INVENTARUL DE ANXIETATE STARE-TRASATURA

(STAI)
STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluare pentru masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea:
Starea de anxietate (A-Stare) si anxietatea ca trasatura (A-Trasatura). Desi intial a fost creat ca un instrument de
cercetare pentru investigarea anxietatii la adultii "normali" (fara probleme psihiatrice), STAI s-a dovedit a fi util in
masurarea anxietatii la studenti, precum si la pacientii din domeniul neuropsihiatric, cei din clinicile medicale sau
serviciul de chirurgie.
Scala (A-trasatura) consta din 20 descrieri pe baza carora oamenii exprim modul in care ei se simt in general.
Scala (A-Stare) consta de asemenea din 20 descrieri, dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul in care ei
se simt la un moment dat.
Aceste scale se tiparesc pe cele doua fete ale unui formular. O copie a formularului test poate fi gasita in
Apendicele A al acestui manual: Scala (A-Stare) este notata cu X1 iar scala (A-Trasatura) este notata cu X2.

Scala (A-Trasatura) poate fi utilizata ca si un instrument de cercetare pentru selectarea subiectilor care raspund la
un stres psihologic cu diferite nivele de intensitate la (A-Stare).
Cercetatorii pot utiliza (A-Stare) pentru a determina nivelele actuale ale starilor de anxietate, induse prin
proceduri experimentale stresante, sau ca un indice al nivelului de autocontrol (doive level) asa cum este definit
acest concept de Hull (1943) si Spense (1958).
S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-Stare) cresc in urma variatelor tipuri de stres si descresc in urma
antrenamentului de relaxare (relatation training).
STAI s-a dovedit a fi util de asemenea in activitatea clinica.
Scala (A-Trasatura) ofera posibiliatea depistarii la studentii din invatamantul superior sau colegiu a imbinatiilor
anxiogene precum si a evaluarii extinderii cu care studentii care apeleaza la serviciile de consiliere si orientare, se
confrunta cu probleme de tip anxiogen.
Scala (A-Stare) este un indicator sensibil al nivelului de anxietate tranzitorie resimtita de clienti si pacienti in
consiliere, psihoterapie, terapie comportamentala sau in domeniul psihiatric. Ea poate fi utilizata pentru a masura
schimbarile de intensitate ale starii anxiogene, care apar in aceste situatii.
Calitatile esentiale evaluate prin scala (A-Stare) implica sentimente de tensiune, nervozitate, neliniste, si teama.
Ultima versiune a STAI este descrisa si evaluate de Levitt (1967) in cartea sa "Psihologia Anxietatii".
Intr-un capitol referitor la masurarea experimantala a anxietatii, Levitt compara si evidentiaza diferentele dintre
STAI si alte instrumente psihologice utilizate pentru masurarea anxietatii.
Conceptele: stare anxiogena si anxietatea ca trasatura (State trait anxiety)
Starea anxiogene (A-Stare) reprezinta o stare emotionala tranzitorie sau conditie a organismului uman,
caracterizata prin senitmente subiective, constient percepute, de tensiune si teama si activitate sporita a S.N.
vegetativ.
 A-Stare poate varia in inensitate si fluctua in timp. Anxietatea ca trasatura se refera la diferentele individuale
relativ stabile in inclinatia ca anxietate, ce diferentiaza oamenii in ceea ce priveste tendinta de a raspunde la situatii
percepute ca amenintatoatre cu cresteri ale intensitatii starii de anxietate.
Ca si concept psihologic-trasatura- anxietate are caracteristicile unei clase de constructe pe care Atkinson le
numeste "motive si la care Cempell se refera ca si "dispozitii comportamentale".
"Motivele" sunt definite de Atkinson ca dispozitii care raman pana apare o situatie care le activeaza.
Dispozitiile comportamentale dobandite- dupa Campbell- implica _______ ale experientei trecute care predispun
un individ sa vada lumea intr-un mod particular si sa maifeste tendinte de raspuns "consecvente ca scop"
Conceptele de stare anxiogena si anxietate ca trasatura pot fi concepute ca analoage in anumite privinte
conceptelor de energie cinetica si potentiala de frica.
Starea de anxietate ca si energie cinetica se refera la un proces empiric sau reactie ce are loc la un moment dat si
cu un anumit nivel de intensitate.
Trasatura-anxietate ca si energia potentiala indica diferentele in ceea ce priveste taria dispozitiei ________de a
manifeta un anumit tip de reactie.
In vreme ce energia potentiala denota diferente intre obiectele fizice in cantitatea de energie cinetica care poate fi
eliberata prin descriere de catre o forta adecvata, trasatura-anxietate implica diferente intre oameni in ceea ce
priveste dispozitia de a raspunde la situatii stresante cu variate cantitati ale A-Stare.
In general aceia care obtin scoruri mari la A-Trasatura vor manifesta cresteri ale A-Stare mai frecvent decat
indivizii care obtin scoruri mici la A-Trasatura, deoarece ei tind sa reactioneze -la un mare nuar de situatii
comsiderandu-le periculoase sau amenintatoare.
Persoanele ce obtin scoruri mari la A-Trasatura raspund de asemenea cu o A-Stare crescuta in situatiile care
implica relatii interpersonale ce ameninta stima de sine. S-a aratat de exemplu ca acele conditii in care traim
insuccesul, sau in care este evoluat nivelul individual (ex. aplicarea unui test de inteligenta) sunt amenintatoare in
special pentru persoanele ce obtin scoruri mari la A-Trasatura.
Dar daca, intr-adevar, oamenii care difera in scorurile la A-Trasatura vor prezenta diferente in A-Stare- depinde
de modul in care o situatie specifica este perceputa de un individ ca periculoasa sau amenintatoare, iar acest lucru
este puternic influentat de exprienta trecuta a individului.
Conceptiile de amxietate ca trasatura si stare anxiogena care au ghidat construirea STAI sunt considerata in
detalii de Spielberger (1966).
Imprejurarile si conditiile care evoca nivelele crescute ale A-Stare la persoanelece difera in A-Trasatura sunt
discutate de Spielberger, Luschene si Mc Adv (1971).

ADMINISTRARE
STAI a fost de asa natura construit incat sa poata fi auto administrat, fiind aplicabil atat individual cat si in grup.
Insructiunile complete sunt tiparite pe formular pentru ambele scale: A-Stare, A-Trasatura. Aplicarea inventarului nu
necesita limite de timp.
 Studentii de colegiu in general au nevoie de 6-8 minute pentru a completa fie A-Stare, fie A-Trasatura si mai
putin de 15 minute pentru a le completa pe ambele.
Persoanele cu un nivel de educatie mai redus sau cele cu tulburari emotionele pot solicita 10-12 minute pentru a
completa una dintre scale si aproximativ 20 de minute pentru a le completa pe ambele. Administrarile repetate ale
A-Stare in mod tipic necesita 5 minute sau chiar mai putin.
Desi multi dintre itemii STAI- reprezinta masuri ale anxietatii, examinatorul poate a utilizeze acest termen in
adminstrarea inventarului. El poate sa se refere la inventar ca si CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE- titlul
tiparit si pe formularul test.
Validitatea STAI se bazeaza pe presupunerea ca subiectul a inteles clar instructiuile pentru A-Stare- care ii cer
sa relateze cum se simte in acel moment si instructiunile pentr A-Trasatura care ii solicita sa indice ce simte in
general.
Subiectul va fi atentionat asupra faptului ca instructiunile difera pentru cele 2 parti ale inventarului si i se va
spune ca ambele seturi de instructiuni trebuie citite atent (cu grija). Este bine ca subiectul sa citeasca instructiunile in
gand, apoi examinatorul sa le citeasca cu voce tare si sa ofere subiectului posibilitatea de a pune intrebari.
Daca subiectul pune intrebari in cursul testarii examinatorul ii va raspunde evaziv.
Raspunsuri de genul "indicati cum va simtiti in general, indicati cum va simtiti acum" sunt de obicei suficiente.
Cele mai multe persoane raspund la toti itemii STAI fara a li se peciza explicit acest lucru, daca insa apare o
intrebare in acest sens, examonatorul va preciza subiectului ca este necesar sa nu omita nici un item.
In cazul aplicarii STAI in cercetare, examinatorul va avea grija sa instriasca subectii explicit sa raspunda la toti
itemii.
In standardizarea STAI scala A-Stare forma X 1- se aplica itemii, urmata de scala A-Trsatura forma X 2, aceasta

ordine fiind recomandata cand ambele scale sunt aplicate impreuna.

Intrucat scala A-Stare este sensibila la conditiile in care testul este adminstrat, scorurile in aceasta scala pot fi
influentate de atmosfera emotinala care poate fi creata daca scala A-Trasatura este aplicata prima.
In contrast, s-a determinat ca scala A-Trasatura este relativ neinfluentata de conditiile in care este aplicata
(Johnson, 1968, Johnson&Spielberger, 1968, Lamb, 1968).
Subiectul raspunde la fiecare item, incercuind numarul corespunzator situat in dreapta descrierilor din formularul
test.
STAI poate fi de asemenea aplicat impreuna cu o foaie cu raspunsuri multiple care permite lucrul cu ajutorul
masinii. Cele mai multe dintre datele oferite in acest manual au fost obtinute cu IBM 1230 cu foi cu servicii de
raspunsuri.
Cu aceste foi de raspunsuri obtinute cu ajutorul masinii de testare- pot fi introduse datele intr-un program de
computer care coteaza raspunsurile.
Instructiunile pentru STAI scala A-Trasatura vor fi intotdeauna cele tiparite pe formular.
Pentru A-Stare instructiunile pot fi modificate pentru a evalua nivelul intensitatii starii de anxietate pentru o
anumita situatie sau un interval de timp ce intereseaza experimentatorul sau clinicianul.
 Cand STAI se utilizeza in scopuri xeperimentale examinatorul poate modfica instructiunile pentru a se concentra
pe o perioda particulara de timp.
Un subiect poate fi construit de exemplu sa raspunda cum se simte, dupa o sarcina experimentala pe care tocmai
a terminat-o. Cand sarcina este de durata este utila instruirea subiectului sa raspunda cum se simte la inceputul
sarcinii si apoi cum se cimte in timpul lucrului la portiunea finala a sarcinii.
In cercetarea clinica un client poate fi rugat sa raspunda- ceea ce simte in timpul interviului de consiliere sau
ceea ce simte in timpul vizualizarii unei situatii-stimul specifice in cazul terapiei comportamenatale.
Pentru cea mai mare parte a oamenilor este usor sa raspunda la itemii scalei A-Stare- despre modul in care se
simt intr-o situatie specifica la un moment dat cu conditia ca sentimentele sa fi fost resimtite, iar persoana lor sa fie
motivata sa coopereze cu examinatorul.
Pentru a masura schimbarile in intensitatea starii de anxietate in timp este recomadat ca scala A-Stare sa fie
aplicata de fiecare data cand este necesara o masura a starii de anxietate.
S-a determinat ca administrarile repetate ale testelor de personalitate conduc la o mai mare fidelitate in
diferentierea intre subiectii (Noward&Diesenhaus, 1965), sau nu au nici o influenta semninficativa asupra scorurilor
tet (Bendig&Bruder, 1962).
In cazurile absolut necesare -ex. cercetari in care masurari repetate ale starii de anxietate sunt dorite in timpul
realizarii unei sarcini experimentale, scale foarte scurte constand in 4-5 itemi ai scalei A-Stare pot fi utilizate pentru
a obtine masuri valide ale starii de anxietate.(O'Neil, Spielberger&Hanson,1969). In plus, completarea acestor scale
mai scurte A-Stare nu par sa interfereze cu performantele la sarcina experimetala.
Multiple masuri repetate ale starii anxiogene pot fi obtinute cu aceeasi sau cu diferite instrictiuni, in functie de
perioada de timp pentru care intereseaza relatarile subiectului.
De exemplu, un subiect poate fi solicitat sa raspunda cum se simte imediat inainte sa inceapa sarcina
experimentala si dupa ce finalizeaza sarcina si apoi poate fi intrebat sa indice cum se simte in timp ce lucreaza la ea.
Inainte si dupa sarcina experimentala subiectul poate fi solicitat sa raspunda la scala A-Stare- asupra modului in
care se simte in acel moment.
Perioda precisa pentru care raspunsurile subiectului la A-Stare sunt dorite vor fi subliniate in instructiuni.

COTARE
Scorurile posibile pentru forma X a STAI variaza de la un scor minim de 20, la un scor maxim de 80 in ambele
subscale A-Stare, A-Trasatura.
Subiectii raspund la fiecare evaluand ei insisi pe o scala de de 4 puncte. Cele 4 categorii pentru scala A-Stare
sunt: (1) Deloc, (2) Putin, (3) Destul, (4) Foarte mult. Categoriile pentru scala A-Trasatura sunt: (1) Aproape
niciodata, (2) Cateodata, (3) Adeseori, (4) Aproape intotdeauna.
Unii dintre itemii STAI (ex. "Sunt incordata") sunt organizati de asa natura incat o cota de (4) indica un nivel
inalt de anxietate, in timp ce alti itemi (ex. "Sunt bine dispus") sunt organizati astfel incat o cota mare indica
anxietate scazuta.
 Ponderile scorurilor pentru itemii ale caror cote ridicate indica o anxietate crescuta sunt aceleasi ca si numarul
incercuit. Pentru itemii ale caror scoruri ridicate indica o anxietate redusa, ponderile scorurilor sunt inverse.
Scorurile ponderate ale raspunsurilor marcate 1,2,3,4 pentru itemii inversi 4,3,2 si 1.
Pentru a reduce influenta potentiala a unui set pentru raspunsurile la STAI este de dorit ca in cadrul scalelor A-
Stare si A-Trasatura sa se realizeze balansarea cu un numar egal de itemi pentru care scorurile inalte indica niveluri
crescute respectiv scazute de anxietate.
Scala A-Stare este balansata cu 10 itemi cotati direct si 10 cotati invers.
Nu a fost posibil totusi sa se dezvolte o scala balansata A-Trasatura pornind de la itemii originali amestecati.
Scala A-Trasatura are 7 itemi inversati si 13 itemi care sunt cotati direct.
Itemii cotati invers in subscalele STAI sunt:
Scala A-Stare: 1,2 5,8,10,11,15,16,19,20.
Scala A-Trasatura: 1,6,7,10,13,16,19.
Sabloanele sunt utile pentru a cota scalele A-Trasatura si A-Stare de mana. Pentru cotarea fiecarei scale se
plaseaza sablonul adecvat pe formular si se aduna valorile raspunsurilor tiparite pe un sablon pe fiecare item.
Aceasta se poate realiza printr-un simplu calcul hartie-creion, de asemenea poate fi utilizat un calculator de birou
sau se poate realiza adunarea mintal. Este necesar ca sabloanele sa indice raspunsurile corecte pentru scalele A-Stare
si A-Trasatura.
Scorurile pentru fiecare scala po fi notate pe formularul test.
Cand raspunsurile sunt inregistrate pe o fisa de raspuns IBM, o procedura computeriala poate fi utilizata pentru
cotarea STAI.
Marea majoritate a oamenilor cu un anumit nivel de pregatire raspund spontan-prompt-la toti itemii STAI- fara a
avea nevoie de instructiuni speciale.
S.TA.I

Este un chestionar de auto-evaluare, fiind desemnat auto-administrarii. Atentia examinatului trebuie indreptata
asupra faptului ca instructiunile sunt diferite pentru cele doua parti ale inventarului. Anxietatea-stare este
conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o conditie a organismului uman care este caracterizata prin
trairi constient percepute, subiective, ale tensiunii, precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom.
Aceste stari pot varia, fluctua in timp. Anxietatea-trasatura se refera la diferente in tendinta de a raspunde la stuatii
amenintatoare cu cresteri ale intensitatii anxietatii-stare.
Cotare: se coteaza invers itemii: 1,2,5,8,10,11,15,18,19,20 ai sub-scalei A-Stare si itemii 1,6,7,10,13,16 si 19 ai
sub-scalei A-Trasatura.
Etalon orientativ:
FEMEI BARBATI
STAI-Trasatura Medie 42.11 40.16
Abatere Standard 7.04 8.33
STAI-Stare Medie 41.39 40.78
Abatere Standard 8.30 7.21