(Senzorialitate Introverta cu Gandire Extroverta) Cel mai responsabil "fac ceea ce trebuie facut si cat mai bine" Ca un ISTJ, modul dominant de orientare a atentiei este unul spre lumea interioara, unde analizezi lucrurile prin cele cinci simturi. Secundar, atentia este orientata spre lumea exterioara, unde analizezi lucrurile in mod rational, loic. !ersoanele ISTJ sunt destul de tacute si rezervate, interesate intr-o viata linistita si sta"ila, siura. #u un puternic simtamant intern al datoriei care le con$era un aer $oarte serios si motivatia sa duca la "un s$arsit ceea ce au inceput. %ranizati si metodici cu ceea ce au de $acut, ei pot reusi indi$erent de domeniul sau sarcina pe care o au de a"ordat. &n ISTJ este $oarte loial, credincios si de incredere. Ei acorda mare valoare onestitatii si interitatii de caracter. Sunt cetateni "uni care $ac ceea ce este asteptat ca ei sa $aca pentru $amilie si pentru comunitate. C'iar daca iau lucrurile $oarte in serios, ei sunt inzestrati cu un puternic simt al umorului pe care il $oloseste din plin cu cei apropiati sau la locul de munca. ISTJ au tendinta de a crede in lei si traditii si are aceleasi asteptari de la ceilalti. (u se simt "ine cand se incalca leea. Ei pasesc in a$ara leii sau reulilor doar daca vad un motiv destul de intemeiat pentru a $ace asta. Cei, care nu au parte intuitiva $oarte "ine dezvoltata, au tendinta sa devina o"sedati cu structura, $orma lucrurilor si vor sa $aca totul ca la carte. Cei ISTJ sunt oameni de incredere si stiu sa duca la "un s$arsit ceea ce au inceput. Din acest motiv lucreaza mai mult, acoperind si sarcinile altora. Ei tre"uie sa isi pretuiasca timpul lor mai mult si sa invete sa spuna si )nu). !ersoanele ISTJ vor lucra perioade luni de timp si vor investi o mare cantitate de enerie pentru a indeplini orice sarcina pe care o considera la $el de importanta ca implinirea unui scop mare. Totusi ei vor rezista in a investi aceasta enerie in lucruri care nu au mare valoare teoretica sau practica. Ei pre$era sa lucreze sinuri dar lucreaza "ine si in e'ipa atunci cand situatia o cere. *e place sa le $ie recunoscute meritele si e$ortul si le place de asemenea si $unctiile de conducere sau de coordonare. Ei se simt putin atrasi de teorie sau lucruri a"stracte mai ales daca nu vad nicio $inalitate practica. Cei ISTJ au un mare respect pentru $apte, mai ales pentru cele rodnice. #u o inreistrare impresionanta a $aptelor lor sau a celorlalti pe care o colectioneaza prin cele cinci simturi, prin senzorialitatea lor. !ot avea di$icultati in a intelee o idee sau vreo teorie care este di$erita de perspectiva lor, dar atunci cand le este aratata importanta pe care ideea o are pentru persoane pe care ISTJ le respecta, acea idee devine $apt, devine un imperativ pe care ISTJ o va internaliza si o va promova. !ersoanele ISTJ sunt natural orientate spre sentimenele lor si spre sentimentele celorlalti. +iind per$ectionisti, ei au tendinta sa ii considere si pe altii la $el, sa ia e$ortul altora ca $iind de la sine inteles, tot asa cum si ei considera ceea ce $ac ca $iind normal si usor. Ei au nevoie sa isi aminteasca ca din cand in cand sa mai multumeasca celorlalti pentru ceea ce ei $ac si sa nu mai considere e$ortul lor ca pe ceva implicit si usor de $acut, asa cum il considera pe al lor insisi. Se poate ca ISTJ sa se simta incon$orta"il sa isi exprime simtamintele si emotiile in $ata celorlalti. Cu toate acestea, sentimentul datoriei si a"ilitatea de a vedea repede ceea ce este de $acut ii a,uta sa treaca pentru retinerea emotionala naturala si devin cat se poate de ri,ulii, incura,and pe cei pe care ii iu"esc. #tunci cand realizeaza nevoia emotionala a celor apropiati, persoanele ISTJ depun tot e$ortul pentru a $i alaturi de cei drai. % persoana ISTJ este $oarte loiala. Traditionalista si orientata spre $amilie, o persoana I(TJ va $ace totul pentru ca $amilia lor sa $ie cat mai reusita. Cei ISTJ sunt parinti responsa"ili, le pasa sincer de cei apropiati c'iar daca sunt stanaci uneori in a-si exprima a$ectiunea. Ei pre$era sa isi arate a$ectiunea mai mult prin $apte decat prin cuvinte. Cei ISTJ au a"ilitati deose"ite de a considera orice sarcina ca $iind una $oarte importanta, oranizand-o $oarte "ine si ducand-o la "un s$arsit. Sunt $oarte constiinciosi si nu permit niciunui lucru sa stea in calea implinirii o"iectivelor lor. (u sunt prea "ucurosi de implinirile lor, considerandu-le ca naturale si ca lucruri care tre"uiau $acute. ISTJ au un simt dezvoltat al spatiului si a $unctionalitatii si au pareri artistice. Se prea poate sa ai"a case mo"ilate cu ust si $oarte "ine intretinute si $oarte curate. Ei sunt constienti de a"ilitatile lor de structurare, ordine si curatenie si $ac uz din plin de acestea in caminul lor. Su" imperiul stresului, persoanele ISTJ pot ceda in mod catastro$al si nu vor vedea nimic altceva decat reseli si dezastre. Se vor acuza de lucruri pe care ar $i putut sa le evite sau sa le $aca alt$el. Isi vor pierde calmul si rezona"ilitatea si vor deveni $oarte depresivi. In eneral, cei ISTJ au un mare potential, $iind capa"ili, loici, rationali, indivizi $oarte e$icienti, constiinciosi, cu o mare dorinta de a promova siuranta si un mod de viata pasnic. In viata vor implini ceea ce isi propun, datorita eneriei investite la orice pas pentru indeplinirea sarcinii. Ierarhia jung-iana a functiilor pentru ISTJ: Dominant- Introvertit Senzorial Secundar- Extravertit Ganditor Tertiar- Introvertit #$ectiv In$erior- Extravertit Intuitiv Tipuri de personalitate - Cariera Cariera pentru ISTJ Daca esti tanar si iti cauti drumul in viata sau esti o persoana nu atat de tanara dar care vrea sa stie daca mere pe drumul carierei care i se potriveste cel mai "ine, este important sa te cunosti si sa intelei trasaturile tipului tau de personalitate mai intai de toate. #tunci cand iti vei cunoaste punctele tari si punctele sla"e, vei $i constient pe deplin de ceea ce poti $ace si vei putea alee cariera care te va satis$ace cel mai mult. ISTJ are urmatoarele caracteristici enerale- .alorizeaza sta"ilitatea, traiul linistit .a lucra mult si cu daruire sa implineasca sarcinile *oial si credincios Sta"il, practic si realist !reocupat de $amilie (u ii place sa $aca lucruri care nu au sens pentru el (u-i place teoria a"stracta daca nu vede si partea aplicativa a ei *ider innascut !re$era sa lucreze sinur dar lucreaza "ine si in ec'ipa cand este nevoie +oarte "un o"servator, analizeaza lucrurile prin simturi si le stoc'eaza su" impresii personale .ast, "oat depozit interior de $apte, lucruri pe care le coreleaza pentru a intelee pro"lemele pe care le intalnesc in viata #re un respect pro$und pentru $apte si in$ormatii concrete Ia decizii in mod o"iectiv, $olosind loica si o andire rationala (u ii place sc'im"area daca nu vede si parte "ene$ica a ei #re o parere puternica despre cum tre"uie $acute lucrurile #preciaza structura, mediile "ine oranizate #re un standard ridicat pentru comportamentul personal si comportamentul celorlalti (u este natural pe aceeasi lunime de unda cu simtamintele celorlalti Capa"il sa $aca orice daca isi pune mintea !reocupat de "inele comunitatii, cetatean model. !ersoanele ISTJ au o caracteristica a personalitatii lor care ii $ace sa $ie avanta,ati si sa ai"a suces in cariera- perseverenta. &n ISTJ poate sa $aca aproape orice din ceea ce decid sa $aca. Totusi, sunt domenii in care exceleaza. Ei vor $i $ericiti in meserii care necesita a"ilitatile lor oranizatorice si puterea lor de concentrare pentru a crea ordine si structura. Se pare ca ei se potrivesc $oarte "ine in departamentul manaerial si executiv al marilor corporatii. &rmatoarea lista este o prezentare a posi"ilelor cariere pe care acest tip le-ar putea alee. (u avem pretentia ca lista este completa. Ea este o lista orientativa, de plecare si nu avem pretentia ca doar aceste slu,"e sunt sinurele potrivite pentru acest tip de personalitate. Posibile cariere pentru ISTJ: /anaer de a$aceri, "irou executiv Conta"il, inspector $inanciar *ucrator in politie, detectiv Judecator #vocat Doctor !roramator IT, specialist IT *ider militar #ent sau manaer de vanzari de imo"iliare. Tipuri de personalitate - Relatii interpersonale ISTJ - Relatii interpersonale !ersoanele ISTJ sunt de incredere si odata ce si-au dat cuvantul, este o pro"lema de onoare sa si-l respecte. Ei sunt $oarte loiali si devotati relatiilor din moment ce si-au dat consimtamantul. Ei sunt motivati intrinsec sa isi indeplineasca datoriile si responsa"ilitatile si vor $ace aceasta neo"ositi. .or $ace ce pot mai "ine sa isi indeplineasca di$eritele roluri cu care se intalnesc in viata. !ot avea di$icultati in a-si arata caldura, simtamintele, dar deseori ei sunt destul de pro$unzi. /ai presus de orice altceva, ei detin medalia pentru E$ortul depus. !ersoanele din aceasta tipoloie vor investi multa munca pentru a-si atine scopurile care sunt importante pentru ei. Daca a avea o relatie sanatoasa se a$la printre aceste scopuri, $iti siuri ca un ISTJ va reusi si in aceasta privinta. ISTJ - Puncte tari Isi onoreaza cu succes promisiunile Ia in serios toate rolurile care apar intr-o relatie De o"icei sunt capa"ili sa comunice ceea ce andesc cu multa precizie 0uni ascultatori Sunt $oarte "uni in administrarea "anilor, economicosi #u puterea sa inteleaa in mod constructiv critica #u a"ilitatea de a tolera situatiile con$lictuale $ara $luctuatii emotionale Capa"il sa administreze sanctiuni si critici cand este nevoie ISTJ - Puncte slabe Tendinta de a crede ca au mereu dreptate Se implica in con$licte crezand in metoda )casti-pierzi) (u sunt natural pe aceeasi unda cu simtamintele celorlalti .alorizarea ordinii si structurii poate $i prea riida pentru ceilalti !osi"il sa nu o$ere su$icienta lauda si incura,are celor drai. ISTJ ca Iubiti ISTJ sunt parteneri loiali, devotati care vor $ace tot ce posi"ilul ca relatiile lor sa $ie o reusita. Isi indeplinesc cu "ucurie rolurile pe care o relatie le implica pentru ca, in eneral, ei sunt $oarte "uni in a realiza tot ceea ce isi propun. Deci, daca isi propun sa ai"a o relatie reusita, este $oarte pro"a"il sa reuseasca acest lucru. Daca nu au adauat acest o"iectiv pe lista lor interna de responsa"ilitati, este pos"il sa priveasca relatiile dintr-o perspectiva traditionalista, practica, doar "ine oranizata. Sexual, persoanele ISTJ vor a"orda intimitatea mai dera"a dintr-o perspectiva $izica, decat ca o expresie a draostei si a$ectiunii. De o"icei au pro"leme in a-si arata cele mai pro$unde simtaminte. Ei vor prorama momentele de intimitate $izica si, este posi"il sa $ie $oarte traditionalisti in privinta rolurilor ,ucate in acest domeniu. 0ar"atii isi vor impune punctul de vedere in $ata sotiilor, iar $emeile ISTJ vor $i la $el de traditionaliste urmand parerea sotilor lor. Ceea ce nu este siur, "ine sta"ilit produce discon$ort unui ISTJ. ISTJ nu se simt amenintati de critica constructiva si de situatiile de con$lict. #u un mare respect pentru $apte si isi "azeaza arumentatia pe realitati si pe loica. In consecinta, le este $oarte reu sa admita existenta si a altui punct de vedere di$erit de al lor. Cand sunt implicati intr-o disputa, tind sa isi ia aliati pentru a convine mai usor pe cei care nu cred in punctul lor de vedere. Ei pot sau nu sa ai"a dreptate, dar siuranta de sine va zdruncina cu siuranta parerile celorlalti.#ceasta ii $ace sa a,una la solutii de enul )casti-pierzi) care nu sunt deloc convena"ile pentru partenerii lor. Increderea de sine de nezdruncinat poate sa transmita partenerului mesa,ul ca nu valoreaza prea mult din moment ce niciodata nu are dreptate. Daca au un partener cu tendinte #$ective, pot ruina lumea interioara a acestuia, mai ales ca un ast$el de tovaras de viata $ue de con$licte si de loica arumentativa. Din moment ce un ISTJ ia decizii "azandu-se pe $unctia sa de Ganditor mai dera"a decat pe cea de #$ectiv, ei nu or sa aprecieze prea mult nevoile emotionale zilnice ale partenerului. !entru partenerii care asteapta aprecieri si incura,ari, relatia cu un ISTJ poate deveni o pro"lema reu de rezolvat. &n ISTJ tre"uie sa isi aminteasca in permanenta ca ceilalti au ast$el de nevoi emotionale, de apreciere si incura,are c'iar daca nu ei nu simt la $el. ISTJ sunt in eneral $oarte capa"ili si e$icienti cu tot ceea ce isi propun sa $aca in viata. In consecinta, partenerii lor de viata ii vor aprecia $oarte mult pentru asta, trecand peste anumite alte inconveniente care ar putea aparea in relatia lor cu un ISTJ. Ei ar $ace "ine sa adaue pe lista lor interioara si nevoia partenerului de apreciere si cuvinte a$ectuoase si, din momente ce este atat de silitor cu alte multe lucruri, sa invete sa indeplineasca si aceste nevoi intr-o relatie. Cei care intele aceasta, vor avea relatii $oarte reusite. (atural ei se potrivesc "ine cu aceia care au ca $unctie dominanta a personalitatii lor o Senzorialitate Extroverta, adica cei din tipoloia ES+! sau EST!. ISTJ ca Parinti
ISTJ sunt parinti devotati care vor depune tot e$ortul pentru a-si creste copiii intr- o atmos$era calda, con$orta"ila securizanta, a,utandu-i sa devina "uni cetateni ai societatii si a,utandu-i sa-si aseasca locul lor in viata. #cestea sunt cele mai mari scopuri ale lor pentru copii. De-a lunul incursiunii spre implinirea acestui scop, ei se asteapta sa $ie tratati cu respect de catre copii. Ei sunt $oarte "uni protectori ai copiilor, indeplinind toate cerintele rolului de parinte $ara sa se vaite. De aceea asteapta de la copii ascultare si respect si nu vor avea prea multa ra"dare cu alt$el de comportamente. Cand este nevoie de sanctiune si disciplinare, un parinte ISTJ poate sa actioneze $ara prea multa remuscare. Ei intele sanctiunea ca pe o datorie de parinte pentru a atrae atentia copilului asupra a ceea ce nu tre"uie sa $aca, toate $iind $acute in numele unei cauze no"ile ca datorie si "una educatie. Ei vor aseza datoria mai presus de sentimentele personale. Este posi"il sa ai"a o pro"lema in a o$eri suport emotional copiilor. #vand asteptari inalte de la sine, persoanele ISTJ cer acelas lucru si de la copii, uitand ca acestia au nevoie de incura,are si suport. !arintii care au un copil cu dominanta #$ectiva ca personalitate, care recunosc o sensi"ilitate mai mare la copiii lor, tre"uie sa invete sa creeze con$ortul emotional cerut de acestia. !ersoanele ISTJ vor crea pentru copiii lor un mediu siur, securizant, cu roluri si reuli "ine de$inite. C'iar daca la varsta adolescentei pot aparea con$licte din cauza rolului protector al parintelui, copiii cu parinti ISTJ isi amintesc de acestia ca $iind oameni de trea"a, interesati de implinirea nevoilor lor, punand deasupra dorintelor personale necesitatile copiilor. ISTJ ca Prieteni Desi prietenia nu ocupa un loc important in lista de prioritati a unui ISTJ, ei $ac e$orturi in a mentine relatii de prietenie mai ales cu aceia care au interese si preocupari asemanatoare cu ale lor. !ersoanele ISTJ nu au prea multa ra"dare cu cei $oarte di$eriti de ei. /odul lor o"isnuit de a $i este unul $oarte serios, lor le place sa se si distreze mai ales in compania celor extravertiti care inspira optimism si "una dispozitie, desi, de o"icei, se a,une ca acestia sa-i enerveze pe cei ISTJ. Ei dispretuiesc un mod de viata orientat spre placeri prezente, imediate, c'iar daca uneori a,un sa-i invidieze pe cei care pot trai asa. 1espectul lor pentru reuli si traditie ii $ace sa nu ai"a prea multi prieteni in special de enul senzorialilor perceptivi. Tipuri De Personalitati - Dezvoltare personala ISTJ - Dezvoltare personala Ce Inseamna Succesul pentru un ISTJ? %amenii cu tipul de personalitate ISTJ sunt seriosi, metodici, analitici si muncitori. Ei depoziteaza cunostintele castiate din di$erite experiente si le $olosesc pentru a a"orda noi pro"leme si idei. Ei vor lucra la o pro"lema pana vor reusi sa a,una la o concluzie. Ei lucreaza in vederea indeplinirii unor o"iective sta"ilite2 o"iectivitatea lor analitica le da tendinta sa ia decizii orientate spre teluri si care nu reprezinta preocupari individuale. Se simt incon$orta"il cu idei care sunt complet noi pentru ei sau care sunt in totalitate de natura teoretica. Daca nu au o experienta directa cu noul concept nu au instrumentele necesare pentru a sti cum sa rezolve sau cum sa priveasca pro"lema respectiva. #u nevoie sa utilizeze cadrul unui nou concept inainte de a putea sa ocupe de el. &n ISTJ cu experienta este, de o"icei, o persoana $oarte capa"ila si poate $i un manaer excelent. ISTJ pretuiesc $oarte mult a"ordarea de enul )incercat si adeverit) si sunt reticenti la idea de a adopta noi sisteme decat daca experienta directa dovedeste validitatea noului sistem. Ei internalizeaza si pretuiesc reulile si structurile societatii in care traiesc si dezapro"a comportamentele care nu se adapteaza acestora. ISTJ pun mare valoare pe pietrele de temelie ale societatii, cum ar $i +amilia, Serviciul si 0iserica. (atura lor muncitoare si dedicata este "ine dezvoltata pentru a sustine ast$el de institutii. Sentimentul de succes al unui ISTJ depinde de posi"ilitatea sa de a-si putea $olosi experienta in interesul unei institutii si, de asemenea, la nivelul structurii si lipsei de 'aos din viata sa si pentru sanatatea si "unastarea $amiliei sale sau a altei structuri sociale. Caracteristici ale ISTJ ce trebuiesc dezvoltate Ca ISTJ sunteti inzestrat cu puncte $orte speci$ice acestui tip de personalitate care nu sunt naturale pentru ceilalti. 1ecunoscand aceste puncte speciale si incura,and cresterea si dezvoltarea lor, va veti asi mai usor locul in lume si veti $i mai multumit cu rolul dumneavoastra. /a,oritatea tipului ISTJ se vor reasi in urmatoarea descriere. #r tre"ui sa im"ratisati si sa dezvoltati aceste caracteristici- Dorinta lor de a executa sisteme cunoscute impotriva $aptelor concrete ii $ace $ericiti "ucata cu "ucata prin cantitati mari de munca de rutina. Cu respectul lor pentru reuli si ordine, pretuiesc onestitatea si interitatea si cauta sa traiasca cu aceste idealuri. &n ISTJ are o atitudine )lipicioasa). El nu se teme de munca asidua si va $ace e$orturi considera"ile pentru lucrurile care il intereseaza $oarte mult. #ceasta persistenta il va a,uta sa reuseasca sa isi atina scopurile propuse. .aloarea unui ISTJ pentru structurea sociala il $ace mai interesat sa $ie mai socia"il decat mai Introvertit. ISTJ care si-au dezvoltat Gandirea Extravertita isi vor completa interesul pentru datele concrete in lumea sa interioara, interes ce va a,uta la "unastarea intreii lumi, mai ales in ceea ce priveste sustinerea sistemelor sociale si traditiilor. #cesti ISTJ se vor "ucura de urmatoarele calitati- .or trece dincolo de speranta ca altii vor tre"ui sa urmeze reulile si vor incerca sa mentina ei insisi aceste standarde prin daruire si munca asidua. Sunt dedicati in mentinerea relatiilor personale, $apt ce ii $ace sa respecte di$erentele individuale. .or $olosi depozitul lor interior de $apte in "ene$iciul unei institutii sau al societatii, mai dera"a decat pentru a satis$ace propriile interese. Cu cat isi vor dezvolta mai mult Gandirea Extravertita, cu atat mai "uni vor $i in strateii. Ei vor putea sa andeasca mai multe posi"ile solutii la di$erite pro"leme. ISTJ se simt deseori incon$orta"il cu deciziile "azate pe valori mai dera"a decat pe criterii o"iective, dar cu cat isi dezvolta mai mult Gandirea Extravertita, cu atat vor putea sa isi $oloseasca mai "ine Simtul Introvertit ca $orta pozitiva si nu ca una strict neativa. #sta le va permite sa inteleaa o ,udecata de valoare care este "azata pe perspectiva personala si nu pe o"liatia sociala. Potentiale Domenii Problematice *a orice punct $orte exista asociata si o sla"iciune. +ara )rau), nu ar exista )"ine). +ara )di$icil), nu ar mai $i )usor). (e valori$icam atuurile, dar ne inoram sla"iciunile. !entru a ne dezvolta ca persoane si pentru a o"tine ceea ce ne dorim in viata, nu tre"uie sa valori$icam numai punctele $orte ci si sa ne in$runtam sla"iciunile si sa le "iruim. #sta inseamna sa aruncam o privire atenta la potentialele zone pro"lematice ale personalitatii noastre. /a,oritatea caracteristicilor sla"e ce se asesc la ISTJ se datoreaza $unctiei lor dominante, Simtul Introvertit, care preia controlul personalitatii pana la punctul in care toate celelalte $unctii sunt $olosite ca sa apere cererile Simtului si nu in scopul de a crea un ec'ili"ru. In asemenea cazuri, un ISTJ poate mani$esta in di$erite masuri cateva sau toate dintre urmatoarele sla"iciuni- Draostea excesiva pentru mancare si "autura *ipsa interesului in privinta celorlalti oameni sau a relationarii cu acestia %cazional a$iseaza emotii inadecvate Eoism eneral si tendinta de a isi purta sinur de ri,a +oloseste ,udecati pentru a respine opiniile si perspectivele celorlalti inainte sa le inteleaa cu adevarat Ii poate ,udeca pe ceilalti in loc sa se ,udece pe sine !oate privi ideile si oamenii din lumea externa cu scopul sta"ilit de a invinovati !oate deveni sclavul propriei rutine si al modului de a $ace totul )ca la carte) pana in punctul in care nu poate accepta nici o deviere de la aceste moduri. !oate avea di$icultati in exprimarea andurilor si sentimentelor $ata de ceilalti Explicatii le Problemelor /a,oritatea pro"lemelor descrise mai sus sunt rezultatele Simtului Introvertit care a preluat personalitatea ISTJ si a dus-o pana la punctul in care toate celelalte laturi au devenit supusele Simtului Introvertit. % personalitate sanatoasa tre"uie sa ai"a un ec'ili"ru "un intre latura dominanta si cea auxiliara. !entru un ISTJ, dominanta Simtului Introvertit tre"uie sa $ie $oarte "ine sustinuta de latura auxiliara, Gandirea Extravertita. Daca Gandirea Extravertita exista doar ca sa sustina dorintele Simtului Introvertit, atunci nici una din laturi nu este $olosita la adevaratul sau potential. Simtul Introvertit este o latura a personalitatii care aduna constant in$ormatii si le stoc'eaza intr-un $el de "aza de date in$ormationala unde pot $i accesate pe viitor. Ca ,ucator dominant al personalitatii, are e$ectul de a "om"arda constant psi'icul cu noi in$ormatii. De indata ce este perceput ceva nou, este adauat unui vast )depozit) de date ale Simtului Introvertit. Simtul Introvertit nu analizeaza el insusi in$ormatiile pentru a le intelee sau a le conecta - doar le preia ca in$ormatii. !entru ca acestea sa poata $i sortate si utilizate, tre"uie aplcata o $unctie de andire. #ceasta $unctie analizeaza si ordoneaza datele. Cand Simtul Introvertit este prea dominant sau Gandirea Extravertita nu este dezvoltata su$icient, vedem un ISTJ care $oloseste Gandirea Extravertita ca sa aran,eze o lume individuala in asa $el incat Simtul Introvertit sa poata domni $ara a intampina o"stacole. #ceasta poate include respinerea importantei relatiilor, sau a oricarui lucru care ameninta modul de viata adanc introvertit al ISTJ. In acest $el, Gandirea Extravertita este $olosita impotriva lumii externe si nu impotriva datelor interne pe care le are ISTJ. Este mai dera"a un scut de protectie si nu un $iltru util. Cu cat isi $oloseste mai "ine si mai )intreaa) Gandirea Extravertita cu atat mai "ine isi pot evalua propria )maazie) "oata de date si, prin urmare, pot enera solutii utile pentru pro"leme si sisteme e$iciente. *a $el ca si celelalte tipuri, ma,oritatea ISTJ vor da semne de asemenea sla"iciuni. #sta nu inseamna ca acestea sunt iremedia"ile. #devarata pro"lema apare atunci cand personalitatea ISTJ este atat de dezec'ili"rata incat persoana care o detine devine extrem de eoista si incapa"ila sa ia in calcul importanta sau validitatea perspectivelor celorlalti. Solutii !entru a se dezvolta ca individ, ISTJ tre"uie sa se concentreze pe aplicarea propriei ,udecati impotriva in$ormatiilor pe care le-a adunat si nu impotriva simplului $apt ca ideile vin din partea altora. Inainte de a ,udeca tre"uie sa puna toate in$ormatiile noi in contextul $aptelor existente de,a. *ucrand cu toate datele la dispozitia sa isi va a,uta dezvoltarea a"ilitatii de a ,udeca e$ectiv si va reduce posi"ilitatea de a avea reactii o$ensive si de a se izola. &n ISTJ care este preocupat de dezvoltarea personala va da o atentie sporita su"iectelor ,udecatii lor si motivatiei acestor ,udecati. Judeca ceva extern sau ,udeca ceva prin contextul cunostintelor stocate de ei3 Este motivatia ,udecatii dorinta de a intelee utilitatea sa in lume sau pentru a o respine3 #desea, un ISTJ va ,udeca un lucru $ara a-l intelee cu adevarat si cu intentia de a-l respine. Cauta intai sa intelei si a"ia apoi sa ,udeci. Cum sa traiesti !ericit in lumea noastra ca ISTJ Toate tipurile de personalitati intampina uneori pro"leme cand au de-a $ace cu di$erite aspecte ale civilizatiei si interactiunii umane. !entru ISTJ pro"lemele sunt asociate in eneral cu $aptul ca nu sunt capa"ili sa tolereze comportamente care ies din normele percepute si cu $aptul ca nu depun nici un e$ort ca sa inteleaa nevoile emotionale ale celorlalti. #ceste pro"leme provin din construirea importantei lumii sale interioare si din diminuarea importantei lumii exterioare. ISTJ care recunosc ca experienta si cunostintele lor pot $i im"oatite prin sineria cunostintelor si experientelor celorlalti oameni, vor a$la ca pot $i dedicati lumii lor interne si pot avea relatii satis$acatoare cu ceilalti in acelasi timp. C'eia catre implinirea acestui lucru este dezvoltarea $unctiei lor celei mai inalte, Gandirea Extravertita. &n ISTJ care $oloseste Gandirea Extravertita ca sa invinovateasca lumea externa si nu pe cea interna poate a,une sa ai"a opinii atat de puternice incat pot $orma asteptari riide si nerezona"ile in privinta celorlalti. Judecatile lor 'iper-viilente asupra ratiunii si competentei celorlalti poate $i o cale e$ectiva de a se tine la o anumita distanta emotionala de ceilalti. #cest lucru va a,uta la prote,area sanctitatii lumii sale interioare si a modului sau de viata, dar va reduce adunarea unei multimi de in$ormatii valoroase, va stopa dezvoltarea caracterului sau social si va stana dezvoltarea "oatului sau )depozit) de date experimentale. In cazuri extreme ISTJ poate realiza ca este destul de sinuratic. #desea, ISTJ vor intra in pro"leme cand vor incerca sa ordoneze si sa structureze lumea din exterior mai dera"a decat pe cea din interior. Incercarea de a structura oamenii intr-un sistem prede$init si accepta"il poate $i pro"lematica. Tipurile de personalitate care pretuiesc individualitatea unica vor $i ,inite de lipsa aparenta a respectului pentru persoana lor, iar oamenii cu tipul de personalitate care urmeaza valorile sociale vor dori sa onoreze propriul lor sistem si nu sa $ie $ortati sa il urmeze pe al tipului ISTJ. /ulti oameni considera controlul si manipularea ca $iind o $orma de suprimare si vor opune rezistenta. Eventual, pot mani$esta resentimente aspre impotriva celui care i-a suprimat. Suestii speci$ice- #siura-te ca ai ascultat intreaa idee a cuiva inainte sa o ,udeci. !une intre"ari daca este necesar. +a tot ceea ce tre"uie ca sa te asiuri ca ai inteles ideea. Incearca sa nu o ,udeci inainte sa $i siur ca ai inteles-o in totalitate Incearca sa indenti$ici tipul de personalitate al tuturor celor cu care te intalnesti des. #minteste-ti ca Intuitivii au adesea un stil ciudat de exprimare. Incearca sa $i tolerant cu ei. Inainte sa incepi sa vor"esti cu o alta persoana, $a o scurta pauza si uita- te la persoana respectiva. Simte atitudinea si sentimentele persoanei din acel moment. #i ri,a cu cine vor"esti. "ece re#uli pentru o viata de succes pentru un ISTJ 4. Intareste-ti Punctele Forte! +a lucruri care permit a"ilitatilor tale excenlente oranizationale si loice sa in$loreasca. Explora lumea manaementului in a$aceri, conta"ilitatii si medicinei. 5. Infrunta-ti Slabiciunile! Ia-ti punctele sla"e asa cum sunt si cauta sa le invini. In mod special, lupta sa iti $olosesti ,udecata impotriva )maaziei) tale interne de cunostinte si nu pentru a respine ideile celorlalti. 6. Vorbeste prin Ganurile Tale! #i nevoie sa pasesti prin vasta ta adunare de in$ormatii ca sa poti pune lucrurile in ordine. %$era-ti timpul necesar sa $aci asta si pro$ita discutand cu altii. .ei a$la ca exteriorizarea andurilor tale este un exercitiu valoros, ca si exprimarea clara a ideilor in scris. 7. Ia in "alcul Totul! (u respine idei prematur doar pentru ca nu respecti persoana de la care vin acestea, sau pentru ca ai senzatia ca de,a le stii pe toate. In $ond, $iecare are ceva de o$erit si nimeni nu stie totul.. Steven Cove8 a spus "ine cand a spus- )Cauta mai intai sa intelei si a"ia apoi sa $i inteles). 9. Suprima-ti #orinta #e $-i "ontrola Pe "eilalti! #minteste-ti ca ma,oritatea oamenilor detesta sa $ie controlati. Incearca sa iti intorci tendinta de a controla spre interior si nu spre exterior. Sinura persoana pe care o poti controla cu adevarat esti tu. :. Fi $tent la "eilalti! #corda-ti timp sa o"servi de unde vin ceilalti. Care este tipul lor de personalitate3 Cum se simt in momentul respectiv3 ;. Fii %esponsabil Pentru Tine! (u da vina pe altii pentru pro"lemele din viata ta. Cauta solutii in interior. <. Fi &lan In $steptarile Tale! Incearca sa te ,udeci pe tine insuti cel putin la $el de aspru cum ii ,udeci pe ceilalti. =. $opta #oar "e 'ste (ai &un! (u te neca,i pe tine sau pe ceilalti vazand mereu partea intunecata a lucrurilor. #sa cum exista o parte pozitiva la orice parte neativa, asa este si o parte luminoasa la $iecare parte intunecoasa. #minteste-ti ca situatiile pozitive sunt create de atitudini pozitive. #steapta-te la ce e mai "un si ce este mai "un va iesi in $ata. 4>. )u 'ste )imic (ai #e Temut #ecat Teama In Sine! &neori este necesar sa iti asumi riscuri ca sa poti $ace sc'im"ari. (u te teme sa $aci asta atunci cand este momentul. In ma,oritatea cazurilor o"stacolele si oprelistile care stau in cale catre telul tau nu sunt cu adevarat acolo-exista doar in perspectiva ta. Sc'im"a-ti perspectiva - Sc'im"a-ti viata ?