 6 – intercorelaţie între scale pentru bărbaţi şi femei, separat. Cifrele sunt similare
pentru ambele sexe şi deşi corelaţiile sunt semnificativ statistice sunt joase. Am dorit o
independenţă completă a factorilor; scalele bazate pe aceşti factori deviază uşor de la
ortogonalitate, deşi aceste deviaţii nu sunt importante din punct de vedere aplicativ.
Corelaţiile între L şi N sunt mici, sugerând că dispoziţia spre disimulare este mică.
Tabelul 10 – analiza grupurilor cu L mare şi mic. Scorurile P la toate grupurile sunt mai
mari dacă la L sunt mai mici sau egale cu 7, scorurile la E nu par afectate, N este mult mai
mare exceptând chiar nevroticii. Trebuie ţinut cont de scorul L în interpretarea lui P şi N.
Corelaţiile L-P şi L-N la psihotici, nevrotici şi prizonieri este mai mare decât la normali, E-N
este şi ea mai mare decât la normali. Paternul general al intercorelaţiilor este asemănător
la anormali dar tendinţele sunt mai clare în eşantionul de anormali.
6
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Dat fiind faptul că criminalii diferă de normali la toate 3 scalele de personalitate, s-a
construit o nouă scală C prin combinarea itemilor cei mai diagnostici din primele trei.
Tabelul 11 – scala C. Fidelitatea scalei C a fost 0,75 pentru grupul de control şi 0,75
pentru prizonieri.
4. Inteligenţă şi personalitate
Există unele indicii că maturaţia copiilor s-ar produce mai rapid la extraverţi decât la
introverţi. EYSENCK îmbogăţeşte aceste date: în şcoala primară extraversia şi QI-ul
corelează pozitiv, în timp ce în şcoala secundară această relaţie se inversează astfel încât
treptat introverţii prezintă QI mai mare şi realizări mai bune. Motivul acestei schimbări este
desigur speculativ. Pot exista alte explicaţii decât cele ale ratelor diferite de maturizare. În
studiile universitare introvertiţii au succes mai bun decât extraverţii. Corelaţiile nu sunt
mari dar fenomenul fiind interesant este important de menţionat.
5. Administrarea
Instructajul se citeşte tare în grup sau individual. Nu trebuie amplificat sau alterat. Se
verifică răspunsul la toate întrebările pentru evitarea eventualelor omisiuni. Cu analfabeţi
sau orbi, se citesc întrebările şi se înregistrează răspunsurile. Pentru anumiţi subiecţi sau
pacienţi se pot da instrucţiuni adiţionale la completarea E.P.Q. în modul în care sunt şi
simt acum sau înainte de boală funcţie de scopul cercetării, investigării. Se recomandă
folosirea pentru P, E, N şi L a dimensiunilor încăpăţânare – rigiditate – extraversie –
emoţionalitate şi dezirabilitate socială.
5. SCORING
Prin folosirea foilor de scorare. Sunt 4 chei pentru forma de adult şi 4 pentru versiunea
junior. Câte o grilă pentru fiecare dimensiune. Se acordă un punct pentru fiecare răspuns
conform grilei. Scorul total reprezintă suma acestora, care se trece în locurile speciale din
chestionar numerotate în ordine P – 1; E – 2; N – 3 şi L – 4.
7
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
n P E N L
BĂRBAŢI
1 Studenţi stomatologie 80 0,83 0,89 0,87 0,90
2 Studenţi politehnică 23 0,80 0,89 0,92 0,79
3 Asistenţi sociali 16 0,79 0,92 0,91 0,76
4 Studenţi universitate 17 0,76 0,89 0,90 0,90
TOTAL 136 0,83 0,90 0,89 0,86
FEMEI
1 Studente stomatologie 31 0,80 0,88 0,80 0,87
2 Studente politehnică 8 0,78 0,96 0,89 0,87
3 Asistente sociale 44 0,88 0,93 0,86 0,84
4 Studente universitate 38 0,51 0,80 0,74 0,61
8
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
BĂRBAŢI FEMEI
Grup normal Prizonieri Grup normal Prizonieri
P 0,74 0,71 0,68 0,77
E 0,85 0,84 0,84 0,86
N 0,84 0,84 0,85 0,88
L 0,81 0,82 0,79 0,86
TOTAL în
eşantion 500 934 500 71
Vârsta P E N L
(ani) n M S.D. M S.D. M S.D. M S.D. n
BĂRBAŢI
16-19 540 4 63 3 27 14 46 4 27 10 69 5 08 6 05 3 80 563
20-29 768 4 19 3 26 13 72 4 79 9 81 5 09 6 50 3 88 649
30-39 404 3 27 2 75 12 85 4 73 9 33 5 18 7 53 4 51 181
40-49 327 3 09 2 59 12 38 5 14 9 17 5 06 8 07 4 08 126
50-59 208 2 57 2 51 10 76 5 29 10 12 5 40 9 10 4 06 73
60-69 65 2 56 2 47 10 44 4 97 8 51 5 60 11 58 5 15 32
2312 3 78 3 09 13 19 4 91 9 83 5 18 6 80 4 14 1624
FEMEI
16-19 590 2,99 2 56 13,31 4,61 13,28 5,22 6,78 3,92 680
20-29 1366 2,79 2 41 12,89 4 70 12 87 4,99 7,17 3,85 1098
30-39 544 2,28 2 20 11 97 4 95 12 57 5 28 8 84 4 05 285
40-49 416 2 35 2 11 12 24 4 92 12 63 5 38 8 86 3 87 203
50-59 273 2 21 1 96 11 61 4 98 12 11 5 26 11 09 4 75 140
60-69 73 2 69 2 94 12 07 5 40 10 19 5 55 12 06 4 89 56
3262 2 36 2 63 12 60 4 83 12 74 5 20 7 73 4 18 2462
P p .0002 p .0103
E p .0001 p .2387
N p .0785 p .0295
L p .0001 p .0001
TABEL 7: Ocupaţii
P E N Vârsta
n în
M S.D. M S.D. M S.D.
decade
BĂRBAŢI
Contabili 21 3.00 2.78 12.28 5.70 9.26 4.72 2.7
Actori – artă 29 4.43 3.14 13.21 5.23 11.28 5.85 2.8
Învăţători 103 4.91 3.39 14.62 4.81 11.76 5.26 1.1
Arhitecţi 15 4.60 2.32 11.07 5.26 10.03 6.36 3.1
Constructori 48 3.86 2.94 12.54 5.40 9.36 5.22 3.5
Băcani, bucătari 19 4.32 2.15 12.52 3.74 10.50 6.55 3.5
Ospătari 33 2.94 3.19 11.53 5.12 8.85 5.63 3.5
Cler 77 3.49 3.21 12.20 4.58 11.14 5.59 2.6
Data Processing 13 3.92 3.20 12.38 5.12 8.85 6.36 2.2
Director 18 2.47 2.16 12.50 4.08 9.56 4.54 3.7
Doctor 23 4.74 3.13 12.78 3.93 10.17 4.73 3.0
Servitori - - - - - - - -
Ingineri electro 144 3.19 3.05 12.86 5.22 9.36 5.27 2.9
Ingineri 39 3.14 2.09 12.85 5.11 8.27 5.48 3.1
Poştaşi 96 2.90 2.68 12.04 5.19 10.72 5.23 3.7
Fermieri 28 3.54 3.40 12.00 5.56 8.59 4.73 3.8
Lăcătuşi 84 3.19 3.10 12.20 5.16 9.78 4.86 3.2
Frizeri - - - - - - - -
Casnic - - - - - - - -
Funcţionari 24 2.79 2.53 13.62 4.81 10.15 6.04 2.9
Asistent laborator 29 3.19 2.55 13.06 4.83 9.53 5.40 2.4
Muncitor calificat 91 3.56 3.33 12.00 5.06 10.68 5.36 3.8
Muncitor necalificat 40 3.61 2.72 12.69 5.22 10.55 5.25 3.3
Lector 19 4.08 3.01 11.76 5.56 9.97 4.64 3.5
Librari - - - - - - - -
Maşinişti mecanici 11 1.86 2.26 10.54 5.43 11.82 4.66 3.3
Manager 89 3.24 2.35 13.34 5.55 9.26 5.42 3.3
Dădacă 22 3.23 2.72 13.66 5.00 7.23 4.26 2.9
Ocupaţii de asistenţă - - - - - - - -
Fizioterapeut 9 2.72 1.74 11.84 7.95 10.66 5.84 2.9
Recepţioner 9 3.94 3.40 11.22 3.46 12.00 6.14 4.3
Rent. Collectors 10 3.75 1.62 12.65 3.35 9.20 5.71 3.6
Reprezentanţi oficiali 22 3.02 2.89 12.96 5.05 8.46 4.78 3.4
Pensionari 22 5.11 3.07 12.34 4.89 11.11 6.50 4.9
Gunoieri 55 3.34 2.78 15.46 4.77 10.06 4.97 2.7
10
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
FEMEI
Contabile - - - - - - - -
Actori artă 54 2.79 2.17 12.11 5.18 13.91 4.78 3.1
Învăţătoare - - - - - - - -
Arhitecte - - - - - - - -
Constructori - - - - - - - -
Băcani-bucătari 22 3.25 3.29 11.89 4.54 12.71 4.63 3.6
Ospătare 37 2.11 2.02 12.24 4.38 10.85 6.34 3.2
Cler 280 2.39 2.05 12.85 5.04 13.10 5.40 2.6
Data processing 31 2.14 2.22 12.66 4.12 11.08 5.11 2.4
Directoare - - - - - - - -
Doctoriţe - - - - - - - -
Servitoare 60 2.90 2.28 11.26 4.75 13.28 5.10 3.9
Inginere electro - - - - - - - -
Inginere - - - - - - - -
Poştăriţe 224 2.71 2.23 11.90 4.82 14.08 5.26 3.5
Fermiere - - - - - - - -
Lăcătuşi - - - - - - - -
Coafeze 31 2.86 2.07 12.79 4.48 3.21 5.24 2.2
Casnice 350 2.14 2.06 13.01 4.95 12.34 5.30 3.5
Funcţionare - - - - - - - -
Asistente laborator 30 2.57 1.97 11.95 5.38 11.05 5.65 2.6
Muncitoare calificate - - - - - - - -
Muncitoare necalificate - - - - - - - -
Lector 12 2.17 1.90 11.21 5.04 11.79 5.02 3.1
Librare 11 2.54 2.25 12.04 3.81 12.77 7.35 2.4
Maşiniste mecanice 90 2.43 1.98 11.64 4.40 13.57 5.19 3.2
11
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
12
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
n Age P E N L
BĂRBAŢI
Psihotici 104 35.1 5.664.02 10.675.22 13.396.06 9.625.12
Nevrotici 216 34.7 4.192.96 9.425.37 16.564.64 8.014.60
Endogenous,
depresivi 58 43.6 4.102.82 9.985.44 15.925.48 9.724.61
Prizonieri 1023 25.9 5.723.56 13.624.69 13.135.23 6.784.29
Drogomani
addicts 8 27.2 6.945.75 8.886.98 17.883.94 8.623.20
Tulburări de
personalitate 56 30.6 5.783.44 10.096.31 15.714.74 7.064.45
Probleme sex 23 35.7 4.873.24 11.915.53 12.436.05 7.074.05
Alcoolic 14 33.9 5.932.16 9.795.13 19.642.13 4.143.37
Normal pentru
comparaţie 2312 27.5 3.383.09 13.194.91 9.835.18 6.804.14
FEMEI
Psihotici 72 39.3 4.083.19 10.584.66 14.565.23 11.595.14
Nevrotici 332 34.9 3.252.71 9.465.43 17.883.94 9.584.51
Endogenous
depresivi 68 43.7 3.482.47 10.245.76 16.544.36 12.014.04
Prizonieri 71 27.1 6.414.07 12.325.19 14.605.58 9.014.89
Drogomani,
Addicts 4 32.5 6.253.20 9.254.86 20.001.15 3.252.50
Tulburări de
personalitate 75 31.0 5.743.51 10.195.99 18.354.64 7.174.30
Probleme sex 25 30.6 3.583.16 9.964.27 16.324.18 9.444.59
Alcoolic 5 44.0 5.503.39 10.504.56 18.502.50 8.802.02
Normal pentru
comparaţie 3262 27.0 2.632.36 12.604.83 12.745.20 7.734.18
13
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
n PE PN PL EN EL NL
BĂRBAŢI
Psihotici 104 .19 .11 -.21 -.12 .11 -.53
Nevrotici 216 .03 .16 -.33 -.27 -.00 -.16
Endogenous, depresivi 58 -.03 .22 -.14 -.42 -.15 -.12
Prizonieri 934 -.08 .04 -.28 -.24 -.07 -.18
FEMEI
Psihotice 72 -.00 .06 -.42 -.40 .04 -.38
Nevrotice 332 -.04 .13 -.29 -.34 -.05 -.17
Endogenous depresive 68 .06 .07 -.04 -.20 .20 -.13
Prizoniere 71 -.09 .14 -.53 00 00 -.32
n Age P E N L
M S.D. M S.D. M S.D. M S.D. M S.D.
14
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Depres. 9 33.44 10.78 3.4 1.96 5.94 3.66 17.06 4.82 5.44 2.08
NORME
BĂRBAŢI M S.D. n
Paznici 9.01 4.54 189
Prizonieri 15.57 5.18 934
Vârsta n P E N L
BĂIEŢI 12 58 .69 .83 .71 .59
13 84 .69 .75 .74 .79
14 48 .69 .77 .81 .79
TOTAL 190 .69 .78 .75 .75
15
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Vârsta n PE PN PL EN EL NL
BĂIEŢI
7 137 -.08 .22 -.48 -.09 .16 -.39
8 200 .17 .30 -.43 -.02 .03 -.28
9 193 .04 .23 -.48 -.20 .08 -.39
10 156 .06 .20 -.43 -.13 -.09 -.30
11 220 .03 .13 -.34 -.26 -.00 -.31
12 226 .07 .26 -.46 -.26 -.06 -.10
13 228 .07 .18 -.37 -.25 -.24 -.18
14 243 -.00 .18 -.40 -.13 -.09 -.10
15 148 -.02 .11 -.33 -.15 -.17 -.22
FETE
7 140 .01 .31 -.53 .00 .08 -.36
8 195 .00 .24 -.33 -.13 .07 -.31
9 202 -.06 .36 -.44 -.22 .12 -.45
10 120 .09 .23 -.36 -.14 -.16 -.29
11 209 .02 .24 -.35 -.07 -.05 -.30
12 235 -.04 .06 -.24 -.26 -.00 -.27
13 211 .08 .11 -.37 -.21 -.19 -.18
14 206 .18 .19 -.35 -.19 -.11 -.26
15 118 .20 .17 -.27 -.26 -.27 -.19
16
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
Vârsta P E N L n
M S.D. M S.D. M S.D. M S.D.
BĂIEŢI
7 4.41 2.59 17.73 3.08 9.91 4.03 14.18 4.17 137
8 4.62 2.92 18.20 3.59 10.48 3.91 12.76 4.38 200
9 4.23 2.70 18.04 3.25 10.70 4.66 11.14 5.10 193
10 3.82 2.92 18.21 3.26 10.00 4.61 9.53 4.59 156
11 3.81 2.82 18.46 3.50 10.32 5.02 8.32 4.47 220
12 4.70 3.23 18.53 3.73 10.59 5.12 6.83 4.01 226
13 4.69 2.98 18.99 3.94 9.94 4.91 5.77 3.76 228
14 5.19 3.26 19.15 3.88 10.18 5.02 4.54 3.39 243
15 4.87 3.25 18.95 3.91 9.75 4.86 4.81 3.36 148
FETE
7 2.69 2.33 16.12 3.03 10.44 4.32 15.53 3.73 140
8 2.32 2.14 16.89 3.37 11.05 4.41 15.08 3.87 195
9 1.89 1.94 16.57 3.65 11.05 4.81 13.23 5.02 202
10 1.95 1.86 17.62 3.40 11.30 4.63 11.87 4.66 120
11 1.95 1.64 17.56 3.75 11.61 4.92 10.55 4.37 209
12 2.27 1.94 18.21 3.65 11.69 4.92 8.31 4.20 235
13 2.54 2.34 18.65 3.49 11.46 4.89 6.44 3.83 211
14 3.02 2.59 19.10 3.59 12.55 4.85 6.13 3.87 206
15 2.75 2.25 18.64 3.59 12.12 4.69 6.33 3.80 118
17
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
NORME
BĂIEŢI M S.D. n
( a ) fără pedepse în şcoală 19.45 5.21 187
( b ) trei sau mai multe pedepse în şcoală 22.56 4.85 98
( c ) comportament antisocial grav 24.87 4.19 100
( d ) comportament antisocial scăzut 16.83 4.71 100
18
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
NORME
BĂRBAŢI FEMEI
M S.D. M S.D.
P 3.95 3.28 P 2.77 2.54
E 13.12 4.95 E 12.95 4.67
N 9.69 5.10 N 12.73 5.07
L 7.22 4.24 L 8.06 4.14
19
Chestionarul de personalitate Eysenck………………………………………………E.P.Q
ETALON
Decizia luată pe chestionar în ansamblu ţine seama de nota standard a fiecăreia dintre
cele 3 scale semnificative: P, N, C. Nu este o decizie parţială, a probei luată în sine, ci
urmează să fie inclusă în decizia de ansamblu a examinării.
20