UN STUDIU INTERCULTURAL CU AJUTORUL CHESTIONARULUI DE

PERSONALITATE EYSENCK

Adriana Băban, P. Derevenco Sybil B. G. Eysenck

Institutul de igienă şi sănătate Institutul de Psihiatrie

Publică, Cluj-Napoca Londra

Un eşantion format din 1014 (465 bărbaţi şi 549 femei) au completat varianta română
Chestionarului de personalitate Eysenck (EPQ): Compararea factorilor Psihoticism (P),
Extraversiune (E), Neuroticism (N) şi Dezirabilitatea socială sau Scala de disimulare (L)
au relevat cote practic identice pentru populaţia romînă şi engleză. Modificările aduse
variantei române a EPQ au oferit o versiune nouă cu o fidelitate adecvată, cu excepţia
scalei de Psihoticism unde coeficientul de fidelitate este mai redus, mai ales în ce priveşte
femeile. Rezultatele au evidenţiat unele diferenţe între sexe: scoruri mai mari la bărbaţi
decât la femei pe scala de Psihoticism şi Extraversiune, dar mai mici la Neuroticism şi
Scala de disimulare. Compararea interculturală a relevat scoruri semnificativ mai ridicate
pe scala de Dezirabilitate socială a românilor faţă de englezi. De asemenea, femeile
române au obţinut scoruri mai mari la Psihoticism şi mai mici la Extraversiune. Scorurile
pe scala de Neuroticism la populaţia română de sex masculin au fost semificativ mai
scăzute decât la englezi.

Chestionarului de personalitate Eysenck, studii interculturale

INTRODUCERE

Chestionarului de personalitate Eysenck (EPQ) este o variantă nouă din seria de

chestionare binecunoscute în practica psihologică: Chestionarul medical Maudsley
(MMQ), Inventarul de personalitate Maudsley (MPI) şi Inventarul de personalitate
Eysenck (EPI). Dacă versiunile iniţiale ale chestionarului măsurau Extraversiunea (E),
Neuroticismul (N) şi Dezirabilitatea socială sau Scala de disimulare (L) EPQ a inclus o
scală nouă, aceea de Psihoticism (P), prezentând totodată şi o variantă mai extinsă şi cu o
fidelitate superioară a scalei de Dezirabititate socială.
EPQ este construit conform modelului personalităţii propus de Hans Eysenck şi
care susţine existenţa a trei dimensiuni fundamentale: introversiune – extraversiune,
stabilitate – neuroticism şi psihoticism. Introversiunea explică un comportament liniştit,
rezervat, în luptă contiunuă pentru autocontrolul şi reprimarea exercitării.Extraversiunea
descrie o persoană deschisă, tonică, care agreayă stimularea şi căreia îi displace
singurătatea. Stabilitatea descrie o persoană calmă, ce nu este uşor impresionabilă.
Neuroticismul este descris ca o trăsătură specifică unei persoane labilă emoţional, deseori
anxioasă şi depresivă, cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic după şocuri
emoţionale. Psihoticismul descrie o structură individuală înclinată spre un comportament

1
agresiv şi ostil, egocentric şi impulsiv, sensibilitate scăzută faţă de sentimentele
semenilor. Poate fi original şi creativ, cu preferinţe pentru lucruri bizare şi oameni ciudaţi.
EPQ a fost experimentat în numeroase ţări, făcând obiectul unor studii
interculturale extinse, care au urmărit următoarele aspecte:
a) Demonstrarea statistică a posibilităţii măsurării factorilor P, E, N şi L în
ţara în care este derulat studiul respectiv;
b) Furnizarea unei variante valide a chestionarului pentru ţara în care este
experimentat;
c) Realizarea unor comparaţii interculturale în conexiune cu structura
personalităţii.
Aceste obiective au fost realizate cu diferite grade de succes. Astfel, câteva ţări
europene utilizează în prezent EPQ după ce acesta a fost validat şi standardizat,
corespunzător specificului naţional respectiv (Bulgaria, Franţa, Germania, Italia,
Iugoslavia, Spania, Ungaria). EPQ a făcut obiectul unui studiu intensiv şi în România,
articolul de faţă descriind rwzultatele investigaţiei întreprinse.

METODA

Subiecţii: 465 subiecţi bărbaţi şi 549 femei, cu o vârstă medie de 29.68 ± 10.03
şi respectiv 31.27 ± 10.17 ani, încadraţi în diferite categorii profesionale (studenţi,
muncitori, ingineri, cercetători, personal medical), au completat cei 101 itemi ai EPQ
traduşi în limba română şi verificaţi printr-o prealabilă retroversiune.

REZULTATE

Datele obţinute din corectarea chestionarului au fost prelucrate statistic prin

intermediul metodei analizei factoriale în componente principale. Prelucrarea datelor s-a
efectut separat pentru lotul de bărbaţi şi respectiv pentru cel de femei. Au fost extraşi
patru factori. Aceştia au fost rotaţi prin metoda optim de maximizare a hiperplanului şi
nu prin tehnica de rotare tradiţională, varimax sau promax. Saturaţiile factorilor derivaţi
pot fi obţinute direct de la unul din autori ele nefiin incluse în studiu, din economie de
spaţiu.
Pentru a demonstra prezenţa unor factori identici, corespunzător scalelor P, E, N
şi L la eşantionul nostru, s-a procedat la compararea factorilor extraşi cu cei aferenţi
loturilor engleze (tabelul 1). Se poate observa că între toate grupurile de subiecţi studiate
există o concordanţă semnificativă, coeficienţii de corelaţie fiind mai mari de 0.97.
Întrucât s-a adoptat un criteriu arbitar şi anume că valorile mai mari de 0.95 sunt
corespunătoare, în cazul de faţă, coeficientul de 0.97 sugerează o identitate virtuală,
neexistând nici un dubiu că factorii P, E, N şi L sunt aproximativi identici în România şi
Anglia.

2
Tabelul 1. Compararea factorilor P, E, N şi L

P E N L
Factori
Subiecţi
Bărbaţi – bărbaţi 0.990 0.982 0.998 0.989
Romîni –
englezi
Femei – femei 0.974 0.998 0.972 0.999
Române -
engleze
Bărbaţi – femei 0.993 0.998 0.994 0.996
Români -
române

Următorul pas în adaptarea EPQ a constat în verificarea saturaţiilor factorilor în

vederea structurării unui chestionar valid, specific populaţiei de rigine română. Itemii
care vor intra în varianta română a EPQ vor fi grupaţi în jurul scalelor respective în
funcţie de fidelitatea lor (valoarea coeficienţilor alfa). Coeficienţii alfa împreună cu
intercorelaţiile dintre scale sunt redate în tabelele 2 şi 3.

Tabelul 2. Structura EPQ, varianta română (adulţi)

Scala şi Itemi aferenţi Total itemi

tipul
de răspuns
P da 18, 22, 27, 38, 42, 46, 69, 73 16
nu 5, 9, 30, 34, 50, 54, 62, 79
E da 1, 4, 8, 12, 14, 21, 26, 33, 41, 43, 49,53, 61, 72, 76 18
nu 17, 24, 37
N da 2, 6, 10, 13, 15, 19, 23, 25, 28, 25, 31, 35, 39, 43, 51, 55, 25
38, 59, 63, 64, 66, 67, 70, 74, 77
nu --------------------------------------------------------------------
L da 11, 16, 29, 68, 78 19
nu 3, 7, 20, 32, 36, 40, 47, 48, 52, 56, 60, 65, 71, 75
79

Tabelul 3, Fidelităţi (coeficienţi alfa) şi intercorelaţiile dintre P, E, N şi L

3
 Bărbaţi Femei
P 0.65 0.60
E 0.81 0.80
N 0.78 0.84
L 0.81 0.80

P E N L

P 0.02 0.11 -0.33

E 0.04 -0.13 -0.06

0.15 -0.32 -0.22
N
-0.29 -0.08 -0.32
L

Notă. În dreapta diagonalei figurează coeficienţii pentru eşantionul de femei, iar în stânga
pentru bărbaţi.

Trei itemi din componenţa scalei E s-au dovedit nesatisfăcători pentru varianta
română a chestionarului, aceasta, fie datorită unei saturaţii scăzute, fie din cauza tendinţei
de încadrare în scala L. Aceşti itemi sunt: nr.38 „V-aţi putea numi optimist incorigibil?”;
nr.62 „Aveti aproape întotdeauna un răspuns gata când cineva discută cu
dumneavoastră?” şi nr.70 „Vă angajaţi adesea la mai multe treburi decât puteţi rezolva?”
(numărul de ordine corespunde variantei originale a EPQ). Aceşti itemi au fost excluşi
din chestionar, scala E totalizând pentru varianta română 18 itemi.
În ce priveşte scala N, s-a renunţat la un singur item, şi anume nr.60 „Suferiţi de
insomnie?”. Alţi doi itemi au fost insă incluşi: nr.48 „Vi se face din când în când milă de
propria persoană?” şi nr.85 „Prieteniile vi se desctramă uşor, fără vina dumneavoastă?”.
Din acest motiv acala N totalizează în varianta română 24 itemi. În scala de
Dezirabilitate socială, patru itemi au prezentat saturaţii scăzute, aceştia fiind nr.17 „Ati
criticat vreodată pe cineva pentru o greşeală pentru care de fapt aţi fost de vină?”; nr.29
„Vorbiţi uneori despre lucruri asupra cărora nu ştiţi nimic?”, nr.61 „Vă spălaţi pe mâini
întotdeauna înainte de mese?” şi nr.80 „Aţi insistat vreodată să vă impuneţi punctul de
vedere?”. Toţi aceşti itemi u fost excluşi din scala L, fiind operate patru substituţii.
Acestea sunt: nr.45 „Aruncaţi pe jos hârtii nefolositoare când nu există coş de gunoi?”;
nr.56 „Sunteţi uneori morocănos?”; nr.70 „Vă angajaţi adesea la mai multe treburi decât
puteţi rezolva?” şi nr.83 „Aţi spus vreodată în mod intenţionat ceva care să jignească pe
cineva?”. Prin adiţionarea acestor patru itemi scala L totalizează în final 21 itemi.
În fine, Psihoticsmul (P) reprezintă scala cea mai problematică, deoarece 10 itemi
s-au dovedit a fi neadecvaţi. Cu toate acestea, numai un singur item, cu o semnificaţie
acceptabilă, a fost inclus în scala P, şi anume nr.43 „puteţi să înţelegeţi uşor ce simt

4
oamenii când vă povestesc necazurile lor?”. Prin excluderea celor 10 itemi
necorespunzători şi substituirea lor doar cu unul, în componenţa scalei P au rămas în final
16 itemi, fapt ce duce la realizarea unei fidelităţi mai mici, mai ales în cazul femeilor.
Numărul total de itemi ai variantei româneşti a EPQ este astfel de 79 (tabelul 2). În anexa
1 prezentăm varianta română a EPQ.
Ulilizând grila de cotare pentru varianta română a EPQ, a putut fi calculată
fidelitatea scalelor şi intercorelaţiile dintre ele (tabelul 3). Cum se poate observa, toţi
coeficienţii de fideliate sunt total satisfăcători, deşi cel de conexiune cu Psihoticismul
este întrucâtva mai slab, în special la lotul de femei. Intercorelaţiile sunt suficient de
scăzute, cu excepţia celui dintre P şi L (-0.29 la bărbaţi şi -0.33 la femei), fapt ce
sugerează o tendinţă de disimulare a răspunsurilor la itemi afectaţi scalei P. Coeficientul
de corelaţie de -0.32 dintre E şi N la lotul de bărbaţi este neobişnuit şi poate reflecta o
anume particularitate a grupului de subiecţi de sex masculin, deoarece la populaţia de sex
feminin o astfel de corelaţie nu apare.
Utilizând grila de cotare din tabelul 2, au putut fi elaborate norme de etalonare
specifice populaţiei române. Rezumatul statistic este prezentat în tabelul 4. Se remască
obişnuitele diferenţe de sex şi faptu că scorul la P şi E este mai mare la bărbaţi decât la
femei şi mai scăzut la N şi L.
În cele din urmă, a fost posibilă compararea performanţelor obţinute de populaţia
română şi engleză (tabelul 5).Ca mijloc de comparaţie au fost luaţi în considerare numai
acei itemi pe care atât varinta engleză, cât şi cea română a EPQ îi are comuni. S-a putut
astfel constata că apare o diferenţă majoră în ce priveşte scorurile superioare ale lotului
românesc pe scala de Dezirabilitate socială. În plus, cotele bărbaţilor români sunt mai
mici faţă de ale englezilor pe scala de Neuroticism, femeile române obţinînd însă scoruri
mai mari decât englezoaicele pe scala de Psihoticism, dovedind, totodată, şi o tendinţă
mai accentuată spre introversiune.

Tabelul 4. Media şi abaterea standard a scalelor P, E, N, L şi vârstă a eşantionului

românesc de bărbaţi şi femei

Var. P E N L Vârstă N
Sex med. σ med. σ med. σ med. σ med. σ
Bărbaţi 2.25 2.18 11.62 8.91 8.57 1.45 11.32 4.47 29.68 10.03 465
Femei 1.49 1.75 10.51 3.95 12.72 5.21 12.68 4.13 31.27 10.17 519

5
Tabelul 5. Compararea mediilor şi abaterilor standard a suviecţilor români şi englezi
luând în considerare numai itemi comuni ai scalelor prezenţi în ambele loturi

Var. P E N L Vârsta N
Subiecţi med. σ med. σ med. σ med. σ med. σ
Bărbaţi 2.15 2.07 11.62 3.91 8.18 4.17 9.06 3.72 29.68 10.03 465
români
Femei 1.40 1.67 10.51 3.95 11.96 4.92 10.13 3.49 31.27 10.17 549
române
Bărbaţi 1.95 1.93 11.87 4.41 9.66 5.01 5.70 3.77 28.67 13.27 1247
englezi
Femei 0.93 1.27 11.27 4.35 12.39 5.05 6.90 3.71 31.38 11.79 742
engleze

P E N L Vârsta
Bărbaţi NS NS <0.001 <0.001 NS
Femei <0.001 <0.01 NS <0.001 NS

DISCUŢII

Compararea factorilor P, N, E şi L pe populaţia română şi engleză nu lasă nici un

dubiu că aceştia sunt relativ identici în cazul celor două eşantioane (toţi coeficienţii
depăşesc valoarea de 0.97). Modificările structurale rezultate în urma acţiunii de
adaptare, au fost efectuate mai mult ca o modalitate de îmbunătăţire a fidelităţii, ele nu
conduc însă la o diferenţă reală. Excepţie face scala de Psihoticism care ar putea
beneficia în viitor de includerea unor itemi mai potriviţi culturii române, aceasta cu
scopul măririi numărului total de itemi şi implicit al fidelităţii. Cu toate acestea,
coeficientul de 0.65 realizat de lotul de bărbaţi nu este pre scăzut, scala P putând fi
utilizată în scop de cercetare şi cu obiectiv clinic, desigur cu condiţia asumării câtorva
precauţii în interpretarea rezultatelor, legate mai ales de subiecţii de gen feminin în
conexiune cu care fidelitatea scalei este de numai 0.60.
Diferenţele de sex urmează direcţia obişnuită, iar comparaţiile interculturale ne
oferă o singură diferenţă majoră – cote statistic semnificative mai ridicate pe scala de
Dezirabilitate socială ale eşantionului român. H. Nyborg, S.B.G. Eysenck şi N. Kroll au
demonstrat că nivelul Dezirabilităţii sociale dintr-o anumită cultură poate tot aşa de bine
să reflecte o tendinţă socială spre permisivitate, care ar însemna o mai mare flexibilitate
în răspunsurile subiecţilor la itemii care descriu Dezirabilitatea socială. Cât de universală
este această presupunere, rămâne de văzut prin testări interculturale ulterioare. O
consecinţă a scorurilor ridicate pe scala L poate fi explicată prin faptul că mediile la
Psihoticism şi Neuroticism sunt mai mici la populaţia română, ceea ce s-ar datora totuşi
unor tendinţe spre disimulare.
Cu toate remarcile făcute, varianta în limba română a EPQ poate fi utilizată cu
încredere, atât în scop de cercetare, cât şi clinic, desigur cu rezervele de cuviinţă în

6
interpretarea scorurilor pe pe scala de Psihoticism, mai ales când este vorba de subiecţi de
sex feminin.
Se mai impun unele precizări interpretative. Este indicat ca cei care intenţionează
să utilizeze EPQ să efectueze în prealabil o documentare adecvată asupra teoriei
personalităţii în viziunea lui H. Eysenck. Articolul de faţă nu înlocuieşte manualul
chestionarului. Beneficiarii pot face uz de textul chestionarului prezentat în anexă cu
specificarea că în interpretare să facă apel la tabelul 4 din text, care le dă posibilitatea
transcrierii cotelor brute în cote standard. În acest sens recomandăm utilizarea cotelor T
prin aplicarea formulei: T = 50 + 10 (x – media) /σ. Astfel se poate obţine un grafic uşor
interpretabil.