Manualul NEO PI R

Interpretarea profilelor NEO PI R

Scorurile pe care o persoana le primeste pot fi centralizate si reprezentate sub forma de profil pentru
a pune in evidenta configuratia globala a personalitatii sale, comparativ cu normele de grup
corespunzatoare (grupul de referinta, profesional, studii, sex). Pot fi identificate cele mai distinctive
si proeminente domenii si fatete.
Familiarizarea cu corelatele scalelor NEO PI R permite celui ce interpreteaza profilul sa faca
predictii in legatura cu aspecte importante ale vietii subiectului, cum ar fi:
- STILUL DE COPING
- INTERESELE VOCATIONALE
- SATISFACTIA DE VIATA

Interpretarea profilului poate fi simpla – remarcand cateva trasaturi distinctive, sau complexa, atat
cat o permit cunostintele, abilitatile si interesele psihologului. In utilizarea clinica profilul NEO PI
R trebuie considerat in contextul istoriei clientului, problemelor prezente, si a altor informatii din
testul psihologic, cum ar fi evaluarile partenerului de viata al subiectului, obtinute prin forma R
(redusa ) a NEO PI R. In unele cazuri ar putea fi potrivit sa se discute cu clientul, o modalitate prin
care atat acesta cat si psihologul(terapeut) ar putea intelege felul in care aceste trasaturi de
personalitate se manifesta in viata clientului. Ca si toate celelalte rezultate la testele psihologice,
interpretarile profilului NEO PI R trebuie considerate in termeni relativi, experimentali. Nici
autoevaluarea si nici evaluarile psihologului (si din acest motiv nici judecatile clinice) nu sunt
infailibile . Daca rezultatele apar ca imprecise sau inexacte(indoielnice) pentru psiholog sau pentru
client, atunci sunt indicate si alte explorari viitoare.
Sa dai un sens pentru 30 de scale nerelationate (independente) este extreme de dificil, de aceea noi
recomandam celor care interpreteaza profilele sa examineze fatetele, domeniu cu domeniu.

Totusi, exista de asemenea alte modalitati de a evalua scalele fatetelor care pot fi utile, mai ales
pentru psihologii experimentati:
1. un mod este prin abordarea relatiilor dintre scalele fatetelor- intre factori
diferiti, o abordare care este justificata de factorul secundar al catorva scale(vezi
tabelul 5 din capitolul 7)

a. spre exemplu- o persoana antagonica, conflictuala- coroborat cu un scor scazut la

fateta 6 a agreabilitatii- tinde de asemenea sa obtina un scor inalt la n2- furie,
ostilitate si un scor scazut la e1- caldura, empatie- conflictual= a6 <, n2 >, e1<.
Consideratiile pe marginea acestor scale sunt folositoare pentru ca masoara
adancimea si profunzimea conflictualitatii individului.

b. similar- semnificatia unui scor inalt la o1- deschiderea in planul fanteziei- poate
depinde de alte scoruri. Pentru o persoana care este inchisa la experienta, fantezia
este utilizata pentru a fugi, a scapa de stress- ca metoda de coping, sau ca metoda
de a evita sarcinile neplacute. Scorurile inalte la factorul N sustin prima
interpretare, scorurile scazute la C sugereaza interpretarea din urma- a evita
sarcinile neplacute.

1
 2. Poate fi de asemenea folositoare analiza in perechi a scorurilor de la diversi
factori, in termeni de planuri bi-dimensionale, care corespund in multe cazuri
unor zone particulare ale vietii. Doua din aceste combinatii au fost studiate
extensiv:
a. planul afectiv- definit de scorurile la N si E, care reprezinta stilul emotional de
baza al persoanei (Costa si McCrae, 1980 a, Watson si Telegen, 1985)
b. planul interpersonal, sau circumplex- definit de scorurile la E si A (Mc Crae si
Costa, 1989c)
c. Analiza pe combinatia E si O este importanta atat pentru interesele vocationale
cat si pentru selectarea formelor optime de terapie (Costa si McCrae, Holland,
1984; Miller, 1991)
d. Cel putin patru din cele sapte combinatii posibile sunt de interes potential:
1. E si C apar ca determinand impreuna patternurile de activitate
2. O si A sunt relevante pentru atitudini
3. O si C sunt importante in special pentru performantele academice
4. A si C reprezinta caracteristicile, dimensiunile de baza ale
caracterului

Cand sunt disponibile atat informatiile formei S- autoevaluare cat si ale formei R- evaluarea din
partea unei alte persoane, atat complexitatea cat si posibilitatile de interpretare a profilului se
amplifica.
Profilele pot fi interpretate separat pentru a intelege personalitatea asa cum este perceputa de catre
individual insusi si asa cum este vazuta de cei care il cunosc- forma R. Alternativ cele doua profile-
sau mai multe- pot fi reprezentate in aceeasi pagina si interpretarea se poate focalize pe punctele de
acord si dezacord intre acestea.
Interpretarea clinica a profilelor imbinate, mai ales a discrepantelor, a fost discutata de
Muten(1991). Au fost de asemenea propuse analize statistice formale ce indica gradul de acord intre
profile si pun in evidenta scoruri specifice care necesita informatii suplimentare (McCrae, 1991).

Un exemplu de interpretare a profilului

Cazul A

Pentru a ilustra aceasta abordare interpretativa, figura 2 prezinta profilul NEO PI R, al unei femei de
32 de ani, casatorita, in tratament in clinica de medicina comportamentala- un client in terapie
comportamentala. Ea a venit la clinica acuzand dureri in partea superioara a spatelui si la gat,
necazuri financiare si stress. Lucra in industria de varf care suferise pierderi recent si avea motive sa
sa considere ca e posibil sa fie concediata. Avusese contacte anterioare cu psihoterapia.

In partea stanga a foii de profil sunt marcate scorurile la cei 5 factori, la cele 5 domenii. Din acestea
putem vedea ca subiectul se vede pe sine aproape de medie in ceea ce priveste factorul N-
nevrotismul si factorul E- extraversia, si peste medie- scoruri inalte- la factorii O- deschiderea, A-
agreabilitatea, C- constiinciozitatea. In partea dreapta sunt reprezentate scorurile fatetelor fiecarui
factor. Observati ca exista o imprastiere considerabila in interiorul domeniului N (variatie interna
foarte mare). Aceasta femeie se considera a fi cu un nivel foarte inalt al anxietatii-n1, si inalt al
depresivitatii- n3, cu un nivel inalt al vulnerabilitatii-n6, dar cu un nivel foarte scazut al
impulsivitatii, probabil ca rezultat al nivelului sau inalt de constiinciozitate. Scorurile sale se afla
intre nivelul mediu si nivelul inalt la majoritatea fatetelor factorului E- extraversie, dar in mod
2
evident la un nivel scazut la fateta e6- tendinta de a trai emotii positive- optimism. Scorurile se afla
intre un nivel mediu si inalt la toate fatetele factorilor O- deschidere, A- agreabilitate, si C-
constiinciozitate, exceptand o1- deschiderea catre fantezie si c4- efort pentru realizare- ambitie, la
care are un nivel foarte inalt al scorurilor.

Acesta este profilul unei persoane cu un prognostic bun:

- niveluri moderate la N
- niveluri foarte inalte la C- sunt asociate cu rezultate foarte bune la tratament

Terapia a presupus:
a. intarirea (promovarea) unor comportamente de auto-sustinere (autoingrijire,
acordare de autosuport)- pentru a creste emotiile pozitive- optimismul
b. invatarea unor tehnici, abilitati de relaxare- pentru a reduce anxietatea

Pe parcursul a sapte sesiuni de tratament subiectul a facut progrese substantiale in reducerea

durerilor de spate si in imaginarea unor planuri constructive pentru viitorul sau, care i-ar fi permis
satisfacerea nevoilor sale de realizare fara un stres exagerat.

Raportul interpretativ NEO PI R

Ambele versiuni de administrare- atat cea pe calculator cat si cea de tip creion-hartie- generaza
rapoarte interpretative care pot fi folosite pentru a ilustra interpretarea profilului. Desigur, aceste
rapoarte se bazeaza numai pe informatiile din test, ramane in responsabilitatea psihologului sa
integreze aceste informatii cu alte fapte relevante despre client.
I. Raportul listeaza initial informatiile de identificare despre client si produce profilul NEO
PI R al clientului
II. Se prezinta apoi un listing cu scorurile brute, scorurile in note standard T, si se ordoneaza
factorii si fatetele acestora. Normele pentru aceste scoruri sunt in functie de variabilele
sex si varsta ale individului, si de forma testului care a fost aplicata- S sau R.
III. Apoi programul evalueaza validitatea raspunsurilor luind in considerare:
a. Raspunsurile lipsa- itemii la care subiectul nu a raspuns
b. Consimtamintul subiectului- gradul de acceptare a testului
c. Atitudinea negative- negativism fata de testare
d. Raspunsurile la intamplare
e. Raspunsurile la itemii de verificare a validitatii- A, B, C

Daca mai mult de 41 de raspunsuri lipsesc nu se genereaza nici un raport. Altfel raportul este
generat cu multe exprimari prudente, derivate din rezultatul evaluarii de validitate- de validare.
Dupa citirea sectiunii cu indici de validare a raportului, psihologul trebuie sa decida daca este
necesar sa obtina mai multe informatii despre subiect, lasand deoparte testul, sau sa crediteze
interpretarile cu precautiile necesare.

Sectiunea “Bazele interpretarii” identifica sursele de informatii ale NEO PI R si grupul normative
selectat pentru comparative. De asemenea, furnizeaza informatii despre scorurile la cei 5 factori,
care sunt folositi ca baza a interpretarii personalitatii.

Materialul interpretativ este impartit in trei sectiuni principale:

3
 I. “Descrierea globala a personalitatii: cei 5 factori”- incepe cu cel mai distinctiv factor- adica
cel care se indeparteaza cel mai mult de la media populatiei pentru factorul respectiv, si
descrie subiectul in privinta fiecarui factor, folosind logica deciziei care clasifica scorurile in
cinci niveluri de amplitudine – elevatie- de la foarte scazut la foarte inalt.
II. “Interpretarea de detaliu- fatetele celor 5 factori- N, E, O, A, C”- contine explicatii despre
scorurile fatetelor.
III. “Corelatele personalitatii:- cateva posibile implicatii”- foloseste cercetarile empirice facute
cu NEO PI R- pentru a extinde interpretarea. Sunt incluse aprecieri despre:
- modalitati de coping si mecanisme de aparare
- acuze somatice posibile
- starea de bine psihologic
- procese cognitive
- caracteristici interpersonale
- nevoi, motive, motivatii

Rapoartele interpretative sunt generate prin aplicarea unui set de reguli de decizie la scorurile
profilului:
- daca scorurile depasesc anumite punctaje de barem- sunt incluse in raport
explicatii care sintetizeaza sensul si posibilele implicatii ale scorurilor;
explicatiile se bazeaza pe scale de continut sau pe rezultate ale cercetarilor;
baremele de selectie sunt alese pe baza judecatii si experientei autorilor
testului.
Aceste rapoarte interpretative trebuie privite ca un set de inferente probabilistice pe care un
psiholog bine initiat in literatura NEO PI R le poate face, folosind scorurile observate. Pentru a
documenta bazele cercetarilor referitoare la explicatiile despre corelatele personalitatii si
consecintele lor, referintele sunt furnizate in paranteze in studiul de caz care urmeaza.
Rapoartele interpretative ca acesta, care completeaza un portret prin aplicarea unei serii
de reguli de decizie, uneori apar ca fiind incongruente (contradictorii). Spre exemplu, in descrierea
globala a cazului B se afirma ca introvertii ca acesta “ evita petrecerile mari si zgomotoase”, ceea ce
este, in general, adevarat. Totusi, cazul B, se intampla sa se afle la un nivel mediu in privinta fatetei
e2- gregarismul- tendinta de a se aduna, de a fi cu altii, deci descrierea detaliata stabileste ca,
“uneori” ii place sa participle la activitati sau petreceri zgomotoase si aglomerate”.
Aparentele inconsistente in interpretarea rapoartelor nu trebuie vazute ca erori ci ca probleme ce
necesita clarificari suplimentare si o viitoare interpretare particularizata.

Studii de caz

Sunt prezentate trei studii de caz. Primul ilustreaza un profil de autoevaluare al unui subiect ale
carui singure caracteristici notabile sunt: un foarte inalt nivel al anxietatii- n1- si foarte scazute
niveluri ale tendintei de cautare a stimularii- e5- si deschiderii catre actiune- o4. Acest caz este
ilustrativ mai ales pentru Raportul interpretativ ca atare.
Al doilea caz combina informatiile dintr-o autobiografie, evaluari de la alte doua persoane si o
interpretare bazata pe una dintre evalurile pereche. Ambele cazuri sunt persoane normale, care s-au
oferit voluntar pentru testare(McCrae, 1991).
Cazul final este un pacient de la o clinica particulara. Cazul ilustreaza examinarea comuna a
autoevaluarii si a evaluarii din partea sotiei(sotului) si utilizarea informatiilor NEO PI R in
gestionarea cazului clinic. Cand comparam profilele prezentate la forma respective a NEO Pi R cu
textul Raportului interpretativ, evocarea textului se bazeaza pe scorurile T ale fatetei, mai degraba
4
decat pe cele ale factorului. Aceasta diferenta pledeaza pentru aparentele inconsistente intre
reprezentarile grafice ale profilelor si textul interpretativ.
Cazul B

Figura 3 indica profilul NEO PI R forma autoevaluare pentru o persoana, barbat de 79 de ani. Dupa
studiul literaturii in facultate acesta a devenit profesor iar mai tarziu a devenit sef de catedra. A iesit
la pensie la varsta de 75 de ani. Profilul sau este interpretat dupa cum urmeaza:

Protocol de interpretare

Indici de validare
Indicii de validare se afla intre limitele valorice normale astfel incat informatiile obtinute prin
testare pot fi luate in considerare.

I. Bazele interpretarii
Acest raport compara subiectul cu alti adulti de sex masculin. Se bazeaza pe autoevaluarea
subiectului. La nivelul cel mai general, personalitatea poate fi descrisa in termenii a cinci
dimensiuni de baza, sau factori. Scorurile furnizeaza o estimare a fiecaruia dintre factori. Masuratori
mai precise sunt furnizate de scorurile la fiecare fateta, care pot sa difere intr-o oarecare masura de
scorurile factorilor din profil.
Scorurile factorilor sunt urmatoarele:

Nevrotism 53 Mediu
Extraversie 44 Scazut
Deschidere 56 Inalt
Agreabilitate 50 Mediu
Constiinciozitate 50 Mediu

Acesti factori sunt folositi pentru a descrie subiectul la un nivel global. Scorurile factorilor se
bazeaza pe scorurile compozite ale fatetelor. In masura in care exista o mare variatie in interiorul
unui factor interpretarea acestui factor devine mai complexa. In aceste cazuri o atentie speciala
trebuie acordata fatetelor si interpretarilor acestora.

II. Descrierea globala a personalitatii: cei 5 factori

Cea mai distinctiva trasatura a personalitatii acestui subiect este scorul obtinut la factorul
Extraversie. O asemenea persoana este introverta, preferand sa faca multe lucruri singura sau
impreuna cu un mic grup de oameni. Acesta evita petrecerile mari si zgomotoase si are tendinta de
a fi linistit si rezervat in interactiunile sociale. Cei care cunosc o asemenea persoana o vor descrie
probabil ca serioasa si retrasa (McCrae si Costa, 1987). Faptul ca o asemenea persoana este
introverta nu inseamna ca este si deficitara in domeniul abilitatilor sociale – multi introverti
functioneaza foarte bine in situatii sociale, desi ei pot prefera sa le evite. Introversia, de asemenea,
nu implica introspectia; aceste persoane sunt ganditoare si reflexive doar daca au un nivel ridicat la
factorul O-deschidere.

Aceasta persoana are un nivel inalt al deschiderii. Cei ce au niveluri mari ale scorurilor, ca si
subiectul in discutie sunt interesati de a experimenta pentru propria placere. Preferea noutatea si
varietatea. Sunt sensibili la propriile lor sentimente si au o abilitate peste medie de a recunoaste
emotiile altora. Au o mare apreciere pentru frumusetea din arta si natura. Acorda atentie ideilor si
5
valorilor noi si pot fi intr-un anumit fel neconventionali in propriile viziuni. Ceilalti evalueaza
asemenea persoane ca fiind originale si curioase.
Pasul urmator in interpretare este evaluarea nivelului de nevrotism al subiectului. Persoanele cu un
astfel de scor se afla la un nivel mediu de stabilitate emotionala. Acestia experimenteaza o cantitate
normala de distres si au o proportie normala intre satisfactii si insatisfactii in viata. Nu au nici un
nivel inalt si nici unul scazut de stima de sine. Abilitatea lor de a face fata stresului este la fel de
buna ca a persoanelor obisnuite, ca a mediei populatiei.

Aceasta persoana are un nivel mediu al agreabilitatii. Persoanele cu un asemenea scor sunt la fel de
amabile ca si oricare alta persoana obisnuita. Acestia pot fi intelegatori dar in acelasi timp pot fi si
fermi. Sunt increzatori dar nu naivi si pot fi atat competitive cat si cooperanti cu celelalte persoane,
in functie de situatie.

In final se poate observa ca subiectul se situeaza la un nivel mediu in privinta constiinciozitatii.

Persoanele care au scoruri in acest interval se situeaza la un nivel normal in privinta nevoii de
achizitie- ambitiei. Acestia sunt capabili sa lase deoparte munca pentru placere sau recreere. Sunt
moderat de organizati si relative de incredere, cu un nivel mediu al autodisciplinei.

III.Interpretarea detaliata: fatetele celor cinci factori- N,E,O,A,C

Fiecare dintre cei cinci factori cuprinde un numar de mai multe trasaturi specifice, sau fatete. NEO
PI R masoara cate sase fatete in fiecare dintre cei cinci factori. O examinare a scorurilor fatetelor
furnizeaza o imagine mai detaliata a felului distinct in care acesti factori se concretizeaza pentru
subiect.

Nevrotismul
Subiectul este anxios, in general neincrezator, temator si inclinat spre a se ingrijora. Uneori se poate
infuria pe altii si este inclinat spre a avea sentimente de tristete, singuratate si depresie. Cand are de
a face cu persoane necunoscute nu experimenteaza un nivel inalt al rusinii, incurcaturii, jenei sau
fastacelii. El se considera a avea un control slab al impulsurilor si dorintelor sale, dar poate face fata
stresului la fel de bine ca majoritatea oamenilor.

Extraversia
Aceasta persoana este foarte calda si afectuoasa cu ceilalti si uneori prefera petrecerile zgomotoase
si aglomerate. Poate fi asertiv, la fel ca majoritatea oamenilor, cand circumstantele o cer. Subiectul
are un nivel scazut de energie si prefera un ritm lent si uniform de activitate. Stimularea si emotiile
au o mica incidenta supra lui si este mai putin inclinat sa experimenteze sentimente de bucurie si
fericire- emotii positive- decat majoritatea oamenilor.

Deschiderea
In privinta stilului experiential acest subiect este in general deschis. Dispune de imaginatie, la un
nivel mediu si numai ocazional are fantezii sau viseaza cu ochii deschisi. Este responsiv, sensibil la
frumusetea pe care o gaseste in muzica, arta, poezie sau natura, iar sentimentele si reactiile sale
emotionale sunt variate si, in acelasi timp, importante pentru el. Rareori incearca activitati noi si
diferite, si are o nevoie scazuta pentru varietate(si noutate) in viata sa. Are un nivel moderat de
curiozitate intelectuala si, in general, este omul de mijloc in privinta credintelor, opiniilor sociale,
politice si morale.

Agreabilitatea

6
Aceasta persoana are cu usurinta incredere in ceilalti si in mod obisnuit presupune ceea ce este mai
pozitiv in legatura cu orice persoana intalnita(vede de obicei numai partea pozitiva, sau, mai
degraba, are asteptari pozitive in legatura cu ceilalti). In general este onest, sincer dar are tendinta
de a-si pune propriile interese si nevoi mai presus de ale celorlalti. Isi sustine drepturile in
conflictele cu altii, dar este, de asemenea, doritor de a ierta si a uita- de a depasi aceste conflicte.
Este pe deplin mandru de sine insusi- orgolios, si de priceperile, sau realizarile sale. Comparativ cu
cu alte persoane este pragmatic, practic, materialist si inclinat catre duritate, asprime. Atitudinile
sale sociale si politice reflecta realismul sau pragmatic.

Constiinciozitatea
Aceasta persoana are o eficienta rezonabila si este in general rational in luarea deciziilor. Este
corect, in limitele normalitatii, punctual si bine organizat, este o persoana in care se poate avea
incredere intr-o masura rezonabila. In privinta autodisciplinei se situeaza la un nivel mediusi, in
general, finalizeaza sarcinile pe care le incepe. Este normal de prudent si de obicei gandeste
lucrurile pana la capat, inainte de a trece la actiune.

IV.Corelatele personalitatii: cateva implicatii posibile

Cercetarile au aratat ca scalele NEO PI R coreleaza cu o larga varietate de variabile psihologice.
Aceste legaturi sugereaza posibile implicatii ale profilului de personalitate, deoarece persoanele care
obtin scoruri inalte la o trasatura obtin, de asemenea, cu o anumita probabilitate, scoruri inalte si la
corelatele trasaturii.
Informatiile care urmeaza sunt destinate sa dea un sens in legatura cu modul cum este posibil sa
functioneze aceasta persoana in diferite domenii. Totusi sunt numai deductii, nu substitute pentru
masurarea directa. Daca, spre exemplu, exista un interes in legatura cu posibile acuze medicale, este
necesara administrarea unui inventar al acuzelor medicale, aditional chestionarului NEO PI R.

Modalitati de coping si mecanisme de aparare (coping si defense)

Referitor la modalitatile de a face fata stresului, este putin probabil ca aceasta persoana sa
reactioneze intr-un mod ineficace intr-o situatie stresanta, cum ar fi:
- reactii de ostilitate la adresa altora
- autoculpabilizare
- fantezii prin care fuge din realitate- evitare a realitatii(Costa si McCrae,
1986 b)

Este mult mai probabil sa utilizeze umorul intr-o masura mai mare decat majoritatea persoanelor din
categoria sa si mai putin probabil sa utilizeze credinta in fata amenintarilor, pierderilor si
schimbarilor. Atunci cand incearca sa faca fata problemelor e mult mai putin probabil sa actioneze
direct sau sa foloseasca gandirea pozitiva.

Acuze somatice
Este de asteptat sa raspunda intr-un mod normal la probleme somatice si la boala. Nici nu
exagereaza dar nici nu minimalizeaza simptomele somatice si este destul de obiectiv in aprecierea
gravitatii oricarei probleme medicale pe care ar putea sa o aiba (Costa si McCrae, 1980 b, 1987a).

Starea de bine psihologic

Desi starea si satisfactia in legatura cu anumite aspecte ale vietii sale pot varia in functie de
circumstante, pe termen lung acest subiect va experimenta probabil un curs normal al emotiilor,
sentimentelor negative si pozitive si, in general, va fi multumit de viata sa. Deoarece este deschis la

7
experienta, dispozitiile sale pot fi mai intense si mai variate decat ale unei persoane obisnuite (Costa
si McCrae, 1984).

Procesele cognitive
Acest subiect este probabil sa fie mai complex si diferentiat in ceea ce priveste gandirea, valorile si
judecatile morale, decat alte persoane cu nivelul sau de inteligenta si educatie(Lanky, Kaus si
Rodin, 1984). De asemenea, probabil ca ar obtine un scor inalt la o masurare a dezvoltarii
eului(McCrae si Costa, 1980). Deoarece este deschis la experienta, aceste individeste de astepta sa
obtina performante mai bune, peste medie, la testele care masoara abilitatile de gandire divergenta;
aceasta inseamna ca el poate genera solutii fluente, flexibile si originale pentru multe
problem(McCrae, 1987). Poate fi considerat creativin munca sa, sau in pasiunile si preocuparile sale
extraprofesionale.

Caracteristici interpersonale
Mai multe teorii propun un aranjament circular al trasaturilor interpersonale, in jurul a doua axe-
Dragoste si Status (Love and Status) (Leary, 1957; Wiggins, 1979). In cadrul acestui sistem,
subiectul poate fi descris mai degraba ca fiind:
- modest, submisiv, rece, indiferent si, in special- distant si rezervat. Trasaturile sale se asociaza cu
pozitia sa scazuta in privinta dimensiunilor interpersonale- dragoste si status(Costa si McCrae,
1989c).

Nevoi si motivatie
Cercetarea in domeniul personalitatii a identificat o lista extinsa de nevoi psihologice(Jackson,
1984; Murray, 1938). Indivizii difera in ceea ce priveste gardul in care aceste nevoi sunt
reprezentative, caracteristice pentru structura lor motivationala.
Este probabil ca subiectul sa se situeze la un nivel inalt in ceea ce priveste urmatoarele nevoi:
- nevoia de afiliere
- nevoia de evitare a pericolului
- nevoia de ingrijire (nurturance)
- nevoia de experiente estetice si senzoriale- placerea si sensibilitatea pentru
acestea
- de intelegere- stimulare intelectuala

Este probabil ca subiectul sa demonstreze un nivel scazut al urmatoarelor nevoi:

- nevoia de atasament
- nevoia de schimbare
- nevoia de joc (Costa si McCrae, 1988a).

Stabilitatea profilului
Cercetarile sugereaza ca profilul de personalitate al unui individ este probabil sa fie stabil de-a
lungul stadiului de adult. In afara unor situatii cand intervine stresul datorat unor catastrofe, sau
dupa interventia terapeutica, aceasta descriere poate servi probabil drept un ghid corect, chiar la
batranete(McCrae si Costa, 1990)

Cazul C
8
Date despre caz
Este vorba despre o persoana de sex feminin, de 73 de ani, care a lucrat pana la 60 de ani. In
acest timp a avut grija si de familie si de socrul sau care avea un handicap (o disabilitate). Din
momentul pensionarii a activat ca lider in cateva grupuri civice si sociale, a facut munca
voluntara, gradinarit, munca la domiciliu si inot.

In descrierea vietii sale a punctat frecvent conflicte cu alte persoane. In tinerete, ca adolescenta,
s-a simtit neapreciata acasa. “Si-a luat o sluijba cat mai departe posibil de casa si a decis sa lupte
pentru a scoate din viata sa tot ceea ce nu si-a dorit”.
Nu a dus-o prea mult cu primul ei patron, dar pentru ca slujbele erau rare in timpul crizei, ea “a
luptat sa ramana”.
Despre casnicia ei prematura ea spune:
“ Am avut o multime de batalii…. Ocazional i-am facut cateva lucruri urate sotului meu…”
Desi-i plac oamenii si are multi prieteni, ea remarca faptul ca : “ unui om nu-i plac toti cei pe
care-i intalneste… Eu nu am incredere in oamenii care sunt draguti si nesinceri. Dragut si
nesincer sunt sinonime pentru mine.”

Figura 4 infatiseaza profilele dintr-o pereche de evaluari ale cazului C, trasate pe foaia de profil
a formei R- heteroevaluare. Observati ca, desi sunt unele diferente, cele doua evaluari sunt intr-
un acord general in legatura cu nivelul la care se afla factorii cat si fatetele.
Urmatorul raport interpretativ se bazeaza pe informatii din evaluarea nr.1(linia continua):

I.Descrierea globala a personalitatii: cei cinci factori

Cea mai distincta trasatura a personalitatii individului este pozitia, nivelul foarte scazut al
scorul la factorul A- agreabilitate. Persoanele care scoreaza astfel sunt antagonici- conflictuali,
opozanti, si au tendinta de a fi aspri, nepoliticosi si chiar violenti atunci cand au contacte cu
ceilalti. Sunt in general suspiciosi cu oamenii si sceptici cu ideile si opiniile altora. Ei pot fi
impietriti din punct de vedere afectiv. In majoritatea situatiilor, in mod obisnuit, au o atitudine
de duritate, de asprime. Prefera competitia in locul cooperarii si exprima sentimente ostile in
mod direct, cu ezitari minime.
Ceilalti ii pot descrie ca fiind relativ dificili, critici, manipulativi, sau egoisti. Desi persoanele
conflictuale nu sunt agreate de ceilalti in general, acestea sunt, de multe ori, respectate pentru
independenta lor critica, iar duritatea lor emotionala si competitivitatea pot fi apreciate in multe
roluri sociale si de afaceri.

Aceasta persoana este descrisa ca avand un nivel inalt al Extraversiei. O asemenea persoana
apreciaza compania altora si stimularea pe care i-o ofera interactiunea sociala. Acestia prefera
petrecerile si pot fi lideri in grupuri. Ei au un nivel destul de inalt de energie si au tendinta de a
fi veseli si optimisti. Cei care cunosc asemenea oameni ii descriu ca fiind activi si sociabili.

In continuare luam in considerare nivelul factorului Constiinciozitate al individului.

Femeile care scoreaza inalt la acest factor se preocupa de telurile lor intr-o maniera calculata.
Acestea au o nevoie relativ mare de realizari, sunt bine organizate, de incredere si atente cu
angajamentele pe care si le asuma. Ele au o buna autodisciplina si isi iau in serios obligatiile.
Evaluatorii descriu asemenea persoane drept prudente si foarte muncitoare.
Aceasta persoana este descrisa ca infatisand un nivel mediu al Nevrotismului. Indivizii care
scoreaza in acest fel se situeaza la medie in privinta stabilitatii emotionale. Ei experimenteaza
un nivel normal al distresului psihologic si au o balanta tipica intre satisfactii si insatisfactii in
9
viata. Acestia nu se situeaza nici la un nivel inalt dar nici la un nivel sazut la stimei de sine.
Abilitatea lor de a face fata stresului este la fel de buna ca si a omului obisnuit.

In final, persoana este evaluata ca situindu-se la un nivel mediu in privinta factorului O-

deschidere. Persoanele ce se situeaza la nivelul mediu valorizeaza atat noul cat si familiarul, si
au un grad mediu de sensibilitate in legatura cu sentimentele proprii. Sunt deschise catre ideile
noi, in unele cazuri, dar ei nu cauta in mod activ noul, de dragul noutatii.

II. Interpretarea de detaliu: fatetele celor cinci factori N, E, O, A, C

Nevrotism
Persoana este perceputa ca fiind calma, relaxata si, in general, neapasata de griji. Deseori se
infurie pe ceilalti dar are numai perioada obisnuita de nefericire si insatisfactie pe care
majoritatea femeilor o experimenteaza. Cand ia contact cu un necunoscut nu are probleme de
sfiala, de rusine sau jena. Este descrisa ca avand un control moderat al propriilor impulsuri si
dorinte si este capabila sa se descurce cu stresul la fel de bine ca majoritatea oamenilor.

Extraversie
Este evaluata ca manifestandu-se foarte entuziasta si afectata, calduroasa cu ceilalti. In mod
obisnuit prefera petrecerile, activitatile zgomotoase si aglomerate. Este vazuta ca fiind puternica
si dominanta, cu tendinta de a fi liderul grupului, mai degraba decat un simplu membru. Este
descrisa ca dispunand de un inalt nivel de energiesi ca un om caruia ii place sa fie activ si
ocupat. Este foarte atrasa de situatiile stimulante, emotionale. Experimenteaza atat bucuria cat si
fericirea la fel ca si majoritatea femeilor.

Deschidere
In privinta stilului experiential, aceasta persoana este descrisa ca fiind oarecum deschisa. Ea
considera ca a visa cu ochii deschisi, a fantaza, este o pierdere de timp, si are o imaginatie
limitata. Nu se deosebeste de cei mai multi dintre oameni in ceea ce priveste aprecierea
frumosului in muzica, arta, poezie si natura; sentimentele, reactiile ei emotionale sunt normale
ca varietate si intensitate. Ii plac activitatile noi si diferite si are o nevoie mare de varietate in
viata sa. Nivelul curiozitatii intelectuale este moderat, iar in legatura cu credintele, valorile
sociale, politice si morale se situeaza pe calea de mijloc.

Agreabilitatea
Tinde sa fie cinica, sceptica, si suspicioasa, si are o opinie negativa in legatura cu natura umana,
potrivit evaluatorului. Este descrisa ca fiind dispusa sa manipuleze oamenii, flatandu-I sau
trisandu-I, pentru a face ceea ce doreste, si are tendinta de a pune propriile interese si nevoi
inaintea celor ale altora. O asemenea persoana poate fi foarte competitiva si este gata sa se lupte
pentru a-si impune propriile pareri, daca este necesar. Este perceputa ca fiind foarte mandra de
sine si de priceperile, talentele ei, sau de realizarile ei. Comparativ cu alte persoane, este
practica si inclinata spre duritate, iar atitudinile sale socialesi politice reflecta realismul sau
pragmatic.

Constiinciozitatea
Este perceputa ca fiind rezonabil de eficienta si, in general, inteleapta si rationala in luarea
deciziilor. Este descrisa ca fiind moderat corecta, punctuala dar bine organizata si foarte
constiincioasa, conform principiilor sale foarte stricte. Are un nivel de aspiratie inalt si impulsul
catre excelenta in tot ceea ce face. Este hotarata, perseverenta si capabila sa se mobilizeze sa

10
faca ceea ce este necesar. Este prudenta, precauta intr-o masura rezonabila, normala, si, in
general, gandeste lucrurile pana la capat inainte de a actiona.

III. Corelatele personalitatii: cateva posibile implicatii

Modalitati de coping si mecanisme de aparare

In acord cu descrierea facuta, este putin probabil ca subiectul sa prezinte reactii de raspuns
ineficiente la stresul cotidian, cum ar fi- ostilitatea impotriva celorlalti, autoculpabilizarea sai
evadarea in fantezii. Este mai probabil sa foloseasca credinta si umorul pentru a raspunde
amenintarilor, pierderilor si schmbarilor. In plus, este oarecum mai predispusa la utilizarea
gandirii pozitive si a actiunii directe, atunci cand incearca sa faca fata problemelor. Este mai
putin probabil sa przinte o fatada defensiva de superioritate decat una de martir, sau
autosacrificat (victima). Poate folosi mecanisme de aparare cum ar fi actiunea in afara- acting
out- si proiectia (Costa, Zonderman si McCrae, 1991).

Acuze somatice
Raspunde, cel mai probabil, intr-un mod normal la problemele somatice si la boala. Nu
exagereaza, dar nici nu minimalizeaza simptomele fizice si este destul de obiectiva in aprecierea
gravitatii unei posibile probleme medicale.

Starea de bine psihologic

Desi dispozitia si satisfactia in legatura cu variate aspecte ale vietii sale vor varia in functie de
circumstante, pe termen lung aceasta persoana, este de asteptat sa experimenteze un curs normal
al sentimentelor pozitive si negative, si sa fie, in general, fericita. Deoarece are un nivel ialt al
constiinciozitatii, pricperile si realizarile sale ii pot determina o satisfactie mare relativ la viata
sa (Costa si McCrae, 1991).

Procesele cognitive
Este probabil sa se situeze la un nivel mediu privind complexitatea si diferentierea gandirii,
valorilor si judecatilor morale, comparativ cu alte persoane ce se afla la acelasi nivel al
inteligentei si educatiei. Probabil ca ar obtine un scor mediu in privinta dezvoltarii eului.

Caracteristici interpersonale
Multe teorii propun un aranjament circular al trasaturilor interpersonale, in jurul axelor “
dragoste si statut”. In cadrul acestui sistem aceasta persoana ar putea fi descrisa probabil, ca
fiind aroganta, calculata, gregara, sociabila si, in special, dominanta si sigura- sau indrazneata.
Trasaturile sale sunt asociate- corelate cu un nivel inalt pe dimensiunea interpersonala status.

Nevoi si motive
Cercetarea in domeniul personalitatii a identificat o lista extinsa de nevoi psihologice. Indivizii
difera in privinta gradului in care acestea caracterizeaza structura lor motivationala. Aceasta
persoana este de asteptat sa prezinte cu intensitate mare urmatorele nevoi:
- de realizare- de achizitie
- de afiliere
- de agresiune
- de schimbare
- de dominanta
- de perseverenta
11
 - de expunere, manifestare- a primi atentie
- de a fi ingrijita- “nurturance”- de protectie
- de ordine

De asemenea este de asteptat ca urmatoarele nevoi sa prezinte o intensitate mica:

- de atasament
- de evitare a pericolului

Cazul D

Figura 5 prezinta profilul NEO PI R al unui barbat de 69 de ani trimis la o clinica de medicina
comportamentala pentru tratament psihologic, cu simptome ale unor dureri de piept si tensiune
arteriala crescuta.
Acest subiect este un om de afaceri care suferise o operatie chirurgicala cu doi ani inainte si se
temea ca ar putea deceda, aflandu-se atat cu sotia cat si cu afacerea intr-o situatie vulnerabila.
In timpul interviului initial el a explicat ca are o anxietate mai veche, mai ales in situatii sociale si in
imprejurari nefamiliare. Din punct de vedere al inteligentei se situa consistent peste medie.
In figura 5 este, de asemenea, reprezentat profilul NEO PI R al pacientului provenit din evaluarea
sotiei sale. Deoarece atat autoevaluarea cat si evaluarea sotiei sunt reprezentate impreuna, se
foloseste foaia de profila formei R- heteroevaluare. In acest caz evaluarea sotiei este trasata direct in
profil. Scorurile T pentru informatiile obtinute din autoevaluarea pacientului sunt obtinute din
profilul formei S si raportate la scorurile corespunzatoare din profilul formei R.

Spre exemplu: scorul brut al pacientului la factorul N- forma S, este N=114. Acestui
scor brut ii corespunde un scor in note T = 69- conform profilului S. Acest scor reprezentat pe
profilul formei R, la cota bruta = 108, deoarece T= 69, corespunde acum acestui scor brut- de fapt
acum conteaza numai scorul in note T, deoarece acesta stabileste corect nivelul factorului.

In general, autoevaluarea si evaluarea sotiei sunt foarte asemanatoare. Ambele il descriu ca fiind
introvert, deschis la experienta si constiincios. Cea mai mare discrepanta de evaluare se refera la
fatetele nevrotismului, in special n4- constiinta de sine-timiditate si la n6= vulnerabiliate la stres.
Sotia sa, in mod clar subestimeaza starea sa in legatura cu aceste fatete, si discutiile comune, cu
ambii soti, au aratat ca el este refractar- are aversiune- in a impartasi- a dezvalui sotiei proportiile
distresului sau. In aceasta situatie unul dintre scopurile tratamentului a devenit cresterea capacitatii
de a comunica deschis si intr-o masura mai mare despre temerile si vulnerabilitatile sale.
Deoarece acest pacient era foarte deschis la experienta, el era capabil sa beneficieze din tehnicile de
imagerie si de autohipnoza, destinate sa intensifice relaxarea si sa reduca tensiunea arteriala (Qualls,
Sheenan, 1979).
Deoarece avea un nivel ridicat de constiinciozitate, el practica aceste noi deprinderi in mod regulat
acasa. Ca rezultat, la sfarsitul celei de a 10 –a sesiuni, el si-a redus substantial tensiunea
arteriala(media) si a devenit pregatit sa intrerupa terapia.

Raportul interpretativ se bazeaza pe autoevaluare:

I. Descrierea globala a personalitatii: cei cinci factori

12
Cea mai distinctiva trasatura a personalitatii subiectului este data de nivelul sau inalt la factorul
Nevrotism. Indivizii care obtin scoruri la acest nivel sunt inclinati sa experimenteze un nivel crescut
de emotii negative si frecvente episoade de distres. Ei sunt morocanosi si prost dispusi, peste
masura de sensibili- senzitivi si nesatisfacuti de multe aspecte ale vietii lor. In general, au o stima de
sine scazuta(McCrae si Costa, 1988) si pot avea idei si expectatii nerealiste. Sunt nelinistitii care in
mod obisnuit simt nesiguranta in privinta lor si a planurilor pe care le au. Prietenii si vecinii unor
asemenea indivizi ii pot caracteriza, de regula, drept nervosi, autocentrati, timizi, rusinosi, foarte
incordati si vulnerabili comparativ cu o persoana obisnuita. Este important sa reamintim ca
Nevrotismul este o trasatura a personalitatii normale, iar un scor inalt al nevrotismului, prin el
insusi, nu implica faptul ca individul ar suferi de o afectiune psihologica.

Aceasta persoana are un nivel foarte inalt al constiinciozitatii. Barbatii care obtin un asemenea scor
duc o viata foarte ordonata, luptand sa-si atinga scopurile intr-o maniera planificata si calculata. Ei
au o mare nevoie de realizare. Sunt corecti, punctuali si bine organizati, si se poate conta ca-si vor
indeplini pe deplin angajamentele pe care si le asuma. Ei iau foarte in serios obligatiile morale,
civice si personale si pun munca- afacerile- mai presus de placere. Ei au o buna autodisciplina si si-
au dezvoltat mai multe competente. Evaluatorii descriu astfel de persoane ca fiind precaute, de
incredere, foarte muncitoare si perseverente.

Ne referim apoi la factorul O- deschidere. Cei care obtin un scor foarte inalt –ca si subiectul in
cauza- au un puternic interes de a experimenta de dragul experientei- foamea de experiente. Ei cauta
noul, si au o preferinta clara pentru complexitate. Au o inalta constiinta a propriilor sentimente si
sunt foarte receptivi la emotiile celorlalti, pe care le recunosc cu usurinta. Sunt foarte responsivi,
sensibili la frumos, in arta si natura. Atractia lor catre ideile noi si catre sisteme alternative de valori
pot sa-i faca foarte toleranti cu ceilalti si-i poate conduce catre adoptare a unor atitudini
neconventionale. Observatorii evalueaza o asemenea persoana ca imaginativa, indrazneata,
independenta si creativa.

Aceasta persoana are un nivel scazut al factorului E- extraversie. O asemenea persoana este foarte
introvertita, preferand sa faca cele mai multe lucruri singura sau impreuna cu un numar restrans de
persoane. Ei evita petrecerile aglomerate, zgomotoase si nu le place sa cunoasca persoane noi. De
obicei sunt linistiti si neasertivi in interactiunile de grup. Experimenteaza rar sentimente pozitive
puternice, cum ar fi bucuria si exaltarea, entuziasmul. Cei care-i cunosc i-ar descrie probabil ca-
rezervati, seriosi, retrasi, si singuratici. Faptul ca sunt introverti nu implica in mod necesar un deficit
al abilitatilor lor sociale- multi introvertiti functioneaza foarte bine in situatii sociale, desi prefera sa
le evite. De asemenea introversia nu implica neaparat introspectia; acesti indivizi sunt probabil
ganditori si reflexivi numai daca au si la deschidere un scor inalt.

In final ne referim la scorul mediu obtinut la Agreabilitate. Persoanele care scoreaza in acest
interval sunt la fel de amabile ca si o persoana obisnuita. Pot fi intelegatori, dar in acelasi timp si
fermi. Ei sunt increzatori in ceilalti dar nu naivi, sunt gata de competitie dar nu la fel de bine pot
coopera cu ceilalti.

II.Interpretare de detaliu: fatetele factorilor N, E, O, A, C

Nevrotism
Persoana este anxioasa, in general neincrezatoare, tematoare si inclinata catre ingrijorare. Deseori se
infurie pe altii dar are doar perioade obisnuite de insatisfactie, nefericire, pe care majoritatea
13
barbatilor le experimenteaza. Jena, rusinea atunci cand vine in contact cu persoane necunoscute sunt
adesea o problema pentru el. Are un bun control asupra impulsurilor si dorintelor sale, dar este
inabil in a face fata cu bine stresului.

Extraversia
Aceasta persoana are un nivel mediu in ceea ce priveste caldura interpersonala, dar rareori apreciaza
si participa la petreceri galagioase si aglomerate. Are dificultati de autoafirmare si, de aceea, prefera
“sa stea mai in spate”in grupuri sau intalniri de discutie. Respondentul are un nivel moderat al
energiei personale si un nivel mediu al activismului. Provocarile, stimularea si emotiile puternice au
un impact mic asupra sa, dar experimenteaza la fel de multa bucurie si fericire ca si majoritatea
barbatilor din categoria sa.

Deschiderea
In privinta stilului experiential aceasta persoanaeste in general deschisa. Are o imaginatie vie si o
fantezie activa. Este un barbat receptiv mai ales la frumosul pe care il gaseste in muzica, arta,
poezie, sau natura, iar reactiile emotionale, sentimentele sunt bogate, variate si importante pentru el.
Din cand in cand participa la activitati noi si diverse, si are o nevoie moderata de varietate in viata
sa. Este interesat de provocarile intelectuale si de ideile si perspectivel neuzuale, in general este
liberal in credintele, convingerile sale sociale, politice si morale.

Agreabilitatea
Aceasta persoana are tendinta de a fi cinica, sceptica si suspicioasa, si are o opinie negativa despre
natura umana. Este foarte candid si sincer si gaseste ca e dificil sa-i insele sau sa-i manipuleze pe
ceilalti. Este respectat de ceilalti, in mod rezonabil, fiind receptiv la solicitarile de ajutor. Aceasta
persoana isi sustine drepturile, parerile, opiniile in conflictele cu ceilalti, dar este, de asemenea, gata
sa ierte sau sa uite. Este foarte mandru de el insusi si de priceperile, realizarile sale. Comparativ cu
alte persoane este materialist, practic si dur, iar atitudinile sale sociale si politice reflecta realismul
sau pragmatic.

Constiinciozitatea
Aceasta persoana este rationala, prudenta, practica, inventiva si bine pregatita. Este foarte corect,
punctual, bine organizat si foarte constiincios, in acord cu principiile etice dupa care se conduce.
Are un nivel inalt de aspiratie si se straduieste pentru excelenta in orice face. Este hotarat,
persistent, capabil sa se mobilizeze sa faca ceea ce este necesar. Este precaut si calculat, si, de
asemenea, se gandeste atent inainte de a actiona.

III. Corelatele personalitatii: cateva posibile implicatii

Modalitati de coping si mecanisme de aparare

Este posibil sa raspunda ineficient la stresul cotidian, prin ostilitate indreptata impotriva celorlalti,
autoculpabilizare sau evadarea in fantezie. Este posibil sa utilizeze umorul mai mult decat
majoritatea adultilor si mai putin refugiul in religiozitate, atunci cand raspunde amenintarilor,
pierderilor si provocarilor. In plus, este oarecum mai putin probabil sa utilizeze gandirea pozitiva si
actiunea directa pentru a face fata problemelor.

Acuze somatice

14
Aceasta persoana poate fi exagerat de senzitiva in monitorizarea si raspunsul la probleme fizice si
boala. In evaluarile medicale, poate fi important mai ales sa caute confirmari obiective ale
simptomelor raportate- unde este posibil.

Starea de bine psihologic

Desi dispozitiile si satisfactia legata de diferite aspecte ale vietii sale se vor schimba in functie de
circumstante, pe termen lung, acest individeste de asteptat sa fie mai senzitiv fata de problemele
vietii- mai marcat de necazuri, decat de momentele bune- recompense, si, deci, sa fie relativ
nefericit. Deoarece este deschis la experienta, dispozitiile sale pot fi mai intense si mai variate decat
ale unui barbat obisnuit. Deoarece este foarte constiincios, priceperile si realizarile saleii pot
produce mari satisfactii in viata.

Procesele cognitive
Acest individ e de asteptat sa fie mai complex si mai diferentiat in gandire, valori si judecati morale
decat altii cu acelasi nivel de educatie si de inteligenta. Probabil ar obtine un scor mare la o
masurare a dezvoltarii eului. Deoarece este deschis la experienta probabil poate obtine scoruri peste
medie la testele de gandire divergenta. De aceea el poate gasi solutii flexibile, originale, fluente le
multe probleme. Poate fi considerat creativ in munca sa si in preocuparile sale extarprofesionale.

Caracteristici interpersonale
Multe teorii au propus o reprezentare circulara a trasaturilor interpersonale, in jurul axelor- dragoste
si statut (atractie – respingere; dominare- supunere). In cadrul acestui sistem teoretic, respondentul
poate fi descris ca fiind modest, submisiv, rece, indiferent, si, in special, distant si rezervat.
Trasaturile sale sunt asociate cu un nivel scazut (pozitie slaba) la dimensiunile interpersonale-
dragoste- statut.

Nevoi si motive
Respondentul are probabil la un nivel inalt de intensitate urmatoarele nevoi:
- de realizare, de achizitie
- de structurare cognitiva
- de perseverenta- rezistenta
- de evitare a riscului- a pericolului
- de sensibilitate- senzuala si estetica
- de suport si simpatie- de ajutor
- de intelegere- stimulare intelectuala

Niveluri scazute prezinta urmatoarele nevoi:

- de atasament
- de dominare
- de impulsivitate

15