A.

Să luăm un exemplu în care ne dorim să identificăm nivelul de deschidere către experiențe noi al
unei persoane. Această trăsătură poate fi importantă în diverse contexte, cum ar fi în călătorii,
adaptare la schimbări și explorarea unor domenii noi.
Trăsătura de personalitate: Deschidere către experiențe noi.
Test ales: NEO PI-R (Big Five Personality Inventory).
Argumentare:
Răspunsul la deschidere: NEO PI-R evaluează nivelul de deschidere către experiențe, fiind util în a
identifica dacă persoana este orientată spre noutate, creativitate și are o atitudine curioasă față de
lume. Această trăsătură poate oferi informații utile în diverse contexte, inclusiv în relații sau în
medii de lucru care necesită adaptare la schimbare.
Alegerea acestui test se bazează pe faptul că NEO PI-R este specific conceput pentru a evalua cele
cinci trăsături majore ale personalității, inclusiv deschiderea către experiențe, și poate oferi
informații detaliate în acest domeniu specific.

B. Un exemplu de identificare de trăsături de personalitate specifice unei persoane pe baza testului

Inventar psihologic california, si argumentarea de ce am ales testul respectiv
Trăsătura de personalitate: Nivelul de creativitate.
Test ales: Inventarul Psihologic California.
Argumentare:
Măsurarea creativității: Inventarul Psihologic California (CPI) include subteste și întrebări care pot
furniza indicii privind nivelul de creativitate al unei persoane. Acest aspect poate fi crucial în medii
de lucru care cer gândire inovatoare și soluții originale la probleme.
Abordare comprehensivă: CPI este cunoscut pentru abordarea sa comprehensivă asupra
personalității, inclusiv aspecte precum comportamentul în relații, abilitățile de leadership și
interesele personale. Creativitatea poate influența aceste domenii și, prin urmare, evaluarea acestui
aspect poate oferi o imagine mai completă a personalității individului.
Alegerea acestui test se bazează pe faptul că CPI acoperă mai multe aspecte ale personalității și
include subteste relevante pentru evaluarea creativității, potrivindu-se astfel situației în care dorim
să identificăm nivelul de creativitate al unei persoane.

C. Un escroc sentimental trebuie testat. Pentru această sarcină trebuie să alegeți 2 teste și să
argumentați de ce.
NEO PI-R:
Argument: Acest test examinează cinci trăsături majore de personalitate - deschidere,
conștiinciozitate, extravertire, amabilitate și stabilitate emoțională. Pentru a identifica un escroc
sentimental, evaluarea nivelului de extravertire, amabilitate și stabilitate emoțională poate dezvălui
informații despre modul în care individul interacționează în relații și capacitatea sa de a menține
legături sănătoase.
Chestionarul EPQ-R:
Argument: Acest chestionar se concentrează pe dimensiunile personalității cum ar fi extravertirea,
neuroticismul și minciuna socială. În cazul unui escroc sentimental, evaluarea nivelului de
extravertire și tendința către minciună socială poate oferi indicii despre modul în care individul
gestionează relațiile, precum și potențiala sa predispoziție către manipulare și comportamente
insincere în cadrul relațiilor personale.
Alegerea acestor teste se bazează pe abilitatea lor de a evalua aspecte specifice ale personalității
care pot fi relevante pentru identificarea unui escroc sentimental, inclusiv comportamentul în relații
și nivelul de sinceritate.
C. Un ambasador în vârstă de 35 de ani se întoarce la ambasadă, voi sunteți însărcinați să îl testați
pentru a afla dacă poate fi convertit într-un spion sau nu.
Pentru această sarcină trebuie să alegeți 2 teste și să argumentați de ce.
NEO PI-R:
Argument: Acest test explorează cinci mari trăsături de personalitate - deschidere, conștiinciozitate,
extravertire, amabilitate și stabilitate emoțională. Evaluarea acestor trăsături poate oferi o înțelegere
a stabilității emoționale, a gradului de deschidere către experiențe noi și a nivelului de
conștiinciozitate, aspecte importante pentru a evalua potențiala vulnerabilitate la presiuni externe
sau la încercările de manipulare.
Chestionarul EPQ-R:
Argument: Acest chestionar se concentrează pe dimensiunile personalității cum ar fi extravertirea,
neuroticismul, psihoticismul și minciuna socială. Evaluarea acestor caracteristici poate oferi
informații cu privire la stabilitatea emoțională, nivelul de impulsivitate și predispoziția spre
comportamente riscante, aspecte relevante pentru a evalua potențialul de a cădea în capcanele
spionajului sau pentru a fi expus la manipulare.
Alegerea acestor teste se bazează pe capacitatea lor de a furniza informații detaliate despre
trăsăturile de personalitate relevante în contextul diplomatic și de securitate.

D. ce trăsături de personalitate specifice are o mamă suficient de bună?

O mamă suficient de bună este una care își îndeplinește rolul de îngrijire și susținere a copilului
într-un mod adecvat. Ea este capabilă să ofere o bază sigură și iubire, promovând astfel dezvoltarea
emoțională sănătoasă a copilului. Aceasta implică responsabilitate, empatie, capacitatea de a
îndeplini nevoile fundamentale ale copilului și adaptabilitate în fața schimbărilor. Este important să
subliniem că nimeni nu este perfect, iar o mamă suficient de bună se străduiește să ofere susținere și
îngrijire în ciuda imperfecțiunilor sale.
CHESTIONARELE EYSENCK E.P.I., E.P.Q.
EPQ R
Măsoară trei trăsături majore de personalitate:
Extravertirea vs. Introversiunea: Reflectă nivelul de energie și activitate în interacțiunile sociale.
Persoanele extraverte sunt sociabile, pline de energie și orientate către exterior, în timp ce cele
introverte sunt mai rezervate și preferă activități mai puțin stimulate social.
Neuroticismul: Măsoară nivelul de stabilitate emoțională. Persoanele cu un scor ridicat în
neuroticism pot fi mai predispuse la anxietate, depresie și reacții emoționale intense.
Psihoticismul: Evaluază gradul în care o persoană este impulsivă, nonconformistă și către
comportamente neobișnuite. Scorurile ridicate pot indica trăsături precum impulsivitatea și lipsa
empatiei.
Aceste trăsături pot fi relevante în diverse meserii. De exemplu:
Manager de Proiect: Un manager eficient ar putea avea un nivel echilibrat de extravertire pentru a
comunica eficient și de neuroticism scăzut pentru a gestiona stresul.
Psiholog sau Consilier: O persoană cu abilități ridicate în a înțelege și aborda aspecte emoționale
(neuroticism) ar putea excelenta în astfel de roluri.
EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta : extraversia si
nevrozismul, incluzand si o scala de minciuna (L – lie).
Scala extraversie – introversie (E): Notele mari sunt caracteristice extraversiunii, notele
mici introversiunii.
Extravertul – este sociabil, ii plac activitatile distractive, are mulți prieteni, simte nevoia de a
discuta cu oamenii şi nu îi place să lucreze de unul singur; işi asumă uşor riscul, îi place aventura şi
se expune pericolelor; tinde spre emoții puternice, doreşte agitația şi este in general impulsiv; ii
place să facă glume, este oscilant, optimist, are tendința de a fi agresiv şi işi pierde cu uşurință
stăpânirea de sine; artistic, înclinat spre exterior; in creația estetică, produce un desen împrăştiat,
adesea cu subiect abstract; tip alert, cu inițiativă şi bun organizator; tinde să se supraaprecieze şi să
accepte doar propriul punct de vedere
Introvertul – este liniştit, retras, introspectiv, are o viață interioara bogată; este tipul gânditor,
indicat pentru cercetare, posedă gândire abstractă, dar un spirit de observație mai puțin dezvoltat
căci este orientat spre interior şi oarecum rupt de exterior; uşor tensionat, căci îi lipseşte uşurința
exteriorizării bogatelor trăiri interioare; in relațiile sociale este rezervat şi distant, neîncrezător şi
planificat (non-impulsiv); inclinat spre un mod de viață ordonat, nu agreează agitația, îşi domină
agresivitatea şi nu-şi pierde uşor cumpătul; tinde să se subaprecieze.
Scala instabilitate emotionala (nevrotism) – stabilitate (N)
Nevrotismul este caracteristic notelor ridicate; este definit de interrelația dintre trăsăturile de
anxietate, depresie, autoapreciere scăzută, timiditate, toate datorate lipsei de control emoțional;
reacțiile emoționale puternice ale instabilului interferă cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de
viată şi îl conduc spre reacții emoționale iraționale, adesea rigide
Stabilitatea emotionala – caracteristica notelor scazute, respectiv lipsei emotionalitatii, apatiei;
avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emoțional, reacțiile emoționale sunt slabe ca
intensitate, lente, intră greu în atmosfera emoțională şi au tendința de a reveni la starea de apatie,
calm “plat” foarte repede după activarea emoțională.
Scala de minciuna (L) - afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea
majoritate a populatiei le incalca in comportamentul informal; notele mici indica sinceritatea
raspunsurilor, in timp ce notele mari sunt masuri ale raspunsurilor dezirabile, conformiste sau
disimulative. Scala L este orientativa in interpretarea rezultatelor chestionarului.
EPQ
Include fata de EPI si o a patra scala ‘psihotism’.
Psihotismul - este definit de interrelațiile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism,
comportament antisocial şi lipsa de empatie;
– Cotele ridicate specifice psihotismului indica tendința de a produce tulburări, a fi solitar, a
arăta cruzime, ostilitate fata de ce ceilalti, preferinta pentru lucruri ciudate şi neobişnuite;
 – Cotele scazute, specifice adaptabilitatii indica persoane socializate, cu tendinta de a acorda
un mare respect regulii sociale, convențiilor, drepturilor celorlalți; au nivele de aspirație
adaptate la realitate.
E.P.Q. – R poate fi utilizat în mediul clinic (deși nu este elaborat ca un chestionar clinic, poate
identifica predispoziții nevrotice și psihotice, spre dependență sau infracționalitate), mediul
educațional, mediul industrial, medii de detenție și cercetare.
Testul de personalitate Eysenck Personality Questionnaire - Revised (EPQ-R) măsoară trăsăturile
principale ale personalității, inclusiv Extraversiunea, Neuroticismul, Psihoticismul și Minciuna.
Acest test este utilizat într-o serie de domenii și meserii pentru a evalua caracteristicile psihologice
ale indivizilor. Iată câteva exemple de meserii și contexte în care testul EPQ-R poate fi aplicat:
Resurse Umane (HR): Folosit în procesul de selecție și recrutare pentru a evalua potrivirea
candidaților cu cerințele postului și pentru a identifica trăsături relevante pentru succesul într-un
anumit domeniu.
Psihologie Clinică și Psihoterapie: Aplicat pentru a evalua trăsăturile de personalitate ale clienților
și pentru a ghida planurile de intervenție terapeutică.
Management și Leadership: Folosit pentru a oferi insight-uri cu privire la stilurile de conducere și
pentru a contribui la dezvoltarea liderilor organizaționali.
Cercetare Academică în Psihologie: Utilizat în studiile de cercetare pentru a examina relațiile dintre
trăsăturile de personalitate și diferite variabile psihologice sau sociale.
Psihologie Educațională: Folosit în contextul evaluării studenților și a adaptării strategiilor de
învățare la nevoile individuale ale elevilor.
Psihologie Industrială și Organizațională: Aplicat pentru a înțelege comportamentul la locul de
muncă, precum și pentru a facilita procesele de dezvoltare organizațională.
Counseling și Consiliere Vocatională: Utilizat pentru a oferi suport în orientarea profesională și
pentru a ghida deciziile legate de carieră.
Psihologie Sportivă: Aplicat pentru a evalua trăsăturile de personalitate ale sportivilor și pentru a
oferi îndrumări în vederea îmbunătățirii performanțelor.
Este important să subliniem că interpretarea rezultatelor testului EPQ-R ar trebui să fie realizată de
către profesioniști calificați în domeniul psihologiei. Utilizarea și interpretarea testelor psihologice
trebuie să respecte normele etice și să țină cont de contextul specific în care sunt aplicate.
„Chestionarul celor 16 factori ai personalității”
Testul de personalitate în 16 factori, cunoscut și sub denumirea de 16PF, măsoară o gamă largă de
trăsături de personalitate. Acestea includ, printre altele:
Rezistență emoțională: Capacitatea de a gestiona stresul și de a face față presiunilor.
Dominanță: Gradul în care o persoană caută să controleze situația și să influențeze alții.
Sociabilitate: Tendința de a fi deschis și comunicativ în interacțiunile sociale.
Deschidere la experiențe noi: Gradul în care cineva este deschis către noi idei și experiențe.
Conștiinciozitate: Măsoară nivelul de organizare, disciplină și responsabilitate.
Perseverență: Capacitatea de a persista în fața provocărilor și de a-și atinge obiectivele.
Senzorialitate: Gradul în care cineva este orientat către aspectele practice și concrete ale vieții.
Meseriile potrivite pentru aceste trăsături variază în funcție de dominanța lor în profilul unei
persoane.
De exemplu: Persoanele cu un scor ridicat la dominanță și rezistență emoțională pot excelă în roluri
de liderat sau management.
Cei cu o deschidere la experiențe noi pot fi atrași de cariere în domeniul creativ, cercetare sau
dezvoltare tehnologică.
Indivizii cu conștiinciozitate și perseverență ridicate pot avea succes în cariere care necesită precizie
și disciplină, cum ar fi domeniul financiar sau medical.
Descrierea factorilor primari
Factorul A – Schizotimie vs. ciclotimie: de la comportamnet caracterizat prin (cote scazute)
schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanță, răceală şi indiferență, suspiciune, rigiditate, la (cote
ridicate) comportament caracterizat prin ciclotimie: individul este bun, amabil, prietenos, serviabil,
cu interes pentru ceilalți, blând, încrezător, adaptabil şi cald; nu rareori aleg profesii care inseamnă
contacte interumane şi o tendință spre a se conforma conveniențelor sociale.
Factorul B – Abilitate rezolutivă generală: de la (cote scazute) slabă abilitate mentală, lipsa de
interes pentru subiecte intelectuale, la (cote ridicate) inteligența vie, conştiinciozitatea şi
perseverența în rezolvarea problemelor. Scala nu are corelații semnificative cu testele de abilități
mentale obişnuite care tipic sunt probe psihologice in timp limitat.
Factorul C – Instabilitate emotionala vs. stabilitate emoțională: forța eului este definită ca şi grad
de realizare a integrării dinamice şi a controlului emoțional
Factorul E – Supunere vs. dominanță: de la (cote scazute) polul comportamentului supus, blând,
dependent, la (cote ridicate) un comportament agresiv, combativ, încăpățânat, sigur de sine.
Factorul F – Expansivitate vs. nonexpansivitate: este un constituent important al extraversiei-
introversiei. Factor care suportă influența mediului de formare: cei expansivi au avut în general un
mediu mai facil, mai puțin sever, creator de optimism, dar şi cu aspirații mai puțin exigente;
nonexpansivii sunt, în general, crescuți după norme mai severe si tind spre un plus de moderație.
Factorul G – Supraeu slab vs. forța supraeului: este legat, în principal, de energie şi perseverență;
conform denumirii, factorul corespunde supraeului psihanalitic prin accentul pus pe considerația
față de normele morale, tendința de a susține eul şi a frâna impulsurile idului; se distinge de
stabilitatea emoțională măsurată de factorul C prin faptul că rezultă dintr-o integrare dinamică
adecvată de-a lungul vieții.
Factorul H – Threctia vs. parmia: factor puternic dominat de ereditate, temperament constituțional;
Termenul de ‘threctia’ vine de la ‘threat’ – amenințare si indica o corelație ridicata cu reactivitatea
ridicată a sistemului nervos autonom față de amenințare; timiditate şi sensibilitate la amenințare;
opus, termenul ‘parmia’ indică predominanță parsimpatică; curaj şi lipsă de sensibilitate;
Factorul I - Harria vs. premsia: factor din categoria celor formați prin influența mediului si a
culturii.
Factorul L – Alexia vs. pretension: de la (cote scazute) încredere, adaptabilitate, cooperare, interes
față de ceilalți, la (cote ridicate) care reprezintă tensiunea, un mod de a trăi neîncrezător, suspicios şi
timid.
Factorul M – Praxernia vs. autia: de la (cote scazute) comportament practic şi constiincios, spirit
logic, expresiv, deschis ca interese, dar cu o relativă lipsă de imaginație, la (cote ridicate)
‘nonconvenționalul excentric’, imaginativ, boem, adesea original, care isi urmează calea proprie.
Factorul N – Naivitate vs. subtilitate: (cote scazute) polul naivității, indică un comportament direct,
naiv, uneori stângaci şi neîndemânatic, la (cote ridicate) perspicacitate şi luciditate în opinii, spirit
analitic, alură intelectuală, o viziune nesentimentală asupra lucrurilor şi vieții.
Factorul O - încredere vs. tendința spre culpabilitate: de la (cote scazute) comportament calm, cu
încredere în sine, senin, eficient, la (cote ridicate) indică lipsa de securitate, un mod anxios,
depresiv, agitat de a se raporta la existență;
Factorii ‘Q’ - sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori; sunt mai putin clarificati
dar au o buna valoare pronostica atunci cand sunt activi in comportament.
– Factorul Q 1 – Conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenții
– Factorul Q 2 – Dependența de grup vs. independenta personală: Factor care se manifesta mai
ales la nivelul atitudinilor interioare; contribuie la factorul secund introversie.
– Factorul Q 3 -Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic: factorul depinde de
mediu; prezintă o corelație substanțială cu integrarea pulsională care vizeaza menținerea
unei adecvate imagini sine; contribuie la factorul secundar anxietate.
– FactorulQ4 -Tensiune ergică slabă vs.tensiune ergică ridicată: factor interpretat ca nivel de
excitatie, tensiune, datorate pulsiunilor nedescărcate sau frustrației.

Testul de personalitate în 16 Factori, cunoscut și sub numele de 16PF este un instrument

psihometric care măsoară 16 trăsături principale ale personalității. Acest test este utilizat într-o
varietate de domenii și meserii pentru a evalua caracteristicile comportamentale ale indivizilor. Iată
câteva exemple de meserii și contexte în care testul 16PF poate fi aplicat:
Resurse Umane (HR): Utilizat în procesele de recrutare și selecție pentru a evalua potrivirea
candidaților cu cerințele postului și pentru a identifica trăsături relevante pentru succesul într-un
anumit domeniu.
Dezvoltare Organizațională: Folosit pentru a evalua și dezvolta competențe cheie ale angajaților,
precum și pentru a îmbunătăți gestionarea echipei și relațiile interpersonale în organizații.
Consiliere și Psihoterapie: Utilizat pentru a înțelege mai bine trăsăturile de personalitate ale
clienților și pentru a ghida intervenții terapeutice sau consiliere.
Management și Leadership: Furnizează insight-uri asupra stilurilor de leadership și a aptitudinilor
de management, oferind informații utile pentru dezvoltarea liderilor organizaționali.
Educație și Orientare Vocatională: Folosit pentru a oferi orientare și consiliere școlarilor sau
studenților în privința alegerii carierei și dezvoltării personale.
Psihologie Industrială și Organizațională: Utilizat în cercetarea organizațională pentru a analiza și
înțelege dinamica grupurilor și a comportamentului la locul de muncă.
Consultanță în Managementul Carierei: Folosit pentru a oferi suport în dezvoltarea profesională a
indivizilor, ajutându-i să-și identifice și să-și valorifice punctele tari.
Cercetare Academică în Psihologie: Aplicat în studiile de cercetare pentru a investiga relațiile dintre
trăsăturile de personalitate și diferite variabile psihologice sau sociale.
Este important să subliniem că interpretarea rezultatelor testului 16PF ar trebui să fie realizată de
către profesioniști calificați în domeniul psihologiei. Utilizarea și interpretarea testelor psihologice
trebuie să respecte normele etice și să țină cont de contextul specific în care sunt aplicate.
CHESTIONARELE DE TIP ‚BIG FIVE’
Conținutul celor 5 suprafactori:
1. Extraversia vs. Introversia:
- Mișcarea spre interior vs. exterior a energiei psihice (Jung);
- Factor de grup (Eysenck) – un continuum de la sociabilitate, deschidere la retragere, închidere;
- Factor secundar (Cattell) la care contribuie mai mulți factori primari;
- căldura / entuzisamul, spiritul gregar, afirmarea, activismul, căutarea excitării, calitatea pozitivă a
stărilor emoționale.
2. Stabilitate emoțională vs. Nevrotism
- Nevrotism, instabilitate emoțională: interrelația dintre anxietate, depresie, autoapreciere scăzută,
timiditate; reacții iraționale, uneori rigide;
- Stabilitate emoțională: Eu puternic, matur, calm;
- anxietate, ostilitate, depresie, timiditate, impulsivitate, vulnerabilitate.
- Predictor bun pentru succesul școlar și profesional.
3. Agreabilitatea este factorul cu cel mai scurt istoric;
- Fațete sunt regăsite și în alte chestionare;
- încredere, adaptabilitate, cooperare, interesul față de ceilalți;
- Impresie favorabilă: persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de părerea
celorlalți, de o bună funcționare socială, neagă agresivitatea;
- Termenul „agreabilitate” apare odată cu teoria Big Five – ca dimensiune intepersonală: încredere,
sinceritate în exprimarea opiniilor, altruism, bunăvoință, modestie și blândețe.
4. Conștiinciozitatea:
- Inițial considerat un factor caracterial și o resursă pentru muncă;
- Jung diferențiază între raționalitate (gândirea și afectivitatea) vs.iraționalitate (senzația și intuiția)
în cunoaștere și raportarea la informație;
- În sfera modelului Big Five: definit de nevoia de control și nevoia de ordonare; fațete: competența,
ordinea, simțul datoriei, dorința de realizare, auto-disciplina, deliberarea.
5. Intelectul și Deschiderea spre experiență:
– Factorul cel mai controversat: unele studii nu au reușit să definească acest factor, altele îl
definesc foarte diferit ca fațete;
– în mare măsură de acest factor, definit în culturi diferite ca: cultura / inteligență /
imaginație / deschidere la experiență etc.
– tendință funcțională, interes pentru subiecte intelectuale;
– factor care nu ține neapărat de inteligență sau educație, cu fațetele: deschidere spre fantezie,
deschidere în plan estetic, deschidere spre modurile proprii de a simți, deschidere în plan
ideatic și în planul valorilor.
Limitele modelului Big-Five țin de:
A) Abordarea lexicală: lipsa unui cadru teoretic, corespondența dintre structura limbii și structura
personalității; reprezentativitatea și exhaustivitatea termenilor, limite legate de taxonomie și de
selecia variabilelor.
B) Structura Big-Five: decizia de a considera factorii independenți; numărul exact de factori (ex.
Goldberg – factori suplimentari „Cultură” și „Valori”).

CHESTIONARELE DE TIP „BIG FIVE”: CHESTIONARUL ABCD-M Adaptarea romaneasca

Cei 5 mari factori in modelarea Big-Five in limba romana prezinta fiecare cate 5 fatete; a rezultat un
chestionar cu 5 scale principale si 25 de scale structurale:
Factorul I: Extraversie – Introversie
E1: Activism vs. pasivitate
E2: Optimism vs. pesimism
E3: Umor vs. lipsa de umor
E4: Abilitate interpersonala vs. fara abilitati sociale
E5: Afirmare personala (cauta succesul) vs. dezinteres pentru afirmare
Factorul II: Maturitate, Adaptare normala - Imaturitate, psihopatie, agresivitate
M1: Incredere in ceilalti vs. manipulativ, ostil
M2: Adaptativ, conservator vs. rebel
M3: Prietenos vs. despotism
M4: Forta inhibitiei vs. excitabil, iritabil
M5: Forta Eului vs. egocentrism
Factorul III: Agreabilitate - Lipsa agreabilitatii
A1. Altruism vs. egoism
A2: Romantism, sentimentalism vs. insensibilitate
A3: Caldura afectiva vs. raceala afectiva
A4: Empatie vs. lipsa empatiei
A5: Onestitate, corectitudine vs. lipsa onestitatii
Factorul IV: Constiinciozitate - Lipsa ordinii
C1: Vointa, perseverenta vs. lipsa mobilizarii
C2: Spirit de perfectionare vs. superficial
C3: Rational, obiectiv vs. subiectiv
C4: Planificare vs. risipitor
C5: Control emotional vs. neliniste, anxietate
Factorul V: Actualizare (atitudine si motivatii generative) - Stagnare (nonevolutiv)
Ac1: Aprofundare vs. platitudine intelectuala
Ac2: Toleranta, deschidere vs. interpretativ
Ac3: Rafinare personala vs. rudimentar
Ac4: Independenta, flexibilitate vs. dependent, rigid
Ac5: Creativitate vs. non-creativ
ABCD-M este un instrument de evaluare care poate fi aplicat în psihologia organizațională și
resurse umane, psihologie clinică, consiliere psihologică și educațională.
CPI
Scalele pot fi grupate in 4 grupe / clase de semnificatii psihologice.
I. Stilul si orientarea interpersonala - indică dimensiunile personalității ce intervin in
afirmarea persoanei, siguranța de sine, imaginea de sine şi adecvarea interpersonala:
dominanta (Do), capacitate de statut (Cs), sociabilitate (Sy), prezenta sociala (Sp), acceptare
de sine (Sa), Independenta (In), empatie (Em);
II. Atitudinea fata de norme si valori – indică opțiunile valorice si maturitatea
interrelaționala: responsabilitate (Re), socializare (So), autocontrol (Sc), impresie buna (Gi),
comunalitate (Cm), sanatatea (Wb), toleranta (To);
III. Eficienta intelectuala - măsoară mai ales nivelul motivațional, în sensul potențialului de
realizare personală şi al focalizării pe valorile intelectuale: realizarea prin conformism (Ae),
realizare prin independenta (Ai), eficienta intelectuala (Ie);
IV. Rol si stil personal– surprind unele modalități intelectuale ce modelează un stil personal:
intuitie psihologica (Py), flexibilitate (Fx), feminitate (Fe).
Descrierea scalelor C.P.I.
Scala I: Dominanta– este o masura a dominantei sociale.
Scala II: Capacitatea de statut– masoara calitati asociate statutului social.
Scala III: Sociabilitate – identifica un comportament deschis, atasat social.
Scala IV: Prezența socială – evalueaza echilibrul, spontaneitatea, si siguranta de sine.
Scala V: Acceptarea de sine – se adreseaza simtului propriei valori si autoaprecierii.
Scala VI: Independenta – masoara resursele şi distanta.
Scala VII: Empatie – orientarea spre intuitia afectiva si rezonanta fata de alte persoane.
Scala VIII: Responsabilitatea – surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu
cei din jur.
Scala IX: Socializarea – evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale.
Scala X: Autocontrol – indica pastrarea exigentelor normative si respingerea reactiilor nevrotice.
Scala XI: Impresie bună– indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala (scor brut 31
si peste); identifica persoanele al care se prezinta prin supraestimare a atributelor
prosociale(prezentare favorabila).
Scala XII: Comunalitatea - scala are doua functii: de a identifica protocoalele cu prea multe
raspunsuri neuzuale sau date la intamplare (scorurile brute de 27 sau sub); in al doilea rand
evalueaza pe un continuum gradul de conventionalitate – neconventionalitate.
Scala XIII: Sanatatea / Stare personală de bine – se refera la starea fizica si psihica a persoanei;
scorurile brute sub 20 sunt un indiciu al accentuarii false pe probleme personale si suparari.
Scala XIV: Toleranța– atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor.
Scala XV: Realizare prin conformism– evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza
bine intr-un cadru bine definit si clar structurat.
Scala XVI: Realizare prin independenta– evidentiaza potentialitatile de realizare care
functioneaza bine intr-un cadru deschis, minim definit.
Scala XVII: Eficienta intelectuala- reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate
eficient.
Scala XVIII: Intuitie psihologica – masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc.
Scala XIX: Flexibilitate– identifica la un pol rezistenta la schimbare, fata de fluiditatea si placerea
schimbarii.
Scala XX: Feminitate / Masculinitate – evalueaza pe un continuum rolul social masculin la un pol
si feminin la celalalt pol.
Sunt patru stiluri comportamentale:
– Alfa - extravert şi dependent
– Beta - introvert şi dependent
– Gama - extravert şi independent
– Delta - introvert şi independent.
Chestionarul de personalitate California este unul dintre cele mai bine experimentate instrumente
psihologice de evaluare a personalității. Este un test profesionist, interpretabil doar de profesionişti
care s-au format pentru interpretarea acestei probe. CPI se foloseste predominant in domeniul
orientarii si selectiei profesionale.
Inventarul Psihologic California (California Psychological Inventory, CPI) este un test psihometric
dezvoltat pentru evaluarea personalității și a comportamentului în mediul profesional și personal.
Acesta se aplică în diverse contexte și meserii, oferind informații valoroase pentru luarea deciziilor
în domeniul resurselor umane și dezvoltării organizaționale. Iată câteva meserii și contexte în care
testul CPI poate fi utilizat:
Management și Leadership: Ajută la evaluarea trăsăturilor de personalitate asociate cu abilitățile de
conducere, luarea deciziilor și gestionarea echipelor.
Resurse Umane: Utilizat în procesele de recrutare, selecție și dezvoltare a personalului pentru a
evalua compatibilitatea candidaților cu cerințele locurilor de muncă și pentru identificarea
domeniilor de dezvoltare.
Consiliere și Psihoterapie: Folosit pentru a înțelege mai bine trăsăturile de personalitate ale
clienților în scopuri terapeutice și de consiliere.
Dezvoltare Organizațională: Furnizează informații utile pentru îmbunătățirea comunicării,
gestionării schimbărilor și a dezvoltării echipei în cadrul organizațiilor.
Evaluarea Performanței: Folosit pentru a evalua modul în care anumite trăsături de personalitate pot
influența performanța la locul de muncă.
Consultanță în Managementul Carierei: Ajută indivizii să înțeleagă mai bine personalitatea lor și să
identifice direcții de carieră potrivite.
Educație și Cercetare: Folosit în cercetarea academică și în contextul educațional pentru a investiga
trăsăturile de personalitate și comportamentul uman.
Mediu Academic: Poate fi folosit în contextul evaluării elevilor pentru a înțelege mai bine
caracteristicile de personalitate și pentru a oferi orientare academică și dezvoltare personală.
Este important să subliniem că, înainte de a aplica orice test psihologic, este esențial să fie
respectate normele etice și să se obțină consimțământul adecvat al participanților. Utilizarea și
interpretarea testelor psihologice ar trebui realizate de către profesioniști calificați în domeniul
psihologiei.
CPI
Trăsăturile de personalitate: Adaptabilitate, comunicare interpersonala, orientare către serviciu și
atenție la detalii.
Meserii: Manager de Resurse Umane (HR): Argumentare: CPI evaluează orientarea către serviciu și
abilitățile de comunicare interpersonale, aspecte cruciale pentru un manager de resurse umane.
Adaptabilitatea și atenția la detalii sunt, de asemenea, importante în gestionarea diverselor aspecte
ale relațiilor de muncă.
Consilier de Carieră: Argumentare: Un consilier de carieră ar beneficia de trăsăturile evaluate de
CPI, cum ar fi abilitățile de comunicare interpersonală pentru a înțelege nevoile clienților și a oferi
suport adecvat. Adaptabilitatea și atenția la detalii sunt utile în procesul de consiliere personalizată.
Reprezentant de Vânzări: Argumentare: Pentru un reprezentant de vânzări, abilitățile de comunicare
interpersonală sunt esențiale în interacțiunea cu clienții. Adaptabilitatea poate ajuta la gestionarea
diferitelor situații de vânzare, iar atenția la detalii este importantă în înțelegerea nevoilor clienților.
Inventarul Psihologic California (CPI) este versatil și poate oferi insight-uri valoroase pentru o
gamă largă de meserii, ajutând la evaluarea personalității și potrivirii individului pentru anumite
roluri-ocupationale.
NEOPI-R
Testul de personalitate NEO PI-R este folosit pentru a măsura cinci trăsături majore de
personalitate: Neuroticism, Extraversion, Openness to Experience, Agreeableness și
Conscientiousness. Acest test este utilizat într-o varietate de contexte și meserii pentru a evalua
caracteristicile psihologice ale indivizilor. Iată câteva exemple de domenii în care testul NEO PI-R
poate fi aplicat:
Resurse Umane (HR): Utilizat în procesul de selecție și recrutare pentru a evalua potrivirea
candidaților cu cerințele postului și pentru a identifica trăsături relevante pentru succesul într-un
anumit domeniu.
Psihologie Organizațională și Industrială: Aplicat pentru a evalua compatibilitatea angajaților cu
cultura organizațională și pentru a dezvolta strategii de dezvoltare organizațională.
Management și Leadership: Folosit pentru a oferi insight-uri cu privire la stilurile de conducere și
pentru a contribui la dezvoltarea liderilor organizaționali.
Cercetare Academică în Psihologie: Utilizat în studiile de cercetare pentru a examina relațiile dintre
trăsăturile de personalitate și diferite variabile psihologice sau sociale.
Psihologie Clinică și Psihoterapie: Aplicat pentru a evalua și monitoriza evoluția pacienților în
cadrul intervențiilor terapeutice.
Counseling și Consiliere Vocatională: Folosit pentru a identifica trăsături de personalitate relevante
în procesele de orientare și consiliere vocatională.
Psihologie Educațională: Aplicat pentru a evalua elevii și pentru a personaliza strategiile de predare
în funcție de trăsăturile de personalitate.
Psihologie Sportivă: Utilizat pentru a evalua și înțelege trăsăturile de personalitate ale sportivilor și
pentru a oferi îndrumări în vederea îmbunătățirii performanțelor.
1. NEVROTISM (N) - stabilitate emotională / adaptare față de nevrotism/neadaptare;
dimensiunea reprezinta aspecte ale normalitatii.
# Scorurilor inalte - exprima risc de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar nu obligatoriu: tendinta
generala de a trai teama,tristețea, jena, mânie, vinovăție, dezgust, tendință de a avea idei iraționale ,
scăderea capacității de control al impulsurilor, a capacității de a face față stresului;
# Scorurile scazute - stabilitate emotionala in fata stresului, calm, relaxare, cu un temperament în
general egal.
Fațetele nevrotismului:
N1: Anxietatea - tendința de a trăi temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate; anxietate liberă, nefixată
pe anumite conținuturi; pot aparea si temeri specifice, fobii – specific nivelelor inalte; Nivelele
scăzute reprezintă calmul, relaxarea.
N2: Ostilitatea – Nivelul înalt arata tendința spre stări frecvente de mânie, frustrare, înverşunare;
există o corelație între dezagreabilitate şi ostilitatea înaltă. Polul opus arata tendință de a nu se
înfuria uşor, de a prezenta o stare prevalentă de confort psihic.
N3: Depresia - cel mai bun predictor pentru starea de bine, de ‘fericire generală’; polul depresiv -
tendința spre stări de vinovăție, tristețe , descurajare, lipsă de speranță, singurătate; polul opus -
inexistenta acestei tendințe, dar nu şi predominarea stărilor de veselie şi lipsă de griji, aspecte care
țin de extraversie.
N4: Conștiința de sine (exagerată) - factor de anxietate socială şi timiditate, accentuarea starilor de
ruşine, sensibilitate la ridicol, de a se simți încurcat în prezența altora, sentimente de inferioritate;
polul opus indică faptul ca persoanele se tulbură mai puțin în situații sociale penibile.
N5: Impulsivitate - incapacitatea de autocontrol a impulsurilor şi dorințelor: dorințele (a fuma, a
poseda, a mânca...) sunt percepute ca fiind prea puternice, individul se simte incapabil să le reziste,
iar ulterior poate regreta un anumit comportament; polul opus prezintă capacitatea de a rezista la
tentanțîi şi frustrări.
N6: Vulnerabilitate - vulnerabilitatea fata de stres; polul ridicat - incapacitatea de a face față
stresului, cu tendința de a deveni panicat, lipsit de speranță in situațiile de urgență; polul scorurilor
joase – autoapreciere de competenta si stăpânire in fața stresului.
2. EXTRAVERSIA (E) – extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre oameni, este
afirmativ, activ, vorbăreț, îi place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispoziție generală veselă,
energică şi optimistă; introversia: individul este rezervat, dar nu neprietenos, este independent,
liniştit, preferă să fie singuri, fara a fi nefericiți sau pesimişti.
Fațetele extraversiei:
E1: Căldură / entuziasm - fateta extraversiei indică un comportament dominat de afectivitate şi
prietenos; persoane care se apropie uşor de ceilalți, se ataşează uşor; la polul opus apare un mod mai
distant, formal, rezervat de conduită.
E2: Spiritul gregar – definit ca preferință pentru compania altora; polul opus indică tendința
contrară, de a evita compania altora.
E3: Afirmarea - indică un comportament dominant, plin de forța, cu ascendenta social, persoane
care vorbesc cu ușurință, fără să ezite şi devin de obicei liderii grupurilor de apartenența; la polul
opus sunt cei care preferă să rămână în fundal, să lase altora grija afirmării sau vorbirii.
E4: Activismul - se relevă printr-un tempo ridicat, plin de energie, nevoia de a face mereu ceva;
polul opus - preferința pentru un tempo mai relaxat, fără ca acestea să fie interpretabile ca lene,
comoditate.
E5: Căutarea excitării - preferința pentru stimulare, o viață excitanta; preferă culorile vii mediile
zgomotoase, pericolul; la polul opus, preferă o anumită monotonie pe care ceilalți ar putea-o
considera plictisitoare; la extrem, factorul poate fi un indiciu pentru comportamentul de tip
psihopat.
E6: Calitatea pozitivă a stărilor emoționale - cea mai relevantă în predicția stării de fericire; indica
tendința de a trăi stări emoționale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, iubirea, excitarea;
persoanele râd cu ușurință, sunt optimiste şi satisfacute de viață; la polul opus, fără a fi cu necesitate
nefericiți, indivizii sunt mai puțin exuberanți şi lipsiți de vervă.
3. DESCHIDEREA (O) - imaginația activă, sensibilitatea estetică, atenția pentru viața şi
sentimentele interioare, preferință pentru varietate, curiozitatea intelectuală, independența în modul
de a gândi lucrurile; nu se asociază in mod necesar cu educația sau cu inteligența generală; polul
lipsei de deschidere duce la un comportament conservator, cu preferința pentru familiar, cu o viață
afectivă ‘cu surdină’; lipsa de deschidere nu înseamnă intoleranță sau agresivitate.
Fațetele deschiderii:
O1: Deschidere spre fantezie - imaginație vie, visează nu pentru a scăpa din situație, ci pentru că
astfel îşi creează o viață interioară bogată şi plină; polul opus, preferă ca mintea să le lucreze în ceea
ce fac aici şi acum.
O2: Deschidere in plan estetic - apreciază profund arta şi frumosul, fără să implice şi talent artistic
sau bun gust; isi largesc cunoștințelor din domeniile respective; la polul opus sunt cei fără interes
pentru artă şi frumos.
O3: Deschidere spre modurile proprii de a simți - apreciere față de trăirile şi sentimentele interioare;
emoțiile sunt considerate ca o parte importantă a vieții, prin urmare sunt foarte diferențiate şi mai
profunde decât la ceilalti oameni.
O4: Deschidere în planul acțiunilor - dorința de a încerca fel de fel de activitati, locuri noi,
mâncăruri noi, neobişnuite; încearcă tot felul de hobby- uri; la polul opus, se manifestă nevoia de a
se ancora în ceea ce este deja încercat, de a nu se schimba nimic.
O5: Deshiderea în plan ideatic - ‘curiozitate intelectuală’ – deschidere a interesului, a minții pentru
noi idei, aspecte neconvenționale, preferința pentru discuții şi argumentări filosofice; nu implică în
mod necesar inteligența inalt dezvoltată; polul opus indică curiozitate săracă, interese limitate.
O6: Deschidere in planul valorilor - persoane gata mereu să reexamineze valorile, fie ele sociale,
politice, religioase; nu iau nimic ca garantat; la polul opus sunt persoanele care tind să accepte
autoritatea şi tradițiile prețuite în cultura respectivă, fiind în genere conservatori şi dogmatici.
4. AGREABILITATEA (A) - apare ca dimensiune pregnant interpersonală; semnifica altruismul,
un comportament cooperant, simpatetic, de ajutorare a altora, cu tendința de a-i considera pe ceilalți
la fel de simpatetici; nivelele înalte semnifică şi tipul de persoană dependentă. Opusul descrie un
comportament dominant şi antagonist, egocentric, sceptic față de intențiile altora, competitiv;
adesea reprezintă o persoană narcisistă, antisocială.
Fațetele agreabilitatii:
A1: Încredere - dispoziție spre un comportament increzător, care îi consideră pe ceilalți oneşti şi
bine intenționați; la polul opus apar cinicii şi scepticii, care îi consideră pe ceilalți fie periculosi, fie
lipsiți de onestitate.
A2: Sincer in exprimarea opiniilor, in conduită - se referă la un mod deschis, sincer, franc şi
ingenios de manifestare; la polul opus sunt cei cărora le place să-i manipuleze pe ceilalți prin flatări,
înşelăciune, minciuna, considerand aceste tactici drept deprinderi sociale necesare, iar cei care nu le
au sunt naivi.
A3: Altruism - arata interes activ pentru binele altora, sunt generoşi, plini de considerație, gata să
ajute; la polul opus sunt cei centrați pe propria persoană, care ezită să se amestece în problemele
altora.
A4: Bunăvoința - se manifestă mai ales la nivelul conflictului interrelational: persoane care au
tendința să cedeze, să-şi inhibe agresivitatea, să uite, să ierte; relevantă este blândețea şi
amabilitatea; la polul opus, agresivitatea, tendința spre competiție şi exprimarea directă a mâniei,
enervării, furiei.
A5: Modestia - modeşti, umili, fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine sau aprecierea;
la polul opus sunt cei care se consideră superiori altora; ceilalți îi consideră aroganți sau încrezuți;
nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din sindromul narcisist.
A6: Blândețea- indică atitudini de simpatie si preocupare față de semeni: sunt sensibili la nevoile
altora, la latura socială; la polul opus sunt cei mai duri, cu inima ‘împietrită’, prea puțin simțitori si
deloc miloşi; se consideră realişti, raționali, conduşi de logica rece.
5. CONŞTIINCIOZITATEA (C) - se refera la autocontrol, sub aspectul capacității de
autoorganizare, îndeplinire a îndatoririlor, planificării; sunt persoane care işi definesc şi urmăresc
scopurile, hotărâți şi cu voința formată; oameni scrupuloşi, de încredere, punctuali; autorii considera
ca realizările de valoare din orice profesie țin de acest superfactor; polul opus nu se caracterizează
cu necesitate prin lipsa de simț moral, dar apare o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor
morale, o manieră uşuratică de a-şi urmări sau îndeplini sarcinile.
Fațetele agreabilitatii:
C1: Competența - sentimentul de a fi competent, capabil, prudent, eficient; oameni în general
pregătiți pentru viață; la polul opus sunt cei cu o incredere redusă in propriile capacități.
C2: Ordinea - indivizi bine organizați, limpezi, clari, îşi păstrează lucrurile la locul lor; polul opus
indică o autoapreciere scăzută privind organizarea şi un mod puțin metodic de lucru; la extrema,
factorul de ordine poate face parte din sindromul compulsiv.
C3: Simțul datoriei - persoane conduse de conștiința, de responsabilitatea asumării conştiente, care
aderă strict la principiile etice şi urmaresc scrupulos indatoririle morale; la polul opus
comportamentul este mai degraba supus intamplarii, nu te poti bizui si avea incredere intr-o astfel
de persoana.
C4: Dorința de realizare - reprezinta nivelul de aspiratie si perseverenta in realizarea lui; indivizi
harnici care isi conduc viata dupa o anumita directie; nivelele foarte inalte arata focalizarea vietii
exclusiv in directia muncii, carierei (sindromul ‘workahoolic’); la polul opus sunt cei care nu sunt
condusi de dorinta reusitei, le lipseste ambitia si scopul bine precizat, fara sa traiasca insatisfactii
pentru nivelul scazut al reusitei.
C5: Auto-disciplina - capacitatea de a incepe o sarcina si a o duce la bun sfarsit, in ciuda monotoniei
sau a altor distrageri ale atentiei; sunt oamenii care se motiveaza si duc la sfarsit ceea ce incep; la
polul opus sunt cei care au tendinta de a amana inceperea actiunii, de a se descuraja cu usurinta, de
a abandona, deci o scazuta auto-disciplina.
C6: Deliberare - reprezinta tendinta de a gandi atent inainte de a actiona, chibzuinta si precautie; la
polul opus sunt cei pripiti, care actioneaza fara sa judece consecintele.
#Aplicabilitatea este larga - in domeniul clinic, consilierii, educational, industrial.
NEO PI R
Trăsăturile de personalitate: Deschidere către experiențe, conștiinciozitate, extravertire, amabilitate
și stabilitate emoțională. Meserii:
Cercetător Științific: Argumentare: Deschiderea către experiențe poate fi esențială pentru un
cercetător științific care trebuie să abordeze probleme noi și să dezvolte soluții inovatoare.
Conștiinciozitatea este importantă pentru a menține metodologii precise și pentru a realiza cercetări
de calitate.
Manager de Proiect în Evenimente: Argumentare: Extravertirea și amabilitatea pot fi esențiale în
coordonarea unor evenimente și în gestionarea relațiilor cu clienții și furnizorii. Stabilitatea
emoțională ajută la gestionarea stresului și a situațiilor imprevizibile.
Consilier Școlar: Argumentare: Abilitățile de comunicare interpersonale și amabilitatea sunt cruciale
pentru un consilier școlar în interacțiunile cu elevii și părinții. Stabilitatea emoțională este
importantă în fața situațiilor dificile, iar conștiinciozitatea poate contribui la o gestionare eficientă a
informațiilor și planificare. NEO PI-R oferă o înțelegere detaliată a trăsăturilor de personalitate și
poate fi folosit pentru a identifica potriviri potențiale într-o gamă variată de meserii, contribuind la
evaluarea adaptabilității individului în contexte profesionale specifice.
NPQ:
folosit: evaluări școlare și educaționale, consiliere și psihoterapie, asistență socială și intervenții
clinice; majoritatea specialiștilor care îl utilizează activează în psihologie educațională, consiliere
școlară și vocațională, fie psihologie clinică și psihoterapie; are aplicabilitate pentru măsurarea
eficienței intervenției psihologice, a valorii practice a unor programe educaţionale, terapeutice etc
pentru: artiști, polițiști, militari, aviatori, brokeri, salvamontiști, paznici, alpiniști, motocicliști,
delincvenți, criminali. personal didactic, personal medical, asistență socială, personal de îngrijire în
general, lucrători umanitari
1. REUȘITĂ
Identifică nevoia de a avea realizări, succes, de a face lucrurile bine, de a realiza mai mult și mai
bine, de a depăși obstacolele + harnici, întreprinzători, studioși, productivi, studioși, ambițioși, cu
aspirații înalte și rezultate deosebite
-neproductivi, leneși, nemotivați, lipsiți de ambiție, delăsători
2. AFILIERE
Identifică nevoia de a căuta relații interpersonale calde, plăcute, prietenoase; persoane gregare, cu
prezență socială plăcută, care se simt bine în medii sociale pe care le caută activ +calzi, prietenoși,
gregari, sociabili, amiabili, extravertiți, ospitalieri, deschiși
-necomunicativi, nesociabili, introverți, inabordabili, laconici
3. AGRESIUNE
Identifică nivelele înalte de agresivitate față de cei din jur, persoane care se enervează cu ușurință,
colerice, labile, lipsite de autocontrol, violente fizic și verbal +certăreți, iritabili, agresivi, ostili,
combativi, distructivi, temperamentali, gata să-i agreseze pe ceilalți, deranjați cu mare ușurință,
rezistență scăzută la frustrare, tendința de a-și descărca nervii(lucruri, animale, oameni)
-pacifiști, calmi, reținuți, controlați și supuși, blânzi, evită confruntările verbale și fizice, iertători,
evită conflictele -deși sunt provocați-, nu preferă competiția,
4. AUTONOMIE
Identifică nevoia de dependență - independență; diferențiază persoanele care trăiesc mai degrabă
singure, fără a fi interesate de ceilalți, de cutume de cele integrate social, normativ, de așteptările
celorlalți +independenți, autonomi, se bazează pe sine, neconformiști, idealiști
-dependenți, conformiști, convenționali, supuși, se bazează pe ceilalți
5. DOMINANȚĂ
Identifică comportamentul dominanță-supunere, nevoia de a fi asertivi, proactivi, centrați pe roluri
de conducători, plini de forță, vitalitate +puternici, dominanți, asertivi, autoritari, persuasivi,
controlând situațiile
-pasivi, neasertivi, nepersuasivi, supuși, lipsiți de autoritate
6. REZISTENȚĂ
Identifică indivizi persistenți, energici, care nu renunță, încăpățânați, cu energie pentru scopuri
+persistenți, hotărâți, perseverenți, neobosiți, energici, controlați, stăpâni pe sine, originali, creativi,
întreprinzători, cutezători, temerari, neconvenționali
-obosiți, letargici, distrași, fără energie, leneși, sfioși, anxioși, însă și grijulii, politicoși, manierați,
eficace, exigenți
7. EXHIBIȚIE
Identifică persoanele indivizii care au dorința/ tendința de a se afirma, de a fi în centrul atenției
+volubili, în centrul atenției, teatrali, fac orice să fie remarcați -chiar riscă-, expresivi, dramatici, cu
talent de actori, spirituali, șarmanți
-rezervați, modești, retrași, timizi, rușinoși, reticenți sau tăcuți, comuni, convenționali
8.CĂUTAREA AVENTURII
Identifică indivizi aventuroși, fără grijă pentru propria persoană, desconsideră riscul
Personal +neînfricați, bravi, curajoși, aventuroși, plăcere pentru activități riscante nu doar în timpul
liber ci și în deciziile vieții, neechilibrați, lipsiți de instanțe de control
-evită activitățile periculoase, , calculate, resping riscul până la a fi fricoase, timide, ezitante
9.IMPULSIVITATE
Identifică persoanele impulsive, nevrotice, necontrolate, care decid în funcție de moment, nu
rațional
+grăbiți, repeziți, neinhibați, nerăbdători, imprevizibili, reacționează cu rapiditate, fără să
gândească, rezistență scăzută la frustrare, impulsivi
-prudenți, previzibili, planificați, calculați, controlați, cugetați, gândesc înainte de a acționa,
planifică, răbdători, nu spontani
10.ALTRUISM
Identifică comportamentele altruiste, calde, feminine, grijulii, de ajutorare, caritabile
+caritabili, grijulii, săritori, benevolenți, altruiști, omenoși, maternali
-insensibili, nepăsători, distanți, reci, indiferenți la nevoile celorlalți, masculine, agresive, raționale,
fără emotivitate
11.ORDINE
Identifică persoanele disciplinate, caracterizate de un puternic simț al ordinii și structurii
+conștiincioși, curați, ordonați, calculați, metodici, disciplinați, trăiesc în ordine, curățenie,
structurați cognitiv, depun eforturi să facă ordine, să organizeze, standarde clare
-dezorganizați, haotici, nestructurați, nedisciplinați, trăiesc în dezordine, nu acordă atenție
aspectelor fizice și nici celor cognitive care structurează
12.JOACĂ
Identifică indivizii cu spirit ludic, orientați spre plăceri, spre joacă mai curând decât spre activități
sobre sau austere
+caută plăcerea, activitățile lejere, jocurile, glumesc, preferă șotiile, atrași de activități recreative, nu
le place competiția, se joacă de dragul jocului, veseli, sportivi, caută plăcerea
-nu participă la activități de echipă, sportive, plăcute, asceți, austeri, controlați, rezervați, fără umor,
rezervați, conservatori
13.SENZORIALITATE
Identifică indivizii estetici care caută senzații fizice
+estetici, sensibili, simțitori, deschiși spre experiențe, implicați în activități care incită simțurile
(artă, mâncare, muzică etc)
-detașați, insensibili, raționali, seci, trăiri de intensitate scăzută
14. RECUNOAȘTERE SOCIALĂ
Identifică indivizii cu o tendință puternică de a obține recunoașterea și respectul celor din jur.
+motivați de a obține un statut social, ostentativi, sensibili la aspecte de etichetă, vor recunoaștere
socială, lipsiți de modestie, arată că dețin, supuși normelor sociale,
-nu sunt preocupați de recunoaștere socială, nu vor să impresioneze, să demonstreze, individualiști,
insensibili social, neostentativi
15.NEVOIA DE SPRIJIN
Identifică nevoia de a fi susținut pentru a avea succes
+neajutorați, caută sprijin, afecțiune, nesiguri pe sine, în dificultate, caută permanent ajutor, sprijin
-autosuficienți, descurcăreți, siguri pe sine, nu se sprijină pe ceilalți, se descurcă singuri
16.ÎNȚELEGERE
Identifică indivizii caracterizați de curiozitate, porniri intelectuale, dorință de a înțelege cauzele,
legăturile
+curioși, analitici, intelectuali, investigatori, să cunoască, să citească, să se perfecționeze, să dea
sens, să raționalizeze, să filosofeze
-neacademici, lipsiți de curiozitate, dezinteresați, fără spirit analitic, fără interese intelectuale, lipsiți
de curiozitate, trăiesc clipa, fără profunzimi sau întrebări existențiale
17.DEVIANȚĂ
Identifică comportamentele antisociale
+rebeli, deviați, refractari, agresivi, fără respect pentru ceilalți și norme, cu tendințe la violențe, furt,
distrugere etc
-supuși, convenționali, normali, supuși normelor și cutumelor sociale, integrați social, coerenți,
convenționali,integrați