CHESTIONARUL DE CUNOŞTINŢE LA DISCIPLINA: TESTAREA

PERSONALITĂŢII (chestionarele), masterat, S2, anul I

1. În funcţie de criteriul-normalitate/tulburare psihică-chestionarele pot fi: chestionare
numai clinice (MMPI) sau chestionare conţinând şi scale clinice(FPI) şi chestionare
numai pentru personalitatea normală(CPI).
2. În funcţie de structura de personalitate vizată, chestionarele pot fi: de factori
sau trăsături(16PF) şi tipologice sau de stil(MBTI).
3. În funcţie de construcţia opţiunilor de răspuns, chestionarele pot avea: răspuns dihotomic
( DA/NU; A/F), răspuns trihotomic(DA/ NU/ Nu ŞTIU), cu răspuns scalat (scală Likert,
de ex.:Dezacord Total, Dezacord, Neutru, Acord, Acord Total) şi cu răspuns la alegere.
4. Chestionarele de personalitate sunt în continuare considerate, de către specialişti,
metode subiective şi fără prea mare utilitate în cadrul orientării metodologice a
constructelor psihologice în evaluarea personalităţii, deşi a crescut, datorită lor,
rolul psihologului practician în activităţile de selecţie de personal.
5. Construcţia de chestionare de personalitate care se adresează populaţiei
generale, normale(CPI, NEO-PI-R), nu a crescut valoarea psihodiagnostică şi prognostică
a acestor instrumente de evaluare în selecţia de personal, aşa cum s-a întâmplat
cu elaborarea şi utilizarea în acest scop, a inventarelor clinice de personalitate.
6. Chestionarele de personalitate permit în mică măsură cuantificarea, standardizarea
şi aplicarea procedurilor statistice de procesare şi interpretare a rezultatelor
evaluării psihologice (analiza de corelaţie, factorială, clusterizarea, metoda de analiză
latent-structurală, etc.).
7. Elaborarea scalelor interne de validare a răspunsurilor la chestionare (a scalelor
de minciună-L), precum şi construcţia specială a itemilor, bazată pe analiza factorială,
sunt „trucuri” care au crescut nesemnificativ validitatea acestor instrumente de
psihodiagnoză.
8. EPQ – este o versiune mai veche pentru adulţi, din seria de chestionare binecunoscute
în practica psihologică ale lui Eysenck.
9. În versiunea utilizată şi adaptată la noi (1990) pentru aplicarea sa în mediul
militar românesc, EPQ include 5 scale: Extraversiune (E), Psihotism (P),
Neuroticism (N), scala de minciună sau de dezirabilitate socială, disimulare (L) şi
scala de devianţă comportamentală (C), faţă de 3 scale existente în primele versiuni
ale autorului (E,N,L).
10. Modelul personalităţii propus de Hans Eysenck prevede existenţa a 3 dimensiuni,
primare, fundamentale :
1 – Extra – Introversiunea (E);2 – Neuroticism – Stabilitate (N);3 – Psihotism (P).
11. Devianţa comportamentală (C) – este o scală primară a personalităţii, în concepţia
lui Eysenck, care integrează itemi din scalele N,P,şi E şi care încearcă să
surprindă comportamentul înclinat spre devianţă şi antisocial, experimentată în
compoziţia lui EPQ – junior, apoi şi în compoziţia lui EPQ pentru adulţi).

1
12. Extraversiunea(E) din compoziţia EPQ, explică un comportament liniştit, rezervat,
în luptă continuă pentru autocontrol şi reprimarea excitării.
13. Neuroticismul(N) este descris de autorul lui EPQ ca o trăsătură specifică unei
persoane labile emoţional, deseori anxioasă şi depresivă, cu dificultăţi în
restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale.
14. În varianta adaptată la noi pentru adulţii din mediul militar, chestionarul EPQ conţine
90 itemi(cu seturi distincte de itemi pentru 4 scale: E, P, N, L); 32 itemi din cadrul
scalelor primare N, P, şi E au fost integraţi în scala secundară de devianţă
comportamentală.–C.
15. Versiunea EPQ adaptată la Universitatea din Cluj-Napoca în 1990 la care a participat
şi Sybil Eysenck, conţine 4 factorii P,E,N şi L cu un total de 120 de itemi.
16. PNP, chestionarul elaborat de psihologul militar francez Pichot, diagnostichează pe
un evantai de 3 scale clinice şi una de validare: tendinţele psihopatice – Ps, nevrotice-N,
paranoice- Pa şi tendinţa spre disimulare- prin scală de minciună –L.
17. PNP – este adecvat pentru aplicare la subiecţi cu nivel mediu al studiilor şcolare,
adică populaţiei generale, dovedindu-se util, de exemplu, în selecţia recruţilor pentru armată.
18. Cu ajutorul chestionarului PNP sunt identificaţi, îndeosebi, subiecţii paranoici şi cei
cu tendinţe psihopatice, dar şi o parte din acei subiecţi cu tendinţe nevrotice.
19. În practica selecţiei de personal din ţara noastră, în domeniul militar, a fost adaptat
şi s-a utilizat cu succes numai partea a treia din proba PNP, adică chestionarul cu cei
88 de itemi ai săi.
20. PNP este pe lângă un chestionar clinic, în partea a II-a, care conţine 83 de itemi, mai
include în partea a I-a, o proba proiectivă de asociere de cuvinte(20 itemi) şi una de
identificare a repulsiilor alimentare(20 itemi), ambele contribuind la diagnosticarea mai
precisă, cu ajutorul chestionarului a subiecţilor nevrotici.
21. În partea a II-a a probei PNP, scala N(tendinţele nevrotice) a chestionarului PNP, când se
aplică şi partea a I-a(adică cele doua probe proiective), integrează şi punctajul obţinut de
subiect la această primă parte proiectivă, acordându-se câte 2 puncte pentru fiecare răspuns
semnificativ, la partea proiectivă şi cîte 1 punct pentru fiecare răspuns semnificativ
la itemii scalei N ai chestionarului.
22. În practica selecţiei de personal, în domeniul militar s-a adaptat şi s-a folosit cu
succes numai partea a I-a a PNP-ului, adică proba proiectivă, fiind mai uşor de aplicat
şi de cuantificat, dovedind un indice de validitate mai ridicat în comparaţie cu partea a II-a,
adică cu chestionarul PNP propriu-zis.
23. Chestionarele de tip Big Five(cum este NEO-PI-R) se înscriu în sfera analizei
factoriale aplicate în studiul personalităţii şi foarte general vorbind, în curentul care vizează
conceperea personalităţii ca un ansamblu de 5 trăsături sau dimensiuni (numite şi tendinţe
bazale ale personalităţii).
24. Modelul Big Five este în esenţa un cadru general de înţelegere si descriere a personalităţii şi
de asemenea o abordare lingvistica în studiul personalităţii.

2
25. Fahrenberg, Selg, şi Hampel sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi
mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet.
26. Cele 5 tendinţe bazale ale personalităţii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere,
Agreabilitate, Conştiinciozitate) - apar ca dispoziţii psihice
fundamentale exogene, neobservabile direct, dar care pot fi deduse prin analiza factorială.
27. Costa şi McCrae sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi mai ales
de construirea unui instrument psihodiagnostic complet.
28. În 1985 a fost lansată prima varianta a chestionarului NEO PI-R, iar varianta aflată
în uz în prezent datează din 1992.
29. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie
aferente prezentării acestui instrument, conţine 200 de enunţuri la care subiectul trebuie
să răspundă cu adevărat(A) sau fals(F).
30. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie
aferente prezentării acestui instrument, conţine 240 de enunţuri la care subiectul trebuie
să răspundă alegând un răspuns pe o scală cu 5 trepte, având la cele două
extreme semnificaţia:DT-Dezacord Total şi AT-Acord Total.
31. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate,
reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E,
Ostilitate-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.
32. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate,
reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E,
Deschidere-O, Autodisciplină-A, Conştiinciozitate-C.
33. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate
reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: , Nevrotism-N, Extraversie-E,
Deschidere-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.
34. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în
mod egal, pentru explorarea celor 5 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin
litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 5.
35. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi
în mod egal, pentru explorarea celor 6 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin
litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 6.
36. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 5 subscale(faţete) fiecare, în total
fiind alcătuit din 25 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi).
37. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 6 subscale(faţete) fiecare, în total
fiind alcătuit din 30 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi).
38. Trăsătura ostilitate reprezintă o faţetă a superfactorului nevrotism şi anume faţeta N2,
ce caracterizează persoana cu tendinţa de a trăi stări de mânie şi înverşunare.
39. Faţetă E1-cald, entuziast, aparţine superfactorului A-agreabilitate.
40. Chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE) este utilizat numai în selecţie de personal
şi în consultanţa de carieră. F
p 44
3
41. N+, E- poate fi interpretat ca fiind un tip de personalitate evaluat cu chestionarul
NEO-PI-R(BIG FIVE) având ca trăsături dominante tendinţa spre nevrotism
şi introversiunea. P 45 F
42. O persoană care a obţinut la chestionarul NEO-PI-R la factorul(scala) O un scor
standard T de 66, înseamnă că este o persoană care se autodescrie ca fiind foarte ostilă. F
43. Chestionarul multifazic de personalitate FPI este construit de Fahrenberg, Selg şi Hampel,
în spi în spiritul unei teorii tradiţionale asupra personalităţii prin raportare la nosologia psi-
şi hiatrică şi prin analiza factorială. A 46
44. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel superior educaţional şi de
dezvoltare intelectuală, capabile să surprindă semnificaţia itemilor. F 46
45. Forma completă a chestionarului FPI forma G, adaptat şi la noi în ţară,
conţine 12 scale cu un total de 212 itemi. A 46
46. Cele 12 scale ale chestionarului de personalitate FPI au un număr egal de itemi şi sunt
simbolizate prescurtat prin sigla FPI însoţită de un indice de la 1 până la 12 precum şi de
litera trăsăturii vizate de scală, însoţită de un indice de la 1 la 12. .F46
47. De exemplu, FPI 1-N1înseamnă trăsătura FPI numărul 1, adică Nervozitatea care este
prima scală a chestionarului.A46
48. FPI 11-Nle11-este o variantă prescurtată a chestionarului FPI, adaptată pentru trieri
rapide de personal. F46
49. FPI 11-Nle11-este scala nr.11 din chestionarul de personalitate FPI forma G,
care se referă la labilitatea emoţională a subiectului testat.A 46
50. Studiul intercorelaţiilor dintre scalele FPI-ului demonstrează independenţa acestora,
adică faptul ca fiecare scală măsoară trăsături dinstincte ale persoanei evaluate. F46
51. FPI 10-E10 este scala a 10-a de extraversiune întâlnită în mai multe chestionare multifa-
zice de personalitate. F46
52. Până în prezent nu s-au studiat intercorelaţiile dintre scalele chestionarului FPI şi,
de asemenea, nu au fost studiate relaţiile scalelor FPI cu variabile ca sex,
nivel de şcolarizare etc. F
53. Pentru Cattell, autorul chestionarului 16PF, “trăsăturile de personalitate” sunt acei
factori rezultaţi din aplicarea metodei analizei factoriale pe marea masă de
măsurători, asupra a numeroase eşantioane de subiecţi în baza unor constructe
ipotetice (simboluri) privind atributele personalităţii umane. A49
54. Chestionarul 16 PF conţine 16 scale primare(bazale) de personalitate şi 4 scale
secundare, integratoare de ordinul al II-lea. F 49
55. Chestionarul 16 PF conţine 12 scale primare, bazale(ca trăsături sursă) de ordinul I
şi 4 scale vizând trăsături de suprafaţă, însă integratoare de ordinul 2.A49
56. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 26 itemi fiecare. F
57. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 187 itemi
fiecare.A
58. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi
de 2 variante de răspuns, la alegere, şi anume, A-adevărat şi F-fals.A 49
4
59. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi
de 3 variante de răspuns, la alegere, şi anume, a),b),şi c). F49
60. Denumirea celor 16 factori ai lui 16PF folosită de Cattel, este luată din limbajul
comun pentru a da o mai mare precizie în utilizarea acestui instrument. F
61. Pentru rigoarea analizei chestionarului 16PF, Cattell introduce în denumirea
factorilor simboluri: litere şi numere, precum şi un Index Universal –UI, care să A 49
diferenţieze prin coduri, factorii de tip mintal, de cei temperamentali şi de cei dinamici.
62. Pentru calcularea factorilor de ordinul al II-lea(secundari) ai lui 16PF, Cattell
foloseşte o formulă simplă, prin integrarea unor itemi ai unor scale primare cu
ajutorul grilelor de cotare, speciale pentru scalele secundare.
63. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în
11 clase normalizate(de la 0 la 10), astfel încât zona de semnificaţie medie era formată
din clasele 4, 5 şi 6, clasele 10 şi 0 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsături
în paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv.
64. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11
clase normalizate(de la 1 la 11), astfel încât zona de semnificaţie medie era formată
din clasele 5, 6 şi 7, iar clasele 11 şi 1 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsături
în paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv.
65. Dacă un subiect a obţinut la Factorul Q3 o notă standard 7, acesta se situează în
zona cu scoruri standard mari, ceea ce înseamnă că el tinde să aibă un sentiment de sine
puternic.
66. Chestionarul de personalitate – CP-14 F –având ca autori psihologii ruşi- Melnikov
şi Iampolski- a fost publicat în anul 1985, odată cu apariţia într-o editură din Moscova
a lucrării “ Introducere în psihologia experimentală a personalităţii”.
67. CP- 14F a fost obţinut prin analiza experimental-empirică şi clinică a itemilor celor
două inventare de personalitate extrem de laborioase apărute în SUA şi anume MMPI
şi 16 PF.
68. Din analiza celor două instrumente de diagnoză a structurii personalităţii a rezultat
un chestionar nou cu 14 scale consistente şi valide, totalizând, într-un mod
foarte concentrat, un număr de 174 de itemi.
69. Autorii ruşi au utilizat acelaşi sistem normativ de etalonare ca şi Cattell – sistemul
de 11 clase normalizate(de la 1 la 11) existând şi scorul standard 1 care denotă
lipsa elementelor dimensiunii polare care este vizată de scala respectivă.
70. Ip11- instabilitatea psihică, As12- asocialitatea, I13- introversiunea şi Sz14- senzitivitatea
sunt ultimile 4 scale ale CP-14F, scale de ordinul 1, primare, independente faţă de
primele 10 scale secundare, integratoare, de ordinul 2.
71. Echipamentul standard necesar pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F,
existent în adaptarea românească(Perţea, 1997), include: prezentarea constructului
şi a scalelor, caietul chestionar, formularul de răspunsuri, grila de cotare, etalonul
orientativ în note standard T, şi intervalele valorice ale notelor standard T.
5
72. Vârsta minimă de aplicare a Inventarului Multifazic de Personalitate Minnesota(MMPI)
este de 18 ani.
73. MMPI 2 este varianta aflată în uz, realizată în 1990 a Inventarului Multifazic de
Personalitate Minnesota, cel mai laborios instrument de evaluare clinică.
74. La MMPI 2 apar 10 scale de validare a răspunsului subiectului evaluat, de doua ori mai
multe scale de validare în comparaţie cu varianta din 1951 a MMPI.
75. Inventarul de Personalitate California-CPI se vrea în concepţia autorului Hrrison
Gough, un instrument simetric faţă de MMPI: Dacă MMPI era destinat psihopatologiei, CPI
a fost construit în replică pentru evaluarea normalităţii, a persoanei sănătoase psihic în
ipostaza ei reală, dinamică, adică în interrelaţionare.
76. Chestionarul Schmieschek este un chestionar tipologic creat în clinica de boli nervoase
Humboldt din Berlin pentru depistarea personalității accentuate(PA) și conține 83 de
itemi.
77. Chestionarul Schmieschek este un chestionar tipologic creat în clinica de boli nervoase
Humboldt din Berlin pentru depistarea personalității accentuate(PA) și conține 88 de
itemi.
78. După LEONHARD, principalele tipuri de personalităţi accentuate sunt: personalitatea
histeroidă, personalitatea anancastă, personalitatea paranoidă, personalitatea epileptoidă,
personalitatea hipomaniacă, personalitatea depresivă, personalitatea labilă, personalitatea
exaltată, personalitatea anxioasă, personalitatea emotivă, personalitatea extrovertă,
personalitatea introvertă.
79. După LEONHARD, principalele tipuri de personalităţi accentuate sunt: personalitatea
demonstrativă, personalitatea hiperexactă, personalitatea hiperperseverentă, personalitatea
nestăpânită, personalitatea hipertimică, personalitatea distimică, personalitatea labilă,
personalitatea exaltată, personalitatea anxioasă, personalitatea emotivă, personalitatea
extrovertă, personalitatea introvertă.
80. Chestionarul Schmieschek de personalități accentuate cuprinde 12 scale și a fost construit în
anul 1970 și tradus și experimentat în limba română de I.M. Nestor(1975).
81. Chestionarul Schmieschek de personalități accentuate cuprinde 10 scale și a fost construit în
anul 1970 și tradus și experimentat în limba română de I.M. Nestor(1975).
82. Hiperperseverena este scala 3 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate
și se referă la conștiinciozitate și seriozitate exagerată ce predispune persoana la tulburarea
numită psihastenie.
83. Hiperperseverența este scala 3 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate
și se referă la ambiție extremă și susceptibilitate ce predispune persoana la tulburarea
numită psihopatie paranoidă.
84. Emotivitatea este scala 10 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate
și se referă la perturbarea trăirilor afective ce predispune persoana la psihopatie reactivă
labilă.

6
85. Distimia este scala 6 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate
și se referă la posomorâre permanentă și seriozitate exagerată ce predispune persoana la
psihopatie subdepresivă.
86. Distimia este scala 4 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate
și se referă la irascibilitate, indispoziție și uneori la devieri(alcool,sex, toxicomanie)
ce predispune persoana la psihopatie epileptoidă.
87. Scalele SCL-R 90 cuprinde 90 de itemi aleşi în special din scalele Cornell Medical Index şi
din alte scale, itemi care acoperă 9 arii simptomatologice(somatizare, obsesie-compulsie,
senzitivitate interpersonala, depresie, anxietate, ostilitate, fobie-anxietate, ideaţie paranoida
şi psihoticism) şi 3 indici globali de suferinţă psihologică.
88. Scalele SCL-R 90 cuprinde 90 de itemi aleşi în special din scalele Cornell Medical Index şi
din alte scale, itemi care acoperă 9 arii simptomatologice(personalitatea histeroidă,
personalitatea anancastă, personalitatea paranoidă, personalitatea epileptoidă, personalitatea
hipomaniacă, personalitatea depresivă, personalitatea labilă, personalitatea exaltată,
personalitatea anxioasă) şi 3 indici globali de suferinţă psihologică.
89. Gradul de suferință psihologică și de discomfort în răspunsurile la scalele SCL-90 R se
cotează pe o scală Likert cu 5 puncte de la „deloc=0” la „foarte des=4” şi se referă la
ultimele 7 zile (o săptămână) din viaţa subiectului.
90. Gradul de suferință psihologică și de discomfort în răspunsurile la scalele SCL-90 R se
cotează pe o scală dihotomică de A-adevărat sau F-fals şi se referă la ultimele 7 zile (o
săptămână) din viaţa subiectului.
91. „Nevoia de a sparge sau sfărâma obiecte”, „Nevoia de a argumenta”,. Nevoia de a bate, a
înjura sau răni pe cineva”, ”Sentiment de plictiseală sau iritabilitate„ se referă la scala AF-
ANXIETATE FOBICĂ din Inventarul simptomelor SCL 90 R.
92. „Nevoia de a sparge sau sfărâma obiecte”, „Nevoia de a argumenta”,. Nevoia de a bate, a
înjura sau răni pe cineva”, ”Sentiment de plictiseală sau iritabilitate„ se referă la scala MO-
MANIE-OSTILITATE din Inventarul simptomelor SCL 90 R.
93. „ Sentimentul că alţii sunt de vină pentru necazurile Dvs”, „ Neîncredere în majoritatea
oamenilor” , ” Frica de a nu fi păcălit”, „Idei sau convingeri pe care alţii nu le împărtăşesc”,
” Sentimentul că sunteţi supravegheat şi că alţii vorbesc despre Dvs”.
se referă la scala IP - IDEAȚIE PRANOIDĂ din Inventarul simptomelor SCL 90 R.
94. „ Sentimentul că alţii sunt de vină pentru necazurile Dvs”, „ Neîncredere în majoritatea
oamenilor” , ” Frica de a nu fi păcălit”, „Idei sau convingeri pe care alţii nu le împărtăşesc”,
” Sentimentul că sunteţi supravegheat şi că alţii vorbesc despre Dvs”.
se referă la scala SA-STĂRILE ANXIOASE din Inventarul simptomelor SCL 90 R.
95. „Sentimentul de singurătate”, ”Explozii de temperament necontrolate”, „Greutate la adormire”, Dificultatea
de a lua o hotărâri”, „Sentimentul de tristeţe”. „Senzaţia de lipsă de energie – mişcare lentă, greoaie” se
referă la scala SA-STĂRILE ANXIOASE din Inventarul simptomelor SCL 90 R.
96. „Sentimentul de singurătate”, ”Explozii de temperament necontrolate”, „Greutate la adormire”, Dificultatea
de a lua o hotărâri”, „Sentimentul de tristeţe”. „Senzaţia de lipsă de energie – mişcare lentă, greoaie”
„Pierderea interesului sau a plăcerii sexual”, se referă la scala Dis-DISCONFORT din Inventarul
simptomelor SCL 90 R.

7
97. „Senzaţia de leşin sau ameţeală”, „Spaimă bruscă fără motiv”, „Nervozitate”, „Pulsul accelerat sau bătaie
rapidă a inimi”, „Senzaţie de încordare sau agitaţie”, „ Neastâmpăr atât de mare încât nu puteţi sta liniştit”
se referă la scala DA-SCALA DE DEPRESIE HARVARD din Inventarul simptomelor SCL 90
R..
98. „Senzaţia de leşin sau ameţeală”, „Spaimă bruscă fără motiv”, „Nervozitate”, „Pulsul accelerat sau bătaie
rapidă a inimi”, „Senzaţie de încordare sau agitaţie”, „ Neastâmpăr atât de mare încât nu puteţi sta liniştit”
se referă la scala AH - SCALA DE ANXIETATE HARVARD din Inventarul simptomelor SCL
90 R..
99. „Idea că cineva vă controlează mintea”, „Voci pe care alţii nu le aud”, „ Sentimentul de
singurătate chiar şi când sunteţi între oameni”, „Idei în legătură cu probleme sexuale ce vă
deranjează”, „Idea că ceva grav vă afectează sănătatea” „Ideia că aţi putea fi pedepsit pentru
păcatele Dvs” sunt simptome care se referă la scala AF- ANXIETATE FOBICĂ din
Inventarul simptomelor SCL 90 R..
100. „Idea că cineva vă controlează mintea”, „Voci pe care alţii nu le aud”, „ Sentimentul de
singurătate chiar şi când sunteţi între oameni”, „Idei în legătură cu probleme sexuale ce vă
deranjează”, „Idea că ceva grav vă afectează sănătatea” „Ideia că aţi putea fi pedepsit pentru
păcatele Dvs” sunt simptome care se referă la scala P-PSIHOTICISM din Inventarul
simptomelor SCL 90 R..