Mihaela Minulescu

ABCD-M

Editura Sinapsis
ISBN 978-973-1860-45-9

© Mihaela Minulescu / D&D Testcentral. Toate drepturile sunt rezervate asupra acestui manual.

Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului şi a tuturor accesoriilor. Nici o parte a acestui test, foi de răspuns, caiet de testare sau
raport asociat nu poate fi tipărită sau reprodusă prin orice formă, electronic, mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusă şi nu poate fi
inclusă în vreun sistem de stocare a informaţiei sau folosită pentru a tipări sau reproduce o interpretare electronică, fără permisiunea
prealabilă şi expresă în scris a autorului sau a distribuitorului naţional autorizat.

D&D Consultants Grup, SRL

Strada Zambilelor nr. 41, Se ctor 2, Bucureşti, ZIP 023782
Tel/Fax (+4) 021 242 89 63

Acest manual nu poate fi revândut, sublicenţiat, redistribuit sau în orice alt mod transferat sau folosit în orice
modalitate de orice altă parte decât persoana sau entitatea căreia i-a fost acordată. Orice violare a acestei prevederi
va duce la anularea automată a licenţei şi va pune părţile implicate în culpă, în conformitate cu legea drepturilor
de autor.

C.P. 1181, O.P. 1, Cluj-Napoca, 3400

tel.: 0264-423.806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814
e-mail: contact@sinapsis.ro, www.sinapsis.ro
CUPRINS
INTRODUCERE 7

CAPITOLUL 1. Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale 11

Ipoteza psiholingvistică şi cercetările timpurii aferente acesteia 12
Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages 12
Cercetările lui Allport şi Odbert 12
Cercetările lui R.B.Cattell 14
Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman 16
O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce definim prin constructul „personalitate”? 18
Statuarea modelului celor cinci suprafactori: Goldberg 19
Abordări structurale: modele de tip circumplex 20
Instrumente de evaluare construite pe ipoteza psiholexicală 23
Instrumente de evaluare pentru cei cinci suprafactori pe baza modelului tradiţional 23
Instrumente de evaluare constituite pe modelul psiho-lexical 24
Descrierea conţinuturilor celor cinci suprafactori 31
Extraversia vs. introversia 31
Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul 33
Agreabilitatea 36
Conştiinciozitatea 37
Intelectul şi Deschiderea spre experienţă 38
Discuţii critice privind limitele modelului big- five 40
Limite legate de abordarea lexicală în general 40
Lipsa unui cadru teoretic 40
Critici legate de ipoteza lexicală 41
Limite ale procedeelor de obţinere a structurii taxonomice 42
Limite legate de selecţia variabilelor 43
Limite legate de structura big-five propriu-zisă 43
Teoria Big –Five: Costa şi McCrae 46
Unde se poartă explicaţia psihologică în acest complex sistemic? 49
Direcţii contemporane de cercetare 50
Sunt cei cinci factori definitivi? De Raad 50
Capacitatea de predictibilitate 52
Constituirea unei teorii 52
Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie şi adolescenţă 52
CAPITOLUL 2. Construirea şi experimentarea ABCD-M 54
Replicarea în limba română a modelului big five: cercetare psiho-lexicală.
Descrierea Chestionarului românesc big –five, ABCD-M 54
Replicarea în limba română a modelului big five 54
Taxonomia în limba română 55
Selecţia descriptorilor de personalitate 55
Etapa de sinteză 56
Modelul Big –five românesc 56
Construirea unui chestionar pilot 56
Testarea chestionarului pilot în contextul lingvistic românesc 58
Prezentarea soluţiei cu cinci factori 59
Interpretarea factorilor 62
Descrierea celor cinci suprafactori 64
Stabilizarea factorială 68
Big fine în adolescenţă 69
Construirea unui model ierarhic structural al acestor descriptori 70
Justificarea demersului 71
Metodă 71
Modificări ale modelului 72
Rezultate obţinute 73
Aplicaţii posibile ale modelului 74
Elaborarea şi verificarea markerilor 76
Construirea faţetelor 76
Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic 78
Elaborarea chestionarelor de personalitate 79
Descrierea Chestionarului românesc big –five, ABCD-M 80
Construirea chestionarului ABCD-M 80
Prezentarea succintă a formei definitive 83
Validitatea răspunsurilor la chestionar: Indicatorul de frecvenţă 83
Materialele testului 84
Licenţierea 86

CAPITOLUL 3. Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M 87

Descrierea suprafactorului Extraversie 89
Scalele şi faţetele extraversiei 91
E1: Activism 91
E2: Optimism 91
E3: Umor 92
E4: Abilitate interpersonală 93
E5: Afirmare personală 93
Descrierea suprafactorului Maturitate 95
Scalele şi faţetele Maturităţii 96
 M1: Respect 96
M2: Adaptare 97
M3: Prietenie 97
M4: Forţa inhibiţiei 98
M5: Forţa eului 98
Descrierea suprafactorului Agreabilitate 100
Scalele şi faţetele Agreabilităţii 101
A1: Altruism 101
A2: Romantism 102
A3: Căldură afectivă 103
A4: Empatie 103
A5: Onestitate 104
Descrierea suprafactorului Conştiinciozitate 105
Scalele şi faţetele conştiinciozităţii 106
C1: Voinţa, perseverare 106
C2: Spirit de perfecţiune 107
C3. Raţionalitate 108
C4. Planificare 109
C5. Auto-disciplină 110
Descrierea suprafactorului Autoactualizare 110
Scalele şi faţetele auto-actualizării 112
Ac1: Aprofundare 112
Ac2: Toleranţă 113
Ac3: Rafinare 114
Ac4: Independenţă 115
Ac5: Creativitate 116

CAPITOLUL 4. Indici statistici de start. Normarea 118

Descrierea eşantioanelor 118
Indici statistici de start 120

CAPITOLUL 5. Calităţi psihometrice ale ABCD-M 125

I. Fidelitatea ABCD-M 125
Consistenţa internă 126
Stabilitatea test-retest 128
II. Validitatea ABCD-M 129
Validitatea de conţinut 130
Intercorelaţiile scalelor ABCD-M 130
III. Structura factorială a ABCD - M 134
Validitatea de construct 137
Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic al Big Five. NEO-PI-R 137
 Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului Big Five. BFQ 146
Corelaţii cu indicatori adjectivali ai modelului Big Five. BFA 149
Corelaţii cu modele factoriale ale personalităţii. Scalele Eysenck pentru Adulţi,
EPQ-R şi IVE 149
Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI 155
Corelaţii cu indicatori de personalitate. NPQ 158
Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI 162
Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI 164
Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI 167
Corelaţii cu indicatori ai furiei şi agresivităţii. STAXI-2 169
Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS 171

CAPITOLUL 6. Administrare şi scorare. Date privind interpretarea 174

Administrarea testului 174
Scoruri brute şi scoruri standardizate 177
Interpretarea scorurilor scalelor 179

CAPITOLUL 7. Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz 191

ABCD-M în contextul psihologiei organizaţionale şi al resurselor umane 191
ABCD-M în contextul psihologiei clinice şi consilierii psihologice 201
ABCD-M în contextul psihologiei şi consilierii educaţionale 208

CAPITOLUL 8. Integrare teoretică 217

BIBLIOGRAFIE 222
ANEXE
ANEXA 1. Itemii scalelor ABCD-M şi grila de scorare 236
ANEXA 2. Sinteza rezultatelor 243
ANEXA 3. Glosar de termeni 245
ANEXA 4. Etalon populaţie generală adultă 261
ANEXA 5. Etalon populaţie adultă feminină 264
ANEXA 6. Etalon populaţie adultă masculină 267
INTRODUCERE
ABCD-M este primul chestionar de personalitate
în cadrul limbii române care respectă în mod sis-
tematic abordarea psiho-lexicală a ipotezei psiho-
lingvistice privind personalitatea: criteriile după
care oamenii evaluează în mod spontan şi coerent
propriul comportament şi pe cel al semenilor sunt
encodate în mod specific în limbaj. Acest lucru face
ca limbajul să reţină în mod implicit aceste aspecte
cheie în funcţie de care se face judecata şi, în acelaşi
timp, să ne putem aştepta la descoperirea unor ca-
racteristici general umane, dar şi la existenţa unui
specific cultural care dă sens diferenţei specifice în-
tre diversele culturi.
Chestionarul permite o măsurare concisă şi perfect
adaptată mentalului autocton, a celor cinci mari
domenii ale personalităţii şi a unora dintre cele mai
importante trăsături sau faţete ce definesc aceste
macro-dimensiuni.
Chestionarul permite ca prin cele 5 scale destinate
celor cinci mari domenii şi prin cele 25 de scale
destinate trăsăturilor, să se realizeze o evaluare
cuprinzătoare a personalităţii adulte, stabilizate.
Chestionarul este destinat în general evaluării
personalităţii normale şi poate concura cu
instrumentele care permit o adâncire a nivelului
de interpretare până la nivelul funcţionării eului şi
a dinamicii intrapsihice. Din această perspectivă,
chestionarul ABCD-M poate fi utilizat cu succes
şi în evaluările clinice şi medicale, precum şi în
cercetare.
Chestionarul românesc big five ABCD-M este o
formă concisă, ce cuprinde 150 de itemi construiţi
la persoana I singular, scurţi, cu un limbaj firesc şi
accesibil unui vorbitor de limbă română cu nivel de
şcolarizare elementar. Există un indice de evaluare a
validării profilului.
 8
ABCD-M
Rezultatele la test pot fi evaluate cu ajutorul unui
etalon construit pe un eşantion normativ (2007
– 2008). Profilul este reprezentabil într-o formă
elaborată, cu reprezentarea în profil a fiecăreia
dintre scalele chestionarului. De asemenea, pentru
evaluările de tip filtru, este posibilă prezentarea
rezultatelor într-o formă concisă, rezumativă.
Chestionarul integrează date de cercetare
desfăşurate pe o perioadă de 15 ani, în care au
participat aproximativ 10.000 de subiecţi. Studiile
psiho-lexicale şi cele centrate pe experimentarea
chestionarului s-au desfăşurat reiterativ, între
1994 -2008, cu scopul stabilizării atât a soluţiei
factoriale, cât şi a formei prezente a chestionarului.
Aceste studii au fost conduse şi concepute de
Mihaela Minulescu, care a constituit şi coordonat
în diferite etape echipele de cercetare, astfel: 1994
- 1995 (Minulescu M., Ciobănescu D., Şerban B.,
Popa M., Almăjan L., Ormindan C.), 1996 – 1997
(Minulescu M.), 1998 - 1999 (Minulescu M.), 1999
– 2000 (Minulescu M., Ionescu, C.), 2000 – 2001
(Minulescu M.), 2001 – 2002 (Minulescu M.), 2004
- 2005 (Minulescu M.), 2006 - 2007 (Minulescu
M., Iliescu D.), 2007 – 2008 (Minulescu M., Iliescu
D.).
Aceste cercetări au făcut obiectul unor comunicări
ştiinţifice: Big Five model and self-image in adolescence,
Workshop internaţional Trends in Psychology of
Personality, october, Univeristatea Babeş-Bolyai
şi The McDonnell Program for the Advancement
of Psychology in Romania, , Cluj-Napoca, 2001;
Replicarea cercetării psiholexicale în limba română,
2002, Conferinţa Naţională de Psihologie,
Neptun; Replicare modelului psiholingvistic în limba
română. Chestionarul ABCD-M, 2003, Sesiunea
de comunicări ştiinţifice a Facultăţii de Sociologie
– Psihologie, Universitatea Spiru Haret; A lexical
replication of Five Factor Model in Romanian
language. ABCD-M R questionnaire, The 9th
European Conference on Psychological Assessment
(ECPA9) Symposium 2).
De asemenea, datele de cercetare şi chestionarul au
fost prezentate în cadrul mai multor articole sau
capitole apărute în reviste şi lucrări de specialitate,
astfel: Minulescu M., 1995, Metaphors vs. Single-
Terms in Expressing and Assessing Personality,
European Journal of Psychological Assessment, 11,
supl. 1, 64-69; Minulescu M., 1996, Chestionarele
de personalitate în evaluarea psihologică, Bucureşti
Editura Garrel; Minulescu M., 1997, Replicarea
modelului Big Five în limba română. Specificul socio-
cultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul
ABCD-M, în M. Zlate, Psihologia vieţii cotidiene,
Iaşi, Polirom; Minulescu M., 2002, Evaluarea
trăsăturilor de personalitate şi comportamentale, în
Dimensiunea psihosocială a Practicii Medicale, B.
Luban-Plozza, B. Iamandescu (editori), Bucureşti,
Ed. Infomedica; Minulescu M., 2003, Psihodiagnoza
modernă. Chestionarele de personalitate, Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine; Iliescu
D., Minulescu M., Nedelcea C., 2005, Manualul
testului de personalitate FF-NPQ, Bucureşti, Editura
PsihoCover; Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M.,
 9
Introducere
(2006) New alternatives in personality assessment.
NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire.
Validation and standardization for the Romanian
population. Psihologia Resurselor Umane, Volumul
4, nr. 1; Minulescu M., 2007, Big-Five or Big-Six? A
Romanian exploratory study based on a nonverbal
measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5,
2007;
Manualul prezintă modelul conceptual Big Five între
paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale
în cadrul capitolului 1; Capitolul 2 cuprinde date
privind replicarea în limba română a modelului big-
five precum şi descrierea chestionarului românesc BF,
ABCD-M. Datele privind scalele majore şi scalele
faţetelor sunt prezentate in extenso în Capitolul 3
al Manualului. Aplicarea pe eşantionul normativ
a fost asigurată de D&D Research România, iar
procesarea şi interpretarea datelor statistice a fost
realizată de colaboratorul nostru, Dragoş Iliescu.
Datele psiholmetrice sunt prezentate distinct în
cadrul capitolelor 4 şi 5 ale Manualului, astfel: datele
privind normarea, descrierea eşantionului normativ
şi distribuţia pe diverse cote fac subiectul Capitolului
4; indici psihometrici referitori la fidelitatea
instrumentului (fidelitate (coeficient Alpha şi
fidelitatea test-retest) precum şi la validarea de
conţinut şi de construct apar prezentate şi discutate
în Capitol 5. Capitolul 6 prezintă informaţii privind
administrarea şi scorarea testului. Capitolul 7 este
dedicat aspectelor care se referă la interpretarea şi
utilizarea chestionarului, respectiv câteva studii de
caz şi condiţiile de utilizare a instrumentului ABCD-
M în sfera psihologiei aplicative (psihologia muncii,
evaluarea clinică, precum şi psihologia educaţională
şi consilierea psihologică). Ultimul capitol 8, ni
se pare cel mai important pentru că este dedicat
discutării unui nou cadru teoretic explicativ pentru
personalitate constituit din perspectiva cercetărilor
care au condus la construirea ABCD-M dar şi a
cercetărilor întreprinse cu ajutorul ABCD-M. Acest
ultim capitol încercă să schiţeze o un „ochi lacustru”,
o lupă prin care să putem înţelege prin datele oferite
de acest instrument personalitatea în dinamica sa
interioară, mai nuanţat şi mai în adâncime decât ne
putem aştepta de la un chestionar.
Dorinţa noastră este ca ABCD-M să fie mai mult
decât un test psihometric bine pus la punct, să poată
răspunde, aşa cum sperăm că o va face, bogăţiei de
întrebări, sau măcar pentru o parte dintre ele, pe
care ni le putem în faţa misterului fiinţei umane.
Prezentăm în mod succint în Tabelul I.1
dimensiunile majore şi trăsăturile acestora evaluate
de Chestionarul ABCD-M.
ABCD-M este constituit ca un instrument solid care
permite o varietate de evaluări în toate domeniile
psihologiei aplicative, inclusiv o evaluare suplă şi de
adâncime a condiţiei psihice a persoanei necesară în
abordări clinice sau în cercetare.
Îmi face plăcere ca încă din debutul acestei cărţi
mulţumesc tuturor colaboratorilor, fiecăruia în
parte, cu ajutorul cărora am realizat diversele etape
ale construirii acestui instrument, precum şi tuturor
Tabelul I.1. Domenii şi faţete evaluate de Chestionarul persoanelor care şi-au sacrificat o oră din viaţă ca să
ABCD-M
răspundă la test şi astfel au contribuit la întregirea
Domenii: Faţetele Agreabilităţii lui.
E: Extraversie A1: Altruism
M: Maturitate A2: Romantism
A: Agreabilitate A3: Căldură afectivă
În mod deosebit în mulţumesc colegului Dragoş
C: Conştiinciozitate A4: Empatie Iliescu, al cărui suport în organizarea cercetării
Ac: Actualizare A5:Onestitate normative şi în finalizarea rezultatelor este nepreţuit.
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii Nu în ultimul rând, adresez mulţumiri companiei
E1: Activism C1: Voinţă şi perseverenţă D & D Research, cu ajutorul căreia s-a putut pilota
E2: Optimism C2: Spirit de perfecţiune
întreaga cercetre normativă şi testul a văzut lumina
E3: Umor C3: Raţionalitate
E4: Abilitate interpersonală C4: Planificare tiparului.
E5: Afirmare personală C5: Auto-disciplină
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării Mihaela Minulescu
M1: Respect Ac1: Aprofundare Bucureşti, mai, 2008
M2: Adaptare Ac2: Toleranţă
M3: Prietenie Ac3: Rafinare
M4: Forţa inhibiţiei Ac4: Independenţă
M5: Forţa eului Ac5: Creativitate
CAPITOLUL 1
Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările
tradiţionale
Scopul declarat al cercetărilor dedicate structurării
domeniului trăsăturilor de personalitate este să
identifice şi catalogheze toate trăsăturile relevante
posibile şi să aducă aceste trăsături într-un sistem
care să poată fi gestionat. Vom prezenta, pe scurt
situaţia cercetărilor tradiţionale şi a celor psiho-
lexicale bazate pe ipoteza psiho-lingvistică.
Cercetările din domeniul celor cinci suprafactori ai
personalităţii se întind pe o perioadă de peste un secol,
considerând ca punct de plecare munca de cercetare
a lui Sir Francis Galton vs. modelele contemporane
dezvoltate în secolul XXI. Intuiţia genialului om
de ştiinţă viza ipoteza psiholingvistică: cele mai
relevante social şi mai proeminente caracteristici /
diferenţe de personalitate din vieţile oamenilor vor
ajunge să fie în timp encodate în limbajul lor.
Acest lucru va conduce, încă din prima jumătate a
secolului XX, la ideea construirii unei taxonomii
cuprinzătoare privind trăsăturile umane pornind
de la cercetarea limbajului. Evoluţia demersurilor
bazate pe ipoteza lexicală a cunoscut momente de
creştere şi declin, premise îmbucurătoare, afirmări
riguroase dar şi cu momente de instabilitate.
 12
ABCD-M
Ipoteza psiholingvistică şi cercetările
timpurii aferente acesteia
Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages
La începutul secolului al XX-lea, după încercările
nesistematice ale lui Galton şi ulterior exprimarea
explicită a ipotezei lexicale realizată de Klages în
1926, Fransiska Baumgarten (1883 - 1970) reali-
zează un studiu ce urmărea să verifice afirmaţia lui
Klages referitor la existenţa exista în limba germană
a unui număr de aproximativ 4.000 de cuvinte ce
ar descrie „stări interne” ale individului. Baumgar-
ten culege termeni descriptori de personalitate din
diferite dicţionare germane, precum şi din lucrările
unor caracterologi germani ai vremii. Ea selectează
doar termenii cei mai frecvenţi, alegere pe care o re-
alizează după propria judecată, fără vreun criteriu
definit. După realizarea selecţiei nu urmează clasi-
ficarea termenilor. Baumgarten alcătuieşte o listă cu
941 de adjective şi 688 de substantive, fără să ţină
cont de caracterul descriptiv sau pur evaluator al
termenului.
Lista dezvoltată de cercetătoarea germană a avut
un impact slab în Germania anului 1933, însă a
influenţat munca primilor cercetători americani
care au consultat dicţionarul cu scopul definit de a
inventaria termenii descriptori ai personalităţii.
Cercetările lui Allport şi Odbert
Allport şi Odbert au publicat în 1936 lucrarea „Trait
Names: A Psycholexical Study”, în care au prezen-
tat rezultatele muncii de construire a unei liste de
termeni relevanţi pentru descrierea personalităţii.
Ei au examinat „Webster’s New International Dic-
tionary” (1925), dicţionar ce conţinea 550.000 de
termeni distincţi.
Criteriul folosit de Allport şi Odbert pentru selec-
tarea termenilor din dicţionar a fost gradul în care
aceştia posedau capacitatea de a diferenţia, respectiv
de a distinge comportamentul unei fiinţe umane de
comportamentul alteia, urmărindu-se scăderea nu-
mărului de termeni care se referă la comportamente
comune. Au fost preferate adjectivele în defavoarea
substantivelor, care au fost incluse în listă doar când
nu exista un adjectiv sau un participiu corespon-
dent. Au fost adăugate o serie de cuvinte din argou
(neincluse în dicţionarul folosit) şi s-a ajuns în final
la o listă cuprinzând 18.000 de cuvinte. Cu toate că
autorii au selectat doar formele cele mai comune ale
unui termen (atunci când existau mai multe varian-
te), numărul termenilor era foarte mare (la aceasta a
contribuit şi faptul că au fost luate în considerare şi
cuvinte neuzuale şi derivate).
Referindu-se la setul de termeni obţinut, autorii
remarcă faptul că „probabil jumătate din termeni
par străini şi nefamiliari unui cititor american”.
 13
Fundamente teoretice
Cuvintele au fost împărţite în patru categorii sau
„coloane”. Prima coloană conţine 4.504 termeni
neutri desemnând posibile trăsături personale,
definite ca „tendinţe determinante generalizate şi
personalizate, precum şi moduri stabile de adaptare
a individului la mediul său”. Trebuie remarcat
faptul că definirea trăsăturilor stabile ca fiind cauze
interne a ghidat cercetările privind taxonomiile de
personalitate de mai târziu.
În coloana a doua au fost incluse cuvintele desemnând
stările tranzitorii sau activităţile temporare. În acest
caz numărul de termeni s-a cifrat la 4.541. Cel
mai des cuvintele din cea de-a doua coloană erau
participii derivate din verbe.
În coloana a treia au fost incluşi termeni definiţi ca
acoperind judecăţi sociale sau caracteriale, influenţe
asupra celorlalţi. În acest caz, referenţii termenilor
sunt evaluările sociale mai degrabă decât dispoziţiile
neuropsihice (5.226 de termeni).
Ultima categorie conţinea patru subcategorii cu un
total de 3.682 de cuvinte. Erau strânse aici cuvintele
ce se refereau la calităţi fizice, capacităţi şi talente,
precum şi cele cu relevanţă îndoielnică pentru
personalitate, alături de cuvinte ce nu au putut fi
incluse în primele trei categorii.
Autorii au arătat faptul că unele cuvinte puteau fi
clasificate în mai mult de o singură categorie şi că de
aceea unele clasificări au fost făcute arbitrar. În scopul
micşorării caracterului arbitrar al clasificării, lista a
fost dată spre evaluare unui număr de trei judecători
independenţi. În urma examinării rezultatelor s-
a constatat că, din păcate, fiecare judecător a tins
spre o categorie favorită în care a plasat un număr
mare de cuvinte. În medie, acordul dintre cei trei
judecători privind 300 de termeni reprezentativi
selectaţi a fost de 47 %. A suplimentat-o cu termeni
din cea de-a treia ediţie a dicţionarului „Webster”.
Prima menţionare publică a modelului de cinci mari
factori ai personalităţii datează din 1933, odată cu
conferinţa lui L.L.Thurstone adresată A.P.A. În
1934, realizează un studiu ale cărui concluzii anticipă
în mare măsură cercetările moderne. Utilizează
o listă cu 60 de adjective pe care a experimentat-
o pe un lot de 1.300 de subiecţi cărora le-a cerut
să sublinieze adjectivul pe care l-ar folosi într-o
conversaţie în care ar descrie pe cineva cunoscut.
Coeficienţii de corelaţie pentru cei 60 de termeni-
trăsături de personalitate au fost prelucraţi prin
analiza factorială, iar rezultatul a fost surprinzător.
„Am descoperit ”, spune Thurstone, „că întreaga
listă poate fi caracterizată utilizând un număr de
cinci factori”. După ce îşi manifestă surprinderea
în legătură cu numărul mic de factori relevanţi,
Thurstone afirmă: „Faptele m-au condus la a crede
că descrierea ştiinţifică a personalităţii ar putea să nu
fie atât de complexă cum s-ar părea”. E de neînţeles
de ce Thurstone nu a continuat demersul său în
această direcţie, preferând să reanalizeze scalele
construite de Guilford.
 14
ABCD-M
Cercetările lui R.B.Cattell
Pornind de la lista de termeni obţinută de Allport
şi Odbert, Cattell a încercat să dezvolte un model
multidimensional al structurii personalităţii, pentru
a descoperii dimensiunile majore ale acesteia.
Pentru a face posibilă punerea în evidenţă a unei
structuri trebuia ca iniţial să se reducă numărul
de termeni descriptori până la o mărime posibil
de măsurat. Această fază a cercetării este deosebit
de importantă deoarece de aici s-au pus bazele
sistemului de descriere a personalităţii dezvoltat
de Cattell şi, pe de altă parte, tot din această sursă
s-a asigurat selecţia iniţială a itemilor pentru alţi
cercetători.
Importanţi pentru lucrarea de faţă sunt paşii reducţiei
semantice întreprinşi de Cattell. Datorită interesului
său pentru ceea ce constituiau trăsăturile stabile ale
personalităţii, autorul se centrează asupra primei
categorii de termeni din lista lui Allport şi Odbert.
Astfel, Cattell consideră această primă categorie de
termeni-descriptori (în număr de 4.504) universul
conţinuturilor descriptive ale personalităţii. Cu
toate acestea, el adaugă 100 de termeni desemnând
stări temporare, termeni pe care îi consideră potriviţi
pentru descrierea personalităţii.
Termenii similari din punct de vedere semantic au
fost grupaţi drept sinonime sub un cuvânt cheie,
în scopul reducerii numărului de caracteristici ale
personalităţii ce trebuiau separat examinate. Cattell
afirmă despre această etapă că, practic, doi cercetători
(un psiholog şi un specialist în literatură) au ajuns
la aceeaşi listă de sinonime (nu e furnizată nici o
informaţie despre nivelul acordului dintre cei). De
asemenea, nici criteriul sinonimiei, definit riguros
în lucrarea lui Cattell, nu a fost respectat întocmai,
numărul de sinonime ale unui cuvânt cheie variind
între 24 şi 48.
La fiecare cluster astfel obţinut, Cattell a adăugat un
antonim pentru fiecare termen. Pentru termenii ce
păreau a reflecta trăsături motivaţionale sau abilităţi
nu s-au adăugat antonime, deoarece autorul le-a
considerat a fi trăsături unipolare ce pot varia doar
în intensitate. În afară de aceştia, alţi 25 de clusteri
nu au fost împerecheaţi cu antonime, fiind lăsaţi
unipolari. S-a ajuns astfel la un număr de 160 de
clusteri, cei mai mulţi fiind bipolari.
Din fiecare cluster, pentru a reduce numărul de
termeni, au fost selectate 13 cuvinte ce au fost
etichetate printr-un cuvânt cheie. În acel moment,
Cattell a reuşit să reducă mai mult de jumătate din
termenii listei originale.
În încercarea de a examina colecţia sa de variabile
ale personalităţii, din punctul de vedere al
exhaustivităţii acesteia, Cattell a efectuat o trecere
în revistă a teoriilor privind personalitatea şi mai
ales a studiilor factoriale, tipologiilor şi testelor de
personalitate. În urma analizei, autorul a constatat
că lista era completă, lipsind doar un factor de
emoţionalitate (instituit de Burt) şi câteva trăsături
 15
Fundamente teoretice
asociate patologiei emotive şi psihotice. Considerând
că trăsăturile referitoare la abilităţi sunt slab
reprezentate, Cattell adaugă la cei 160 de clusteri
elemente privind inteligenţa generală (Spearman),
nouă abilităţi speciale şi 11 arii motivaţionale.
Pentru a reduce setul de160 de clusteri obţinuţi,
Cattell s-a hotărât să folosească date empirice
obţinute de la 100 de subiecţi. Este dificil de apreciat
numărul de persoane implicate în studiu, deoarece
pentru cei 100 de indivizi din eşantion s-au obţinut
scoruri din partea unui individ apropiat persoanei
dar fără să fie puternic implicat emoţional sau din
partea a doi colegi. Fiecare membru al acestui juriu
a fost instruit să indice dacă persoana ţintă ar putea
fi descrisă mai bine de o parte sau alta a trăsăturilor
clusterilor sau să decidă dacă persoana ar putea
fi plasată deasupra sau dedesubtul mediei acelei
trăsături (probabil prima instrucţiune se referea la
clusterii bipolari, în timp ce ultima acţiona în cazul
clusterilor unipolari). Cele 171 de variabile au fost
corelate la nivelul eşantionului de 100 de subiecţi
rezultând o matrice cu 14.535 de corelaţii.
Cattell a urmărit să identifice un set de 30-40 de
variabile reprezentative care să conţină cât mai
mulţi din cei 171 de clusteri. Pentru aceasta au fost
stabilite două limite arbitrare: dacă două variabile
corelau la un coeficient de cel puţin .45 atunci
ele erau considerate ca formând un cluster; dacă
variabilele corelau cu un coeficient de .84 atunci ele
erau considerate a fi identice.
Trecând printr-o procedură insuficient specificată,
Cattell ajunge la un set de 67 de clusteri (cu toate
că mai târziu el se va referi la 69 de clusteri).
John, Angleitner şi Ostendorf, 1988, consideră
că procedura urmată de Cattell în acest caz este
nereplicabilă.
În continuare, Cattell urmăreşte reducerea listei de
clusteri, consultând publicaţiile psihologice şi alte
studii empirice. Rezultatul a fost alcătuirea unei
liste de 50 de clusteri care au fost ulterior aranjaţi
în 20 de „sectoare ale personalităţii”, interpretate de
Cattell ca fiind „bine cunoscute sindroame chimice”.
Primele 12 sectoare corespund aproape exact
celor 12 factori identificaţi de Cattell prin analiza
factorială a scorurilor la trăsături.
În revizuirea listei de 69 de clusteri, autorul foloseşte
literatura psihologică a vremii, reţinând pe baza
confirmărilor găsite în ea doar 58 de clusteri.
De asemenea, comparând cu datele altor cercetători
(combinând clusterii pe baza unor variabile mai
cuprinzătoare provenite din alte studii) şi eliminând
alte 6 grupări, Cattell ajunge la 39 de clusteri
confirmaţi şi de alte cercetări. Trecând printr-o serie
de adăugiri şi apoi eliminări, se ajunge la un număr
de 35, 36 şi după aceea 42 de clusteri.
Păstrând lista de 35 de clusteri, autorul începe primul
studiu factorial în scopul identificării dimensiunilor
majore ale personalităţii reprezentate în limbaj.
 16
ABCD-M
Pentru aceasta sunt recrutate 13 grupe de 16
bărbaţi (adulţi). Cei 16 membri ai unui grup sunt
clasificaţi în ordine, pentru fiecare variabilă, de către
doi judecători (judecătorii erau antrenaţi, la nevoie,
până când coeficientul de corelaţie privind acordul
dintre ei atingea .6). Cattell interpretează 12 factori
rotiţi oblic. S-a observat însă faptul că ultimii trei
factori nu aveau nici o încărcătură peste .3 şi nici
un factor după cel de-al cincilea nu avea încărcături
ale unor variabile care să nu fi apărut în primii cinci
factori.
În studiile ce au urmat, Cattell a afirmat că ar
fi replicat cei 12 factori, pe care i-a folosit apoi
ca fundament pentru sistemul său teoretic şi de
măsurare a personalităţii. Trebuie menţionat faptul
că reanalizarea cercetărilor lui Cattell de către alţi
cercetători (Aigeman şi Naomi Takemato-Chock,
1981) nu a confirmat numărul şi natura factorilor
propuşi de acesta, cei 12 factori neputând fi replicaţi
până acum.
Munca lui Cattell a fost însă stimulativă pentru alţi
cercetători ai personalităţii interesaţi de structura
scorurilor atribuite unor trăsături. Cercetările lui
D.W. Fiske sunt ulterior extinse de cercetători
precum Norman (1967), Smith (1967), Goldberg
(1981) şi McCrae şi Costa (1987). Fiske a construit
descrieri simplificate pentru 22 de variabile din lista
lui Cattell pe care le-a folosit pentru a obţine scoruri
de la un lot de 128 de subiecţi. Structurile factoriale
derivate din autoevaluări, evaluări interpersonale
etc. s-au dovedit a fi foarte asemănătoare, sugerând
cinci factori recurenţi. Denumirile date de Fiske
celor cinci factori nu s-au dovedit a fi suficient de
evocative şi simple, şi nici în deplin în raport cu
conţinuturile lor ca să şi rămână ca denumiri cheie.
Astfel, Fiske denumeşte factorul I „Confident Self-
Expression”, pe cel de-al II-lea, „Social Adaptability”,
pe al III-lea, „Conformity”, pe al IV-lea, „Emotional
Control” şi pe al V-lea, „Inquiring Intellect”. La fel ca
Thurstone, Fiske nu şi-a continuat cercetările.
Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman
Părinţi recunoscuţi ai modelului Big Five sunt
consideraţi cercetătorii americani Tuges şi Christal.
Ei au analizat în 1961, descoperirile prezentate
în diferite studii ce au utilizat seturi de variabile
alcătuite de Cattell (inclusiv variabilele folosite de
Fiske). Rezultatele lor au constat din punerea în
evidenţă a cinci factori replicabili. Cercetările s-au
desfăşurat în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor
Unite, între anii 1954 şi 1961.
Cei cinci factori relevaţi de studiile lui Tuges şi
Christal au fost denumiţi de autori: factorul I
– „Surgency”, factorul al II-lea, „Agreeableness”,
factorul al III-lea,„Dependability”, factorul al IV-lea,
„Emotional Stability” şi factorul al V-lea, „Culture”.
Cei cinci factori aveau mult în comun cu primii
cinci factori obţinuţi de Cattell.
 17
Fundamente teoretice
De o mare importanţă în evoluţia cercetărilor de
tip Big Five au fost studiile lui Lewis Norman în
perioada anilor 70. Acesta şi-a pornit demersurile
de pe o poziţie de scepticism şi din dorinţa de a
înlocui modelele existente cu unul mai cuprinzător.
Cercetătorul reia munca de selecţie a termenilor din
dicţionar, lucrând la extinderea listei de descriptori
alcătuită de Allport şi Odbert şi foloseşte în
acest scop „Webster’s Third New International
Dictionary”.
Cei mai mulţi din cei 9.046 de termeni adiţionali
pe care îi găseşte erau variaţii prin sufix sau prefix
ale termenilor deja incluşi în listă, astfel că Norman
adaugă la lista originală doar un număr de 171
de termeni, rezultând în final o listă de 18.125 de
cuvinte.
Pentru a elimina termenii nepotriviţi, Norman
foloseşte patru criterii - categorii denumite: trăsături
biofizice stabile, activităţi şi stări temporare, efecte,
relaţii şi roluri sociale, termeni de exclus. În ultima
categorie, Norman introduce termenii evaluativi,
pe cei anatomici şi fizici, termenii obscuri, vagi şi
ambigui. Eliminând din primele trei clase aceşti
termeni, împreună cu termenii dificili sau argotici,
Norman reuşeşte să reducă lista iniţială cu mai mult
de 50%.
Cei 9.091 de termeni rămaşi au fost păstraţi în cele
trei categorii menţionate, fiecare categorie fiind
subîmpărţită în trei subcategorii: termeni primari,
termenii moderat dificili, termeni colocviali, argotici
etc.
Lista elaborată de Norman a servit drept funda-
ment pentru cele mai multe dintre taxonomiile
contemporane deoarece excluderea sau includerea
termenilor s-a realizat ţinând cont de criterii expli-
cite şi de consensul unei echipe formate din patru
judecători.
De asemenea, Norman a acumulat date de evaluare
folosind un set de 2.800 de termeni desemnând
trăsături. În acest scop, a administrat liste de 200
de cuvinte (14 la număr) la două loturi diferite de
subiecţi alcătuite din 50 de bărbaţi şi 50 de femei
(studenţi). Aceştia au fost instruiţi să scrie un
sinonim sau să dea o scurtă definiţie fiecărui termen
al listei sau să bifeze termenii pe care nu îi cunosc.
De asemenea, li s-a cerut să evalueze măsura în
care termenii puteau fi folosiţi în autodescriere, în
descrierea unui prieten, a unui neutru sau a unui
individ considerat dezagreabil. În final subiecţii
trebuiau să evalueze dezirabilitatea socială a fiecărui
termen.
În urma acestui studiu, aproximativ 1.200 de termeni
au fost excluşi pe baza gradului de dificultate ridicat
(cf. aprecierilor subiecţilor), a scorurilor extreme în
autoevaluări sau a caracterului lor argotic.
Eşantionul de descriptori a fost apoi folosit în
două modalităţi. În 1963, Norman a publicat un
studiu (considerat astăzi clasic) ce replica structura
 18
ABCD-M
factorială cu 5 factori (denumită de el Big Five). De
asemenea, interesat de natura şi compoziţia internă
a celor cinci factori mari, Norman sortează raţional
cei aproape 1.600 de termeni în 10 clase largi, câte
o clasă pentru fiecare dintre cei doi poli ai fiecărei
dimensiuni (termenii au fost amplasaţi folosind
rezultatele analizei factoriale).
Cu toate că Norman a selectat un număr egal de
markeri pentru fiecare factor, sortarea sa a arătat
că cei 5 suprafactori nu reprezintă domenii egale
ca întindere în cadrul descriptorilor personalităţii
din limba engleză. Numărul de termeni pe factor
varia, în urma analizei factoriale, de la un nivel de
64 de termeni pentru factorul al IV-lea până la 274
pentru factorul al II-lea (media era 155 de termeni
pe factor).
Îngustând categoriile semantice pe fiecare factor,
autorul obţine subcategorii (de exemplu, 3 factori
pentru Nevrotism: anxietate, insecuritate şi mila
faţă de sine). Numărul subcategoriilor a fost inegal
pe diferiţi suprafactori astfel încât Norman ajunge la
75 de categorii de nivel mediu (unele cuprinzând un
număr însemnat de termeni). Pentru obţinerea unui
al treilea nivel de categorizare, autorul combină cf.
criteriului sinonimiei termenii cuprinşi în cele 75 de
subcategorii obţinând 571 de seturi de sinonime.
Acest demers de cercetare l-a condus spre un model
ierarhic cu trei nivele care are o mare valoare euristică
în ce priveşte cercetările ulterioare.
Totuşi, nu trebuie uitat faptul că autorul a plecat de
la cele 22 de variabile ale lui Cattell, fapt ce constituia
o constrângere impusă asupra nivelului superior al
ierarhiei alcătuite.
O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce
definim prin constructul „personalitate”?
Pentru scurt timp, în perioada anilor 1968 – 1070
apar voci, mai ales dinspre psihologia socială,
împotriva utilizării testelor de personalitate ca
instrumente valide de prezicere a comportamentului.
În celebra de-acum lucrare Psychological Assessment,
Walter Mischel susţine că testele de personalitate
nu au o capacitate de a anticipa comportamentul
care să depăşească o validitate predictivă de .30.
Comportamentul şi atitudinile nu sunt stabile
ci variază în funcţie de context afirmă psihologia
socială în creştere ca pondere în cercetările vremii, în
consecinţă devine dificil să prezici comportamentul
pe baza unor teste adresate personalităţii; în plus,
personalitatea este un construct psihologic fără
relevanţă pentru viaţa socială reală. Desigur, în
paralel se desfăşurau cercetările lui H. Gough care
privea personalitatea ca reală mai ales în planul
punerii în joc a trăsăturilor în viaţa de interrelaţie.
Ipoteza psiholingvistică este cuprinsă în ceea ce
autorul defineşte ca şi “constructe populare”.
Abia cercetările anilor 80 vor aduce o schimbare de
perspectivă: demonstrează posibilitatea anticipării
 19
Fundamente teoretice
unor modele de comportament vs. o trăsătură
punctuală. Astfel de modele cer o integrare a
unui număr mare de observaţii. Se ajunge astfel
la un acord asupra faptului că este nevoie de
agregarea variabilelor de personalitate alături de
cele situaţionale. Teoria trăsăturilor câştigă teren
recunoscut atât în psihologia personalităţii cât şi în
psihologia socială.
Odată cu sosirea primului computer la Universitatea
din Hawaii, John Digman s-a hotărât, pentru a
învăţa cum să-l folosească, să replice factorii de
personalitate obţinuţi de Cattell. Folosind variabilele
lui Cattell, Digman a crezut că a găsit opt factori
oblici, unii dintre ei diferiţi faţă de cei prezentaţi de
Cattell. Intrigat de discrepanţele dintre descoperiri,
Digman a pornit strângerea de date de evaluare,
adăugând variabile noi la setul iniţial. A ajuns,
astfel, la un număr de zece noi factori oblici care
nu concordau nici cu cei descoperiţi de Cattell,
nici cu cei din studiul său anterior. Reanalizând
datele unor studii anterioare în care se realizase
evaluarea elevilor de către profesori, Digman ajunge
la concluzia că existau şapte factori oblici puternici
pe eşantioanele folosite.
În studiile ulterioare acestuia, folosind diferite seturi
de variabile, Digman ajunge la concluzia că existau
cel puţin zece factori oblici privitori la personalitatea
copilului (şi probabil mai mulţi la adulţi).
În primăvara lui 1978, Digman ţine un curs de
analiză factorială, pentru care foloseşte un număr
de matrici de corelaţie provenite din studierea unor
abilităţi şi trăsături de personalitate (inclusiv date
provenite din studiile lui Tuges, Christal şi Norman).
Înainte de a prezenta datele studenţilor săi, Digman
efectuează o inspecţie asupra lor şi găseşte erori în
matricele lui Cattell. De asemenea, el descoperă că
atunci când şase sau mai mulţi factori sunt rotiţi,
aceştia nu mai corespund în diferitele studii, în timp
ce rotaţia a cinci factori arată o mare corespondenţă
între studii. În acest fel, Digman renunţă la modelul
său cuprinzând zece factori şi devine convins de
robusteţea celor cinci mari factori ai personalităţii.
Statuarea modelului celor cinci suprafactori:
Goldberg
În 1981, în cadrul unui simpozion desfăşurat în
Honolulu, Lewis Goldberg, Naomi Takemoto-
Chock, Andrew Comrey şi John M. Digman
prezintă o revizuire a testelor de personalitate
construite până în acea perioadă şi susţin că cele
mai promiţătoare dintre acestea par să aibă în
comun un subset de cinci factori, asemănător cu
ceea ce Norman descoperise în 1963. Din acest
moment înainte modelul de cinci suprafactori a fost
larg îmbrăţişat de cercetările moderne ceea ce a şi
condus la construirea, experimentarea şi publicarea
în 1985 a primului instrument de către Costa şi
McCrae, NEO PI.
Odată cu anii ’80, Goldberg continuă studiile
 20
ABCD-M
începute de Norman. Un prim ţel al lui Goldberg a
fost examinarea empirică a clasificărilor preliminare
realizate de Norman.
Astfel, Goldberg construieşte un inventar de
1.710 de termeni ce puteau fi folosiţi în auto- şi
heteroevaluări. Printre cei 1710 termeni (adjective)
se găseau 1431 pe care Norman i-a clasificat, anterior,
în 75 de categorii. Plecând de la autoevaluările a 187
de studenţi, Goldberg analizează corelaţiile între
scorurile celor 75 de categorii, pe baza termenilor
din categorii. Extragerea a cinci factori prin diferite
metode de extragere şi rotaţie a factorilor a condus
constant la apariţia celor cinci5 suprafactori
(coerenţi din punctul de vedere al conţinuturilor).
Împreună cu Peabody, Goldberg dezvoltă un set
de trăsături bipolare pe care le testează extern şi
intern pe diferite eşantioane. Structurile factoriale
rezultate în urma analizelor s-au dovedit a fi similare
în mare măsură, incluzând dimensiuni ortogonale:
5 (externe) sau 6 (interne).
În legătură cu aceste rezultate s-a pus problema
localizării exacte a factorilor, problemă rămasă
deschisă până astăzi. Goldberg sugerează dezvoltarea
de markeri ai factorilor pentru a rezolva această
dificultate.
În afara cercetărilor şi metodologiei echipei
olandeze, s-au realizat studii lingvistice pentru
evidenţierea numărului de factori în engleza
americană (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa
şi McCrae, 1985, Wiggins, 1979), în germană
(Angleitner, Ostendorf, John, 1990), în italiană
(Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994,
Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1994; Caprara,
Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 994), în franceză
(Marvielde, 1994), maghiară (De Raad, Smiszek,
1994), croată (Mlacic, Knezovic, 1994), a’ara, limbă
vorbită în Insulele Solomon, şi orissa, limbă vorbită
în India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond,
1979, Bond, Forgas, 1984), filipineză (Church,
Katigbak, 1989), română (Minulescu, 1994,
1996, 2002). Toate au evidenţiat soluţii factoriale
optime de cinci suprafactori, deşi nu toate au folosit
metodologia standard de selecţie. Evident, soluţiile
factoriale prezintă diferenţieri, mai ales în ceea ce
priveşte ordinea semnificaţiei (utilitatea) factorilor
pentru varianţa comportamentului vorbitorilor
diverselor limbi, dar şi în ceea ce priveşte compoziţia
intrafactorială, faţetele şi semnificaţia lor.
Abordări structurale: modele de tip
circumplex
În mod tradiţional, cercetările s-au axat pe soluţii
care aveau în vedere o structură factorială simplă;
prin urmare, rotau factorii ortogonal până în poziţia
în care, pe cât de mult posibil, variabilele erau înalt
încărcate doar într-unul dintre factori şi prezentau
încărcături scăzute pentru oricare dintre ceilalţi
patru. În modelele simple, interpretarea factorilor
se bazează pe variabilele (itemii) care au încărcătura
 21
Fundamente teoretice
lor cea mai mare în acel factor dat. Acest lucru apare
foarte limpede dacă ar fi să analizăm, de exemplu,
listele de selecţie ale testelor de tip adjective
bipolare, în care fiecare dintre cei cinci factori apare
reprezentat de un număr de trăsături (v. de exemplu
la SACBIF, câte cinci de fiecare factor).
Există însă o serie de inconveniente în situaţia în
care utilizezi datele pentru descrierea propriu-zisă
a unui comportament sau a personalităţii reale. Un
prim inconvenient stă în faptul că, empiric, nu există
astfel de structuri simple (Hendriks, Hofstee, De
Raad, 1993). De asemenea, majoritatea termenilor
care definesc una sau alta dintre dimensiuni au, în
fapt, mai mult de o singură încărcătură factorială
substanţială. Astfel de date au fost puse în evidenţă
de Hofstee, De Raad (1991), care au demonstrat
că, datorită faptului că, în genere, majoritatea
termenilor au încărcături factoriale în zona .33 - .55,
deci de semnificaţie medie, iar a doua încărcătură a
termenului are de obicei valoarea în jurul lui .25, nu
este corect ca aceasta din urmă să fie interpretată
ca nulă, adică să nu fie luată deloc în consideraţie
(distanţa între încărcătura maximă şi cea secundară
este prea mică).
Concluzia este că, din chiar extinderea datelor
empirice, majoritatea termenilor care dau substanţă
celor cinci pari dimensiuni au mai mult decât
o singură încărcătură substanţială şi nu putem
neglija, în interpretarea de fineţe, acest aspect
(majoritatea termenilor sunt amestecaţi în doi
dintre cei cinci factori, ce-i drept, având contribuţii
diferite). În plus, în mod real, numele trăsăturilor
(dimensiunilor) tinde să reprezinte amestecuri de
factori. În consecinţă, localizarea factorilor tinde să
fie instabilă, iar denumirile interpretative neechivoce
sunt greu de găsit (Hofstee, De Raad, Goldberg,
1992).
Astfel de consideraţii au dus cercetările, încă de la
începutul anilor ’80, şi spre cel de al doilea făgaş
posibil şi anume ca, ţinând cont de încărcăturile
factoriale ale diferiţilor termeni, să se construiască
modele complexe, cu o natură geometrică sub aspectul
reprezentării spaţiale, în care vectorii trăsăturilor
sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un
spaţiu bidimensional sau tridimensional.
Cea mai obişnuită versiune este modelul interper-
sonal construit de Wiggins în 1982, care se bazează
doar pe interrelaţia a doi dintre cei cinci suprafac-
tori. Acest tip de modele structural complexe au
fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui
model a fost construit IAS-R (Interpersonal Adjec-
tive Scale – Revised), ca metodă de evaluare baza-
tă pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988).
Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu:
dominant) pentru care subiectul trebuie să evalueze
gradul de adecvare cu ajutorul unei scale Likert în
opt trepte. Răspunsurile la itemi sunt cumulate, for-
mând opt scale, fiecare denumită alfabetic, ce sunt
poziţionate în direcţia inversă acelor de ceas, pe
perimetrul unui cerc; cele opt scale se dispun, deci,
de-a lungul unei structuri circumplexe determina-
te de doi factori ortogonali (două axe): dominanţa
 22
ABCD-M
(aproximativ corespunzător factorului extraversie)
şi afectivitatea (“love”, aproximativ corespunzător
factorului agreabilitate). Subiecţii primesc un glo-
sar, pentru a se evita o interpretare greşită a terme-
nilor (adjectivelor).
O altă versiune, ulterioară (1989), aparţine lui
Goldberg şi Peabody, care pun în evidenţă o
structură factorială posibilă şi complexă construită
pe baza a două modele circumplexe interconectate,
angajând interrelaţia factorilor I, II şi III.
Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai
mare şansă de identificare a unor clusteri de trăsături
care sunt, din punct de vedere semantic, coezive.
O etapă ulterioară a fost de a integra toţi suprafac-
torii şi modelele circumplexe în adevărate modele
geometrice tri-dimensionale, cvadru-dimensionale
sau penta-dimensionale. Un prim pas spre astfel de
construcţii este sfera, care are trei axe, care pot fi Ex-
traversia, Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea şi care
ar conţine atât circumplexul bifactorial al lui Wi-
ggins, cât şi modelul structurii dublu-circumplexe
al lui Goldberg şi Peabody. Din centrul sferei, ima-
ginea ar da impresia un cer înstelat, cu un număr de
galaxii care reprezintă clusterii de trăsături şi cu spa-
ţii mai mult sau mai puţin goale, conţinând câteva
stele izolate (Goldberg, 1992). O integrare comple-
tă ar însemna însă un model geometric cu cinci axe
(deci cu cinci dimensiuni). Complexitatea acestui
model s-ar apropia de fenomenul viu, intercorelarea
simultană a trăsăturilor în funcţionarea lor existen-
ţială, dar ar fi cvasi-imposibil de manipulat în plan
psihodiagnostic.
Cercetătorii italieni, pornind de la limita principală
a modelului simplu factorial, acuzat de a nu permite
o distincţie conceptuală dintre structură şi fenomen
(Perugini, 1993), disting de asemenea între nivelul
individualizării unei structuri şi nivelul reprezentării
fenomenului. În încercarea de a găsi un echilibru
între cerinţele practice care împing spre simplificarea
structurii, pe de o parte, şi complexitatea şi gradul de
reprezentativitate în model a fenomenului real, pe de
altă parte, consideră că pasul firesc în continuare este
să se adopte şi la nivelul construirii un instrument
– chestionar al personalităţii modelul circumplex.
Dintre cei care studiază această posibilitate şi au
lucrat lucrează la experimentarea unui astfel de
instrument sunt Hofstee, De Raad, Goldberg,
începând cu 1992, şi Perugini, 1993.
Modelul primei echipe de cercetare se numeşte
AB5C - (Abridged Big-Five-Dimensional Circum-
plex). În acest AB5C, fiecare trăsătură este carac-
terizată de încărcăturile sale într-un subset de doi
dintre cei cinci suprafactori. În model sunt zece ast-
fel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde 10
circumplexe bidimensionale formate luând ca bază
doi factori deodată. Pentru uşurinţa manevrării, se
utilizează nu localizarea precisă prin poziţia un-
ghiulară a fiecărei variabile a trăsăturii, ci împărţirea
planului circumplex într-un număr limitat de seg-
mente, fiecare având 30 de grade. Factorii adiţionali
 23
Fundamente teoretice
sunt inseraţi la unghiuri de 30 şi 60 de grade faţă de
fiecare dintre factorii de bază.
Instrumente de evaluare construite pe
ipoteza psiholexicală
Instrumente de evaluare pentru cei cinci
suprafactori pe baza modelului tradiţional
Dintre cele mai cunoscute chestionare construite
tradiţional pe baza modelului de cinci factori cităm:
NEO PI R, Inventarul de Personalitate revizuit
construit de Costa şi McCrae; NPQ şi FFNPQ,
chestionare de evaluare nonverbală a personalită-
ţii, construite de S.V.Paunonen şi M.C.Ashton;
ZKPQ Chestionarul Zuckerman-Kuhlman de
personalitate ca alternativă la modelul clasic de
cinci factori, construit de M. Zuckerman şi Kuhl-
man; H.P. I., Inventarul de personalitate construit
de R. Hogan şi J. Hogan; S.F.P.I., Inventarul celor
şase factori de personalitate, construit de D.Jackson
şi P.F. Tremblay.
În 1993, Ostendorf şi Angleitner realizează un
studiu comparativ pe diferite instrumente care îşi
propun să măsoare cei cinci suprafactori: NEO PI
R, PPQ, ZKPQ-III. Autorii analizează capacitatea
scalelor acestor trei chestionare de a evidenţia cei
cinci suprafactori, lucrând cu o listă de adjective,
deci un instrument derivat direct dintr-un studiu
lexical, BARS (scoruri factoriale derivate din scale
de evaluare cu 179 de adjective bipolare).
Datele relevă pentru NEO PI R capacitatea cea
mai veridică de a obţine date pentru măsurarea
celor cinci suprafactori. Celelalte două chestionare,
PPQ şi ZKPQ-III, prezintă încărcături factoriale
mai puţin clare, scalele respective fiind puternic
încărcate pentru mai mulţi factori simultan, sau nu
au nici o încărcătură factorială clară pentru vreunul
dintre cei cinci.
Astfel, de exemplu, nici una dintre cele cinci scale
ale testului PPQ (insecuritate, blândeţe, introversie,
conştiinciozitate, convenţionalism) nu prezintă o
încărcătură semnificativă pentru factorul nevrotism;
scalele insecuritate, introversie, convenţionalitate
contribuie toate semnificativ la factorul deschidere
(„intelectual“); scalele blândeţe şi introversie contri-
buie semnificativ la factorul agreabilitate. Situaţia
este asemănătoare pentru ZKPQ-III, unde nici una
dintre cele cinci scale ale testului (impulsivitate, ne-
vrotism - anxietate, agresivitate-ostilitate, activism
şi sociabilitate) nu contribuie la factorul intelectual
(deschidere); de asemenea, scalele impulsivitate şi
sociabilitate contribuie semnificativ pentru factorul
extraversie, iar scalele impulsivitate şi activism con-
tribuie semnificativ la factorul conştiinciozitate.
NEO PI R este cel mai cunoscut şi experimentat
dintre ele şi a pornit iniţial de la un model trifactorial,
ce includea doar Nevrotismul, Extraversia şi
Deschiderea la experienţă.
 24
ABCD-M
În urma studiilor lui Goldberg s.a., Costa şi McCrae
completează chestionarul cu itemi corespunzători
factorilor Agreabilitate şi Conştiinciozitate. În
aceste construcţii linia urmată de autori a fost cea
clasică, de tip raţional intuitiv, sau de tip empiric,
a construirii itemilor sau a asamblării unor itemi
deja existenţi care îşi dovedeau ulterior încărcătura
factorială specifică.
Costa şi McCrae au utilizat în studiile menite să
conducă la instrumente pentru măsurarea celor
cinci suprafactori depozitul de date oferit de
conţinuturile unor teste anterioare. De exemplu,
autorii utilizează Scalele Big Five de 40 de adjective
bipolare ale lui Goldberg, combinându-le cu un
set suplimentar de alte 40 de scale de adjective. În
combinaţie cu versiunea timpurie a testului NEO
(cu scalele: nevrotism, extraversie şi deschidere),
acestea sunt administrate subiecţilor. Rezultatele,
analizate factorial, conduc spre modelul de cinci
mari suprafactori (McCrae, 1990), factori care astfel
pot fi măsuraţi printr-un format mai tradiţional
decât listele de termeni.
Studiul realizat în continuare de cei doi americani
a introdus în chestionarul NEO PI două noi scale,
agreabilitatea şi conştiinciozitatea, astfel încât
începând din 1987 instrumentul era complet şi
considerat ca sursă primară pentru obţinerea celor
cinci factori. Studiile experimentale au urmărit
în continuare delimitarea empirică a faţetelor
factorilor şi validarea empirică, utilizând în paralel
alte chestionare (MMPI, MBTI, EPI, PRF
– Personality Research Form, GZTS, Wiggin’s
Interpersonal Adjective Scales, Block’s California
Q-Set, ACL – Gough-Heilbrun Adjective Check
List).
Instrumente de evaluare constituite pe
modelul psiho-lexical
Paradigma lexicală a abordării lingvistice a dimensi-
unilor de personalitate afirmase că analiza dicţiona-
rului limbajului natural, lexiconul unei limbi, poa-
te oferi o bază pentru o taxonomie cuprinzătoare
a trăsăturilor de personalitate (Norman, 1963); că
limbajul natural este un depozitar al descriptorilor
potenţiali pentru personalitate (Goldberg, 1981),
iar acele diferenţe care sunt cele mai semnificative în
tranzacţiile cotidiene dintre oameni este posibil să
fie encodate în limbajul lor.
Modelul de cercetare psiho-lexical este maniera
cea mai sistematică de a pune în practică ipoteza
psiho-lingvistică. El prezintă două caracteristici
importante pentru capacitatea unui instrument
construit sistematic pe această bază: este exhaustiv
în capacitatea de a capta sensuri legate de „semantica
personalităţii” şi se bazează pe limbajul comun care
permite o înţelegere nemediată a descriptorilor (De
Raad, Perugini, 2002).
Selecţia termenilor din dicţionare pune două tipuri
de probleme: 1. cum se face o astfel de selecţie; 2.
 25
Fundamente teoretice
ce tipuri de termeni – adjective, substantive, verbe
– trebuiesc incluse în itemii din chestionarele de
personalitate pentru experimentare. Nu există, de
fapt, vreo definiţie a personalităţii care să ghideze
cercetătorul în legătură cu acei termeni (cuvinte
singulare sau expresii) care au calitatea de a fi
descriptori ai personalităţii.
Majoritatea studiilor şi eforturilor sistematice s-
au axat pe adjective şi au condus în principal spre
teste sub forma unor seturi de adjective bipolare.
Metoda iniţială a pus accentul fie pe cunoştinţele
experţilor, fie pe cele ale oamenilor obişnuiţi, fie pe
o îmbinare a experienţei ştiinţifice cu experienţa
comună. Astfel, Lista de adjective bazată pe engleza
americană, construită de Goldberg în 1981 a pus
accentul pe judecata experţilor. În construirea listei
de adjective olandeze, în 1978, de către Brokken
şi germane de către Angleitner s.a., 1987, decizia
finală s-a bazat pe oamenii obişnuiţi. Experţii au
fost utilizaţi pentru a exclude iniţial anumite clase
de adjective care nu se referă la personalitate şi la
diferenţele interindividuale.
Ipoteza că adjectivele sunt descriptorii cei mai
adecvaţi şi preferaţi când se fac descrieri libere
ale personalităţii unui om (Fiske şi Cox, 1979;
Hampson, 1983; Livesley şi Bromley, 1973) a fost
însă relativizată de unele cercetări experimentale.
Astfel, De Raad (1985) care doar în 11 cazuri
dintr-un total de 113 subiecţi care trebuiau să
descrie liber un comportament, probează folosirea
adjectivelor. Asemănător, Hofstee (1990) descoperă
că, pentru olandeză, doar 27% dintre adjectivele
listei lui Brokken fac parte dintr-o listă de frecvenţe
de 720.000 cuvinte scrise şi vorbite, dintre care
unele nici măcar nu sunt prezentate ca descriptori
de personalitate. În vorbirea spontană apar nu atât
adjective, cât mai ales expresii şi propoziţii.
Fie ca alternativă, fie ca suplimentare, au fost luate
în consideraţie şi alte clase de cuvinte ca potenţiali
descriptori de personalitate precum: substantivele
(Goldberg, 1982; De Raad şi Hoskens, 1990)
şi verbele (De Raad, Mulder, Kloosterman şi
Hofstee, 1988), care pun accent pe comportament,
spre deosebire de adjective, care pun accent pe
dispoziţie.
Altă direcţie în construirea chestionarelor Big
Five este cea care preferă propoziţii (Bromley,
1977). Studii ca acelea ale lui Angleitner, John şi
Löhr (1986) au realizat taxonomizarea tipurilor
posibile de relaţii între conţinutul itemului şi
trăsătura de personalitate, sau Hofstee (1984), care
demonstrează că structura prototip a itemului unui
chestionar este o trăsătură de tip condiţional, deci
o predispoziţie de a se comporta într-un anume fel,
într-o situaţie specificată.
Aspectele care restrâng utilitatea adjectivelor sunt
lipsa de specificitate, nivelul înalt de abstracţie,
caracterul inferenţial (faţă de observaţie) al
atribuirii precum şi aplicabilitatea diminuată,
respectiv funcţionarea lor într-o reţea semantică de
tip asociativ care obscurizează relaţiile lor empirice
 26
ABCD-M
(Borkenau, 1984, Nisbett şi Ross, 1980). Pe de altă
parte, propoziţiile de tip comportamental au o gamă
mai restrânsă de cuprindere (generalitate) şi nivelul
de fidelitate este mai scăzut. Nivelul ridicat de
specificitate pentru comportament este argumentat
de o scăzută aplicabilitate; specificitatea situaţională,
în mod paradoxal, le poate face nefamiliare unora
dintre subiecţi.
În plan teoretic se face distincţia între: 1. specificitatea
comportamentală, diferenţiindu-se descriptorii
în abstracţi (nespecifici) şi concreţi (specifici) şi 2.
specificitatea situaţională, diferenţiind între itemi
care se referă la comportamente specifice pentru o
situaţie anume (condiţionali), faţă de cei care nu sunt
sensibili la specificul situaţional (necondiţionali).
O încercare de a clasifica limbajul personalităţii
prin intermediul specificităţii comportamentale şi
a specificităţii situaţionale a condus pe De Raad,
Mulder, Kloosterman şi Hofstee (1988) la a găsi
patru tipuri de itemi posibili pentru instrumentele
de tip Big Five: 1. adjective singulare (de exemplu,
„extravert“,„stabil“,„conştient “etc), care sunt simultan
abstracte şi necondiţionale; 2. verbe singulare (de
exemplu „se bâlbâie“, „roşeşte“, „insultă“ etc), care
sunt specifice sau concrete din punct de vedere
comportamental, dar rămân necondiţionale; 3.
propoziţii adjectivale (de exemplu, „este deschis când
se află în prezenţa altora“), care nu au specificitate
comportamentală, dar au specificitate situaţională;
4. propoziţii cu centrul de greutate pe sensul verbului
(de exemplu, „se bâlbâie când este în prezenţa unei
persoane de sex opus“) care au, prin formulare,
specificitate comportamentală şi specificitate
situaţională. Dacă propoziţiile de tip adjectival au
fost utilizate mult în chestionarele de personalitate,
ultima categorie, a propoziţiilor centrate pe verb, a
fost mai puţin studiată şi este mai puţin extinsă în
practica chestionarelor.
De fapt, în practică nu a avut loc o propriu-zisă
interferenţă sau opoziţie între cele două direcţii, ci
mai degrabă o „diviziune a muncii“, după expresia
lui Hofstee (1990), în sensul că mai ales cercetările
teoretice s-au servit de adjective, în timp ce în plan
aplicativ s-au preferat propoziţiile în construirea
chestionarelor care să studieze persoane reale. Cel
din urmă aspect se conjugă şi cu considerentul de a
nu le cere subiecţilor să facă judecăţi abstracte.
Procedura de selecţie lexicală
Procedura de obţinere a taxonomiei include mai
multe etape. Sursele de obţinere a descriptorilor de
personalitate sunt lexicoane ale limbii sau dicţionare
bilingve. Criteriile de selecţie sunt aplicate pe rând
pentru a reduce mulţimea de sute de mii de cuvinte
la un număr de cuvinte (adjective, verbe, substantive)
care să fie atât înalt specifice pentru descrierea
personalităţii, cât şi larg cunoscute vorbitorilor
limbii respective.
Criterii de selecţie. Un prim criteriu pentru
selecţia din lexicon este potenţialul ca descriptor
de personalitate. De obicei, se lucrează cu o echipă
de doi experţi care scanează independent acelaşi
 27
Fundamente teoretice
lexicon. De regulă, se scot în jur de 50% dintre
termenii din categoria avută în vedere.
Această primă listă este supusă selecţiei prin prisma
criteriului utilizării în limbajul zilnic, realizat de o
altă echipă de doi-patru experţi.
Reducerea continuă prin aplicarea unei evaluări în
funcţie de două criterii descriptive – criteriul „natură“
şi criteriul „persoană“, dezvoltate de Brokken (1978).
Criteriul natură conţine instrucţiunea de a indica
dacă adjectivul se potriveşte unei propoziţii de forma
„El/ea este … de la natură“; criteriul persoană conţi-
ne instrucţiunea de a indica dacă adjectivul poate fi
folosit pentru a răspunde la o întrebare de forma: „Ce
fel de persoană este domnul/doamna X?“
În acest moment, numărul de persoane care evaluează
independent lista de adjective pe baza celor două
criterii este mult mai mare – între 40 şi 100. Se vor
reţine în această etapă numai acele adjective care au
fost evaluate de cel puţin 50% dintre evaluatori ca
descriptive pentru personalitate.
Etapa următoare realizează o evaluare pe baza cri-
teriului „fundamentalităţii“: măsura în care un ad-
jectiv este considerat „fundamental“ vs. „superficial“.
Din nou, numărul de evaluatori este mare: între 40
şi 100.
Lista de adjective construită de Brokken a cuprins,
în etapa de experimentare, un număr de 1203 itemi
care au fost daţi pentru autoevaluare şi hetero-
evaluare (evaluarea subiectului de către o altă
persoană), constituind eşantionul de bază pentru
testul respectiv.
Alte cercetări au simţit nevoia să reducă şi mai mult
numărul de adjective şi au continuat prin aplicarea
unui criteriu compozit: selectarea treimii superioare
pentru scorurile însumate ale criteriilor natură şi
persoană (De Raad s.a., 1988). Calculând pentru
fiecare dintre scorurile la criteriile natură, persoană
şi fundamentalitate nivelul S (superior), M (mediu)
şi S (slab), în care M reprezintă 95% interval de
încredere în jurul centrului scalei, De Raad (1992)
operează încă o reducere, reţinând doar adjectivele
care, pentru toate trei criteriile, au nivelul de
încredere S, sau cel puţin două nivele S şi unul M.
Reducerea pentru verbe şi substantive, de obicei
mai puţin numeroase decât adjectivele, ajunge la un
număr rezonabil – în jur de 500 – după primele
două sau trei etape.
Acestea au fost listele care au intrat în experimenta-
re. Au fost aplicate pe un număr relativ mic de su-
biecţi. Unii cercetători au folosit numai procedeul
autoevaluărilor, alţii au folosit şi heteroevaluări. Re-
zultatele acestor subiecţi au intrat în calculele statis-
tice implicate de analiza factorială. Unii cercetători
preferă să lucreze după ce au supus datele brute unei
proceduri numite ipsatizare, menită a neutraliza
unele dintre idiosincrasiile care apar la folosirea eva-
luărilor de tip Lickert. Ipsatizarea înseamnă o stan-
dardizare pe subiect de-a lungul tuturor termenilor
(Ostendorf, 1990).
 28
ABCD-M
Alţi cercetători acuză procedura ipsatizării de faptul
că supune răspunsurile unei relative artificializări
prin efectele inerente „tendinţei centrale“, anume
eliminarea forţată a răspunsurilor extreme sau
neobişnuite, care au şi ele o semnificaţie empirică,
semnificaţie care astfel se pierde.
În construirea unui chestionar de personalitate,
viziunea complexă integrând cei cinci factori
influenţează la trei nivele (Hofstee, De Raad,
Goldberg): la nivelul itemului unde coerenţa
conceptuală a scalei poate fi verificată prin definirea
fiecărui item independent pe segmentele AB5C; la
nivelul scalei chestionarului – interpretarea scalei în
funcţie de termenii trăsăturilor va reflecta aceeaşi
definire a variabilelor în funcţie de segmentele
AB5C; chiar denumirea scalei, ca al treilea nivel de
complexitate, poate suporta o operaţie de clasificare
sistematică. Ca markeri ai factorilor au rămas doar
25 de termeni în modelul AB5C, dintre care doar
şase sunt monofactoriali (puri din punct de vedere
factorial): vorbăreţ şi tăcut pentru factorul I, gelos
care apare în factorul II, fără grijă pentru factorul
III, anxios pentru factorul IV, imaginativ pentru
factorul V. Ceilalţi 14 sunt amestecuri de doi factori;
sunt reţinute două tipuri de amestecuri: unul în care
un anumit factor joacă rolul principal şi unul în care
acelaşi factor joacă rolul secundar.
Procedura de construirea a chestionarelor
În construirea şi experimentarea chestionarului,
intenţionat a fi un instrument util pentru o gamă
largă de nivele educaţionale, care să poată evita
discriminarea anumitor oameni sau grupuri de
oameni şi să permită evaluări mai obiective, există
o procedură care normează etapele (Hendriks,
Hofstee, De Raad) astfel:
a. Itemii trebuie formulaţi la persoana a treia
singular (au avantajul de a putea fi folosiţi
atât pentru autoevaluări cât şi pentru hetero-
evaluări, obiectivând perspectiva de reflecţie
pentru autoevaluare); formularea trebuie
realizată în termeni observabili (fenomenele
pur subiective nu pot fi observate adecvat de
alţii).
b. Având în vedere, pe de o parte, faptul că unele
calificări precum „adesea“ sau „cu uşurinţă“
antrenează comparaţii cu un lot de comparaţie
relevant (indivizi bine cunoscuţi de acelaşi sex,
în jurul aceleiaşi vârste cu a subiectului) şi că,
pe de altă parte, cuvintele sau frazările dificile
limitează aplicabilitatea chestionarului la
nivele educaţionale înalte şi implică interpretări
încărcate de idiosincrasii subiective, este evitat
acest gen de itemi.
c. Se evită şi negaţiile nenaturale (cu excepţia
unora de felul „Nu poate suporta să fie
contrazis“).
d. Faţetele din AB5C trebuie înţelese într-o
manieră recursivă; pentru a defini o faţetă
specifică, se ia înţelesul comun al clusterului
compus din termenii trăsăturii, comparându-l
cu clusterul opus lui şi centrând faţeta între cei
doi clusteri adiacenţi. De exemplu, înţelesul
 29
Fundamente teoretice
faţetei I+II+ este definit de aspectele comune
de vesel, veselie, agreabil, bucuros, cordial, în
comparaţie directă cu negativist, morocănos,
neîncrezător, suspicios răuvoitor, şi se
centrează între exuberant, spontan, deschis,
pe de o parte, şi simpatetic, bine intenţionat
şi amiabil, pe de altă parte. Dintre itemii care
au fost formulaţi având acest conţinut: „Are
o vorbă bună pentru oricine“, „Îşi face uşor
prieteni“, „Se descurcă bine cu alţii“. Pentru
faţeta opusă, I-II-, dintre itemii produşi:
„Suspectează motive ascunse la ceilalţi“, „Îi ţine
la distanţă pe ceilalţi“, „Îi face pe oameni să se
simtă neconfortabil“. Pentru factorul adiacent,
I+ pur, itemii sunt de felul: „Se simte în largul
său cu alţii“, „Îşi arată sentimentele“, „Vorbeşte
cel mai mult“. Pentru faţeta adiacentă II+I+,
itemii sunt de felul: „Face complimente“, „Îi
respectă pe alţii“, „Acceptă oamenii aşa cum
sunt“.
e. Sunt adăugaţi itemi în plus pentru verbe
şi pentru factorul V (pentru a apropia
structura chestionarului de datele altor spaţii
lingvistice).
f. Se pune problema aplicabilităţii internaţionale,
deci de a se realiza o traducere adecvată la
nivelul limbilor olandeză (original), engleză,
germană şi astfel sunt selecţionaţi doar acei
itemi care nu produc traduceri ambigui sau
permit o traducere adecvată.
Sunt îndepărtaţi toţi itemii care sunt pur şi simplu
descriptivi pentru trăsătură (de exemplu,„Are multă
energie“, „Apare lipsit de logică“) şi cer din partea
subiectului o muncă de atribuire.
În planul construirii unor instrumentelor propriu-
zise, s-au constituit teste structurate în fiecare
limbă, folosind traduceri acreditate, experimentate
şi re-analizate factorial în alte spaţii lingvistice decât
cele originale. De asemenea, un demers singural a
încercat construirea unui chestionar simultan în trei
limbi utilizând modelele circumplexe.
Ca formă, aceste instrumente sunt de două tipuri:
liste de adjective şi chestionare de personalitate.
Dintre cele mai studiate empiric şi utilizate liste de
adjective menţionăm:
- 50-BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista
de adjective Goldberg (1981), care conţine
adjective în scale bipolare; reprezintă marcării
standard pentru structura factorială Big Five şi
constă din scale de evaluare în nouă puncte (10
pentru fiecare dintre cei cinci suprafactori);
- IAS-R (Interpersonal Adjective Scales –
Revised), construită de Wiggins (1990);
- BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care
cuprinde 179 de adjective bipolare organizate în
scale;
- SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five) un
checklist care cuprinde 50 de adjective bipolare
pentru cele cinci scale, realizat de Perugi, Leone,
Galluci, Lauriola (1993).
 30
ABCD-M
- BFQ (Big Factor Questionnaire), Caprara,
Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 1993.
- FFPI, Hendricks, Hosftee, De Raad, 1997, 1999
Cercetarea europeană efectuată de Hendriks,
Hofstee, De Raad şi Angleitner a condus, din 1995,
la instrumentul FFPI (Five Factor Personality
Inventory, Inventarul de personalitate al celor
cinci mari factori), în trei versiuni standardizate:
olandeză, engleză şi germană.
FFPI este un chestionar constituit iterativ în
engleză, olandeză şi germană, din 100 de propoziţii
scurte, concrete care poate fi administrat în 10 – 15
minute. În afară de scorurile pe cei cinci factori,
chestionarul poate fi folosit pentru a se calcula
scorurile pe cele 40 de faţete bipolare care apar ca
şi amestecuri ale celor cinci factori. Chestionarul
poate fi utilizat pentru auto-evaluare dar şi pentru
evaluare de către alţii.
Cuprinde scoruri la cei cinci factori mari definiţi,
în această variantă drept: Extraversie, Agreabilitate,
Conştiinciozitate, Stabilitate emoţională şi, ultimul
factor, Autonomie. În plus faţă de aceste scale prin
FFPI por fi evaluate cele 40 de faţete bipolare
care apar ca amestec al acestor factori. Majoritatea
itemilor apar a fi amestecuri de doi factori; aceşti
termeni au o încărcătură înaltă pe un factor şi o
încărcătură secundară destul de substanţială pe un
al doilea; altfel spus, ei sunt apropiaţi de un vector
în spaţiul cu cinci dimensiuni care este poziţionat
undeva între doi dintre cei cinci factori.
Exemple de astfel de trăsături, respectiv itemi: „vesel”
(amestec între I+ cu II+, „blândeţe II+ cu I +; aceşti
termeni se disting clar de termenii specifici pentru
factori precum „extraversie” pentru I + şi agreabil”
pentru II +. Rezultatul este o partiţionare a spaţiului
trăsăturilor în 90 de „faţete” care conţin clusteri de
termeni de trăsături care sunt mult mai omogeni
decât cei 5 mari clusteri ai modelului structurii
simple tip BF. Modelul AB5C oferă instrumentului
FFPI un punct de ancorare mult mai bun pentru
interpretare în virtutea reprezentării sale nuanţate
în înţelesul trăsăturii.
Autorii subliniază legat de factorul cinci, faptul
că, în cadrul cercetărilor desfăşurate în cadrul
paradigmei psiho-lexicale, cel de al V-lea factor este
relativ instabil. Instabilitatea se manifestă nu numai
la nivelul definirii (iniţial denumit „cultură” – Tupes
şi Christal, 1961, apoi „intelect” – Goldberg, 1990,
Ostendorf,1990, „creativitate” – Johnson, 1994,
Saucier, 1992, „originalitate” – Saucier, 1992, sau
„imaginaţie” – Saucier, 1992, 1994, ori „deschidere
la experienţă – Costa şi McCrae, 1985, 1992)”; cât
mai ales la nivelul conţinutului şi a replicabilităţii
lui.
Studiile care au condus la FFPI nu au reuşit să
ajungă la a V-a dimensiune definibilă ca Intelect.
Definirea factorului ca „autonomie” s-a realizat
în măsura în care au fost obţinuţi termeni puri
factorial precum: „leagă lucrurile laolaltă”, „vrea să-
şi formeze propria opinie”, „analizează problemele”
– toţi pentru polul pozitiv vs. termenii polului
 31
Fundamente teoretice
negativ , „urmează pe alţii”, copiază pe alţii” sau „face
ce fac şi alţii” . Marea majoritate de itemi incluşi
în grupul final apar ca amestecuri între factorul
V şi factorul III (conştiinciozitate). Adjective ca
„inteligent”, „înţelept”, „rapid”, „deştept” ca opuse lui
„neinteligent”, „neînţelept”, „stupid” s-au asociat cu
amestecul dintre V+ III+ / V- III-.
Dintre cele trei structuri lingvistice germanice, doar
structura factorială propriu-zis germană (Ostendorf,
1990) a prezentat un factor clar de Intelect. Miezul
factorului americano – englez se referă (Saucier şi
Goldberg, 1996) la trăsături care se leagă mai degrabă
de Autonomie (filosofic, interogativ, intuitiv), în
timp ce trăsăturile ce se sunt caracteristice pentru
Intelect (precum inteligent, intelectual, strălucitor)
au proiecţii mari în amestecul dintre V+ III+. În
context, autorii lansează ipoteza că imaginaţia,
creativitatea şi deschiderea la experienţă ar trebui
concepute ca faţete ale Autonomiei decât invers
(Autonomia ca faţetă a unora dintre ele).
Pentru autori, devine importantă clarificarea relaţiei
dintre factorul Autonomie al FFPI şi măsuri ale
„eficienţei personale” (Bandura, 1977) sau a „locului
controlului” (Levenson, 1974; Rotter, 1966).
Cercetări preliminare realizate cu traducerea italiană
a FFPI (Marino, Perugini, 1996) par a sugera că cele
trei concepte sunt fie puternic, fie moderat corelate.
Descrierea conţinuturilor celor cinci
suprafactori
Extraversia vs. introversia
C G. Jung, în cadrul unui curs academic „Conţinutul
psihozelor” introduce termenul de introversie
referitor la dinamica libidoului în 1908 (publicat
1908 şi 1914); apoi 1913, Jung prezintă la
Congresul de Psihanaliză lucrarea: “Un studiu al
tipurilor psihologice” în care explicând mişcarea
înspre interior şi exterior a energiei psihice descrie
cele două atitudini fundamentale, extraversia şi
introversia: „ Propun să folosim termenii de extraversie
şi introversie pentru a descrie aceste două mişcări
opuse ale libidoului”( Jung, CW 6 par. 858.).
Un alt autor celebru, Rorschach, descrie, în urma
studiilor făcute pentru experimentarea probei
omonime, atitudinea extratensivă vs. atitudinea
intraversivă.
Deja din 1930, Guilford şi Braly remercă faptul că:
„nici o altă pereche de trăsături nu a fost atât de viu
discutată şi studiată ca introversia şi extraversia”(pg.
96).
În continuare, termenul de extraversie poate fi
regăsit virtual în toate cercetările şi teoriile privind
personalitatea umană precum şi în instrumentele
construite pentru evaluarea acestora, indiferent
 32
ABCD-M
dacă este considerată factor secundar, Cattell, factor
de grup, Eysenck, factor de bază sau suprafactor ca
în teoria big –five.
O analiză de date realizată de De Raad şi Perugini,
2002, găseşte că, din 17.262 referinţe privind cei cinci
mari factori, 8.500 se referă la extraversie. Wiggins,
în 1968 susţinea deja calitatea „istorică” a doi dintre
factori, extraversia şi a stabilitatea emoţională, de
factori ai temperamentului.
În general, în definirea termenului utilizată frecvent
pentru evaluare, se întâlnesc două aspecte centrale:
aspectul energiei asociat pentru extraversie emoţiilor
pozitive şi investirii acesteia în relaţia cu mediul,
precum şi nevoia de stimulare şi companie socială.
Multe studii au adus în prim plan corelate ale acestui
construct. Jung este de asemenea primul care descrie
în lucrarea „Tipuri Psihologice” în 1921 consecinţele
dinamicii extra- şi introverte, exprimând modul
compensativ în care funcţionează cele două atitudini
în raport cu eul conştient şi inconştientul.
Dorind să se demarcheze de Jung, Eysenck prezintă
scala sa factorială ca un continuu cu cele două
extreme faţă de care oamenii reali se apropie mai
mult sau mai puţin, astfel că extravertul tipic poate
fi descris ca: „sociabil, îi plan petrecerile, are mulţi
prieteni, are nevoie de oameni cu care să vorbească şi
nu studiază sau citeşte de la sine. Are nevoie majoră
de excitare, îşi asumă riscuri, acţionează pe inspiraţia
momentului şi este în general un individ impulsiv. Îi
plac mult glumele practice, are mereu un răspuns
pregătit şi în general îi place schimbarea; este lipsit
de griji, ia lucrurile uşor, optimist şi îi place să râdă şi
să fie vesel. Preferă să fie în mişcare şi să facă lucruri,
tinde să fie agresiv şi să-şi piardă cumpătul uşor;
per total, nu-şi ţine emoţiile sub control strâns şi nu
este întotdeauna o persoană de încredere” (Eysenck,
Eysenck, 1975, pg.9).
În paralel spune Eysenck referitor la corelatele com-
portamentale ale introvertului tipic: „este o persoană
liniştită, de tip retras, introspectivă, îi plac cărţile mai
mult decât oamenii; este rezervat şi distant excepţia
fiind prietenii intimi. Tinde să planifice dinainte,
„mai întâi priveşte, apoi se aruncă” şi nu are încre-
dere în impulsul de moment. Nu îi place excitarea,
ia lucrurile vieţii zilnice în serios şi îi place un mod
de viaţă bine ordonat. Îşi ţine sentimentele sub con-
trol strâns, rar se comportă într-o maniere agresivă
şi nu-şi pierde uşor firea. Este un om de încredere,
cumva pesimist şi acordă valoare mare standardelor
etice” (Eysenck şi Eysenck, 1975, pg. 9 ).
Pentru Cattell, extraversia este un factor secundar,
de suprafaţă, la care contribuie mai mulţi factori
primari. Cota scăzută la acest factor secund indică
tendinţa spre timiditate şi inhibiţie în relaţiile cu
ceilalţi. Acest lucru poate fi defavorabil pentru pro-
fesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi
un indice sensibil şi favorabil pentru o muncă care
cere precizie. Extraversia, la celălalt pol, indică lipsa
de inhibiţie socială şi o satisfacţie generală faţă de
propria persoană. Favorabilă în predicţia pentru ac-
 33
Fundamente teoretice
tivităţi care cer contacte sociale multiple, este nefa-
vorabilă, de exemplu, în ecuaţia reuşitei academice.
Studiile privind socializarea aduc în prim plan co-
relate precum: numărul de roluri de conducere asu-
mat, frecvenţa participării la petreceri, deprinderi de
decodare nonverbală în interacţiunile sociale (Wat-
son şi Clark, 1997); eficienţa socială intercultura-
lă (Mak şi Tran, 2001); absenteismul salariaţilor
( Jundge, Martocchio şi Thorensen, 1997) precum
şi utilizarea reţelei de muncă ca mijloc de căutare a
unui job (Wanberg, Kanfer şi Banas, 2000), volumul
vânzărilor sau rangările manageriale realizate pen-
tru comis-voiajori (Vinchur, Schippmenn, Switzer
şi Roth, 1998); de asemenea, nivelul de salarizare şi
promovabilitatea (Seiberg şi Kramer, 2001); succe-
sul educaţional (De Raad şi Schouwenburg, 1996)
dar şi variate tipuri de conduite asociate sănătăţii
precum starea psihică de bine, atât pentru vârstele
de mijloc cât şi pentru centenari (De Neve şi Coo-
per, 1998; Siegler şi Brummett, 2000; Adkins, Mar-
tin, Poon, 1996) (apud Re Raad, Perugini, 2002).
Faţetele definite de Costa şi McCrae în cadrul
inventarului NEO PI R sunt: căldura /entuziasmul,
spiritul gregar, afirmarea, activismul, căutarea
excitării, calitatea pozitivă a stărilor emoţionale.
Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul
Nevrotismul este de obicei definit ca tendinţă de a
experimenta cu uşurinţă emoţii neplăcute precum
mânia, anxietatea, depresia sau vulnerabilitatea;
uneori este denumit şi instabilitate emoţională. Din
cele 17.262 de referinţe citate, 6.200 erau legate de
Nevrotism (De Raad, Perugini, 2002).
Dintre inventarele de personalitate legate de
nevrotism cel al lui Woodworth în 1917 este primul
care se referă la evaluarea tendinţelor nevrotice, aşa
cum erau conceptualizate în nosologia psihiatrică
a vremii. În prezent, diagnosticarea psihiatrică este
mult mai nuanţată şi chestionarul respectiv este
scos din uz.
În 1930, Thurstone şi Thurstone dezvoltă un
chestionar dedicat nevrotismului, pentru a evalua
condiţia bobocilor universitari. Cercetările cele
mai extinse au fost realizate începând cu anii 50 de
Eysenck, Cattell, Guilford şi Gough.
Nevrotismul, denumit şi instabilitate emoţională, e
definit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate,
depresie, scăzută autoapreciere, timiditate. Reacţiile
emoţionale puternice ale instabilului interferă
cu adaptarea sa slabă, conducându-l spre reacţii
iraţionale, uneori rigide. Dacă este vorba de un
instabil extravert, neliniştea şi sensibilitatea sunt pe
prim plan, devine excitabil, chiar agresiv. La cealaltă
extremă, reacţiile emoţionale sunt lente şi slabe,
tendinţa fiind de a-şi relua starea iniţială foarte
repede după activarea emoţională.
 34
ABCD-M
Eysenck descrie în lucrarea citată nevroticul în
următorii termeni: „este un individ anxios, care se
îngrijorează, cu dispoziţii şi frecvent deprimat.
Există o probabilitate să doarmă prost şi să sufere
de o varietate de tulburări psihosomatice. Este în
mod deschis emotiv, reacţionând prea puternic a
tot genul de stimuli şi îi este dificil să revină la un
nivel de calm după fiecare dintre trăirile de activare
emoţională. Reacţiile sale emoţionale puternice
interferă cu capacitatea de a se adapta adecvat, şi-
l fac să reacţioneze în moduri iraţionale, uneori
rigide... Dacă individul cu nevrotism înalt ar putea
fi descris printr-un singur cuvânt, am putea spune
că este îngrijorat; principala sa caracteristică este
o constantă preocupare legată de lucrurile care ar
putea merge prost însoţită de o puternică reacţie
emoţională de anxietate legată de aceste gânduri”
(Eysenck, Eysenck, 1975, pg. 9 – 10 ). “...nevroticul
în medie, este o persoană defectivă mental şi
corporal; sub medie ca inteligenţă, voinţă, control
emoţional, acuitate senzorială şi capacitate de a se
afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenţă şi lent
în gândire şi acţiune, nesociabil şi tinde să reprime
faptele neplăcute”.
Pentru Cattell, stabilitatea emoţională şi nevrotis-
mul acoperă segmente diferite, ele nefiind în mod
necesar corelate. Nevrotismul este un factor de su-
prafaţă, secundar, specific mai ales pentru adoles-
cenţă, diferit de anxietate (anxietatea poate însoţi
o stare nevrotică, dar o stare de anxietate poate în-
soţi o multitudine de simptomatologii începând de
la situaţii de infirmitate fizică, la condiţii psihotice
sau tulburări de caracter). Cattell consideră ca şi
contributori la factorul secundar nevrotism factorii
primari I (premsia, prin lipsa de realism), E (polul
negativ, prin dependenţa afectivă) şi F (polul nonex-
pansiv, prin egocentrism), toţi aceştia devin contri-
butori la această emotivitate difuză care poate fi de
tip depresiv şi frustrant pentru persoană; în gama
dificultăţilor prezintă tendinţa de a reflecta prea
mult, examinând situaţia pe toate feţele înainte de
a trece la acţiune, acţiune care apare din acest motiv
prea întârziată (Cattell, 1973).
Pentru instabilitatea emoţională însă, contributorul
principal este factorul primar C, respectiv polul ca-
racterizat prin instabilitate care reprezintă caracte-
risticile unui eu slab: emotivitate, imaturitate afecti-
vă, instabilitate; individul reacţionează la frustraţie
într-o manieră emoţională, este inconstant în atitu-
dini şi interese, este excitabil şi hiperreactiv, fuge de
responsabilităţi, abandonează uşor, este neliniştit,
implicat în conflicte, agitat, visător; poate fi implicat
şi în accidente. La polul opus apar caracteristicile
unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil,
constant în interese, echilibrat emoţional, chiar fleg-
matic sau placid; realist, se adaptează faptelor; nu
se manifestă uşor oboseala nervoasă, nu se amestecă
în conflicte. În acest context Catell defineşte forţa
eului ca şi grad de realizare a integrării dinamice şi
a controlului emoţional. Acest control emoţional nu
este pentru Cattell, ca şi pentru Eysenck, o problemă
care să ţină preponderent de formare şi mediu. Ten-
dinţele constituţionale fac ca formarea controlului
emoţional să fie mai dificilă pentru unele persoane.
 35
Fundamente teoretice
Diagnoza diferenţială a felului de a trăi frustrarea
de exemplu, trebuie să se raporteze la acest aspect
constituţional.
Persoana cu un eu slab tinde să fie cu uşurinţă
contrariată de lucruri şi oameni, trăind un sentiment
de insatisfacţie în familie, şcoală sau profesie şi are
dificultăţi în păstrarea calmului, să se bucure; se
descurajează lesne. În acest sens, la acest pol apar
mai dese reacţiile nevrotice generalizate sub forma
unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive,
de somn) sau temeri iraţionale şi comportamente
obsesive. Pe de altă parte, în multe cazuri de
tulburări de personalitate şi de nevroze se întâlnesc
cote scăzute ale factorului C.
Costa şi McCrae definesc Nevrotismul în cadrul
Inventarului NEO PI R ca stabilitate emoţională
/ adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa,
McCrae, 1992). Tendinţa generală de a trăi afecte
precum teama, tristeţea, jena, mânia, vinovăţia,
dezgustul reprezintă miezul acestui factor. În
măsura în care acest tip de afectivitate influenţează
adaptarea, în conţinutul acestei dimensiuni intră şi
tendinţa de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii
de control al impulsurilor, a capacităţii de a face faţă
stresului. Dimensiunea ca atare reprezintă aspecte
ale normalităţii psihice. Extrema nevrotismului –
scorurile înalte – este interpretabilă în sensul unui
risc de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar fără ca
semnificaţia psihopatologică să fie obligatorie: pot
exista situaţii de scoruri înalte fără ca vreo tulburare
psihiatrică să poată fi diagnosticată ca atare. De
asemenea, trebuie menţionat că nu toate tipurile
de tulburări psihiatrice antrenează o simptomatică
în care să fie implicate nivele înalte de nevrotism.
Extrema opusă – scorurile joase – reprezintă
stabilitatea emoţională; în faţa stresului, astfel de
persoane rămân calme, relaxate, cu un temperament
în general egal.
În chestionarul lor, autorii dezvoltă faţete ale nevro-
tismului concordante cu diferite sindroame psiho-
patologice precum: anxietatea, ostilitatea, depresia,
timiditatea, impulsivitatea, vulnerabilitatea.
Nevrotismul este un predictor semnificativ pentru
performanţa şcolară (Eysenck şi Cookson, 1969),
dar şi pentru satisfacţia şi performanţa în profesie
( Judge şi Bono, 2001) sau pentru statutul înalt în
grupuri sociale (Anderson, John, Keltner şi Kring,
2001); în context social nevrotismul nu sprijină
relaţionarea (Kurdek, 1997) şi satisfacţia maritală
(Karey şi Bradbury, 1997); studiile clinice indică
nevrotismul ca relevant pentru evaluarea tulburărilor
de personalitate (Schroeder, Wormworth şi Livesley,
1992) şi covariază cu diferite măsurători ale condiţiei
de boală (Costa şi McCrae, 1987, Larsen, 1992);
ca predictor pentru distresul psihologic, indică
dispoziţii negative şi pozitive (David, Green, Martic
şi Suls, 1997, apud De Raad, Perugini, 2002).
 36
ABCD-M
Agreabilitatea
Agreabilitatea este considerat dintre cei cinci factori
domeniul personalităţii cu cea mai scurtă istorie,
deşi este consistent replicabil în diverse contexte
lingvistico-culturale.
Totuşi, în istoria teoriilor privind personalitatea şi
a instrumentelor aferente, există definiri ale unor
dimensiuni care au fost într-o măsură regăsite prin-
tre faţetele agreabilităţii, precum dragoste şi ură,
solidaritate, conflict, cooperare blândeţe. De exem-
plu, dintre inventarele cunoscute de personalitate,
aspecte ale agreabilităţii sunt incluse între factorii
primari ai personalităţii la Cattell. Dintre cei 16
factorii primari, în special alexia, factorul L, pare
să fie cel mai adesea asociat faţetelor agreabilităţii,
astfel polul alexia (vs. protension) indică un compor-
tament caracterizat prin încredere, adaptabilitate,
cooperare; absenţa geloziei sau invidiei, o gravitate
amabilă, dar plină de spirit, interesul faţă de ceilalţi.
Polul protension cu note T între 10 spre 7 reprezintă
tensiunea: un mod de a trăi neîncrezător, înclinat
spre gelozie, îndărătnic, suspicios şi timid; relativ
rigid, dur şi indiferent faţă de alţii. Nota joasă ca-
racterizează un subiect care se acomodează uşor, nu
caută rivalitate, se preocupă de tot soiul de oameni,
excelează în munca de echipă. În general suspicios,
individul caracterizat printr-o cotă ridicată apare
adesea egocentric, rigid în interrelaţii, cu interes mai
degrabă pentru viaţa sa interioară decât faţă de oa-
meni. Circumspect, este un element tensionant în
cadrul unui grup/echipe.
În Inventarul de Personalitate California întâlnim
un concept popular pe baza căruia H. Gough
construieşte o scală semnificativă pentru modul cum
insul reuşeşte să-şi integreze norma socială, respectiv,
scala Good impression, Impresie favorabilă. Scala Gi
se referă la persoanele care doresc să facă impresie
bună, preocupate de ceea ce gândesc alţii despre ele
şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii. Astfel de persoane
afirmă importanţa unei bune funcţionări sociale şi
a virtuţilor, neagă conduitele antisociale, plângerile
şi eşecurilor personale. De asemenea, apare negarea
oricărei tendinţe spre agresivitate, afirmă încrederea
şi siguranţa de sine; apar aspecte de modestie, de
afirmare a stabilităţii şi a capacităţii de a face faţă
adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social;
afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu
alţii şi a opiniilor favorabile despre semeni.
Termenul de agreabilitate ca denumite pentru
acest mare domeniu al personalităţii apare odată
cu cercetările de tip big – five. Factorul agreabilitate
apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant
interpersonală. Aspectele centrale ale suprafactorului
sunt: altruismul, un comportament cooperant,
simpatetic şi de ajutorare a altora, cu tendinţa de
a-i considera pe ceilalţi la fel de simpatetici şi gata
să le ofere sprijinul. Uneori, nivelele înalte semnifică
şi tipul de persoană dependentă (Costa, McCrae,
1990).
Faţetele descrise de autorii lui NEO PI R sunt: în-
credere, sinceritate în exprimarea opiniilor, altruism,
bunăvoinţă, modestie, blândeţe.
 37
Fundamente teoretice
De Raad şi Perugini fac o trecere în revistă a
corelatelor agreabilităţii citând: deprinderile
interpersonale în grupuri (Neuman şi Wright, 1999),
aspecte legate de relaţionarea socială la populaţia de
studenţi (Asendorpf şi Wilpers, 1998)); tendinţa
de a selecta tactici care minimalizează conflictul
( Jensen-Campbell şi Graziano, 2001); în domeniul
sănătăţii persoanele cu nivel crescut de agreabilitate
au tendinţa mai scăzută de a se angaja în conduite
cu risc pentru sănătate (Vollrath, Knoch, Cassano,
1999).
Conştiinciozitatea
Iniţial conştiinciozitatea era considerată un factor
caracterial şi o resursă pentru condiţia de muncă şi
perseverare, în situaţiile unde realizarea personală
este un element decisiv (De Raad, Perugini, 2002).
În sfera modelului big – five, conştiinciozitatea
este un construct care defineşte un domeniu mare
al personalităţii prin două aspecte caracteristice:
nevoia de control şi nevoia de ordonare.
Din această perspectivă, rădăcini ale acestei abordări
apar în teoria lui Jung asupra tipurilor, când se referă
la axa prin care diferenţiază tipurile raţionale de cele
iraţionale. Jung vorbeşte de axele opuse prin care
se organizează funcţionarea psihică. Astfel indică
un set de opuse prin care se manifestă în cadrul
personalităţii umane dinamica dintre conduita
de ordine şi reversul acesteia: raţionalitate vs.
iraţionalitate. Astfel, dintre cele patru funcţii sau
modalităţi de cunoaştere, de raportare la informaţie,
senzaţia şi intuiţia sunt denumite iraţionale pentru
că ele indică că ceva există şi nu au nimic de a face
cu raţiunea sau evaluarea raţională; gândirea şi
afectivitatea sunt definite drept raţionale pentru că
prin ambele mintea face ceva cu obiectul: îl evaluează
în termeni logici, cauză - efect, sau valorici, bun -
rău. Fără să teoretizeze expres acest lucru, Jung se
referă la senzaţie şi intuiţie ca dezvoltate ontogenetic
şi filogenetic mai devreme decât cele raţionale, deci
sunt mai primitive.
Modul raţional prin care relaţiile şi informaţiile
din lumea internă sau externă sunt organizate
se regăseşte atât în abordarea logică, prin care
eul operează diferenţieri ale informaţiei dar şi în
abordarea afectivă, prin care eul se referă la valori,
şi ordonează aspectele care contribuie la apropieri
între informaţii.
În Inventarul Tipologic Myers-Briggs, instrument
construit pe baza teoriei lui Jung privind tipologia
psihologică şi dinamica energiei, regăsim comple-
mentaritatea jungiană în cadrul polarităţii Judi-
cativ (raţional) vs. Perceptiv (iraţional). Autoarele
definesc orientarea predilectă spre raţionalitate sau
orientarea judicativă ( J, de la “judgement”, raţiune)
şi, respectiv, orientarea predilectă spre non-raţional
sau percepţie (P, de la “perception”). Scala care re-
prezintă preferinţa JP descrie atitudini şi compor-
tamente faţă de lumea înconjurătoare relativ stabile,
identificabile la un mare număr de indivizi.
 38
ABCD-M
Pentru Costa şi McCrae, domeniul acestui factor
se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de
auto-organizare, îndeplinire a îndatoririlor, planifi-
cării; sunt persoane care îşi definesc şi urmăresc sco-
purile, hotărâţi şi cu voinţa formată. Autorii ame-
ricani consideră că realizările de valoare din orice
profesie, fie şi una artistică, ţin de acest suprafactor
şi de faţetele sale. Sunt oameni scrupuloşi, de încre-
dere, punctuali. Polul opus nu se caracterizează cu
necesitate prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai
scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o
manieră uşuratică de a-şi urmări sau îndeplini sar-
cinile (Costa şi McCrae, 1986). Sunt de asemenea
caracteristice, tendinţa spre un comportament pla-
nificat (vs. spontan), disciplină de sine, tendinţa de a
acţiona în spiritul datoriei şi având ca scop reuşita.
Faţetele acestei dimensiuni elaborate de autorii
americani sunt: competenţa, ordinea, simţul datoriei,
dorinţa de realizare, auto-disciplina, deliberarea.
Studiile dedicate conştiinciozităţii indică un număr
substanţial de corelate. Astfel, De Raad şi Perugini,
citează cercetarea longitudinală a lui Shine, 2000,
evidenţiază rolul predictiv al conştiinciozităţii
pentru realizării academice (la zece ani după
evaluarea iniţială); în organizaţii apare legată de
criteriile de performanţă (Hogan şi Ones, 1997);
iar cercetările privind sănătatea o indică ca predictor
pentru aspecte precum longevitate (Friedmen,
Tucker, Schwartz, Martin s.a., 1995), renunţarea la
fumat (Hampson, Andrews, Barckley, Lichtenstein
şi Lee, 2000).
Intelectul şi Deschiderea spre experienţă
Dintre toţi termenii este cel mai plin de surprize, de
la faptul că unele studii nu au reuşit să definească
acest al V-lea factor ca suficient de consistent pentru
a defini un domeniu al personalităţii, până la larga
împrăştiere în ceea ce priveşte conţinuturile acestui
suprafactor. În bună măsură, discuţiile privind
limitele modelului big-five se aplică pentru acest
domeniu. Este suficient să trecem în revistă termeni
prin care au fost denumiţi candidaţii pentru acest
suprafactor, în diferitele studii: Cultură (Tupes
şi Chirstal, 1961, Norman, 1963), Inteligenţă
(Borgatta, 1964), Intelectanţă (Hogan, 1983),
Imaginaţie (Saucier, 1994), Deschidere la experienţă
(Costa şi McCrae, 1985).
Între cei 16 factori primari ai personalităţii adulte,
Cattell este primul care include factorul intelect,
factorul primar B, al doilea în structura ierarhică ca
pondere. Factorul primar B se exprimat ca tendinţă
funcţională nu ca şi eficienţă rezolutivă propriu-
zisă, deşi itemii includ rezolvări de situaţii cotidiene.
Cotele standard scăzute la factorul B evaluat prin
sarcini atât reale cât şi opţionale, indică o slabă
abilitate mentală care atrage după sine şi o moralitate
inferioară, tendinţa de a abandona cu uşurinţă, lipsa
de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de
cultură în general. Polul opus, cotele de la 7 spre 10,
în creştere, indică inteligenţa vie, conştiinciozitatea
şi perseverenţa în rezolvarea problemelor, tendinţa
de a fi cultivat şi de a gândi în plan abstract, logic.
 39
Fundamente teoretice
H. Gough, în Adjective Check List introduce 4 scale
care fac referinţă directă la acest domeniu. Lista de
selecţie de adjective, este un inventar compus din
300 de adjective sau expresii scurte al căror obiectiv
este să se obţină o descriere de sine, a tuturor
fenomenelor susceptibile de a fi percepute, înţelese
şi evaluate într-o manieră diferenţială. Cele patru
scale sunt denumite Scale de origenţă-intelectanţă
(termeni derivaţi din conceptele de originalitate,
creativitate, inteligenţă): A-1 (Origenţă ridicată,
Intelectanţă scăzută); A-2 (Origenţă ridicată,
Intelectanţă ridicată); A-3 (Origenţă scăzută,
Intelectanţă scăzută); A-4 (Origenţă scăzută,
Intelectanţă ridicată).
Elementele care apar în cercetările empirice ale lui
Costa şi McCrae privitor la această dimensiune de-
finită de ei ca Deschidere spre experienţă, sunt: ima-
ginaţia activă, sensibilitatea estetică, atenţia pentru
viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru
varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa
în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se
asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteli-
genţa generală; de aceea, autorii preferă denumirea
de „deschidere“ alternativei de „factor intelectual“.
Sunt cuprinse şi aspecte stilistice ale inteligenţei
dar numai parţial, precum gândirea divergentă. Pot
exista persoane inteligente dar cu o gândire limitată
la realitatea trăită şi reversul, indivizi foarte deschişi
dar cu o capacitate intelectuală modestă. Spre deo-
sebire de unele teorii contemporane asupra abilităţi-
lor cognitive, Costa şi McCrae nu consideră măsuri-
le abilităţii cognitive ca ţinând de sfera personalităţii
propriu-zise, deşi unele configurări factoriale aduc
în imagine o grupare independentă a acestui tip de
măsuri, pe locul 6.
Polul lipsei de deschidere duce la un comportament
conservator, cu preferinţă pentru familiar, cu o viaţă
afectivă „cu surdină“ (Costa şi McCrae). Lipsa de
deschidere nu înseamnă intoleranţă sau agresivitate
autoritară – aspecte care fac obiectul faţetelor
scalei de agreabilitate. În acelaşi sens, deschiderea
nu înseamnă lipsă de principii. Autorii americani
nu consideră cu necesitate deschiderea ca un
suprafactor valoros – valoarea deschiderii sau lipsei
de deschidere depinde de contextul situaţional.
Faţetele acestui factor definite de cei doi autori în
cadrul instrumentului NEO PI R sunt: deschidere
spre fantezie, deschidere în plan estetic, deschidere
spre modurile proprii de a simţi, deschidere în planul
acţiunilor, deschidere în plan ideatic şi deschidere
în planul valorilor.
Studiile relevă semnificaţia factorului (De Raad,
Perugini, 2002): pentru învăţare şi educaţie, legat de
strategiile de învăţare (Blickle.1996); de asemenea,
în spaţiul organizaţional, este asociat comportamen-
tului creator (George şi Zhou, 2001) şi performan-
ţei în muncă (Bing şi Lounsbury, 2000; Dollinger şi
Orf, 1991); iar în evaluarea psihologică, factorul s-a
dovedit a fi semnificativ pentru psihologia clinică şi
psihiatrie, astfel, aspecte ale Deschiderii relaţionea-
ză cu mai multe tulburări (Costa şi Widiger, 1994)
şi cu comportamentele de risc ridicat pentru sănăta-
te (Booth-Kewley şi Vickers, 1994).
 40
ABCD-M
Discuţii critice privind limitele
modelului big- five
Modelul Big Five nu este lipsit de critici, atât
din interiorul, cât şi din afara abordării lexicale.
Numărul mare al acestora este un indice al viabilităţii
modelului, arătând că acesta nu poate fi neglijat. De
asemenea, criticile joacă un rol foarte important,
fiind indispensabile progresului abordării.
Obiecţiile aduse modelului Big Five pot fi împărţite
în două mari categorii: cele care se adresează
abordării lexicale în general şi cele legate de soluţia
Big Five propriu-zisă.
Limite legate de abordarea lexicală în
general
Lipsa unui cadru teoretic
Una din principalele limitări ale modelului la ora
actuală este lipsa unui cadru teoretic din care să
poată fi derivate ipoteze, supuse apoi verificării.
Totuşi, în ultimul timp au apărut câteva încercări de
remediere a situaţiei aflate, e adevărat, într-un stadiu
incipient şi neorganizat.
Statutul şi rolul trăsăturilor. O primă acuzaţie
ce s-a adus este legată de chiar existenţa reală
a trăsăturilor de personalitate. Este evident că,
neexistând elementele, nu mai are sens o clasificare
a cestora. O serie de autori au redus rolul acestora la
simple entităţi abstracte care exprimă într-un mod
condensat diferite comportamente. Unele dintre
primele dovezi care contrazic acest punct de vedere
a venit din partea studiilor pe gemeni monozigoţi.
Chiar dacă existenţa lor este acceptată, se ridică
întrebări legate de rolul acestora în generarea
comportamentului. Dacă acesta există, cum se
realizează el? Un răspuns este sugerat de Costa şi
McCrae în modelul lor teoretic.
După controversele legate de existenţa trăsăturilor
urmează cele legate de statutul dimensiunilor
extrase. Aici adepţii abordării lexicale se împart în
două categorii: cei care susţin ipoteza fenotipică şi
cei care sprijină versiunea genotipică. Dacă primii
se mulţumesc să caute un cadru pentru organizarea
miilor de termeni referitor la diferenţele individuale,
susţinătorii celei de-a doua ipoteze concep cei cinci
factori ca fiind agenţi cauzativi de bază, tendinţe
fundamentale în organizarea comportamentului.
Corespondenţa dintre structura limbii şi structura
personalităţii. Chiar dacă existenţa reală a trăsături-
lor nu este pusă la îndoială, rămân încă controverse
asupra gradului de corespondenţă dintre acestea şi
termenii care le denumesc. Preocupaţi cu denumi-
rea şi catalogarea, deseori cercetătorii „confundă in-
venţia unui nume cu soluţia la o problemă” (Gould,
1981, p.158). Aceeaşi observaţie o face şi Barbara
Krahe într-un articol din 1992 în care întreabă reto-
 41
Fundamente teoretice
ric dacă factorii psihologici sunt constructe psihice
aparţinând descrierii persoanei sau ei reflectă doar
semantic o relaţie existentă în limba din care derivă.
Referitor la acest aspect, Briggs arată că existenţa
unei structuri relativ stabile în legătură cu modul de
grupare a termenilor dovedeşte existenţa în limba
naturală a unei teorii implicite asupra personalităţii
(Bruner şi Tagiuri, 1954). Atunci când se fac auto-
evaluări sau heteroevaluări, când oamenii evaluează
pe alţii, ei aplică această teorie implicită. Faptul că
aceasta nu este doar o simplă „ficţiune instituţiona-
lizată” care nu are corespondenţă cu individul ob-
servat este demonstrat de creşterea acordului între
observatori atunci când cunoaşterea persoanei ţintă
este mai bună. Pentru dovedirea corespondenţei
dintre termenii lingvistici şi trăsăturile reale se im-
pune efectuarea unor studii de validare externă a
acestor denumiri, relativ consistente la ora actuală.
O altă problemă se referă la modul cum au apărut şi
au devenit codificate în limbaj aceste mari dimensiuni
ale personalităţii. Pornind de la universalitatea celor
cinci factori în diferite culturi şi adoptând o poziţie
evoluţionistă, unii autori subliniază semnificaţia
lor adaptativă: „În măsura în care grupurile sociale
şi indivizii care le compun se confruntă cu aceleaşi
sarcini pentru a supravieţui (de exemplu, procurarea
hranei, protecţia teritoriului, creşterea şi educarea
copiilor), prezenţa şi importanţa diferitelor trăsături
în limbajul obişnuit va fi legică şi nu întâmplătoare
şi va oglindi importanţa corespunzătoare a acestor
trăsături în asigurarea supravieţuirii individuale şi
de grup” (Hogan apud Briggs, 1989, pg.249) .
Critici legate de ipoteza lexicală
O a doua categorie de obiecţii se leagă de presupo-
ziţiile ipotezei lexicale, aceasta fiind un element de
bază al modelului. Mai întâi este pusă în discuţie
reprezentativitatea termenilor din dicţionar. Sunt
dicţionarele o sursă exhaustivă a trăsăturilor de
personalitate? Se găsesc aici denumiri pentru toate
atributele importante?
Unii autori se îndoiesc de acest lucru. În primul
rând, criteriile de importanţă ale oamenilor obişnuiţi
nu corespund întotdeauna cu cele ştiinţifice; pe
lângă rolul său pur descriptiv limbajul deserveşte
şi alte funcţii: emfatică, expresivă, evaluativă.
„Argumentul că personalitatea este capturată în
mod exhaustiv de evoluţia limbajului natural este
tentant, dar nicidecum convingător. Se poate dovedi
că cercetările psihologilor din ultimul secol au
descoperit importante aspecte ale personalităţii care
nu erau codificate în limbă. Nimeni nu şi-ar imagina
că analiza termenilor comuni din limba engleză
pentru părţile corpului ar fi o bază adecvată pentru
ştiinţa anatomiei, de ce ar fi lucrurile diferite cu
personalitatea?” (McCrae şi Costa, 1985, pg.711).
Mai mult, unele diferenţe individuale, posibil
importante, nu au fost remarcate, fiind prea subtile
pentru omul obişnuit. În sfârşit, e posibil ca unele
diferenţe individuale apărute recent să nu fie
codificate încă în limbaj, deoarece aceasta presupune
un proces relativ îndelungat intrinsec evoluţiei
fiinţei umane..
 42
ABCD-M
O altă observaţie se referă la insuficienţa termenilor
singulari de a descrie adecvat personalitatea. Una
din premisele ipotezei lexicale este: cu cât o diferenţă
e mai importantă, cu atât ea este mai pasibilă de a
fi denumită printr-un singur cuvânt. Prin urmare,
cercetările de până acum s-au centrat asupra acestora,
în special asupra adjectivelor. Atât Block (1995) cât
şi McCrae (1990) consideră că descriptorii singulari,
deşi utili în multe situaţii, nu pot surprinde trăsături
cruciale ale personalităţii. Astfel, McCrae consideră
că factorul V, Deschiderea la experienţă, nu este
bine surprins prin termeni singulari. Ar fi necesar
să se apeleze la expresii, propoziţii şi chiar paragrafe
întregi pentru a surprinde unele trăsături mai subtile.
Cu toate aceste limitări, fără îndoială adevărate,
termenii singulari reprezintă cărămizile de bază ale
limbii naturale şi cu ele trebuie început, înainte de a
se trece la studiul unităţilor mai complexe.
Ultima obiecţie se referă la imprecizia limbajului
natural pentru scopuri descriptive. Termenii sunt
deseori vagi, iar înţelesul lor, dependent de context.
Totuşi, aşa cum remarcă John s.a. în articolul lor
din 1988, cu toate limitările sale, limbajul natural
e singurul pe care îl avem. O soluţie pentru această
situaţie este aplicarea unei concepţii prototipice
pentru atributele de personalitate. Ele trebuie
considerate categorii naturale abstracte, membrii lor
fiind acte comportamentale mai mult sau mai puţin
asemănătoare cu un prototip, neavând graniţe clare
şi formând ierarhii.
Limite ale procedeelor de obţinere a
structurii taxonomice
Strategie ateoretică. Una din limitele modelului
în ce priveşte obţinerea structurii ţine de faptul că
factorii sunt derivaţi numai pe baza unor criterii
empirice. Nu există predicţii a priori în legătură cu
ce factor trebuie să apară, de ce tocmai aceştia şi care
să fie relaţiile dintre ei. Structura obţinută nu poate
fi deci testată în raport cu o explicaţie coerentă.
„De ce există cinci şi numai cinci factori? Noi
credem că este un fapt empiric, la fel cu faptul că
sunt numai şapte continente sau opt preşedinţi
americani din Virginia.” (McCrae şi John, 1992,
pg.1979. Deocamdată au fost date numai explicaţii
ulterioare de genul: aceşti cinci factori probabil că
au o semnificaţie adaptativă (Hogan, 1983). Cu
alte cuvinte, este o investigaţie „oarbă” şi dependentă
de metodele folosite. Sunt însă acestea suficient de
sigure?
Limitele analizei factoriale. Referindu-se la acest
aspect într-un articol din 1995, Block enumeră câ-
teva dintre aceste limite. Mai întâi, factorii obţinuţi
prin această metodă reflectă varianţa redundantă a
setului de variabile, aceasta însă poate să nu fie rele-
vantă în alte contexte (de exemplu, în lumea reală).
Cu alte cuvinte, cantitatea de varianţă explicată in-
tern (în interiorul setului de variabile) nu certifică
importanţa psihologică externă a factorului. Apoi,
factorii obţinuţi sunt puternic influenţaţi de varia-
bilele selectate iniţial. Block sugerează că unii cerce-
 43
Fundamente teoretice
tători „prestructurează” inconştient acest set pentru
a obţine factorii doriţi. De asemenea, criteriile de
stabilire a numărului de factori şi a metodei optime
de rotaţie sunt deocamdată controversate. În plus,
toate problemele legate de fundamentele metodei,
care afectează coeficienţii de corelaţie iniţiali, sunt
automat preluate (validitatea măsurătorilor, ames-
tecul unor eşantioane diferite etc.).
O altă limită se referă la neadecvarea coeficienţilor
de corelaţie clasici în reprezentarea caracteristicilor
centrale ale funcţionării personalităţii: ne surprind
asimetricitatea relaţiilor şi condiţionalitatea acestora
(de exemplu, „sunt politicos, dar numai cu superiorii
în grad”).
Deşi toate aceste limitări sunt adevărate, uneori se
pierde din vedere faptul că analiza factorială a ajutat
tocmai la eliminarea subiectivismului deciziilor
bazate pe criterii exclusiv semantice, intuitive. Este
totuşi un avertisment că interpretarea finală trebuie
să o facă psihologul, analiza factorială fiind oarbă la
semnificaţiile psihologice.
Limite legate de selecţia variabilelor
Majoritatea cercetătorilor şi-au bazat deciziile de
selecţie a variabilelor pe judecăţile făcute de oameni
obişnuiţi, în special studenţi. Aceştia au evaluat
claritatea (accesibilitatea) termenilor şi gradul lor
de utilitate pentru descrierea personalităţii.
Unii autori (Block, 1995) consideră acest lucru ca
fiind nejustificat. Oamenii comuni pot fi obtuzi din
punct de vedere psihologic. Unele cuvinte dificile
pentru aceştia (de exemplu, „masochist”, „narcisic”)
pot fi totuşi foarte importante pentru descrierea
personalităţii. E greu de acceptat excluderea unor
astfel de termeni din cauza faptului că ei sunt neclari
studenţilor de douăzeci de ani. Se pune întrebarea
dacă aceşti studenţi au acumulat o experienţă inter-
personală suficientă pentru a servi drept evaluatori.
Chiar şi persoane mai în vârstă folosesc unii ter-
meni într-un mod incoerent. Replica lui Goldberg
(Goldberg şi Saucier, 1995) este că tocmai această
categorie (studenţii) obţine scoruri înalte la testele
de abilitate verbală. Întrebarea e: dacă în loc de stu-
denţi s-ar folosi clinicieni cu experienţă s-ar ajunge
la alt rezultat? Există studii care arată că răspunsul
este negativ.
Limite legate de structura big-five
propriu-zisă
Şi aceste obiecţii pot fi împărţite în două mari cate-
gorii: cele referitoare la modul în care aceasta a fost
obţinută şi cele legate de imperfecţiunile structurii
din momentul de faţă. În prima categorie, obiecţiile
vizează mai ales faptul că modelul Big-Five iniţial
nu a fost obţinut pornind de la setul de variabile se-
lectate de Cattell, set care era nereprezentativ. Astfel,
atât Fiske, Tuges cât şi Christal, Borgatta, Norman,
Digman, precum şi o parte din studiile lui Goldberg
 44
ABCD-M
şi cele ale lui Costa şi Mc Crae au fost tributare celor
35 de variabile alese de Cattell. Odată convinşi de
justeţea soluţiei, o serie de cercetători, atunci când
au realizat studii de confirmare, au prestructurat va-
riabilele, ajungând, evident, la soluţia dorită (Block,
1995).
Totuşi împotriva acestor critici pledează o serie de
studii independente ce au confirmat existenţa celor
cinci factori (Goldberg, 1990), Ostendorf, 1990.
Alt punct criticat este decizia de a considera
factorii ca fiind independenţi şi de a folosi rotaţia
ortogonală. Block arată că în versiunea revizuită
a chestionarului NEO-PI scalele nu mai sunt
ortogonale, ele prezentând corelaţii semnificative.
În ceea ce priveşte imperfecţiunile structurii actuale,
un prim punct de litigiu este celebru: numărul exact
al factorilor. Într-o serie de studii, Goldberg obţine
pe lângă cei cinci factori obişnuiţi şi doi factori de
dimensiuni reduse, denumiţi de el Cultură şi Valori.
Olandezii au obţinut şapte factori, germanii, opt.
Studiile din 2006 – 2007 olandeze conduc către o
soluţie de opt actori. Factori suplimentari au fost
raportaţi şi de alţi cercetători (începând cu Cattell,
care era convins de existenţa a 12 factori). Totuşi
nici unul dintre factorii mai mici nu a fost confirmat
prin mai multe studii independente, în timp ce
numeroase investigaţii au găsit cei cinci factori sau
rotaţii ale acestora. Probabil că pentru a se evidenţia
şi alte dimensiuni, mai puţin robuste, în cazul în
care acestea există, ar trebui folosite eşantioane mai
mari de subiecţi, până la 1.000.
Deşi anterior citam o serie de autori care propun
soluţii cu mult mai mulţi sau mai puţini factori,
există un acord general suficient de semnificativ legat
de existenţa a cinci mari dimensiuni ce se constituie
ca domenii majore ale personalităţii.
Dacă pentru numărul de factori există, după cum
remarcam, un acord rezonabil, în ceea ce priveşte
interpretarea acestora şi mărimea lor, situaţia e
mai incertă. Pe lângă cele două versiuni „oficiale”
care diferă într-o serie de puncte, există multe
alte propuneri. Wiggins şi Trapnell (1990), deşi
au adoptat o versiune a Big-Five-ului, au preferat
să reţină denumirile Dominanţă şi Suportivitate
(Nurturance) faţă de cele obişnuite, Extraversia şi
Agreabilitatea.
Hogan şi Hogan (1992) consideră extraversia un
factor prea larg şi o împart în două: Sociabilitate şi
Ambiţie.
Johnson şi Ostendorf atribuie alte denumiri,
Agreabilitatea fiind denumită Blândeţe (Softness),
Conştiinciozitatea devenind Constrângere.
Caprara, Barbanelli, Borgogni şi Perugini (1993) au
dezvoltat un chestionar italian în care Extraversia
devine Energie şi Nevrotismul devine Control
impulsiv al emoţiilor. Zuckerman (1992) furnizează
un model cu cinci factori, diferit de cel oficial. În faţa
acestei avalanşe de denumiri s-au încercat diverse
soluţii. Cea mai cunoscută este construirea de
markeri (Goldberg, 1992), Costa şi McCrae, 1985.
 45
Fundamente teoretice
O altă sugestie a fost făcută de John (1989), care,
pe baza studiului a numeroase articole referitoare la
componenţa factorilor, a încercat o definire a acestora
prin termenii comuni principali, prototipici.
Mai recent, un alt ajutor a venit din direcţia noilor
modele spaţiale, circumplexe. Acestea permit o mai
bună poziţionare a axelor factoriale în spaţiul trăsă-
turilor, prin luarea în considerare şi a încărcăturilor
secundare ale variabilelor.
Pe de altă parte, analizând din această perspectivă
denumirile date factorilor, Hofstee şi ceilalţi (1992)
constată că numai Extraversia este o denumire pură
pentru factorul I.
Cu toate aceste dificultăţi de a găsi nume corespun-
zătoare factorilor şi a stabili o poziţie standard a
acestora, primii patru factori se replică cu o conver-
genţă remarcabilă. Relativ controversată rămâne si-
tuaţia factorului V denumit Intelect, Cultură, Des-
chidere la experienţă sau chiar Conservatorism.
Dacă la nivelul cel mai abstract al ierarhiei există
un acord relativ asupra existenţei a cinci factori
mari, în ceea ce priveşte categoriile subordonate,
divergenţele sunt deocamdată destul de mari. Deşi
folositori pentru a obţine o imagine de ansamblu
asupra spaţiului trăsăturilor, în multe împrejurări
cei cinci factori se dovedesc prea generali şi largi
pentru a genera predicţii specifice. De asemenea,
modelul celor cinci factori are o utilitate descriptivă
limitată, nedistingând între trăsăturile psihologice
esenţiale pentru explicarea comportamentului
uman în diferite contexte.
În sfârşit, modelul big five prezintă o capacitate
redusă pentru generarea unor ipoteze nuanţate,
interesante şi testabile (Briggs, 1989). Lipseşte
deci un nivel mai concret care să conţină categorii
subordonate acestor largi dimensiuni. Deşi s-au
făcut unii paşi - Norman, 1967, Goldberg, 1990,
Costa şi McCrae, 1992, un acord în această privinţă
nu este consistent (Briggs, 1989).
O ultimă deficienţă se referă la accentul mare pus
pe termenii singulari şi pe categoria lingvistică a
adjectivelor. Am arătat anterior însă că şi în această
direcţie s-au făcut unele investigaţii. De asemenea,
marea majoritate a cercetărilor s-au axat până
acum pe trăsăturile stabile de personalitate. Totuşi,
pentru a obţine o imagine completă asupra acesteia
este necesară o concepţie mai largă a personalităţii
care să includă şi stările temporare, rolurile sociale,
caracteristice fizice şi sănătatea.
Încercând o evaluare finală asupra stadiului în
care se găseşte modelul Big-Five să ne întoarcem
la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o
taxonomie de personalitate ideală propusă de John
(1989): să fie construită după principii cauzale şi
dinamice, să existe la mai multe niveluri ierarhice
şi să ofere o nomenclatură standard. Modelul Big-
Five este încă departe de acest ideal, dar este cel mai
coerent până în prezent. El furnizează deocamdată
numai o listă de concepte descriptive, care în acest
 46
ABCD-M
moment este specificată doar la cel mai înalt grad al
ierarhiei, şi o nomenclatură care nu a atins un statut
de standard. Încă înrădăcinat în limbajul obişnuit,
contextul teoretic al modelului Big-Five derivă
din cunoştinţele acumulate despre personalitate
în decursul timpului, în limba naturală. Cu toate
acestea, chiar şi în biologie,„sistemul tehnic a evoluat
din cel popular” (Simon apud John, 1989, pg.270).
În fine, un alt corp de critici se referă la faptul că
modelul nu explică întreaga personalitate umană.
Sunt autori care se referă la domenii semnificative
ale personalităţii precum religiozitatea, manipularea
sau machiavelismul, onestitatea, conservatorismul,
masculinitatea sau feminitatea, snobismul, sensul
umorului, identitatea, imaginea de sine şi motivaţia.
Este adevărat că studii desfăşurate cu modelul big
– five au condus la corelaţii între aceste variabile şi
unele dintre dimensiunile citate: astfel, de exemplu,
relaţia inversă între Deschidere şi conservatorismul
politic. McAdams denumeşte aceşti factori ca
psihologia unui străin subliniind faptul că este
mai simplu să descrii observându-i la un străin, în
acelaşi timp însă, alte aspecte ale personalităţii ce
sunt ţinute mult mai mult în plan personal, intim
sau sunt dependente de context, sunt excluse din
dimensiunile big five.
În multe dintre studii, aceşti factori nu sunt
complet ortogonali unul pe celălalt, deci nu par a
fi total independenţi. Ortogonaliatea ar asigura
minimalizarea redundanţei dintre dimensiuni. De
exemplu, unele corelaţii negative dintre Extraversie
şi Nevrotism par să indice faptul că persoanele care
resimt emoţii negative tind să fie mai puţin vorbăreţi
şi deschişi.
Teoria Big –Five: Costa şi McCrae
Acest model teoretic a fost prezentat pentru prima
dată în iulie 1994 la Madrid, la a VII-a Conferinţă
Europeană de Psihologie a Personalităţii. În
articulaţiile acestui „model al persoanei“ sau, am
putea spune, al naturii umane, personalitatea apare
ca una dintre subdiviziunile fundamentale, alături
de abilităţile cognitive şi de cele fizice precum şi de
alte aspecte care intră în alcătuirea personalităţii ca
„material“ brut. Urmărindu-le, putem înţelege ce şi
cum abordăm, din complexul de fapte psihice, prin
chestionarele de personalitate.
În această concepţie, evaluarea psihologică nu
abordează direct aceste tendinţe bazale, în măsura
în care ele nu sunt direct observabile şi funcţionează
ca şi constructe ipotetice. Ceea ce interesează
psihologul în evaluarea obişnuită, din psihologia
organizaţională sau educaţională bunăoară, nu este
atât analiza de fineţe a proceselor de transformare
care se petrec ori s-au petrecut în decursul dezvoltării
individului şi care au dus la ceea ce cunoaştem aici
şi acum prin instrumentele de măsurare, ci ceea
ce autorii numesc adaptările specifice, respectiv
felul cum au fost modelate tendinţele de bază prin
influenţele externe şi influenţele interne.
 47
Fundamente teoretice
Explicaţiile comportamentului prezent nu au nevoie
de specificarea mecanismelor cauzale, deşi ei recunosc
că este util uneori să cauţi şi să reuşeşti să specifici
aceste procese intermediare, în special pentru că
astfel de procese pot oferi posibilităţi de intervenţie
în contexte clinice spre exemplu (McCrae, Costa,
1994). Psihologul nu poate schimba trăsăturile de
bază ale subiectului sau pacientului, dar explicarea
sau cunoaşterea corectă a acestora şi a felului cum
intervin ele în problemele existenţiale ale persoanei
îl poate ajuta să reducă la un minim dificultăţile şi
incongruenţele.
În acest model-cadru explicativ, explicaţiile trebuie
căutate la diferite nivele, şi anume prin intermediul
aşa-numitelor procese de intermediere (↔), nivele
care apar explicitate în Tabelul 1.1.
Tabelul 1.1: Modelul explicativ al persoanei în diagnoza trăsăturilor
* săgeţile reprezintă direcţia de desfăşurare a proceselor dinamice sau a proceselor de intermediere.
Greşeala multor psihologi sau diagnosticieni este
confuzia dintre comportamente şi trăsăturile
propriu-zise, ceea ce poate duce la o a doua confuzie,
respectiv la o greşită punere în legătură a trăsăturilor
şi motivelor.
Având ca scop declarat clarificarea acestor tipuri
curente de inferenţe eronate, schema lui Costa,
McCrae indică faptul că modurile de comportament
specifice pot fi explicate de motive, motivele putând
fi explicate, la rândul lor, ca expresii ale tendinţelor
fundamentale.
Urmărind modelul, observăm că trăsăturile bazale,
faimoşii suprafactori ai personalităţii – nevrotism,
extraversie,deschidere,agreabilitate,conştiinciozitate
– apar aici ca dispoziţii psihice fundamentale, care
 48
ABCD-M
nu trebuie, în nici un caz, privite ca şi constructe
biologice; ele rămân constructe psihice care sunt, la
rândul lor, servite de structurile (bazele) biologice
(Costa, McCrae, 1992).
Între aceste tendinţe bazale din care fac parte
trăsăturile de personalitate şi biografia obiectivă a
persoanei, care include comportamentele specifice,
nu există o legătură directă.
Trăsăturile măsurate conform modelului Big Five
pot fi înţelese cel mai bine dacă sunt privite ca
explicaţii pentru o categorie intermediară de fapte
psihice, denumite de autori „adaptări caracteristice“,
care pot furniza, la rândul lor, explicaţiile pentru
comportamentele observabile. Trăsăturile de
personalitate apar doar ca explicaţii distale în
înlănţuirile de procese dinamice reprezentate prin
săgeţile dintre blocurile de fenomene psihice şi
psihosociale avute în vedere în model.
Personalitatea, aşa cum se constituie sau s-a consti-
tuit, este supusă unor influenţe endogene, denumite
de autori tendinţe bazale (concepte ipotetice, care nu
pot fi direct observate de psiholog dar pot fi infera-
te) şi influenţe exogene, sau externe. Trăsăturile de
personalitate apar ca subdviziune majoră a tendin-
ţelor de bază, alături de abilităţile cognitive, sexuale
şi de alte materiale primare ale psihismului.
Influenţele externe, reunind în model cadrul socio-
cultural în care se formează persoana dar şi sistemul
de evenimente de viaţă, cu întăririle pozitive sau
negative primite de individ de-a lungul vieţii
personale, operează asupra individului în dezvoltarea
sa ontogenetică. Aceste influenţe externe pot fi
rezumate prin conceptul de „situaţie existenţială“.
Biografia obiectivă este constituită de cursul real
al comportamentelor şi trăirilor care formează
viaţa individului. Comportamentul observabil este
o secţiune temporală a biografiei obiective, care
include gânduri, sentimente, acţiuni, deci ceea ce
evaluează de obicei ceilalţi, cei din jur, şi la care se
raportează desigur prin procese dinamice complexe
(ce includ, de exemplu, şi atitudinile cuprinse în
jocurile de rol şi statut).
Din tot acest model, punctul de focalizare îl
constituie, aşadar, nivelul „adaptărilor caracteristice“.
Conţinutul acestora este format atât de personalitate,
cât şi de cultură, adaptările nefiind altceva decât
caracteristicile dobândite ce constituie expresia
fenotipică a trăsăturilor. Deci acele obiceiuri,
atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii
care definesc „identitatea contextualizată“, persoana
pusă în contextul interrelaţiilor în care s-a format
şi evoluează.
În cadrul acestui bloc de fapte psihice caracteristice
persoanei, un rol aparte în evaluarea psihologică
îl are „imaginea de sine“, ca o subdiviziune a
adaptărilor caracteristice persoanei. Răspunsurile
la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai
mult şi, desigur, cel mai direct, de acest nivel al
imaginii de sine.
 49
Fundamente teoretice
Între tendinţele bazale şi adaptările caracteristice ce
constituie expresia directă a personalităţii au avut
loc şi au loc mereu procese dinamice responsabile
de un anume izomorfism. Individul intră în viaţă
cu anumite dispoziţii particulare, cărora li se dă
culoare locală şi sens prin cultura prevalentă, prin
intermediul proceselor de dezvoltare care creează
acest izomorfism.
Unde se poartă explicaţia psihologică în
acest complex sistemic?
În viaţa obişnuită, judecăm trăsăturile de persona-
litate, profilul „caracterial“, bazându-ne pe seturi de
date obţinute din observaţie, utilizate ca „dovezi“
sau argumente. În psihodiagnoză, spun Costa, Mc-
Crae, facem acelaşi lucru, dar mult mai sistematic
şi anume: 1. observăm modele de comportament şi
de trăire (adesea prin autodescrieri obţinute de la
subiect) şi 2. facem evaluări privind trăsăturile de
personalitate care ar putea determina aceste regu-
larităţi, aceste tipuri sau modele de comportament.
Dacă, aşa cum este firesc, ne punem problema va-
lidităţii unor astfel de evaluări, observăm că, ase-
meni evaluărilor cotidiene, şi evaluările psihologice
suportă influenţa unor aspecte care le relativizează.
De exemplu, influenţa dispoziţiilor trecătoare sau a
seturilor de răspuns ale subiectului.
Din această perspectivă, valoarea explicativă a tră-
săturilor de personalitate utilizate ca şi explicaţii
cauzale este reală doar atunci când aduce un plus
de înţeles sau de cunoaştere şi permite evaluări care
trec dincolo de datele observabile. Aşadar, este in-
suficient, de exemplu, să explicăm că trăsătura de
extraversie gregară a determinat un model de com-
portament deschis, dominat de nevoia subiectului
de a se asocia continuu cu alţii.
Din acest punct de vedere, datele de cercetare con-
temporane sprijină valoarea explicativă a trăsături-
lor de personalitate în măsura în care certifică, pe de
o parte, stabilitatea lor în timp, ceea ce dă posibili-
tatea de a se face predicţii pe termen lung şi, pe de
altă parte, sunt argumente care indică o dinamică de
la specific spre general şi din nou spre specific, prin
faptul că trăsăturile distincte covariază în modele
similare care se repetă.
Astfel, de exemplu, privind stabilitatea trăsăturilor,
putem explica starea de nefericire a unei persoane fie
prin evenimente recente şi circumstanţe stresante din
viaţa acesteia, fie în funcţie de o anumită dispoziţie
cronică de a trăi evenimentele anxiogen, o dispoziţie
spre depresie şi afecte negative consecutive acesteia.
Deci putem spune, odată cu autorii, că ultimul tip
de explicaţie derivă din datele asupra modului cum
sunt reprezentate dispoziţiile bazale, trăsăturile de
nevrotism şi extraversie.
În acelaşi fel, o observaţie asupra faptului că o
persoană prezintă un mod constant de a fi ordonată,
punctuală şi curată ne poate conduce la concluzia
funcţionării specifice a trăsăturii de conştiinciozitate;
 50
ABCD-M
acest lucru, spun Costa şi McCrae – şi ne asociem
şi de această dată, ne poate permite să tragem
concluzia că este foarte probabil ca persoana să fie
caracterizată în mod obişnuit şi de tendinţa de a-şi
urmări realizarea planurilor, de a avea un stil atent
de evaluare a datelor etc.
O explicaţie este cu atât mai valoroasă cu cât ne
putem întemeia pe ea inferenţe asupra altor aspecte
la care nu avem acces direct sau la care nu avem
acces în prezent.
Studii care încearcă să verifice relaţia dintre modelele
BF şi dimensiunea „performanţă în muncă” realizate
de Barrick şi Mount, 1991, au raportat faptul
că factorul Conştiinciozitate apare ca singura
variabilă de personalitate care pare a avea validitate
predictivă. Autorii au studiat şi rolul autonomiei
în muncă ca variabilă moderatoare care poate
influenţa validitatea predictorilor de personalitate.
Ei au descoperit că un grad de autonomie în muncă
moderează puţin validitatea a trei dintre cele 5
mari dimensiuni: Conştiinciozitatea, Extraversia
şi Agreabilitatea. Un studiu ulterior, realizat cu un
instrument specific, FFPI, pentru diferite tipuri de
muncă (Dotinga, Hoekendijk, Raaijmakers, 1995)
sugerează că pentru o persoană cu Autonomie, acest
factor poate influenţa o muncă de tip managerial de
nivel înalt, în timp ce factorul Conştiinciozitate pare
să fie mai important pentru locuri de muncă de nivel
mai scăzut fără sarcini manageriale (Hendricks, De
Raad, 1996).
Modelul conceptualizat de autorii americani pune
problema explicării, în cadrul dinamic al dezvoltării
personalităţii, a felului cum dispoziţiile bazale
interacţionează cu un mediu în schimbare pentru
a produce expresiile fenotipice ale personalităţii:
valori, proiecte personale, relaţii personale, imaginea
de sine.
Direcţii contemporane de cercetare
Sunt cei cinci factori definitivii? De Raad
În încercările de a epuiza posibilele domenii mari
semnificative pentru comportamentul uman au fost
definiţi cinci factori, şapte factori, unii cercetători
s-au oprit la opt factori, alţii au rămas doar la trei.
Desigur, în foarte mare măsură analiza factorială şi
rezultatele acesteia depind de ceea ce pui în forma
pilot pe baza căreia se culeg răspunsurile ce vor fi
procesate (aşa-numitul principiul „pui gunoi, gunoi
găseşti”). În măsura în care teoria de obicei precede
stabilizarea dovezilor din cercetările empirice, este
necesar să judecăm numărul de factori şi în funcţie
de itemii care au intrat în analiza factorială. Desigur,
din această perspectivă, cercetările psiho-lexicale par
să aducă un avantaj major, selecţia actorilor se face
nu raţional, ci empiric după criterii clar definite.
Dar lucrurile nu par stabilizate nici din această
perspectivă, oricum mai promiţătoare.
 51
Fundamente teoretice
Studiul psiho-lexical olandez, 2006 coordonat de
Boele De Raad a urmărit un demers strict psiho-
lingvistic şi a adus la suprafaţă un nou model, de
opt factori. Astfel, în cadrul unui proces complet de
selectare a descriptorilor, au fost scoşi din Dicţiona-
rul explicativ toţi termenii care nu se referă la per-
soane sau comportamente, cu rezultatul că s-a ajuns
la un număr de aproape 30.000 cuvinte, ce ar putea
fi folosite pentru descrierea trăsăturilor. După redu-
cerea listei de la 30,000 la 10,000 cuvinte s-a folosit
formatul propoziţie, s-au aplicat criterii mai specifi-
ce pentru aceste propoziţii şi o nouă reducere care
a avut ca şi criterii de reducţie: familiaritate, ambi-
guitate, frecvenţa utilizării, sinonimie şi relevanţă.
Această fază a condus la o listă finală de 2,331 de
propoziţii descriptori de personalitate care a fost
administrată la 1466 subiecţi.
Noua structură olandeză a cuprins astfel termeni
care se referă la toate categoriile lingvistice: adjec-
tive (este o persoană tăcută; e o persoană nesigură;
este cineva descurajabil), adverbe (este cineva care
se comportă formal; este cineva care raţionează lo-
gic; este cineva care se comportă neîncrezător), sub-
stantive (este cineva cu respect de sine; este cineva
cu carismă; are îndrăzneală), verbe (este cineva care
evită compania; este cineva care priveşte semenii de
sus; este cineva care cedează uşor) precum şi expre-
sii (este cineva care se bazează pe asul din mânecă;
este cineva care face pe nebunul; este cineva căruia îi
place să bată şaua).
Analiza factorială şi rotaţia Varimax au condus la o
soluţie de opt factori dintre care fac parte şi cei cinci
binecunoscuţi. Astfel, aceşti factori au fost denumiţi:
Virtute (9.9 %), Competenţă (5.6%), Stabilitate
emoţională (3.1%), Agreabilitate (2.6%), Hedonism
(2.4%), Extraversie (2.0%), Intelect (1.2%).
Factorul Virtute indică: (+) o persoană prietenoasă,
cineva în care poţi avea încredere; o persoană loială;
cineva cu bun simţ; o persoană decentă; o persoană
sinceră; o persoană bună; o persoană onestă; o
persoană de încredere; o persoană simpatetică; o
persoană ce merită încrederea; o persoană civilizată;
o persoană politicoasă vs. (-) o persoană necinstită;
o persoana nesimpatetică; cineva care frustrează
planurile altora; obtuza; indecentă; escroc; persoană
care trădează, înşeală; nu poţi avea încredere;
neonestă; plictisitoare, pisăloagă.
Factorul Competenţă indică: (+) o persoană cu
spirit, rezolvă probleme; cineva care ajută semenii;
are o viziune; impulsionează lucrurile; are un ochi
deschis pentru lucruri; inventiv; cu hotărâre; o
persoană întreprinzătoare vs. (-) cineva care cedează
repede/ uşor; persoană pasivă; evită dificultăţile.
Factorul Hedonism indică: (+) cineva care stârneşte
emoţii în rândul celorlalţi; o persoană care caută
emoţii; cineva care se comportă ca un animal;
vânător de averi; care dă târcoale; o persoană excitată;
persoană sălbatecă; îi place să experimenteze;
impulsivă vs. (-) cineva care se comportă impecabil;
se comportă fără egoism; o persoană castă;
incoruptibilă; care îşi interzice anumite lucruri
(se reţine); persoană sobră; moderată; o persoană
iubitoare de casă.
 52
ABCD-M
Concluziile autorului sunt că factorii tradiţionali,
stabilitatea emoţională, agreabilitatea, conştiincio-
zitatea, extraversia şi intelectul sunt confirmaţi iar
virtutea, competenţa şi hedonismul apar ca noi can-
didaţi pentru un model mai comprehensiv. Ducând
până la ultimele consecinţe ipoteza psiholexicală,
noile candidate par a avea relevanţă ştiinţifică, pro-
fesională şi socială. Nu în ultimă instanţă, observă
De Raad, se reconfirmă faptul că structurile de tip
big five sunt dependente de clasa gramaticală din
care provine cuvântul.
De asemenea, studii recente par să indice şi aportul
pe care modelele cu şapte sau opt factori în au în
explicarea varianţei simptomelor cuprinse în DSM.
Capacitatea de predictibilitate
O direcţie de discuţie contemporană este legată de
capacitatea de predictibilitate: care dintre factori au
capacitate de predicţie şi pentru ce anume?
Sunt tipice cercetările desfăşurate în mediul psiho-
logiei organizaţionale privind tipuri de comporta-
mente, performanţe profesionale şi tipurile de cari-
ere profesionale. De asemenea, în psihologia clinică
şi a sănătăţii există o serie de corelaţii semnificative
cu comportamentul de risc, fde exemplu cu fumatul
(conduita de fumător este anticipată de scorurile în-
alte la Nevrotism şi scăzute la Agreabilitate şi Con-
ştiinciozitate).
Un studiu extins pentru validitate predictivă,
desfăşurat de P. Sinclair şi S. Barrow s-a desfăşurat
pe 202 de manageri departamentali ai TSB Bank
şi a filialelor a descoperit un număr de corelaţii
semnificative cu performanţa în muncă pentru trei
dintre cei cinci factori: Extraversie înaltă, Nevrotism
scăzut şi Deschidere la experienţă înaltă.
Constituirea unei teorii
Referitor la a treia direcţie, legată de constituirea
unei teorii asupra personalităţii, formulările
construite de Costa şi McCrae sunt considerate de
unii cercetători mai degrabă o încercare explicativă
decât un model consistent al personalităţii şi acest
lucru porneşte de la principala limită: baza de date
iniţială de la care au pornit cei doi este tradiţională,
nu a utilizat sistematic ipoteza lexicală. Datele mai
noi de cercetare ar trebui să integreze într-o manieră
plauzibilă nu numai punctele de convergenţă, cele
cinci mari domenii, ci şi punctele de divergenţă.
Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie
şi adolescenţă
O a patra direcţie este dată de extinderea cercetări-
lor pentru perioadele de vârstă legate de formarea
personalităţii. De exemplu, sunt cercetări legate de
adaptarea emoţională şi realizarea academică care
 53
Fundamente teoretice
par să covarieze semnificativ cu cei cinci factori. In-
ventarul de Personalitate de cinci factori pentru co-
pii, a extins evaluarea pentru vârste de la 0 la 9 şi de
la 10 la 18 ani. Deşi există controverse semnificative
privind aplicabilitatea modelului pentru perioadele
de imaturitate a personalităţii. De exemplu, studiile
lui O.P. John pentru adolescenţi (populaţie mascu-
lină) aduc în prim plan doi factori noi: iritabilitate
şi activism. Acelaşi lucru pare să se repete şi pentru
studiile olandeze din domeniu. Aceşti noi factori
sugerează pentru De Raad că structura trăsăturilor
de personalitate poate fi mai diferenţiată în copilărie
decât la vârstele adulte (De Raad, Perugini, 2002).
Propriile noastre cercetări care au diferenţiat în mod
specific pentru perioada adolescenţei, atât pentru
băieţi cât şi pentru fete, un model de opt factori,
par să sugereze că aspectele privind temperamentul
sunt dominate în perioada formării personalităţii,
dar, odată acest proces încheiat, aspectul ponderii
energie şi a controlului excitabilităţii şi inhibiţiei,
vor fi integrate în faţetele celor cinci mari domenii.
Avem aşadar de a face mai degrabă cu un proces
de dezvoltare şi integrare în care condiţia eului,
respectiv consistenţa şi capacitatea de control a
acestuia, fac diferenţa.
 54
ABCD-M
CAPITOLUL 2
Construirea şi experimentarea ABCD-M
Replicarea în limba română a
modelului big five: cercetare psiho-
lexicală. Descrierea Chestionarului
românesc big –five, ABCD-M
Replicarea în limba română a modelului
big five
Cercetarea românească dedicată replicării clor
cinci mari dimensiuni factoriale ale personalităţii,
s-a extins pe o perioadă de peste 4 ani (1994 -
1997) şi a cunoscut mai multe etape, precum şi
replicări ulterioare ale studiilor pe populaţia de
adolescenţi (1999 – 2001). Obiectivul principal al
primei cercetări din 1994 - 1997 a fost replicarea
în limba română a cercetărilor psiho-lexicale pentru
a obţine şi stabiliza modelul factorilor de bază ai
personalităţii.
Redăm în continuare elementele cheie ale primului
demers de cercetare care a urmărit criteriile moderne
ale paradigmei psiho-lexicale.
În cadrul obiectivelor acestei prime etape menţionăm:
1. elaborarea unei taxonomii a descriptorilor de
personalitate din limba română; 2. testarea validităţii
modelului big five în contextul lingvistic românesc
şi stabilizarea acestuia; 3. construirea unui model
ierarhic structural al acestor descriptori precum şi
construirea faţetelor celor cinci mari dimensiuni.
 55
Construirea şi experimentarea ABCD-M
Taxonomia în limba română
Cercetarea a fost concepută şi coordonată în 1994.
Colectivul prim de cercetare a fost constituit şi
coordonat de prof. dr. Mihaela Minulescu şi a
cuprins cinci tineri cercetători, pe atunci studenţi
în anul terminal al Facultăţii de Psihologie de la
Universitatea Bucureşti: Dragoş Ciobănescu, Laura
Almăjan, Elena Mădălina Popa, Cristian Ormindan,
Maria Blanche Şerban.
Selecţia descriptorilor de personalitate
În această primă fază a cercetării s-a urmărit selecţia
unui set reprezentativ de adjective şi substantive
relevante pentru descrierea personalităţii. Pentru a
se obţine o selecţie cât mai obiectivă au fost folosite
două metode complementare.
Metoda 1
Prima metodă a urmat procedura clasică, obţinerea
adjectivelor făcându-se pe baza dicţionarului. Au
fost parcurse mai multe etape.
a. Etapa preliminară. În această etapă doi
experţi (psiholog, filolog) au extras din DEX
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
toate adjectivele şi substantivele cu excepţia
celor referitoare la culori (absolut irelevante
pentru personalitate) şi a termenilor geografici
(pentru a se evita discriminări), ajungând la
un total de 12.960 de termeni.
b. Prima reducţie. Această etapă a vizat extragerea
unor potenţiali descriptori de personalitate.
Doi experţi (scriitor, psiholog) lucrând
independent au eliminat din lista iniţială toate
adjectivele sau substantivele tehnice, medicale,
arhaice sau obscure, rămânând în final 5.825
de termeni.
c. A doua reducţie. S-a urmărit selectarea celor
mai uzuale şi relevante adjective şi substantive
folosite pentru descrierea personalităţii.
Pentru a obţine un criteriu operaţional în ceea
ce priveşte relevanţa s-au folosit propoziţiile-
criterii euristice elaborate de olandezi (Brokken,
1978). Primul, denumit criteriul Natură, este
următorul: un adjectiv este relevant pentru
descrierea personalităţii dacă poate fi folosit
pentru completarea frazei următoare: „Omul
este ... de la natură”. Al doilea criteriu, criteriul
Persoană, se formulează astfel: un adjectiv
este relevant dacă poate fi utilizat pentru a
răspunde la întrebarea: „Ce fel de persoană
sunt eu?”
Ca subiecţi au fost folosiţi 80 de studenţi la
psihologie şi psihopedagogie.
Procedura: Lista de 5.125 de adjective a fost
împărţită în fascicole, fiecare dintre acestea fiind
repartizat unui număr de 8 studenţi. Independent,
fiecare student evalua cât de bine se aplică cele două
criterii fiecărui termen în parte acordând o notă
între 0, total nepotrivit şi 3, cu totul potrivit. Au fost
 56
ABCD-M
selectate adjectivele care au primit numai note 2 şi 3,
cel puţin jumătate din acestea fiind note 3.
A rezultat un total de 453 de termeni.
Metoda 2
A doua direcţie, condusă în paralel cu cea descrisă
anterior, a pornit de la observaţia lui McCrae (1990)
privind importanţa utilizării limbajului folosit în
situaţii reale de viaţă.
Subiecţi au fost un număr de 100 de studenţi de
la diferite facultăţi (psihologie, sociologie, asistenţă
socială, teologie).
Procedură: studenţii au primit un test în care li se
cerea să se descrie prin intermediul adjectivelor sau
substantivelor patru aspecte diferite: imaginea de
sine, aspectele respinse ale imaginii de sine, imaginea
de sine ideală şi o persoană cu care sunt într-o
legătură afectivă semnificativă. Pentru cele 921 de
adjective obţinute în total s-au calculat frecvenţele
de apariţie, întocmindu-se o ordonare a acestora.
Frecvenţa maximă a fost 39, iar cea medie, 12.
Etapa de sinteză
Cele două liste astfel obţinute au fost apoi
confruntate întocmindu-se lista finală. O echipă de
experţi, formată din un psiholog şi cinci studenţi
în anul al IV-lea la facultatea de psihologie,
familiarizaţi în problematica celor cinci mari
domenii ale personalităţii, big five, a examinat
fiecare termen în parte evaluând gradul de utilizare
a acestora în vorbirea curentă. Din prima listă au
fost eliminaţi cinci termeni care ţineau de argou sau
erau prea dificili. Din lista a doua au fost adăugate
14 adjective şi substantive frecvent utilizate (f >12)
ce nu se regăseau în prima listă. În final au rămas
466 de descriptori.
Modelul Big –five românesc
Construirea unui chestionar pilot
Pornind de la descriptorii selectaţi s-a trecut la
construcţia unor itemi corespunzători acestora
pentru testarea modelului Big Five.
Procedură
Cei 466 de descriptori au fost împărţiţi în
fascicule de aproximativ 80 de termeni.
Fiecare cercetător (6) a elaborat itemi pentru
adjectivele cuprinse în câte un fascicul,
A fost definit un set de reguli de construcţie
comun:
Setul de reguli pentru construirea itemilor s-a bazat
pe următoarele:
a. folosirea propoziţiilor simple,
b. folosirea persoanei I singular,
c. evitarea negaţiilor,
d. folosirea parafrazărilor numai în situaţiile în
care acestea nu puteau fi evitate
e. s-a avut în vedere taxonomia realizată de
Angleitner cu privire la relaţia item - trăsătură
(Angleitner s.a.,1986).
 57
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Angleitner realizează o descriere sistematică a relaţiei Astfel că itemii construiţi conţin şapte
item-trăsătură bazându-se pe propriile cercetări şi categorii de conţinuturi comportamentale,
pe descrieri anterioare de categorii de clase de relaţii după cum urmează:
logice, realizate de Janke, 1973 şi Lennertz, 1973. a) descrieri de reacţii comportamentale:
„Cel mai adesea sunt sperios, îmi bate inima
În acest „sistem categorial“ prezentat sintetic în Ta- din orice”.
belul 2.1., categoriile centrale a căror frecvenţă este b) reacţiile celorlalţi la subiect:
ridicată în aproximativ toate genurile de chestionare „Oamenii găsesc că sunt un om sincer”.
sunt primele două: reacţiile comportamentale (des- c) dorinţe şi interese:
chise, acoperite şi vegetative) şi atributele trăsătu- „Îmi doresc să fiu mai înţelept”.
rilor, care pot fi fie nemodificabile, fie modificabile d) date de biografie:
(calitativ sau în funcţie de contextul situaţional). „Mi s-a întâmplat să fiu mincinos”.
Celelalte cinci categorii – dorinţe şi interese, fapte e) opinii şi atitudini:
biografice, atitudini şi opinii, reacţii ale altora, itemi „Consider că e normal să fiu tolerant cu
bizari – se referă preponderent la conţinuturi legate ceilalţi”.
indirect de trăsătura de personalitate; de altfel, acest f ) atribute ale trăsăturii:
fapt este responsabil şi de diferenţe în stabilitatea „De multe ori sunt greu de descifrat de
răspunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg, ceilalţi”.
1963).
Tabelul 2.1. Taxonomia relaţiilor posibile între item şi trăsătură
Denumire Definirea conţinuturilor psihologice
1. descrieri de reacţii Itemii evaluează:
a. comportamente deschise, observabile
b. comportamente acoperite, interne, neobservabile de alţii: senzaţii, sentimente, cogniţii
interioare
c. simptome biopsihologice, precum reacţiile psihofiziologice
2. atribute ale trăsăturii reprezintă dispoziţii: de obicei descrise prin adjective sau substantive; pot fi de două feluri:
1. nemodificabile, şi
2. modificabile, când se specifică frecvenţa, durata, contextul situaţional
3. dorinţe şi trebuinţe intenţia de a se angaja în comportamente specifice, dorinţa pentru ceva anume (nu şi acelea
pentru care se specifică realizarea în prezent în timpul testării)
4. fapte biografice itemi centraţi pe aspecte relevante din trecut
5. atitudini opinii puternic susţinute, atitudini şi opinii faţă de diverse categorii de subiecte generale,
sociale, personale
6. reacţii ale altora itemi care descriu comportamente, reacţii şi atitudini ale altora faţă de persoană
7. itemi bizari majoritatea itemilor de acest fel descriu comportamente şi trăiri evident neobişnuite, stranii,
care par să se asocieze empiric cu trăsătura respectivă
 58
ABCD-M
g) elemente de bizarerie comportamentală:
„Mă simt de parcă în mine ar fi mai multe
persoane”.
f. Fiecare item a fost apoi evaluat în grupul
reunit prin discutarea individuală a formulării,
selectându-se formularea care întrunea
acordul.
Testarea chestionarului pilot în contextul
lingvistic românesc
În etapele de experimentare a selecţiei şi formulărilor
itemilor s-au urmărit, în mod specific, cerinţa legată
de o constantă raportare a itemului, în fiecare etapă,
la validitatea sa discriminativă, astfel:
1. definirea conţinuturilor domeniului şi a faţe-
telor, optimă din prisma unei teorii structura-
le care să reflecte şi importanţa pentru viaţă
a diferenţelor interindividuale generate de
dimensiunea psihică avută în vedere; această
definire trebuia realizată explicit, cuprinzând
o descriere atât a relaţiilor de tip convergent,
cât şi a celor de tip divergent cu alte trăsături
sau constructe psihologice, dar şi cu tipurile
relevante şi specifice de manifestare a trăsătu-
rii respective (Angleitner, 1986);
2. pentru evitarea formulării unor itemi de tip
idiosincratic, trebuie utilizate mai multe loturi
de subiecţi pentru selecţia itemilor, iar selecţia
lor să se bazeze pe un analize privind consistenţa
internă, gradul de comprehensibilitate şi de
claritate precum şi nonambiguitatea itemilor;
3. pentru a putea capta influenţa contextului
situaţional, se are în vedere dacă în textul
itemului sunt incluse aspecte relevante ale
acestuia şi dacă conţinutul este cât mai explicit
posibil.
Subiecţi şi procedură
Cei 466 de itemi au fost administraţi unui număr
de 200 de subiecţi, în majoritate studenţi şi rudele
acestora, dintre care 51 erau bărbaţi şi 149 femei, cu
vârste cuprinse între 19 şi 72 de ani (media de vârstă
fiind de 26.6 ani).
Subiecţilor li s-a cerut să se autoevalueze în raport
cu fiecare dintre cei 466 de itemi pe o cală Lickert
cu 5 trepte, cuprinse între 0 (dezacord total ) şi 4
(acord total).
Unui număr de 128 dintre aceşti subiecţi le-a fost
administrat şi setul de descriptori, procedura fiind
identică.
Scorurile obţinute au fost supuse analizei factoriale,
folosind analiza pe componente principale urmată
de o rotaţie ortogonală varimax.
Rădăcinile latente ale factorilor obţinuţi din
analiza factorială efectuată pe datele provenite din
administrarea itemilor sugerează ca soluţii posibile
pe cele cu 4, 5 şi 6 factori deoarece curba acestor
rădăcini se aplatizează începând de la a VII-a
componentă factorială.
 59
Construirea şi experimentarea ABCD-M
Examinând mai întâi soluţia cu 4 factori (24% din
varianţa totală) aceştia pot fi etichetaţi la o primă
aproximare drept Extraversie, Dezagreabilitate,
Agreabilitate şi Conştiinciozitate fiind însă mai
cuprinzători decât soluţia tradiţională.
În ce priveşte soluţia cu cinci factori (27% din va-
rianţa totală), s-a constatat că primii 4 rămân relativ
nemodificaţi, în timp ce ultimul conţine numeroşi
itemi ce îl apropie de factorul Intelect din modelul
big five. Această soluţie pare deci mai completă decât
cea precedentă, acoperind un alt domeniu semnifi-
cativ. Totuşi, lipsa Nevrotismului clasic şi spargerea
Agreabilităţii tradiţionale în două opuse au ridicat
unele semne de întrebare.
Atunci când şase factori au fost rotiţi s-a constatat
că factorii III şi IV şi-au inversat locurile, iar cel de-
al VI-lea reprezintă o formă specifică a Extraversiei,
incluzând mai ales aspecte legate de prezentabilitate:
distins, valoros, sexi, prezentabil. Încărcăturile mici
ale variabilelor pe acest al VI-lea factor precum
şi această fragmentare a factorilor în variante
mai specifice ale lor s-au constituit în indicatori
semnificativi ai faptului că factorul VI nu aduce un
înţeles distinct, nou la soluţia cu cinci factori. S-a
decis astfel reţinerea primelor cinci componente,
acestea explicând 27.5% din varianţa totală.
În timp ce primii factori se păstrează asemănători cu
cei din soluţia precedentă, al şaselea factor rezultat
din analiza ultimei soluţii provine din desprinderea
unei porţiuni din primul factor conţinând itemi ce
ţin de aspectul fizic şi abilităţi cognitive.
În concluzie, cea mai adecvată soluţie pare a fi cea
cu cinci factori, la alegerea ei, pe lângă rezultatele
rădăcinilor latente şi interpretarea factorilor, s-a avut
în vedere şi consideraţii teoretice, cât şi posibilitatea
comparaţiei cu alte modele.
Prezentarea soluţiei cu cinci factori
Examinarea rădăcinilor latente, exprimate în pro-
centaje, pentru primii 12 factori (Tabelul 2.2.), pre-
cum şi a graficului variaţiei rădăcinilor latente ale
principalelor componente, ne-a condus la reţinerea
primilor cinci factori ca fiind semnificativi în contu-
rarea domeniului personalităţii, aceştia explicând o
mare parte din varianţa totală (respectiv 27.5%).
Curba variaţiei rădăcinilor latente ale factorilor se
aplatizează după a V-a componentă factorială, fapt
care ne-a întărit convingerea că soluţia cu cinci factori
rotiţi este cea mai potrivită pentru evidenţierea
dimensiunilor majore ale personalităţii.
Analiza variabilelor încărcate pe primii cinci factori
(Tabelul 2.3.), ne-a condus spre un model de cinci
suprafactori a căror conţinut ar putea reprezenta: (I)
Extraversia, (II) Agresivitatea, (III) Agreabilitatea,
(IV) Conştiinciozitatea şi (V) Intelectul.
În această variantă aparent lipseşte factorul Stabilitate
emoţională vs. Nevrotism iar factorul Agreabilitate
părea că s-a rupt în două componente (Agreabilitate
şi Agresivitate). Examinând încărcăturile variabilelor
pe cei cinci factori am constatat că aceste clusterizări
 60
ABCD-M

Tabelul 2.2. Rădăcinile latente şi cantitatea de variantă Tabelul 2.4. Soluţia cu cinci factori rotiţi ortogonal prin
explicată de primii 12 factori care apar în urma analizei în metoda Varimax
componente principale
I. Extraversie (10.1%)
Factor Rădăcina Procentul de Procentul .65 vesel -.68 trist
latentă varianţă cumulat .62 vioi -.64 însingurat
1 47.04 10.1 10.1 .62 bucuros -.62 pesimist
2 27.89 6 16.1 .59 dinamic -.60 neîncrezător
3 25.09 5.4 21.5 .59 optimist -.59 introvert
4 16.23 3.5 25
5 11.92 2.6 27.6 II. Iritabilitate – Ostilitate (6.0%)
6 10.3 2.2 29.8 .60 poruncitor -.37 paşnic
.58 enervant
7 9.09 1.9 31.7
.58 autoritar
8 7.7 1.7 33.4 .58 răsculat
9 7.29 1.6 35 .57 agresiv
10 6.38 1.4 36.4 .55 mânios
11 5.76 1.2 37.6 III. Sensibilitate – Altruism (5.4%)
12 5.58 1.2 38.8 .62 afectuos -.31 masculinitate
.57 încrezător
.55 săritor
Tabelul 2.3. Numărul variabilelor cu încărcături mai mari de
.55 sensibil
.35 pentru fiecare din cei cinci factori.
.54 darnic
Factori I II III IV V .53 simţitor
Variabile peste .35 105 77 56 58 38 IV. Conştiinciozitate (3.5%)
.68 riguros -.55 căscat
de înţelesuri psihologice se referă la: Extraversie (I), .63 perseverent -.53 zăpăcit
.57 exact -.48 distrat
Ostilitate(II), Agreabilitate(III), Conştiinciozitate .54 chibzuit -.48 superficial
(IV), Intelect (Stil cognitiv) (V). .49 eficient
V. Deschidere intelectuală (2.6%)
Se poate observa structurarea ierarhică a factorilor, .54 rafinat
.52 cercetător
primul fiind şi cel mai puternic, mai bine reprezentat, .46 paradoxal
în timp ce ultimul e mai slab reprezentat. .44 sintetic
.43 curios
Tabelul 2.4. prezintă primii cinci factori supuşi
rotaţiei ortogonale de tip Varimax. Factorii sunt că structura factorială românească păstrează
reprezentaţi aici prin câte maximum 10 variabile aproximativ aceeaşi ordine de extracţie a factorilor
– cele mai încărcate pe factorul respectiv. întâlnită în varianta din engleza americană
(Goldberg, 1990, 1992, şi Hofstee s.a., 1992),
Este de remarcat în primul rând această ordine de precum şi în varianta olandeză (Hofstee, DeRaad
apariţie a factorilor (Tabelul 2.5.). Se poate observa şi Goldberg, 1991, DeRaad s.a., 1992) şi în cea
 61
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Tabelul 2.5. Componenţa factorilor

Factorul I: Extraversie Factorul III: Sensibilitate – Altruism

Vesel .65 Afectuos .62
Vioi .62 Încrezător .57
Bucuros .62 Săritor .55
Dinamic .59 Sensibil .55
Optimist .59 Darnic .54
Sociabil .58 Drept .53
Activ .56 Simţitor .53
Descurcăreţ .55 Spirit de sacrificiu .52
Agreabil .55 Visător .51
Trist -.68 Individualist -.36
Însingurat -.64 Nemilos -.36
Nedorit -.62 Rău -.32
Pesimist -.62 Masculin -.31
Neîncrezător -.60 Răutăcios -.31
Introvert -.59 Meschin -.26
Complexat -.58 Batjocoritor -.25
Neacceptat -.56 Profitor -.25
Singuratic -.56 Temut -.24
Factorul II : Ostilitate (Iritabilitate) Factorul IV: Conştiinciozitate
Poruncitor .61 Riguros .68
Enervant .58 Perseverent .64
Autoritar .58 Exact .57
Răsculat .58 Înfrânat .55
Acaparator .57 Chibzuit .55
Agresiv .57 Coerent .53
Violent .57 Voluntar .59
Mânios .55 Eficient .49
Impulsiv .54 Unitar .49
Paşnic -.37 Căscat -.55
Înţelegător -.32 Zăpăcit -.53
Indulgent -.31 Distrat -.49
Cuviincios -.30 Superficial -.48
Milos -.28 Cheltuitor -.45
Politicos -.26 Iresponsabil -.44
Calm -.26 Leneş -.43
Răbdător -.25 Dezordonat -.42
Tolerant -.25 Laş -.42
 62
ABCD-M

Tabelul 2.5. Componenţa factorilor (continuare) acele variabile care captează conţinutul prototipic,
respectiv miezul de înţeles al fiecărei dimensiuni.
Factorul V: Deschidere intelectuală
Rafinat .55
Cercetător .53
Paradoxal .46 Interpretarea factorilor
Responsabil .46
Tăios .45 Încercând o comparaţie cu modelul big five clasic
Sintetic .44
se constată că factorul I, Extraversia şi factorul
Curios .44
Muzical .43 IV, Conştiinciozitatea se apropie cel mai mult de
Perfectibil .43 corespondenţii lor tradiţionali.
Parşiv -.49
Făţarnic -.45
Factorul Extraversie conţine atât descriptori care
Prefăcut -.43
Pripit -.41 semnifică nivelul de energie ridicat cât şi modul
Greoi -.40 de interacţiune deschis cu obiectele din mediul
Duşmănos -.37 exterior. Apar astfel termeni ca vesel, dinamic,
Umil -.30
sociabil, adaptabil, vorbăreţ vs. trist, introvert, tăcut,
Păgubos -.29
Smerit -.29 timid, nedorit.

Conştiinciozitatea include descriptori privind

germană (Ostendorf, 1990), respectiv, pe primul loc
factorul Extraversie, urmat apoi de Agreabilitate,
pe locul trei – Stabilitatea emoţională, pe patru –
Conştiinciozitatea şi pe cinci – Intelectul. Deosebirea
majoră este aceea a absenţei dimensiunii stabilitate
emoţională din cadrul modelului factorial românesc,
în timp ce factorul Agreabilitate s-a fragmentat în
două componente: Dezagreabilitate – Ostilitate
(II) şi Agreabilitate – Sensibilitate (III).
Lipsa factorului Stabilitate emoţională ne-a
determinat să întreprindem o analiză mai de
adâncime a conţinutului psihologic al factorilor
obţinuţi. În realizarea acestei analize ne-am folosit
de definiţiile conceptuale date de John, 1989 pentru
controlul acţiunilor şi nevoia de ordine cu termeni
precum: riguros, meticulos, echilibrat, chibzuit vs.
căscat, aerian, superficial, iresponsabil.
Există deosebiri semnificative în soluţia factorială
românească. O primă problemă avută în vedere a fost
măsura în care putem vorbi de spargerea factorului
Agreabilitate în doi factori complementari, unul
reflectând o atitudine negativă către ceilalţi (profitor,
egoist, meschin), iar celălalt, un comportament
interpersonal pozitiv (omenos, amabil, prietenos).
O analiză mai atentă a itemilor componenţi relevă
însă faptul că cei doi factori au sensuri psihologice
diferite. Astfel, variabilele încărcate puternic pe
 63
Construirea şi experimentarea ABCD-M
factorul II au în comun o instabilitate emoţională
manifestă a comportamentului în contexte sociale
(violent, agresiv, impulsiv, iritabil). Ţinând cont şi
de variabilele negative (paşnic, înţelegător, tolerant,
răbdător), o denumire mai potrivită este Ostilitate
/ Iritabilitate.
Variabilele puternic încărcate pe factorul III, pe
de altă parte, pe lângă o atitudine pozitivă, relevă
şi o sensibilitate afectivă crescută (afectuos, duios,
sensibil, simţitor, tandru). O denumire mai adecvată
ar fi deci Agreabilitate cu sensul de Sensibilitate,
Altruism / Insensibilitate, Egoism.
Analizând literatura de specialitate, soluţia este
foarte asemănătoare cu cea la care au ajuns cele două
echipe italiene, lucrând independent. Astfel, Di Blas
şi Forzi (1990) se opresc la o soluţie cu patru factori
în care pe lângă Extraversie şi Conştiinciozitate
obţin doi factori pe care îi numesc Iritabilitate /
Calmitate (autoritar, poruncitor, irascibil, certăreţ,
agresiv, vs. răbdător, cordial, paşnic) şi Sensibilitate/
Insensibilitate (sensibil, romantic, sentimental,
impresionabil vs. insensibil, inuman, nesincer).
Caprara şi Perugini (1994) ajung şi ei la doi factori
denumiţi Iritabilitate / Calmitate şi Altruism (dar
cu adjective ce se referă la sensibilitate) / Egoism.
Ei constată că de fapt cei doi factori sunt rotaţii ale
Agreabilităţii şi Stabilităţii emoţionale clasice. La
aceeaşi concluzie ajung şi alţi autori: trăsăturile din
sfera relaţiilor interpersonale şi cea afectivă tind să
se combine (Di Blas şi Forzi, 1990).
Tabelul 2.6. Iritabilitate vs. emotivitate
Iritabil -.44
Instabil -.35
Capricios -.23
Supărăcios -.14
Emotiv .45
Temător .07
Plângăreţ .06
Nervos .04
De asemenea, în modelul AB5C se consideră şi
faţetele mixte cele mai bine reprezentate circumplexe
sunt II x IV şi I x II. Saucier (1992) a propus o
structură tridimensională pentru a reprezenta
legăturile dintre factorii I, II şi IV.
O dovadă interesantă asupra corelaţiilor dintre
Nevrotism şi Agreabilitate şi a existenţei a două
tipuri de instabilitate emoţională se obţine dacă
urmărim markerii lui Goldberg (1992) pentru
nevrotism şi modul în care aceştia corelează cu
agreabilitatea. Se observă că există două grupe, unele
ce se referă la iritabilitate, altele, la hipersensibilitate,
emotivitate. În Tabelul 2.6. următor sunt prezentate
comparativ aceste valori.
Este în acest sens cunoscută relaţia dintre faţeta
Ostilitate a factorului Nevrotism din NEO-PI
care are o corelaţie de .46 cu Agreabilitatea şi .68
cu Nevrotismul (Costa s.a., 1991). Într-un alt
studiu, Watson şi Clark (1992) găsesc o corelaţie
de –.63 între Ostilitate şi Agreabilitate şi .52 cu
Nevrotismul.
 64
ABCD-M
O confirmare suplimentară a acestei combinări între
Agreabilitate şi Nevrotism a venit din examinarea
mai atentă a soluţiei noastre cu şase factori. Aici,
factorii II şi III sunt puţin rotiţi în comparaţie cu
soluţia 5-factorială, sensibilitatea afectivă căpătând
accente mai pronunţate de instabilitate emoţională
în timp ce itemii ce ţin de altruism tind să treacă pe
factorul II.
În concluzie, putem spune că factorii ce ţin de
ostilitate şi instabilitate emoţională se combină în
soluţia noastră, foarte probabil reprezentând rotaţii
ale factorilor tradiţionali.
Pe de altă parte, unele din faţetele Nevrotismului în
NEO-PI (Costa şi McCrae, 1992) sunt distribuite
în structura obţinută de noi pe alţi factori. Astfel,
elemente de depresie (complexat, resemnat,
descurajat) şi insecuritate, nesiguranţă (inhibat,
fricos) sunt plasate pe factorul Extraversie. Acest
lucru nu este surprinzător, ţinând cont de corelaţia
observată între Nevrotism şi Extraversie: Costa,
McCrae şi Dye (1991) găsesc o corelaţie de .34
între factorii Extraversie şi instabilitate emoţională
măsuraţi cu BFQ (Caprara, Barbanelli, Borgogni
şi Perugini, 1993). Câţiva itemi ce ţin de lipsa de
control (instabilitate) sunt de asemenea plasaţi pe
conştiinciozitate (dar vezi corelaţia de .53 dintre
Nevrotism şi Conştiinciozitate din NEO-PI-R).
În ceea ce priveşte factorul V, el este clar un factor
de deschidere intelectuală apropiindu-se mai mult
de Deschiderea la experienţă a lui Costa şi McCrae.
El cuprinde itemi ce se referă la toleranţa de idei,
spirit investigativ, nonconformism, simţ artistic şi
stiluri cognitive (analitic, sintetic). Câţiva posibili
itemi din categoria Deschiderea la sentimente îi
întâlnim pe factorul III (visător, romantic), iar cei ce
ţin de raţionalitate pe factorul IV (raţional, cerebral,
nuanţat).
Descrierea celor cinci suprafactori
FACTORUL I
Am constatat astfel că factorul I – cel mai puternic
în cadrul modelului (cuprinde un număr de 105
variabile cu încărcături peste .35) – conţine itemi
precum: activ, energic, doritor de afirmare, care
reprezintă variabile cu conţinut prototipic pentru
Extraversie în lista de adjective ACL utilizată de
John. Acest fapt, precum şi marea asemănare sub
raportul conţinutului (extravert, dinamic, vesel,
vorbăreţ) cu factorii numiţi Surgency (cu sens de
izbucnire) în modelul lui Goldberg (1990), respectiv
Extraversie în modelele lui Ostendorf (1990), De
Raad s.a. (1992), Costa şi McCrae (1985) ne-a
determinat să dăm numele Extraversie factorului
aflat pe primul loc în cadrul structurii taxonomice
româneşti.
Prezenţa aspectelor de nesiguranţă exprimate de
variabile precum: ruşinos (-.50), emotiv (-.49),
neîncrezător (-.60), şovăielnic (-.46) ne-a sugerat
faptul că factorul Nevrotism vs. Instabilitate
emoţională a pătruns în această dimensiune. Aceasta
nu trebuie să surprindă, însă, Costa, McCrae şi Dye
găsind o corelaţie de .21 (p<0,001) între Extraversie
 65
Construirea şi experimentarea ABCD-M
şi Nevrotism, în timp ce Caprara şi Perugini (1994)
au găsit o corelaţie de .34 între factorul Extraversie
şi Stabilitatea emoţională măsurată de chestionarul
italian BFQ (Di Blas şi Forzi, 1994).
Afirmarea, sociabilitatea, optimismul, umorul
căutarea plăcerii şi realizarea personală sunt aspectele
principale ale factorului denumit Extraversie aşa
cum apare ea în contextul psiholingvistic românesc.
FACTORUL II
Analiza de conţinut a variabilelor încărcate pe factorii
II şi III arată faptul că dimensiunea afectivitate s-a
împărţit în două, o componentă incluzând aspectele
negative indezirabile, ostilitatea (factorul II), cealaltă
componentă incluzând aspectele pozitive ce conduc
la agreabilitate (factorul III).
Mai mult decât atât, aceste două componente s-
au combinat cu aspecte diferite ale dimensiunii
Stabilitate emoţională vs. Nevrotism. Astfel, factorul
II conţine variabile al căror conţinut psihologic se
referă la ostilitate şi impulsivitate - aspecte ce apar
ca faţete ale Nevrotismului în modelul NEO-PI
(Costa şi McCrae, 1985, 1987).
Astfel de variabile conţinute de factorul II sunt:
impulsiv (.54), irascibil (.53), dominant (.43), violent
(.56). Aceste variabile s-au combinat cu acelea care
surprind prin înţelesul lor psihologic aspectele ale
unei atitudini de tip egocentric: enervant (.58),
autoritar (.58), certăreţ (.53), înţepat (.51), tiranic
(.50), profitor (.50).
Această combinare a egocentrismului cu Impulsivi-
tatea şi Ostilitatea ne-a condus la denumirea facto-
rului II Imaturitate punând astfel în evidenţă şi as-
pectele de emoţionalitate negativă pe care le conţine
dar şi incapacitatea eului de-a o controla.
De menţionat este şi faptul că în studiul întreprins de
Caprara şi Perugini, 1990, factorul situat pe primul
loc a fost denumit de către cercetătorii italieni cu
numele Dezagreabilitate – conţinând variabile
precum: încrezut, tiranic, arogant, dur, nemilos.
FACTORUL III
Factorul aflat pe locul al III-lea în cercetarea
noastră combină aspecte tipice ale Agreabilităţii
care ţin de altruism - săritor (.55), darnic (.54),
amabil (.46), ospitalier (.46), blândeţe: prietenos
(.49), milos (.47), duios (.43) - cu aspecte care
definesc conceptual factorul Stabilitate emoţională
( John, 1989, 28), respectiv aspecte care se referă
la Sensibilitate emoţională: afectuos (.62), sensibil
(.55) , simţitor (.53), visător (.51), vibrant (.48) şi
la Vulnerabilitate: sperios (.40), vulnerabil (.41),
îngrijorat (.38), frământat (.37), impresionabil
(.35).
Factorul III a fost denumit Agreabilitate.
Sub aspectul conţinutului psihologic, acest factor pe
care noi l-am numit Agreabilitate se aseamănă mult
cu factorul numit Sensibilitate care apare pe locul al
treilea în cercetarea italienilor Di Blas şi Forzi, 1994
(sensibil, romantic, afectuos, cald, sentimental).
 66
ABCD-M
Ca un argument în plus pentru denumirea acorda-
tă de noi factorului III putem aminti că Johnson şi
Ostendorf, 1993, ţinând cont de numeroasele cone-
xiuni lexicale laterale ale termenilor de personalitate,
au redenumit Agreabilitatea ca Blândeţe „Softness”
(Block, 1995).
FACTORUL IV
Factorul IV identificat de noi ca fiind Conştiincio-
zitatea, apare în forma sa întâlnită în mod obişnuit
în mai toate studiile lingvistice efectuate în engleza
americană, în olandeză, germană, italiană etc. Mai
mult, această dimensiune ocupă în versiunea psiho-
lingvistică românească acelaşi loc patru în care este
întâlnită în alte studii, excepţie făcând doar cercetă-
rile lui Perugini şi Caprara, 1994, şi Di Blaz şi Forzi,
1994, unde Conştiinciozitatea ocupă primul loc în
ierarhia structurii factoriale de tip big five.
În cadrul studiului psiholingvistic românesc, aceas-
tă dimensiune este caracterizată prin atribute referi-
toare la control şi ordine: riguros (.68), exact (.57),
ordonat (.42), meticulos (.43); raţionalitate: chib-
zuit (.54), echilibrat (.46), raţional (.45), măsurat
(.44); competenţă: perseverent (.63), eficient (.49),
priceput (.48 ), studios (.47).
Factorul Conştiinciozitate este descris în plan
adjectival astfel: disciplinat, harnic, precis, ascultător,
conştiincios, punctual (De Raad, 1992), prudent,
măsurat, meticulos, echilibrat (Caprara şi Perugini,
1990), silitor, precis, responsabil, matur, raţional
(Di Blas, Forzi, 1994), capabil, organizat, meticulos,
persistent (Costa, McCrae, 1985, 1987).
Observăm că a patra dimensiune a modelului
factorial românesc prezintă un conţinut foarte
asemănător cu cel al factorilor similari obţinuţi
în diferite abordări lingvistice (olandeză, italiană,
engleză americană), aceasta venind să justifice
denumirea ce i-a fost dată, Conştiinciozitate.
FACTORUL V
Acest factor cuprinde itemi al căror conţinut
psihologic surprinde aspecte referitoare la spiritul
cercetător, căutător: cercetător (.52), curios (.43),
isteţ (.40), iscoditor (.39), întrebător (.39), analitic
(.32).
Sunt prezente şi aspecte ce surprind dimensiunea
artistică a fiinţei: rafinat (.54), muzical (.43),
original (.37), fantezist (.35), nonconformist (.34),
creator (.32), precum şi itemi ce scot în evidenţă
spiritul ascuţit: tăios (.44), ironic (.41), direct(.33),
paradoxal (.46).
Factorul V, cel mai mic în cadrul modelului (numai 38
de variabile încărcate peste .35), prezintă asemănări
de conţinut cu unele faţete ale Deschiderii din
NEO-PI. Elementele care se regăsesc în cercetările
empirice ale lui Costa şi McCrae sunt: curiozitatea
intelectuală (spiritul cercetător, în studiul nostru),
sensibilitatea estetică (dimensiunea artistică, la
noi), independenţa în modul de a gândi lucrurile,
imaginaţia vie.
Această dimensiune intelectuală care apare în vari-
anta psiholingvistică românească este comparabi-
 67
Construirea şi experimentarea ABCD-M
lă şi cu ceea ce instrumentul italian SACBIF care
denumeşte factorul Deschidere mentală (receptiv,
neconvenţional, creativ, treaz). De asemenea, în va-
rianta lui Wiggins întâlnim factorul Deschidere la
experienţă (planul filosofic, preferinţă pentru gândi-
rea abstractă, imaginativ, reflexiv, cu interese literare,
cu tendinţa de a pune întrebări).
Aspectele surprinse de factorul V nu se asociază
în mod necesar cu inteligenţa generală, exprimând
mai degrabă nuanţe ale unui stil exploratoriu
caracteristic pentru ceea ce Maslow denumeşte
meta-motivaţie, fapt pentru care am numit această
dimensiune Autoactualizare.
Importanţa identificării acestei dimensiuni inte-
lectuale în cadrul modelului românesc este cu atât
mai mare cu cât în alte cercetări cum sunt cele ale
echipelor germane sau italiene acest factor nu s-a
structurat cu precizie. Astfel, în studiul efectuat în
cadrul lexiconului italian, Caprara şi Perugini, 1990,
nu au identificat factorul Intelect, deşi au încercat
să extragă mai mult de cinci componente principale.
Concluzia a fost aceea că factorul nu poate să apară
din cauza numărului mic de adjective care se refe-
ră la Intelect sau Cultură. Nici studiul efectuat de
Di Blas şi Forzi (1994) în cadrul lexiconului italian
nu a condus la identificarea distinctă a dimensiunii
Deschidere, aceasta părând să pătrundă în celelalte
dimensiuni identificate: Sensibilitate, Extraversie,
Conştiinciozitate.
Caracteristici ale modelului românesc
Analizând toate aceste aspecte particulare ale
structurii factoriale româneşti şi comparându-le
cu versiunile conturate în alte contexte lingvistice,
putem concluziona că modelul big five se regăseşte
cu o anumită specificitate în contextul psiholingvistic
românesc.
Factorul Stabilitate emoţională vs. Nevrotism nu
lipseşte din modelul factorial românesc ci s-a spart
şi a pătruns în celelalte dimensiuni structurale. Atât
factorul II cât şi III, au legătură cu sfera interpersonală
şi în ambii este prezentă emoţionalitatea; aceştia par
să exprime două componente ale Nevrotismului /,
respectiv absenţa controlului emoţional în contexte
sociale (factorul II) şi dispoziţiile afective pozitive
faţă de alte persoane (factorul III).
Factorul II – denumit de noi Imaturitate este
rezultatul unei relaţii cunoscute între maturizarea
personală şi capacitatea de a interrelaţiona
adaptativ şi deschis: faţeta Ostilitate a factorului
Nevrotism (NEO-PI) prezentă o corelaţie de
.46 cu Agreabilitatea şi o corelaţie de .68 cu
Nevrotismul (Costa în Di Blas, Forzi, 1994, p. 15).
Într-adevăr, acest factor pare să reprezinte o expresie
a instabilităţii, iritabilităţii şi lipsei de control
manifestate în social.
A treia dimensiune majoră în modelul nostru
Agreabilitatea ca sensibilitate şi altruism combină
elemente de Agreabilitate şi Nevrotism, în acest
caz exprimând sensibilitatea, emoţiile şi căldura în
tendinţa apropierii de alţi oameni.
 68
ABCD-M
Într-adevăr,tradiţionalul Nevrotism (Costa McCrae)
sau Stabilitate emoţională (Goldberg, De Raad,
Ostendorf ) pare să se fi rupt în diversele sale faţete:
Nesiguranţa de sine şi absenţa controlului emoţional
ca Impulsivitate) fiind exprimată de Iritabilitate şi
Ostilitatea din Imaturitate, iar dispoziţiile afective
individuale pentru ceilalţi oameni alimentând în
factorul Agreabilitate aspectele specifice sensibilităţii
şi emoţiilor pozitive.
Este clar prezentă aici o integrare între trăsăturile
afective şi cele interpersonale, integrare remarcată
şi de Saucier, în 1992 (în Di Blas, 1994), care şi
propune o a treia structură dimensională ce ar trebui
să reprezinte legăturile dintre factorii I Extraversie,
II Agreabilitate şi IV Stabilitate emoţională, din
cadrul lexiconului englezei americane.
În concluzie, putem afirma validitatea ipotezei
formulate de noi pentru Studiul privind
replicabilitatea modelului de cinci dimensiuni
deoarece structura factorială big five a putut fi
redescoperită în contextul psiholingvistic românesc:
Extraversia încărcată pe factorul I, Instabilitatea
emoţională pe factorul II cu accentul pe egocentrism,
Agreabilitatea pe factorul III cu accentul pe altruism
şi sensibilitate interpersonală, Conştiinciozitatea pe
factorul IV şi intelectul ca stil evolutiv, denumit
Autoactualizare pe factorul V.
Faptul că cei doi suprafactori ai personalităţii,
Agreabilitatea şi Stabilitatea emoţională, s-au spart
şi s-au combinat între ei dovedeşte interesul care
apare în contextul psiholingvistic românesc pentru
dimensiunile interpersonale care sunt puternic
asimilate împreună cu trăsături emoţionale şi care
depind de gradul de maturizare al eului. Aceasta
poate fi una din cauzele care au determinat
fragmentarea acestor două dimensiuni.
Este posibil ca pentru vorbitorii limbii române
acestea două să reprezinte trăsături distincte, în
timp ce în alte contexte culturale ele să reprezinte
faţete ale aceleiaşi trăsături. O altă cauză poate
fi existenţa unor încărcături secundare şi terţiare
relativ numeroase şi semnificative ale diferitelor
variabile pe factorii obţinuţi.
Putem afirma că toate cele cinci dimensiuni majore
ale personalităţii din cadrul modelului big five se
regăsesc în primii cinci factori obţinuţi în versiunea
lexicală românească, unii într-o formă relativ pură:
Extraversia, Conştiinciozitatea şi Deschiderea
intelectuală, ceilalţi, Agreabilitatea şi Stabilitatea
emoţională – în forme sui generis.
Stabilizarea factorială
Replicările acestei cercetări de bază a avut ca scop
verificarea stabilităţii factoriale şi a compoziţiei
factorilor.
Un prim grup de studii au avut în vedere populaţia
adultă, sub aspectul nor indici demografici precum
genul, nivelul educaţional şi formarea educaţională,
vârsta. S-au derulat mai multe aplicări care au
 69
Construirea şi experimentarea ABCD-M
cuprins 2035 de persoane adulte, între 20 si 68 ani.
Faţă de prima cercetare în care genul subiecţilor
era relativ neechilibrat, cu circa 25% populaţie
masculină, echilibrarea acestui indicator conform
indicelui demografic din România, a condus spre
aceeaşi formulă factorială, cu unele diferenţe în
privinţa procentului din varianţă acoperit de fiecare
dintre aceşti cinci factori, precum şi încărcăturii
unora dintre descriptori.
Big fine în adolescenţă
Un al II-lea grup de cercetări a avut ca scop
definirea condiţiei populaţiei de adolescenţi.
Încă din cercetarea iniţială, din rezultatele culese
cu ajutorul metodei descrierii (imagine de sine
acceptată, imagine de sine respinsă, imagine de sine
ideală şi imaginea unei persoane semnificative) s-a
observat accentul semnificativ pus pe descriptori de
tip imagine fizică / constituţie şi pe descriptori de
tip temperament.
Acest prim demers a condus spre o soluţie de cinci
factori în care pe primul loc era Agreabilitatea, pe
locul secund un factor compozit de energie corelat
cu egocentrismul şi agresivitatea, denumit Auto-
controlul energiei, al III-lea factor era centrat pe
Imaginea fizică, prezentare; factorul IV care parţial
se referă la Conştiinciozitate, cuprinde aspecte care
ţin de încredere şi siguranţă de sine alături de
energie pozitivă şi voinţă cu o predominare a polului
negativ al descriptorilor, astfel încât s-a considerat
că este vorba de o insuficientă integrare a aspectelor
de tip temperamental la nivelul atitudinilor şi
motivaţiei asumate; factorul V reflectă Extraversia
cu accentul pe dinamica introvertă, activism şi
simţul umorului.
În această situaţie, s-a ajuns la concluzia că cei cinci
mari factori, forţe latente în jurul cărora pare să se
organizeze integrarea eului în adolescenţă, suportă
în această perioadă o puternică distorsiune datorită
dominării în comportament a aspectelor care ţin
de temperament şi insuficienta luare în stăpânire
acestora.
S-au derulat mai multe aplicări ale chestionarului
pilot pe populaţia de adolescenţi, cu vârste între 13
– 18 ani, care au condus spre ideea că în perioada
în care structura personalităţii este încă în proces
de formare şi maturizare, aspectele care ţin de
temperament apar să acţioneze de sine stătător
ca elemente formative neintegrate. Aceste date
sunt congruente cu cercetările unor personologi
precum R. B. Cattell sau Eysenck. Problema vârstei
şi stabilităţii factoriale a constituit un domeniu
preferenţial pentru multe echipe, dintr-o perspectivă
structuralistă şi longitudinală. Astfel, Cattell, Gruen,
1953; Cattell, 1957; Cattell, Coan, 1957; Peterson,
1965; Eysenck, Easting, Eysenck, 1970 ajung să
releve că există trăsături care apar în adolescenţă, în
timp ce alte trăsături dispar şi că unii factori sunt
prezenţi de-a lungul tuturor vârstelor.
În această situaţie, am realizat în 2001 o cercetare
care a inclus alături de itemii chestionarului
ABCD-M itemii chestionarului lui J. Strelau,
 70
ABCD-M
Strelau Temperament Inventory, STI-R, (cu
dimensiunile: forţa excitaţiei SE, forţa inhibiţiei SI,
mobilitatea proprietăţilor sistemului central nervos
(Studiul de experimentare a variantei româneşti,
STI R, Minulescu, 1992, a reţinut un total de
48 de itemi; câte 16 pentru fiecare dintre cele trei
scale ale testului). De asemenea, s-au adăugat şi
itemii chestionarului lui Arnet, AISS - The Arnett
Inventory of Sensation Seeking, test care măsoară
un factor al temperamentului conceptualizat
de M. Zuckermann în 1960 sub denumirea
de Căutarea senzaţiei (Sensation Seeking, SS,
1993). Cu acest prilej, s-a demonstrat importanţa
factorilor temperamentului în perioada constituirii
personalităţii, măsura în care acţionează ca factori de
sine stătători, încă neintegraţi în ceea ce, ulterior, pe
măsură ce personalitatea şi eul încep să funcţioneze
coerent şi constant, se va stabiliza sub forma celor
cinci mari dimensiuni.
Această nouă cercetare exploratorie desfăşurată
pe un număr de 250 de adolescenţi (vârsta medie,
15,5 ani, 50% fete) a condus spre o soluţie factorială
de opt factori, care apare a caracteriza condiţia
personalităţii în adolescenţă.
Aceşti factori au fost denumiţi:
factorul I, Extraversie cu faţetele Activism,
Optimism, Umor şi Adaptabilitate;
factorul II, Imaturitate (lipsa forţei eului) cu faţetele
Egocentrism, Agresivitate, Lipsa autocontrolului şi
Manipulare;
factorul III Afectivitate cu faţetele Romantism,
sensibilitate şi Căldură afectivă;
factorul IV Conştiinciozitate vs. lipsa de ordine, cu
faţetele Cumpătare materială şi Auto-organizare;
factorul V Deschidere intelectuală cu faţetele
Problematizare, Creativitate, Onestitate şi
Altruism;
factorul VI Lipsa forţei excitaţiei cu faţetele
Nesiguranţă la stres, Anxietate la experienţa proprie
şi Oboseală la tensiune;
factorul VII denumit Rebeliune vs. Acomodare, cu
faţetele Rebeliune, Imoralitate şi Irascibilitate;
factorul VIII denumit Lipsa de mobilitate cu faţetele
Neadaptare la alternanţa activităţii şi Neadaptare la
noutate.
Această cercetare a condus treptat, prin reiterarea
cercetării pe alte loturi de adolescenţi între 13,6 şi
19 ani, spre construirea unui chestionar factorial
pe opt mari dimensiuni şi 24 de subscale / faţete,
denumit Adolescentul.
Construirea unui model ierarhic structural al
acestor descriptori
Această direcţie de cercetare a avut ca obiectiv
elaborarea unui model ierarhic-structural al
descriptorilor personalităţii din limba română. În
 71
Construirea şi experimentarea ABCD-M
echipa de cercetare o contribuţie majoră a avut-o D.
Ciobănescu (1995).
Denumirea „modele ierarhic-structurale” se referă la
un nou tip de structură taxonomică, care integrea-
ză atât caracteristici specifice modelelor big five cât
şi celor circumplexe clasice. Aceste noi modele au
avantajul că păstrează organizarea ierarhică a trăsă-
turilor pe mai multe niveluri de abstracţie, organiza-
re întâlnită la modelele clasice, dar permite totodată
o mai bună surprindere a relaţiilor structurale dintre
trăsături în interiorul spaţiului multidimensional şi
de asemenea dintre acestea şi axele factoriale.
Totodată, elaborarea faţetelor factorilor este mai
uşor de realizat, ele putând fi obţinute ca modificări
ale fiecărui factor de către ceilalţi. Pe lângă faţeta
pură, se formează astfel, pentru fiecare factor, câte opt
faţete mixte având variabile cu încărcături principale
pe factorul respectiv şi secundare pe polii pozitivi şi
negativi ai celorlalţi patru factori. În total deci se pot
obţine teoretic 45 de faţete cu 90 de poli.
Justificarea demersului
Analiza rezultatelor obţinute în faza precedentă arată
că rotaţia nu a avut destulă putere discriminativă:
existau încărcături secundare semnificative de peste
.25 şi 24 dintre variabile prezintă chiar încărcături
terţiare peste acest prag. Pe de altă parte, a exclude
aceşti termeni ca fiind „impuri” ar însemna pierderea
unor termeni importanţi (de exemplu, „emotiv”,
„nervos” etc). În plus, modelul va permite o mai
bună interpretare a factorilor şi va constitui un
bun punct de plecare pentru un nou chestionar de
personalitate.
Metodă
Pentru calculul factorilor adiţionali a fost folosită
metodologia propusă de Hofstee s.a. (1992).
Paşii urmaţi, pe scurt:
a. după calculul încărcăturilor variabilelor pe cei
cinci factori principali
b. se introduc pentru fiecare pereche de doi
factori încă patru factori secundari la unghiuri
de 30 şi 60 de grade;
c. se calculează apoi încărcăturile variabilelor pe
cei 40 de factori astfel obţinuţi rezultând o
matrice de n variabile x 45 de încărcături;
d. trăsăturile sunt apoi atribuite polului factorial
pe care au cea mai mare proiecţie;
e. sunt eliminate trăsăturile ale căror încărcături
nu depăşesc o anumită valoare prag (.2) pe
nici unul dintre factori;
f. pornind de la aceste specificaţii, s-a elaborat
un program pe calculator cu ajutorul căruia
să poată fi obţinute încărcăturile pe factorii
secundari.
Analizând rezultatele obţinute se constată că, din
numărul total de 466 de variabile, 460 prezintă
încărcături de peste .2 pe cel puţin unul dintre
 72
ABCD-M
factori. Numărul de termeni atribuiţi celor 90 de
celule (45 de factori x 2 poli) variază de la 0 pentru
26 de celule, la 26 pentru celula I- II+ şi 25 pentru
celula I+ IV+. Se poate observa deci o distribuţie
foarte neuniformă a trăsăturilor, anumite segmente
sunt puternic reprezentate, iar altele lipsesc cu
desăvârşire.
Datele sunt surprinzătoare şi dintr-un alt punct de
vedere. Faţetele pure (markeri), cu variabile puternic
încărcate şi nesemnificativ pe ceilalţi factori, sunt
foarte slab reprezentate. Această situaţie poate
primi ca explicaţie că factorii sunt rotiţi faţă de
poziţiile standard sau că aceştia nu sunt complet
ortogonali. Numărul termenilor atribuiţi faţetelor
pure este, în ordine, de 5,10,9,6,1, cifre insuficiente
pentru o imagine adecvata a acestora. De asemenea,
analizând faţetele obţinute am constatat că acestea
sunt destul de eterogene.
Hofstee şi ceilalţi (1992) au constatat un lucru
similar în modelul AB5C, arătând că structura
internă nu este identică cu cea externă (obţinută pe
baza similarităţii semantice).
În soluţia prezentă însă această eterogenitate este
mai pronunţată. Cea mai plauzibilă explicaţie
trebuie căutată în faptul că există multe variabile
având încărcături terţiare semnificative (93 de
termeni prezintă o a treia încărcătură de peste
.2, faţă de 17 în modelul AB5C). Astfel, există
ermenii repartizaţi în aceeaşi faţetă, de exemplu,
complicat şi neproductiv, ambii făcând parte din
segmentul I- II+, care sunt situaţi de fapt în celule
tridimensionale opuse, I- II+ V+ şi, respectiv, I- II+
V-. Aceste considerente ne-au îndemnat să căutăm
o îmbunătăţire a metodologiei de clasificare propuse
odată cu modelul AB5C.
Modificări ale modelului
O primă schimbare a vizat mărimea unghiului
acoperit de segmentele pure de la 30 la 60 de grade.
Astfel, de la un raport de 1:1 al segmentelor pure
cu cele mixte sau interstiţiale s-a ajuns acum la un
raport de 2:1 în favoarea celor dintâi. Se obţin astfel
două faţete bipolare pure cu unghiuri de 45 de grade
şi 4 faţete mixte de 22,5 grade pe fiecare circumplex.
Factorii adiţionali sunt fixaţi acum la unghiuri de 34
şi respectiv 56 de grade faţă de factorii principali.
Cu această modificare se ating două obiective: o
imagine mai clară a factorilor puri, numărul de
variabile fiind acum suficient pentru a-i caracteriza
şi, în acelaşi timp, o delimitare mai clară a faţetelor
mixte de aceştia, pe ele rămânând numai acele
variabile cu adevărat mixte.
În acelaşi timp se păstrează structura ierarhică,
ele rămânând ca subfactori ai factorilor principali.
Trebuie adăugat că relaţionarea spaţială a variabilelor
nu depinde de segmentele în care acestea sunt
distribuite.
În ceea ce priveşte luarea în consideraţie a
încărcăturii terţiare, complicarea structurii de la
bi- la tridimensional se realizează într-un mod
 73
Construirea şi experimentarea ABCD-M
analog. În cazul în care, luând în consideraţie a treia
dimensiune, variabila nu se află într-un segment
de 45 de grade în jurul factorilor compuşi, este
calculată încărcătura acestora pe un factor adiţional
ce se află la un unghi de 45 de grade de factorul
respectiv, în planul făcut de acest factor, şi cel pe care
variabila prezintă a treia încărcătură. Se obţin astfel
un fel de faţete de ordinul doi. Pentru simplitate se
indică numai celula în care se găseşte termenul şi
încărcătura acestuia pe factorul adiţional.
Trebuie remarcat că toate avantajele obţinute
prin trecerea de la soluţia simplă la cea complexă
bidimensională se păstrează şi pentru noua extindere
a modelului, plusul de complexitate al noului
model neafectând prea mult economia soluţiei:
interpretarea mai bună a factorilor şi faţetelor,
cuprinderea unui spectru mai larg de trăsături, o
mai bună omogenitate a clusterilor de variabile.
Rezultate obţinute
Mai întâi trebuie remarcat că numărul termenilor
atribuiţi segmentelor pure a crescut simţitor. Astfel,
în ordine, faţetele pure au 26, 28, 19, 15 şi 11
elemente.
Circumplexele cel mai bine reprezentate sunt I x
IV (100 de itemi) şi I x II (99), urmate de I x III
(86) şi II x IV (80). Această ordine confirmă faptul
deja observat că factorii Extraversie şi Agreabilitate
formează cea mai puternic reprezentată configuraţie
(aproximativ echivalentă cu circumplexul
interpersonal Wiggins).
De asemenea, circumplexul II x IV corespunde
aproximativ cu II x III clasic, găsit de Ostendorf
(1991) drept cel mai bine dezvoltat în limba
germană. În ceea ce priveşte circumplexul I x IV,
forţa acestuia se datorează în special faţetei I x IV
(31 de itemi) ce cuprinde şi unii itemi referitori la
abilităţi cognitive (talentat, înzestrat, valoros) care
au fost excluşi în alte taxonomii.
În legătură cu modul de dispunere a trăsăturilor în
interiorul circumplexelor, se poate observa că cea
mai uniformă distribuţie o are circumplexul I x IV
cu faţete definite la ambii poli. Pe de altă parte, în
circumplexele formate de factorii II şi III variabilele
au o dispunere în jurul unei axe oblice. Acestea
sugerează, aşa cum era de aşteptat, existenţa unei
corelaţii între cei doi factori, ambii legaţi de sfera
relaţiilor interpersonale.
Trecând la faţete, din cele 45 posibile numai 32
sunt bine dezvoltate, majoritatea însă la un singur
pol, în timp ce încă 4 sunt numai vag conturate (3
itemi fiecare). O imagine mai clară a distribuţiei
neuniforme obţinute poate fi realizată prin
considerarea numărului de celule unipolare. Faţă de
modelul AB5C, soluţia olandeză, care a găsit 65 de
celule semnificative, în această structură sunt numai
39. Diferenţa se poate datora unei situaţii obiective
existente în limba română însă mai probabil se
explică prin faptul că factorii sunt rotiţi faţă de
poziţia lor standard (sau poate fi o consecinţă a
selecţiei nebalansate a variabilelor iniţiale).
 74
ABCD-M
Când doi sau mai mulţi termeni sunt localizaţi în
aproximativ acelaşi loc pe cerc, eticheta se aplică
celui cu proiecţia cea mai mare. Trebuie ţinut cont
că pentru denumirea variabilelor au fost folosite
adjectivele din care au fost derivaţi itemii. Totuşi
între aceste două categorii nu există o corespondenţă
deplină.
Aplicaţii posibile ale modelului
După cum remarcau şi autorii modelului AB5C
(Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992), modelul
poate servi drept cadru general pentru integrarea,
evaluarea şi mai buna înţelegere a altor modele
taxonomice.
De exemplu, folosind posibilitatea vizualizării
structurii cu relaţiile dintre trăsături se poate
verifica dacă două soluţii diferite nu sunt în realitate
decât simple rotaţii ale axelor factoriale ale unuia şi
aceluiaşi model. De asemenea, pot fi evaluate atât
completitudinea unei soluţii propuse, evidenţiind
dacă conţine o reprezentare adecvată a trăsăturilor
din diferite zone, cât şi adecvarea modelului în
sensul plasării unor faţete pe factori. În versiunea
lui Goldberg, de exemplu, spre deosebire de cea a
lui Costa şi McCrae, faţeta Căldură este plasată de
primii pe factorul I iar de ceilalţi pe factorul II. În
realitate însă, se constată că diferenţa nu este atât de
mare, variabilele componente fiind situate între cei
doi factori.
Verificarea adecvării denumirii şi interpretării date
factorilor este o altă posibilă aplicaţie. Pornind de la
rezultatele obţinute în faza a doua a cercetării, am
încercat să evaluăm corectitudinea interpretărilor
făcute în funcţie de locul unde se plasează termenii
adoptaţi drept etichete şi de componenţa faţetelor
pure pentru fiecare factor.
Deşi termenul extraversie se găseşte în sectorul
I+ IV-, denumirea primului factor pare suficient
de adecvată. Făcând o comparaţie cu definirea
factorului Extraversie clasic prin termenii săi
prototipici ( John, 1989), aceştia se apropie în mare
măsură de cei conţinuţi pe faţeta pură, printre care
regăsim vesel, activ, sociabil, răzbătător, optimism,
bătăios vs. trist, însingurat, închis, şters, fără curaj.
În consecinţă, primul factor obţinut pare să se refere
într-adevăr la Extraversia clasică.
În ceea ce priveşte factorul II, denumit de noi
Imaturitate, descriptorul „irascibil” este poziţionat
în segmentul II+ IV-, iar „ostil” pe II+ I-. Variabilele
încărcate pe faţeta pură scot în evidenţă o atitudine
negativă în raport cu alţii combinată cu o instabilitate
emoţională (impulsivitate) manifestă. Accentul este
pus pe agresivitate, spirit contradictoriu, revendicativ
şi dominant. Pentru această faţetă, denumiri
potrivite ar putea fi şi Beligeranţă sau Contestare.
În ansamblu însă, dacă ţinem cont de faptul că cele
mai puternice faţete se referă la impulsivitate şi
egoism, denumirea pare corespunzătoare pentru că
evidenţiază condiţia de imaturitate a eului.
Acest factor se apropie mult de factorii denumiţi
Iritabilitate din soluţiile cercetătorilor italieni Di
 75
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Blas şi Forzi, 1990, Caprara şi Perugini, 1994. Pe Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor
de altă parte, prezenţa unor termeni precum „rebel, Faţeta I+ I+ Faţeta I- I-
protestatar, răzvrătit, răsculat” îl apropie şi de Vesel Trist
Vioi Însingurat
factorul V olandez.
Bucuros Pesimist
Dinamic Neîncrezător
Pentru factorul III, denumit Agreabilitate, situaţia Sociabil Singuratic
este oarecum mai simplă. Atât sensibil cât şi altruist Activ Închis
Dezgheţat Şters
(spirit de sacrificiu) se găsesc pe faţeta pură III+
Tânăr Inhibat
III+, iar ceilalţi termeni se subsumează celor două Natural
categorii (afectuos, sensibil, tandru, simţitor şi Faţeta II+ II+ Faţeta II- II-
amabil, darnic, sufletist, primitor). Accentul pus pe Poruncitor Paşnic
Autoritar Înţelegător
afectivitate este semnalat de prezenţa unor itemi Ţâfnos Indulgent
ca duios, feminin, ocrotitor, intuitiv. Acest factor se Acaparator Cuviincios
regăseşte în special în soluţia obţinută de Di Blas şi Agresiv
Forzi (1990). Violent
Mânios
Protestatar
Pentru factorul IV, Conştiinciozitate, deşi cuvântul Pedepsitor
„conştiincios” nu apare, cel mai apropiat ca sens, Răzvrătit
Certăreţ
„destoinic”, este poziţionat de asemenea pe faţeta
Faţeta III+ III+ Faţeta III- III-
pură, fiindu-i opus descriptorul „superficial”. Cu Afectuos Individualist
toate acestea, ţinând cont numai de faţeta pură, Încrezător Nemilos
acesteia i s-ar potrivi mai degrabă denumirea Sensibil Rău
Darnic Masculin
Cumpănire, raţiune. Este evidentă prezenţa unor
Simţitor
termeni referitori la autocontrol şi la echilibru, Spirit de sacrificiu
stabilitate, tendinţă semnalată şi în cazul factorului Împăciuitor
clasic (Block, 1995). Tandru
Faţeta IV+ IV+ Faţeta IV- IV-
Riguros Căscat
Cea mai complexă situaţie o întâlnim în cazul Exact Zăpăcit
factorului V. Deşi pe ansamblu avem de-a face Chibzuit Superficial
clar cu un factor ce se referă la stil evolutiv, pe Înfrânat Cheltuitor
Coerent Mincinos
faţeta pură apar itemi referitori atât la deschiderea
Serios
la experienţă (cercetător, flexibil, pasionat), la Măsurat
maturitate intelectuală (responsabil, principial) cât
 76
ABCD-M
Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor (continuare)
Faţeta V+ V+ Faţeta V- V-
Cercetător Parşiv
Responsabil Făţarnic
Isteţ Prefăcut
Pasionat Ostentativ
Flexibil (relativizant) Smerit
Principial
şi la caracter (neparşiv, nefăţarnic). O denumire
mai sugestivă decât Autoactualizare e greu de găsit
(numai din analiza faţetei pure).
Elaborarea şi verificarea markerilor
O altă posibilă aplicaţie, legată de cea anterioară,
este folosirea modelului pentru evaluarea unor
markeri deja construiţi sau elaborarea unora noi.
Dacă se doreşte elaborarea unor markeri puri, care
să coreleze puternic cu axa şi neglijabil cu celelalte,
sistemul obţinut independent poate fi evaluat atât
prin verificarea încadrării markerilor în faţetele pure
cât şi, de asemenea, urmărind reprezentativitatea
acestora pentru faţetele respective.
Dacă se intenţionează obţinerea unui sistem de
markeri care să cuprindă şi variabilele intermediare,
crescând astfel completitudinea sa, un bun punct
de plecare îl reprezintă termenii cuprinşi pe
faţetele mixte pure, cei care nu au fost distribuiţi
pe faţetele mixte de ordinul doi având încărcături
terţiare neglijabile. Spre exemplu, pe faţeta I+ IV+
avem itemi puri, ca energic, puternic, descurcăreţ,
răzbătător şi „impuri” , cum ar fi senin şi detaşat
pe I+ IV+ V-; capabil, înzestrat, valoros, distins
pe I+ IV+ V+ şi ingenios, talentat, sclipitor pe I+
IV+ II+. Cei din prima categorie pot fi consideraţi
markeri pentru faţeta I+ IV+.
Construirea faţetelor
O altă posibilitate de a utiliza modelul constă
în elaborarea unui sistem de categorii mai puţin
abstracte, obţinute prin subdivizarea marilor
dimensiuni.
Un prim aspect este evaluarea sistemelor elaborate
până acum (de exemplu, a celor propuse de Norman,
Goldberg, Costa şi McCrae) în ceea ce priveşte
omogenitatea lor (dacă termenii componenţi se
găsesc în aceleaşi segmente sau eventual în sectoare
adiţionale).
În al doilea rând, remarcam mai sus că pot fi obţinute
în mod economic faţete cu ajutorul acestui model,
ca modificări ale factorilor de fiecare dintre ceilalţi.
Un pas următor ar fi testarea consistenţei interne
a acestora cu ajutorul corelaţiilor inter-itemi. Spre
deosebire de modelele clasice, modelele spaţiale
aduc un plus de informaţie, ele relevând nu numai
grupe de trăsături, ci şi relaţiile spaţiale existente
între aceste grupe (distanţă, orientare). Cu toate
acestea, pentru a se ajunge la un sistem valid de
categorii de nivel mijlociu o alternativă adecvată pare
o abordare multiplă, folosind atât subfactorizarea
suprafactorilor, relaţiile de sinonimie relevate
de dicţionare (Goldberg, 1990), cât şi modelele
spaţiale.
 77
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Pentru o primă ilustrare a acestei direcţii, am încercat Tabelul 2.8. Faţetele factorilor şi mărimea acestora
interpretarea faţetelor bine dezvoltate din soluţia Factorul I . Extraversie
obţinută de noi. Pentru a obţine o imagine cât mai I+I+ Extraversie (energie) 26
I+II+ Abilitate interpersonală 11
clară a acestora, am folosit atât itemii conţinuţi
I+III+ Deschidere socială 13
de faţeta respectivă, cât şi pe cei conţinuţi de I+IV+ Optimism (Încredere în sine) 31
celulele vecine şi, acolo unde existau, de cele opuse. I+V+ Umor 17
Semnificaţia faţetelor a fost redată printr-un cuvânt I-II+ Anxietate 27
I-III+ Timiditate 9
cât mai sugestiv. În Tabelul 2.8. sunt prezentate I+IV- Introversie / dezinhibiţie 8
faţetele bine dezvoltate, denumirea sugerată prin ele Factorul II. Iritabilitate- ostilitate
şi numărul de itemi corespunzători. II+II+ Rebel 28
II+I+ Aroganţă 5
II+III+ Imprevizibilitate 3
Pentru factorul I pot fi dezvoltate 8 faţete: I+ II+V+ Antagonism 9
I+, Dinamism (vesel, activ, răzbunător vs. trist, II+I- Suspiciune 12
închis, şters); I+ II+, Abilitate interpersonală II+III- Despotism / duritate 12
II+IV- Iritabilitate / impulsivitate 18
(abil, şiret, seducător); I+ III+, Deschidere socială
II+V- Egocentric 15
(simpatic, agreabil, jovial); I+ IV+; Optimism / Factorul III. Sensibilitate-altruism
încredere în sine (optimist, puternic, valoros); I+ III+ III+ Romantism / tandreţe 19
V+, Umor (simţul umorului, glumeţ vs. posac); III+ I+ Altruism 6
III+ IV+ Onestitate 14
I- II+, Anxietate (nedorit, neînţeles, încordat); I-
III+ V+ Moralitate 13
III+, Timiditate (emotiv, timid, ruşinos); I- IV+, III+ I- Hipersensibilitate 13
Introversie (introvert, tăcut, retras vs. extravert, III+ II- Compasiune 9
petrecăreţ). III+ V- Căldură afectivă / blândeţe 3
Factorul IV. Conştiinciozitate
IV+ IV+ Planificare / chibzuinţă 15
Factorul II are 8 faţete: II+ II+, Rebel (agresiv, IV+ I+ Voinţă 17
certăreţ, rebel); II+ I+, Aroganţă (tupeist, IV+ III+ Auto-disciplină 7
pretenţios, încăpăţânat); II+ III+, Imprevizibilitate IV+ V+ Raţionalitate 8
IV+ I- Meticulozitate 3
(imprevizibil, pătimaş); II+ V+ Antagonism
IV- II+ Inconsecvenţă 16
(răsculat, mândru, încăpăţânat); II+ I- Suspiciune Factorul V. Deschidere intelectuală
(bănuitor, neîncrezător, posesiv); II+ III-, Despotism V+ V+ Rafinare intelectuală 11
/ duritate (nemilos, individualist, răutăcios); II+ V+ I+ Agerimea minţii 11
V+ II+ Creativitate 9
IV- Iritabilitate /impulsivitate (irascibil, impulsiv, V+ III+ Curiozitate 8
nestăpânit); II+V- Egocentric (lacom, profitor, V+ IV+ Aprofundare / discernământ 7
invidios). V+ II- Toleranţă 4
 78
ABCD-M
Factorul III are 7 faţete: III+ III+, Romantism
/ tandreţe (sensibil, tandru, sufletist); III+ I+,
Altruism (prietenos, săritor, îndrăgit); III+
IV+, Onestitate (onest, fidel, politicos); III+
V+, Moralitate (bun, sincer, moral); III+ I-,
Hipersensibilitate (visător, vulnerabil, influenţabil);
III+ II-, Compasiune (milos, generos, tolerant);
III+ V-, Căldură afectivă / blândeţe (mămos, duios,
îngăduitor).
Faţetele factorului IV sunt în număr de 6: IV+
IV+, Planificare / chibzuinţă (cumpătat, măsurat,
riguros); IV+ I+, Voinţă (eficient, perseverent,
hotărât); IV+ III+, Auto-disciplină (ordonat,
echilibrat); IV+ V+, Raţionalitate (raţional,
cerebral); IV- II+, Inconsecvenţă (instabil,
indisciplinat, iresponsabil).
În ceea ce priveşte factorul V, există 6 faţete: V+
V+, Rafinare intelectuală (isteţ, cercetător vs.
parşiv); V+ I+, Agerimea minţii (sprinten, deştept);
V+ II+, Creativitate (original, ironic, imaginativ,
noncomformist); V+ III+, Curiozitate (curios,
întrebător); V+ IV+, Aprofundare / discernământ
(independent, analitic vs. pripit); V+ II-, Toleranţă
(neduşmănos, nerăzbunător).
O imagine sugestivă se obţine din analiza faţetelor
aşa cum sunt ele poziţionate pe cele 10 circumplexe,
fiind surprinse mai bine relaţiile dintre ele. Au fost
evidenţiate trei categorii de faţete după gradul lor
de dezvoltare: puternice cu peste 15 itemi, bine
conturate între 10 şi 15, semnificative 3-10 itemi.
Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic
Avantajele elaborării unei structuri taxonomice
specificate la mai multe niveluri ierarhice, de la
categorii largi şi abstracte - precum cei cinci mari
factori, la termeni concreţi, au fost sesizate de
numeroşi autori. În funcţie de scopul urmărit este
mai adecvat unul sau altul dintre niveluri.
Nivelurile mai concrete sunt foarte utile în elaborarea
predicţiilor şi formularea unor ipoteze testabile.
Prima încercare de acest fel a fost făcută încă de
Norman, care, în 1967, a divizat cele 75 de categorii
la care ajunsese în 571 de clusteri de sinonime. Un
alt exemplu îl reprezintă cei 100 de clusteri ai lui
Goldberg (1990).
Până acum însă aceste grupări au fost făcute numai
pe baza criteriilor de sinonimie. Aşa cum remarcau
însă şi autorii modelului AB5C, între structura
internă a spaţiului de trăsături obţinute din
autoevaluări şi cea externă dedusă din dicţionare
nu există un acord perfect. Modelul tridimensional
propus poate fi util şi în această privinţă.
De asemenea, informaţiile suplimentare legate de
a treia încărcătură a termenilor pot folosi pentru o
mai bună interpretare a faţetelor. Faţete care la prima
vedere par eterogene pot fi înţelese prin această
prismă. De exemplu, pe faţeta I- II+ întâlnim
itemi puri: nedorit, neacceptat, neînţeles, şi o serie
de itemi ce se distribuie pe faţete mixte de ordinul
II: inutil, plictisit, fals, încorsetat de prejudecăţi pe
I- II+ IV-, rigid, rutinier, xenofob pe I- II+ IV+,
 79
Construirea şi experimentarea ABCD-M

împrăştiat şi neproductiv pe I- II+ V-, complicat şi Generarea unei ipoteze teoretice

distant pe I- II+ V+, încordat, penibil, plângăreţ,
firav, masochist pe I- II+ III+, rece pe I- II+ III-.
Putem deci considera această faţetă ca fiind formată
din mai mulţi clusteri: neacceptat, rigid, inutil,
neproductiv, înstrăinat, autoacuzator, rece, care
conturează mai bine un portret apropiat de depresie
(ţinând cont şi de faptul că termenii precum
trist, pesimist, însingurat se situează în imediata
vecinătate).
Elaborarea chestionarelor de personalitate
Posibilitatea de a evidenţia existenţa unor clusteri
importanţi de trăsături, a unor zone puternic
populate (de exemplu, faţeta I- II+ sau I+ IV+) sau
chiar a unor zone situate la intersecţia a trei factori
(I+ II+ V+) poate conduce la generarea unor
ipoteze interesante: sunt aceşti clusteri importanţi
numai în raport cu setul de variabile sau eşantionul
respectiv este o caracteristică mai generală a limbii?
În acest din urmă caz, au ei şi o importanţă externă
corespunzătoare?

Modelul propus poate fi privit şi ca un prim pas către

Pot fi legaţi de evenimente semnificative din viaţa
elaborarea unui chestionar de personalitate care să
noastră?
surprindă într-un mod mai complet atât variabilele
ce se încadrează în soluţia simplă a modelului big
De asemenea, faptul că modelul nu realizează
five, cât şi pe cele mixte, rezultate din amestecul a
o simplă clasificare ci pune în evidenţă relaţiile
doi factori. Ţinând cont de faptul că clasificarea a
structurale dintre trăsături şi grupuri întregi de
folosit itemi şi nu adjective simple şi că au fost deja
trăsături poate fi folosit pentru a face predicţii atât
schiţate faţetele, el poate servi ca un bun punct de
plecare. în legătură cu structura personalităţii în general,
dar şi legate de structura personalităţii indivizilor
Trăsăturile ce vor fi în final integrate în chestionar care sunt evaluaţi. În loc de obţinerea unor simple
pot fi selectate astfel încât să se asigure o diversitate scoruri pe nişte scale se poate încerca o evidenţiere a
a variabilelor în ce priveşte încărcăturile secundare, relaţiilor multiple între trăsăturile caracteristice ale
eliminând astfel posibilele redundanţe, supărătoare persoanei în cauză.
pentru cel ce răspunde la chestionar şi în acelaşi
timp evitând neacoperirea unor zone semnificative
din spaţiul trăsăturilor.

În plus, prin această echilibrare a încărcăturilor

secundare se reduc posibilele corelaţii ce apar între
scale.
 80
ABCD-M
Descrierea Chestionarului românesc big
–five, ABCD-M
A II-a fază a cercetării a avut ca scop construirea
şi experimentarea unui chestionar românesc
pentru cele cinci mari dimensiuni. Cercetările s-au
desfăşurat în perioada 1997 – 2004 şi 2005 – 2008
şi a avut ca obiective: 1) construirea unui chestionar
pentru evaluarea personalităţii bazat pe taxonomia
rezultată; 3) verificarea calităţilor psihometrice
– fidelitatea, validitatea de construct şi/sau de
criteriu.
Construirea chestionarului ABCD-M
Derularea cercetărilor româneşti (Minulescu, 1997-
2004) privind constituirea chestionarului românesc
Big Five s-a realizat prin pilotarea formei pilot pe
mai multe loturi de persoane, succesiv.
În urma cercetărilor din perioada 1994 – 1997 s-a
ajuns în prezent la constituirea unui model consistent
cu domeniile big five cu definirea a 5 mari factori
având fiecare un număr de 5 faţete. Componentele
principale acopereau în momentul construirii
chestionarului ca instrument de evaluare 68.6 %
din varianţă, astfel: extraversia, 21.2%, Imaturitatea
14.2%, Agreabilitatea 13.1%, Conştiinciozitatea
11.4%, Auto-actualizarea, 8.6%..
Pe baza acestei soluţii factoriale stabilizate s-a
construit chestionarul ABCD-M pentru evaluarea
celor cinci mari dimensiuni şi a faţetelor acestuia. În
selectarea descriptorilor, s-a urmărit principiul de
a păstra doar acei descriptori care au o încărcătură
puternică pe un factor (peste .35) şi încărcături
neglijabile (sub .10) sau inexistente pe alţi factori.
Pentru reliefarea faţetelor s-a utilizat procedeul
analizei factoriale urmată de rotarea ortogonală
pentru fiecare dintre cei cinci mari factori. Astfel a
fost obţinut un chestionar pilot ABCD-M care a
avut iniţial un număr de 208 itemi.
Construirea itemilor a fost prezentată în
subcapitolul privind replicarea modelului Big
Five în limba română. Cele patru pilotări au avut
ca subiect: stabilizarea numărului de itemi prin
calcularea consistenţei interne şi a contribuţiei
fiecăruia dintre itemi la scorul total; realizarea
unei egalizări a numărului de itemi pentru fiecare
scală majoră şi pentru fiecare scală componentă;
realizarea unui control al inteligibilităţii itemilor în
cadrul populaţiei adulte cu un nivel de şcolarizare
de la şcoala elementară în sus; realizarea unui
studiu de control a atitudinii respondentului la
probă; realizarea chestionarului în forma sa finală
cu calcularea fidelităţii prin consistenţă internă şi
a fidelităţii test-retest; realizarea studiilor privind
validitatea de conţinut şi de criteriu; studiul factorial
al formei stabilizate a chestionarului.
Detalii privind loturile folosite, modalităţilor
secvenţiale de selecţie a itemilor au fost prezente
într-o serie de publicaţii menţionate anterior, la care
cititorul interesat se poate referi.
 81
Construirea şi experimentarea ABCD-M
Ca principii generale care au ghidat construirea şi
experimentarea chestionarului ABCD-M putem
menţiona 4: structurarea ierarhică, originalitatea,
cerinţele psihometrice şi validitatea de construct.
Structurarea ierarhică: Chestionarul ABCD-
M se bazează pe cercetările care au demonstrat
faptul că trăsăturile sunt aranjate în ierarhii legate,
conform ipotezei psiholingvistice, de modul
implicit în care vorbitorii unei limbi şi culturi îşi
reprezintă semnificaţia acestor trăsături pentru
comportamentul uman. În analiza de item am
început prin a selecta itemii de la nivelul domeniilor
şi apoi am procedat la analizarea factorială a itemilor
fiecărui domeniu pentru a definitiva faţetele.
Chestionarul prezent adoptă o imagine consistent
bidimensională în legătură cu aceste trăsături con-
siderându-le dimensiuni de sine stătătoare a căror
interacţiune conduce la conduite reprezentative, dar
această interacţiune trebuie evaluată de psihologul
care face interpretarea corelată a factorilor şi faţe-
telor acestora. Altfel spus, imaginea structurală este
un produs care depinde de abilitatea şi experienţa
celui care interpretează şi nu este garantată în sine
de profilul dimensiunilor şi faţetelor. Ceea ce este
garantat este faptul că în acest profil, factorii aflaţi
în fruntea ierarhiei sunt mai semnificativ ca şi con-
tributori şi, în situaţia în care aceştia sunt mai activi
par a modela mai viguros conduitele persoanei.
Originalitatea chestionarului ABCD-M.Chestionarul
prezent este original faţă de chestionarele construite
prin metodele tradiţionale prin specificitatea înaltă
a factorilor pentru populaţia vorbitoare de limbă
română. În acest sens, pe de o parte putem vorbi
despre faptul că cele cinci mari domenii acoperă
în mod semnificativ cele cinci domenii reliefate de
literatura de specialitate, astfel că am putut atribui
denumiri consistente cu cele funcţionale pe plan
interrelaţional (aspect dovedit şi de consistenţa
studiilor privind validitatea de conţinut prezentate
în Capitolul 5).
Concepte precum extraversia, agreabilitatea,
conştiinciozitatea sau cele prin care sunt descrise
faţetele sunt bine cunoscute în întreaga literatură
privind personalitatea şi diferenţele individuale.
Totuşi, cercetările au dovedit încă odată importanţa
factorului cultural prin caracteristicile specifice pe
care două dintre domnii le-au prezentat pentru
populaţia românească, aspecte are ne-au condus
spre atribuirea unor denumiri relativ diferite de
cele tradiţionale. Acest lucru este evident în special
în privinţa domeniului stabilităţii emoţionale, care,
în varianta românească, s-a dovedit legată decisiv
de maturizarea eului. Acest argument ne-a condus
spre inversarea scalei şi denumirea de Maturitate vs.
Imaturitate.
În cazul factorului intelectual, variabilitatea
acestuia este recunoscută astfel că nu ne-a surprins
specificitatea românească care pune accent pe stilul
formativ. Prin denumirea acordată, Autoactualizare,
am vrut să subliniem semnificaţia acestei dimensiuni
 82
ABCD-M
pentru condiţia de asumare a transformării, vs.
stagnare şi regres în evoluţia personală.
Cerinţele psihometrice. Chestionarul a fost construit
pe baza unei abordări sistematice de tip analiză
factorială, care a permis selectarea acelor descriptori
care şi-au dovedit capacitatea de a satura înalt
semnificativ cele cinci mari dimensiuni şi faţetele
acestora. Analiza factorială a fost instrumentul
de bază pentru identificarea clusterilor de itemi
care covariază unii cu ceilalţi dar care sunt relativ
independenţi de alţi clusteri de itemi, cu alte cuvinte
itemi care sunt congruenţi şi prezintă validitate
convergentă cu ceilalţi itemi din clusterul respectiv,
dar care prezintă validitate divergentă faţă de
alţi itemi. Am ghidat analiza factorială pentru a
identifica iniţial domeniile, cei cinci mari factori /
dimensiuni, apoi pentru identificarea faţetelor.
Au fost derulate mai multe cercetări pentru
stabilizarea itemilor astfel încât să se asigure:
posibilitatea de a fi înţeleşi de un vorbitor al limbii
române cu un vocabular mediu obişnuit, cu un
grad de şcolarizare de bază. De asemenea s-a avut
în vedere realizarea omogenităţii scalelor principale
şi a faţetelor acestora, precum şi validitatea de
construct a fiecăruia dintre cei 5 plus 25 de factori. În
manual, prezentăm studiile care certifică fidelitatea
şi validarea celor cinci scale principale şi a celor 25
de scale reprezentând câte cinci faţete ale scalelor
celor cinci mari dimensiuni. Penultima revizie a
chestionarului a fost realizată în perioada 2006 –
2007, pe un eşantion românesc de 1342 de persoane
(Minulescu, Iliescu, 2007). Ultima experimentare
pentru realizarea normării a fost realizată pe un
eşantion reprezentativ de 2015 persoane (2007 -
2008).
Datele psihometrice au făcut obiectul unor
repetate experimentări ce au dovedit că este un
instrument valid în contextul cultural românesc
(prezentarea datelor statistice pentru ultima
variantă a chestionarului apare în Capitolele 4 şi 5
ale Manualului.
Validarea de construct: Valoarea fiecărei scale a
chestionarului stă, în ultimă instanţă, în capacitatea
de a prezenta relaţii semnificative cu criterii
externe care să ne permită să realizăm evaluări şi
interpretări valide ale scorurilor scalei. Din această
perspectivă, ne asociem modului în care H. Gough
vede personalitatea umană şi rolul chestionarelor de
personalitate: ceea ce are sens este modul cum se
exprimă personalitatea umană în relaţie şi contextul
de utilizare al rezultatelor, măsura în care datele
sunt operaţionale în raport cu felul cum se comportă
indivizii în conjuncturi situaţionale specifice.
Testele sunt construite pentru a avea relevanţă în
analiza persoanei afirmă autorul „To me, the first and
cardinal principle is that tests are made to be used,
and a subsidiary principle is that they are to be used in
the analysis conceptualization of the individual case”
(H.Gough, 1965).
Coerent cu această perspectivă, am acordat atenţie
studiilor privind validitatea de construct a domeniilor
 83
Construirea şi experimentarea ABCD-M

şi a faţetelor. Aceste studii au fost demarate încă de
la început, odată cu cercetările privind replicarea
modelului big – five şi au continuat pe parcurs
odată cu pilotarea celor 4 variante ale chestionarului
ABCD-M. Aceste studii de validare a constructului
au avut un rol decisiv în detalierea şi rafinarea
interpretării scalelor chestionarului precum şi în
definitivarea formei de raport abreviate. În prezent,
nu anticipăm schimbări în itemii actuali ai scalelor
sau în modul de scorare a acestora, iar cercetările
prezente şi de viitor sunt axate pe validitatea de
construct şi de criteriu.
Prezentarea succintă a formei definitive
Forma definitivă a chestionarului are un număr de
150 de itemi care acoperă în mod egal, câte 30 itemi,
fiecare dintre cele cinci scale majore reprezentând
cele cinci mari domenii.
În cadrul acestora, câte 6 itemi acoperă conţinutul
comportamental specific pentru scalele care repre-
zentă cele cinci faţete ale fiecărui mare domeniu.
Ultimul item al chestionarului, 151, invită respon-
dentul la verificarea răspunsurilor. Prezentarea re-
zumativă a scalelor ABCD-M apare în Tabelul 2.9.
Validitatea răspunsurilor la chestionar:
Indicatorul de frecvenţă
Pornim de la ideea că validitatea răspunsurilor este
asigurată în primul rând de o administrare corectă a
testului şi de o interpretarea adecvată a rezultatelor.
Acest lucru implică pe de o parte o bună motivare
a subiecţilor pentru cooperare, pe de altă parte, este
asigurată de modul simplu de formulare al itemilor
şi de vocabularul nepretenţios care s-au dovedit că
asigură o comprehensibilitate ridicată. În formulare
s-a urmărit ca itemii nu fie ambigui, să aibă relevanţa
personală şi un grad ridicat de acceptabilitate pentru
respondent. În acest sens, este importantă obţinerea
consimţământului informat de la respondent.
În al II-lea rând, ne-am bazat pe jocul dintre
aparenta validitate de faţadă a formulării fiecărui

Tabel 2.9. Prezentarea succintă a scalelor chestionarului

Scalele şi număr de itemi Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5
Scala I. Extraversie: Activism: Optimism: Umor: Abilitate interpersonală: Afirmare personală:
30 6 6 6 6 6
Scala II. Maturitate: Respect: Adaptare: Prietenie: Forţa inhibiţiei: Forţa eului:
30 6 6 6 6 6
Scala III. Agreabilitate: Altruism: Romantism: Căldură afectivă: Empatie: Onestitate:
30 6 6 6 6 6
Scala IV. Conştiinciozitate: Voinţă şi perseverenţă: Spirit de perfecţiune: Raţionalitate: Planificare: Auto-discipină:
30 6 6 6 6 6
Scala V. Autoactualizare: Aprofundare: Toleranţă: Rafinare: Independenţă: Creativitate:
30 6 6 6 6 6
 84
ABCD-M
item combinată cu dificultatea reală în cazul
chestionarelor construite empiric de a trăda sensul
în care se combină aceşti itemi şi trăsăturile de
personalitate urmărite.
Indicatorul de frecvenţă: în ultimă instanţă, deşi
numărul de itemi mic, 150, nu conduce spre insta-
bilitate datorită oboselii, am construit un indice de-
numit „Frecvenţa răspunsurilor pozitive A” compa-
rativ cu „Frecvenţa răspunsurilor pozitive B”, FrpA
vs. FrpB. Prin prima jumătate înţelegem itemii de
la 1 la 70; prin a II-a jumătate înţelegem itemii de
la 71 la 150.
Pe baza acestui indice comparăm comportamentul
respondentului în prima jumătate a chestionarului
vs. a doua jumătate, pentru fiecare dintre cele cinci
mari domenii, scale majore. Scopul este de a verifica
coerenţa răspunsurilor,constanţa comportamentului
în probă.
Un mod incoerent de a răspunde, trădat prin abor-
darea semnificativ diferită a celor două părţi la ni-
velul celor cinci mari scale, ne conduce spre imagi-
nea unui respondent inconstant, care are scopuri
personale. Acest lucru se dovedeşte a fi semnificativ
pentru condiţia de disimulare mai ales pentru scale-
le dimensiunii Maturitate (datorită încărcăturii de
termeni negativi) şi a scalei dimensiunii Conştiin-
ciozitate (datorită încărcăturii de termeni valorizaţi
de norma socială).
Astfel dacă ⅔ din răspunsurile la prima jumătate,
A, sunt pozitive, respectiv au note între 3, 4 şi 5 iar
pentru jumătatea a II-a a chestionarului raportul se
inversează, respectiv ⅔ din răspunsuri sunt cotate
1 sau 2 putem interpreta că pentru dimensiunea
respectivă persoana prezintă incoerenţă în atitudini.
Într-o astfel de situaţie profilul nu va putea fi
interpretat ca atare. Se recomandă discutarea
situaţiei în cadrul interviului pentru a descoperi ce
anume a modificat pe termen scurt comportamentul
faţă de probă.
În aplicările clinice, chestionarul aduce avantajul
unui instrument structurat, sensibil şi scurt. Este
un avantaj major pentru condiţia de fatigabilitate şi
fluctuare a energiei psihice caracteristică persoanelor
nevrotice.
Materialele testului
Testul ABCD-M constă din Manualul profesional,
chestionarul ABCD-M sub forma unei broşuri, fişa
de evaluare cuplată la fişa de scorare, 3 fişe de profil
pe care se pot vizualiza scorurile: Profil general
pentru populaţia feminină şi masculină reunite, un
Profil pentru populaţia feminină şi un Profil pentru
populaţia masculină, precum şi o fişă de prezentare
sumativă a rezultatelor persoanei examinate pentru
cele cinci mari dimensiuni.
De asemenea, în varianta online, chestionarul
poate fi administrat pe un mare număr de subiecţi
şi se primesc descrieri elaborate ale condiţiei
respondentului în probă, descrierea scalelor majore
precum şi descrierea detaliată a scalelor care
reprezintă faţetele.
 85
Construirea şi experimentarea ABCD-M
Broşura. Fişa de răspuns , Fişa de scorare
Broşura cu itemii testului împreună cu fişa de
răspuns sunt folosite pentru aplicarea individuală
sau de grup. În aplicarea de grup nu sfătuim
să se distribuie la mai mult de 30 de persoane
odată. Pentru un număr mai mare de pesoane se
pierde posibilitatea observării comportamentului
nonverbal.
Fişa de răspuns, dublată de fişa de scorare permit
ca, odată cu răspunsul, să se poată şi cota numeric
intensitatea alegerii exprimate de subiect.
Fişa de scorare este în aşa fel concepută, încât
la finele fiecăruia dintre rânduri, se pot însuma
scorurile respondentului la cei 6 itemi ai unei
anume faţete. Scorurile pentru domeniul major se
obţin prin însumarea scorurilor parţiale pentru cele
5 faţete ale fiecărui domeniu, conform indicaţiilor
din fişa de scorare.
Profilele
Profilele sunt menite psihologului şi permit o
vizualizare integrată a scorurilor respondentului la
toate cele 30 de scale ale ABCD-M.
Profilele au fost construite prin elaborarea unor
etaloane normative în note T şi permit conversia
directă a scorurilor brute la scalele majore şi la
scalele-faţete. Scorurile T prezentate în aceste profile
au o medie de 50 şi o deviaţie standard de 10.
Profilele au incluse zone de culoare care atrag atenţia
asupra condiţiei scorului respectiv.
Zona mediană, în jurul mediei este cuprinsă între
T55 şi T45 şi reprezintă comportamentul normal
al caracteristicilor specifice pentru scala dată. Este
zona cea mai intens colorată.
În continuare în cele două direcţii există o câte o
zonă colorată mai puţin intens, între T56 şi T65,
respectiv între T44 şi T35, care atrage atenţia despre
condiţia de depăşire a zonei de mediu – normalitate,
cu accentuarea în conduită a sensului trăsăturilor
caracteristice pentru scală.
Zona albă de la T66 în sus şi de la T34 în jos indică
extremizarea condiţiei scalei, respectiv impactul
major al trăsăturilor asupra comportamentului
persoanei.
Fişa rezumativă
Fişa este concepută pentru ca psihologul să poată
da un feedback respondentului într-o manieră
rapidă şi pe înţelesul general, feedback legat de la
rezultatele sale pentru cele cinci mari domenii ale
personalităţii.
Partea iniţială a fişei cuprinde o prezentare a
semnificaţiei acestei prezentări rezumative, iar
tabelul cuprinde o rezumare a nivelelor extreme
şi a celui mediu pentru fiecare dintre cei cinci
suprafactori (scorul înalt, scorul mediu şi scorul
scăzut).
 86
ABCD-M
Licenţierea
Licenţierea pentru utilizarea ABCD-M se obţine de
la D&D Research, organismul care este responsabil
de difuzarea instrumentului.
Psihologii care utilizează ABCD-M pot dori să
folosească doar un subset de scale, fie în cercetare,
fie în scopuri aplicative, sau să prezinte şi să scoreze
scalele în altă modalitate decât cea standard. De
exemplu, pot dori să folosească doar scalele care
răspund unui criteriu de eficienţă profesională într-
un examen de selecţie, sau vor să includă testul ca
parte al unei baterii de evaluare tipărită distinct.
De asemenea, poate să apară nevoia utilizării unei
componente a testului care încă nu a fost publicată,
de exemplu modalitatea de utilizare în evaluarea
copiilor şi adolescenţilor, ori modalitatea de a folosi
ABCD-M ca instrument de rangare în observarea
comportamentului, ori o versiune într-o limbă
străină a instrumentului. În toate aceste situaţii,
psihologul trebuie să obţină consimţământul scris
al autorului testului şi o licenţă formală de acceptare
din partea companiei.
Astfel de versiuni de utilizare nu sunt încurajate,
în măsura în care cea mai importantă calitate a
unui instrument care îi poate construi o „reputaţie
solidă” este obiectivitatea şi aceasta se poate
obţine numai prin cercetări minuţioase. Versiunile
nonstandardizate pot conţine erori în organizarea
itemilor, în traducerea acestora, în grilele de scorare,
în aplicarea normelor.
Cerinţe profesionale: test de nivel B
ABCD-M este un instrument cu auto-administrare.
Administrarea şi scorarea se pot realiza de persoane
care nu au o formare în psihologie organizaţională,
educaţională sau clinică. Procedurile de administrare
şi scorare sunt prezentate distinct în Capitolul 6.
Conform Standardelor Codului deontologic al
profesiei, interpretarea rezultatelor la ABCD-M
cere o formare profesională în testarea psihologică şi
evaluarea psihologică, familiarizarea cu materialele
prezentate în manual (în Capitolul 1 şi 2 pentru
teoria generală şi cunoaşterea bazelor de interpretare,
în Capitolul 3 privind descrierea scalelor, precum şi
în Capitolul 7 unde sunt prezentate studii de caz).
Utilizarea testului este restrânsă doar la profesioniştii
care au formare în psihologie şi în teoriile testării
psihologice şi ale personalităţii.
CAPITOLUL 3
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M
ABCD-M operaţionalizează modelul BF al perso-
nalităţii în spaţiul lingvistic şi cultural românesc.
Cei cinci suprafactori reprezintă cele mai funda-
mentale dimensiuni implicate în structurarea şi di-
namica personalităţii. Factorii sunt definiţi de grupe
de trăsături intercorelate. Aceste trăsături mai speci-
fice sunt denumite faţete, astfel că fiecare cluster de
faţete formează un domeniu.
Însumând scalele care reprezintă faţetele obţinem
scorul pentru domeniul respectiv, considerat ca o
aproximare a scorului suprafactorului.
Aceste scoruri ne permit să descriem individul
din perspectiva fiecăruia dintre cele cinci domenii
printr-o imagine integrată care aduce date privind
modalităţile sale de a relaţiona, dezvoltarea eului şi a
afectivităţii, capacitatea de planificare şi de evoluţie,
pe scurt stilurile sale emoţionale, interpersonale,
experenţiale, atitudinale, motivaţionale.
Cercetările ne-au permis să obţinem dovezi
consistente legate de adjectivele şi termenii prin care
putem descrie conduitele în cadrul fiecărei faţete
şi domeniu. Aceste date sunt integrate prezentării
fiecărui domeniu şi fiecărei faţete.
Capitolul 3 descrie fiecare dintre domenii sau
suprafactori, prezintă definiţiile fundamentale şi
diferenţierile dintre aceştia. Scalele faţetelor permit
o analiză de fineţe măsurând trăsături specifice ale
fiecăruia dintre cele cinci mari domenii.
Fiecare dintre domenii este reprezentat prin cinci
scale specifice care reprezintă faţetele domeniului.
Această grupare permite o consistenţă în abordarea
 88
ABCD-M
fiecăruia dintre domenii, în sensul că fiecare faţetă
reprezintă un contributor semnificativ la modul cum
funcţionează domeniul. De exemplu, fiecare dintre
scalele domeniului Extraversie aduc informaţie
specifică coerentă cu problematica investirii energiei
în real şi a nivelului de stimulare prin relaţia cu
socialul; fiecare dintre scalele /faţetele domeniului
Marturitate aduc informaţie specifică despre nivelul
de maturizare şi funcţionalitate al eului pe diferite
componente.
Avantajul semnificativ al acestei abordări multi-
faţete în măsurarea BF este nu numai nuanţarea
informaţiei despre funcţionarea şi modalităţile de
manifestare în comportamentul persoanei a acestor
suprafactori, ci mai ales posibilitatea să obţinem di-
ferenţe specifice între indivizi din interiorul acestor
domenii. Dacă fiecare dintre oameni prezintă aceste
mari domenii de funcţionare, care îl fac asemănător
ca model cu ceilalţi oameni, dar diferit ca nivele de
manifestare, posibilitatea de a înţelege în profunzi-
me comportamentul este nuanţată decisiv prin in-
termediul faţetelor. Avem, la acelaşi scor pe dome-
niu, o multitudine de profile posibile prin scorurile
celor cinci scale componente.
Putem diferenţia mai bine oamenii între ei, dar
putem diferenţia mai bine şi înţelege de ce apar
unele comportamente, la ce ne putem aştepta în
anumite condiţii pe care le putem astfel clar defini.
Examinarea scalelor faţetelor permite o mult mai
nuanţată şi realistă analiză a profilului personalităţii.
Acest lucru poate fi de ajutor şi în situaţiile când
nivelul general al suprafactorului este mediu.
De exemplu, o persoană al cărei scor la Extraversie
este mediu, dar care prezintă la Activism şi la
Afirmare socială scoruri ridicate, în timp ce la Umor
are un scor submediu va reacţiona la o situaţia
socială tensionată cu totul diferit de cel care are
acelaşi scor mediu la Extraversie, dar Umorul este
ridicat, alături de Afirmare şi de Activism; cea de a
II-a persoană va fi mult mai degajată şi se va putea
plia mai suplu pe aspectele pozitive ale lucrurilor.
Pentru cercetare, informaţia detaliată oferită de
scalele faţetelor poate fi utilă pentru interpretările
constructelor şi pentru noi ipoteze şi formulări
teoretice. De exemplu, putem vedea că afectivitatea
ca energie psihică apare în relaţia cu maturitatea eului
ca posibilitate a acestuia de a controla şi umaniza
agresivitatea şi emoţiile negative transformându-le
în emoţii prosociale şi construind posibilitatea unor
raporturi definite prin Respect, Adaptare, Prietenie
(trei dintre faţetele maturităţii implică acest proces).
Tot în plan afectiv, emoţiile primare pozitive se
umanizează şi permit conduite tipice pentru factorul
Agreabilitate: Altruism, Căldură afectivă, Empatie
şi susţin posibilitatea de a fi Onest.
Toate acestea, de exemplu, ne conduc spre
posibilitatea definirii unei noi teorii privind
conduitele prosociale, rădăcina latentă a acestor
conduite şi conectarea la maturizarea eului. O astfel
de teorie, ne poate ajuta să înţelegem mult mai
bine etiologia dependenţei şi manifestările afective
paradoxale specifice: de la furie la depresie, de la
sentimentalism la blândeţe (v. Capitolul 8).
 89
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M
În plus faţă de descrierea propriu-zisă a scalelor
care reprezintă trăsăturile comportamentele ale
celor cinci mari domenii, pentru fiecare dintre faţete
este prezentat şi un tabel care cuprinde descriptori
corelaţi înalt la scală. Aceste adjective au fost obţinute
printr-o cercetare desfăşurată pe 91 de familii care
au primit ABCD-M prin autoevaluare şi BFA în
heteroevaluare. După cum se poate uşor observa,
adjectivele BFA sunt înalt consistente cu descrierea
trăsăturilor comportamentelor scalei respective
iar folosirea lor în evaluare dă posibilitatea să se
înţeleagă şi imaginea pe care o crează conduita unei
persoane.
Corelaţiile adjectivale care sunt prezentate în
paranteze provin dintr-o cercetare corelaţională
în care ABCD-M a fost administrat împreună cu
BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli,
Steca, 2002), unui eşantion de 91 de participanţi.
Participanţii sunt studenţi la trei programe
masterale din cadrul unei facultăţi de comunicare
din Bucureşti. Dintre cei 91 de participanţi, 43
sunt de sex masculin şi 48 de sex feminin. Vârsta
lor este cuprinsă între un minim de 20 şi un maxim
de 25 de ani (m=22.77, SD=1.51). Este important
de menţionat că BFA, spre deosebire de alte liste
adjectivale care forţează de la respondent un răspuns
dihotomic, presupune o evaluare pe o scală Likert
cu 7 trepte. În acest fel, fiecare item are o varianţă
suficient de mare încât să poate genera corelaţii
foarte puternice. Corelaţiile ce vor fi prezentate ar
fi probabil mult mai mici, chiar dacă în continuare
semnificative, dacă s-ar fi bazat pe răspunsuri
dihotomice şi pe subsecventa procedură de corelare
punct-biserială.
Descrierea suprafactorului Extraversie
Scala I: Factorul I, Extraversie (E)
Factorul Extraversie ocupă prima poziţie în
ierarhia structurii factoriale româneşti BF şi este
dimensiunea cel mai bine reprezentată, explicând
15.59 din varianţa comportamentală. Conţine 30
de atribute caracteristice, cu marcheri tipici pentru
tipul de comportament extravert, cu aspecte privind
nivelul ridicat al energiei ce implică vitalitate şi poftă
de viaţă, dar şi centrarea pe relaţie şi asertivitate.
Cei 30 de descriptori prezintă numeroase
asemănări, sub aspectul conţinutului lor lingvistic,
cu atribute care descriu dimensiunea Extraversie
în alte contexte lingvistice, cum ar fi markerii lui
Goldberg sau lista de adjective SACBIF. Există şi
deosebiri semnificative, mai ales în orientarea unora
dintre faţete.
Markerii americani, aşa cum au fost identificaţi de
Goldberg, se referă la aspecte precum: vorbăreţ,
doritor de afirmare, energic, îndrăzneţ, activ, curajos,
viguros, spontan, timid, tăcut, inhibat, retras, sfios
– majoritatea dintre acestea găsindu-se şi în lista
noastră de atribute. De asemenea, adjective ca
extravert / introvert, vesel, tăcut, activ, vorbăreţ
 90
ABCD-M

Tabelul 3.1. Succintă descriere a scalei Extraversie şi a scalelor acesteia, E1-E5

Denumire EXTRAVERSIE
abreviere E1 E2 E3 E4 E5
Denumirea faţetelor Activism Optimism Umor Abilitate interpersonală Afirmare personală
E (+) * Activ Optimist, emoţii Cu umor, flexibil Cu ascendenţă Caută succesul
Extravert pozitive socială, dominant
E (=)** Energie şi iniţiativă Optimism moderat Umor moderat Uneori participant şi Nevoie moderata de
Energie investită moderat moderate abil reuşită
în exterior
E (-)*** Pasiv Pesimist Lipsa umor Lipsit de ascendenţă Dezinteresat
Introvert de afirmare;
conservator

Denumire INTROVERSIE
* (+) semnifică polul scalei coerent cu denumirea de bază; caracteristicile respective constituie conduite comportamentale evidente şi constante
** (=) semnifică situaţia în care aspectele caracteristice scalei sunt prezente moderat şi nu constituie o condiţie comportamentală permanentă
*** (-) semnifică polul scalei inversat, caracteristicile comportamentale implicatee sunt constante şi evidente

– cuprinse în lista italiană SACBIF nu lipsesc din omul de ştiinţă, practicianul proactiv sau managerul
lista românească de descriptori adjectivali. unei organizaţii dinamice.

Factorul Extraversie apare caracterizat prin descrip-
tori bipolari precum: dinamic vs. pasiv, pesimist vs.
optimist, glumeţ vs. sobru, abil vs. inabil sau sclipi-
tor vs. şters.
Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul
său printre oameni şi grupuri mari, este dinamic, vioi,
activ, vorbăreţ şi participativ; îi place schimbarea, se
bucură de viaţă, este atras de ceea ce este stimulativ,
are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă,
deschisă spre interacţiuni şi umor. Semnificativ
pentru spaţiul autocton, extraversia semnifică un
stil proactiv, energic, afirmarea personală printr-un
impact transformator, modern, ingenios şi spiritual
în existenţă. Prototipul extravertului nu este numai
vânzătorul, comerciantul, întreprinzătorul, ci şi
Introversia apare mai ales prin raportarea la carac-
teristicile comportamentului extravert – ca lipsă a
dinamismului şi energiei implicate în social, inca-
pacitate de a participa direct în social. Persoana îşi
neagă atributele pro-sociale, îşi afirmă pesimismul şi
lipsa de umor, lipsa de jovialitate şi deschidere spre
joc şi, în mod specific, lipsa caracteristicilor care să
modeleze succesul interpersonal. Din această per-
spectivă, este interesant de explorat un profil în care,
de exemplu, apare o tensiune între introversia defi-
nită prin faţetele E1 – E4 la nivele sub medii alături
de E5 ridicat sau înalt ca definind o tipologie intro-
vertă animată de o propensiune spre reuşita social-
profesională.
În general, individul introvert în contextul acestor
scale, apare rezervat, dar nu se bucură de viaţă; fără
 91
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

a fi cu necesitate neprietenos, este independent, Tabelul 3.2. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
E1-Activism din ABCD-M (N=91)
liniştit, nu suferă în mod necesar de anxietate socială,
dar este lipsit de abilităţi de relaţionare. Astfel de Adjectiv Corelaţie
Dinamic .74
inşi preferă să fie centraţi pe propria persoană, nu
Energic .73
au exuberanţa extraverţilor, sunt mai puţin fericiţi Curajos .73
de contactul cu realitatea directă a vieţii. Dezinvolt .72
Bun conducător .71
Sigur pe sine .66
Activ .66
Entuziast .65
Scalele şi faţetele extraversiei Dominant .64
Luptător .64
E1: Activism Vivace .62
Capabil .61
Aspectele caracteristice ale scalei sunt: dinamic, vioi, Convenţional -.42
vorbăreţ, dezgheţat, activ, cu iniţiativă. Apatic -.42
Confuz -.43
Timid -.49
În comportamentul unei persoanei cu o cotă înaltă
Fricos -.56
la E1 apare evident un tempo ridicat; persoana este Inconsecvent -.57
plină de energie şi iniţiativă. Se manifestă verbal şi Supus -.58
în planul acţiunilor ca dinamică, activă, vioaie. Se Taciturn -.61
poate implica cu uşurinţă în acţiuni, este în mişcare, Tăcut -.62
vorbăreţ, are energie şi „suflu”, poate energiza şi pe Închis în sine -.71
ceilalţi. Şovăielnic -.72
Introvertit -.75
* p≤.05, ** p≤.01.
Polul opus indică preferinţă pentru un tempo
mai relaxat, lipsit de vioiciune şi energie. Acestor
persoane le lipseşte iniţiativa; individul apare pasiv,
E2: Optimism
nu se angajează în acţiuni decât împins de alţii, Aspectele caracteristice scalei sunt: lipsa de
nu îi place să vorbească, fără ca toate acestea să fie pesimism, lipsa de tristeţe, capacitatea de a se bucura
interpretabile ca lene, comoditate. de viaţă, capacitatea de a trăi din plin, negarea
ambiţiei, capacitatea de a rămâne mereu senin.

Condiţia de optimism, caracteristică pentru o

cotă ridicată E2, reprezintă tendinţa de a trăi stări
 92
ABCD-M

Tabelul 3.3.. Adjective asociate prin autoevaluare scalei emoţiile sunt pozitive, iar dispoziţia este senină,
E2-Optimism din ABCD-M (N=91)
optimistă şi fericită într-o manieră directă.
Adjectiv Corelaţie
Optimist .56
La polul opus nu apare cu necesitate lipsa de
Vesel .55
Sincer .44 compasiune pentru alţii sau ostilitatea, ci un mod
Activ .41 mai pesimist şi relativ depresiv de a vedea viaţa.
Informat .39 Persoane care afectiv apar mai puţin fericite, dar şi
Vivace .38 mai reţinute emoţional, mai închise în manifestările
Competitiv .38
emoţionale.
Ager la minte .38
Profund .38
Receptiv .37 Aceasta este faţeta cea mai apropiată de suprafactorul
Inovator .37 agreabilitate în relaţiile interpersonale, dar se
Nonconformist .35
distinge printr-un aspect de vitalitate şi energie care
Temător -.32
nu este inclus în agreabilitatea propriu-zisă.
Fragil emoţional -.33
Fricos -.33
Anxios -.33 În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută,
Tăcut -.35 sindromul ascunde neîncredere în viaţă şi în sine.
Taciturn -.35
Supus -.36 E3: Umor
Închis în sine -.37
Inert -.37 Aspectele specifice scalei includ caracteristica de a
Deprimat -.39
fi glumeţ, cu umor, jovial şi vesel, dar şi flexibil şi
Stresat -.64
Frământat -.68
adaptabil şi deschis.
* p≤.05, ** p≤.01.
Scorurile înalte la această scală indică persoane
emoţionale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, ce glumesc cu uşurinţă, sunt joviale şi flexibile.
iubirea, excitarea; persoanele râd cu uşurinţă, Dispoziţia generală admite „partea bună a lucrurilor”,
sunt optimiste şi satisfăcute de viaţă. Faţetă este jocul şi spontaneitatea. Acest factor este, empiric,
relevantă pentru extraversia percepută şi indică un considerat cel mai relevant pentru predicţia stării de
comportament dominat de o afectivitate deschisă, fericire, a capacităţii de a lua viaţa uşor.
prietenoasă; sunt persoane care se apropie uşor de
ceilalţi, se ataşează uşor, sunt deschise spre viaţă, La polul opus, sunt persoane care „nu au simţul
care „trăiesc din plin”, fără ca în mod necesar toate umorului”, nu „înţeleg de glumă”, sunt inhibate şi
acestea să implice ambiţie sau orgoliu. Dimpotrivă, rigide în modul de a trăi evenimentele şi situaţiile de
 93
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

viaţă, nu pot găsi o supapă de descărcare a tensiunii. E4: Abilitate interpersonală

Sunt „serioase” pentru că nu pot să vadă partea
optimistă, parte de transformare pozitivă a unei Aspectele specifice ale scalei includ caracteristici
situaţii şi nu au încredere că lucrurile pot evolua în ce permit ascendenţă, deschidere şi succes
bine. Nu sunt spontani. interpersonal: abil, şiret, ager, perspicace, capabil şi
participativ la nou.
În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută,
sunt persoane depresive şi inflexibile. Scala E4 la popul cotelor înalte indică un
comportament dominant, plin de forţă, cu
ascendenţă socială; persoane care se consideră abile
Tabelul 3.4. Adjective asociate prin autoevaluare scalei şi se pot descurca într-o diversitate de situaţii. Se
E3-Umor din ABCD-M (N=91) simt capabile, se consideră perspicace şi acţionează
Adjectiv Corelaţie cu agerime, fără să ezite şi devin de obicei liderii
Simpatic .64 grupurilor de apartenenţă. Participă cu uşurinţă la
Plăcut .63
evenimente noi.
Optimist .59
Sclipitor .57
Spumos .56 La polul opus sunt cei care preferă să rămână în
Flexibil .56 fundal şi să lase altora grija afirmării, nu se consideră
Sigur pe sine .55 suficient de abili şi nu au încredere în propria
Creativ .55
perspicacitate. Se feresc de situaţii în care „trebuie
Spiritual .54
Original .54
să facă faţă” unor provocări sau unor lucruri pe care
Entuziast .54 nu le cunosc.
Imaginativ .52
Neperseverent -.40 În cazuri cronice, cu cote extrem de scăzute, sunt
Leneş -.40 persoane fără ascendenţă, şterse, terne şi incapabile
Inconsecvent -.41 să se exprime în relaţia cu ceilalţi.
Şovăielnic -.41
Taciturn -.42
Deprimat -.43
E5: Afirmare personală
Fără principii -.43
Supus -.43
Caracteristicile de bază ale scalei E5 cuprind aspecte
Confuz -.46
care implică o imagine pozitivă de sine mai ales prin
Introvertit -.47
Convenţional -.51 prisma succesului şi afirmării personale: sclipitor,
Închis în sine -.52 reformator, preocupat de reuşita în viaţă, modern,
* p≤.05, ** p≤.01. ingenios şi spiritual.
 94
ABCD-M

Tabelul 3.5. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.6. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
E4-Abilitate interpersonală din ABCD-M (N=91) E5-Afirmare personală din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Plăcut .72 Expert .72
Sclipitor .69 Competitiv .72
Simpatic .67 Luptător .72
Iscusit .65 Dinamic .71
Comunicativ .60 Competent .71
Entuziast .60 Iscusit .69
Dinamic .59 Inteligent .69
Bun conducător .59 Dezinvolt .69
Capabil .59 Întreprinzător .68
Dominant .57 Bun conducător .68
Inteligent .57 Activ .67
Dezinvolt .57 Vivace .66
Convenţional -.40 Timid -.42
Neperseverent -.40 Apatic -.45
Taciturn -.45 Confuz -.46
Tăcut -.45 Indecis -.49
Inconsecvent -.46 Şovăielnic -.51
Şovăielnic -.51 Închis în sine -.51
Supus -.52 Introvertit -.56
Fricos -.53 Inconsecvent -.63
Arogant -.56 Taciturn -.66
Introvertit -.63 Tăcut -.72
Închis în sine -.65 Supus -.76
Confuz -.73 Fricos -.79
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.

Caracteristic pentru comportamentul unei persoane
cu cote înalte la E5 este încrederea în sine în raport
cu evenimentele şi oamenii. Persoana se consideră
sclipitoare, are capacitatea de a reuşi, are în vedere
moduri ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii;
acesta este un comportament care caracterizează
în genere o persoană din categoria VIP, cu
propensiune spre succes personal care reuşesc în
lupta cu viaţa; sunt persoane cu o afirmată încredere
în sine, cu o nevoie de reuşită şi eficienţă, pot face
faţă provocărilor, sunt gata să schimbe şi să se
plieze pe ceea ce le asigură succesul; sunt moderni,
reformatori, cu spirit viu.
La polul opus, în comportament apare lipsa de
încredere în capacitatea de a răspunde dificultăţilor
vieţii; sunt persoane timide, care nu fac eforturi să
reuşească, acţionează conservând ceea ce ştiu, nu
pot face faţă schimbării şi noului.
 95
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

imaturitate. În filosofia funcţionării psihismului, o

Descrierea suprafactorului Maturitate astfel de scala ni se pare mai firească pentru că pare
a surprinde exact condiţia eului pe care se structu-
rează ulterior un profil nevrotic.
Scala II: factorul II, Maturitate - Adaptare
În cercetările de bază, factorul Maturitate -
Al II-lea factor ca pondere, cu 14.06, din variaţia
Imaturitate, al II-lea ca pondere în varianţa
comportamentului, este diferit de cercetările din alte
comportamentală, s-a constituit prin atragerea unor
spaţii psiholingvistice prin direcţia relativ diferită
atribute negative.
de factorul nevrotism. În acest sens, deosebirea
semnificativă este că nu s-a constituit un factor de
Pentru coerenţa profilului, scala a fost inversată şi în
psihopatologie nevrotică vs. echilibrul emoţional
această condiţie a intrat în cercetările de validare.
definibil ca Nevrotism, ci un factor ce rezidă în
cadrul normalităţii funcţionării psihicului având
Denumirea fundamentală a scalei este Imaturitate
sensul de maturizare versus imaturizare.
vs. maturitate interrelaţională.

Maturitatea este o scală destul de inedită în contex-

Factorul Maturitate, în extrema lui pozitivă,
tul general al chestionarelor de tip big five pentru
subliniază capacitatea persoanei de respecta
că aduce in prim plan aspecte legate de gestiona-
oamenii, societatea, de a-şi controla reacţiile precum
rea agresivităţii şi emoţiilor negative şi condiţia de
şi încrederea în sine.

Tabelul 3.8. Succintă descriere a scalei Maturitate şi a scalelor acesteia, M1–M5

Denumire MATURITATE - ADAPTARE
abreviere M1 M2 M3 M4 M5
Denumirea faţetelor Respect Adaptare Prietenie Forţa inhibiţiei Forţa eului
M (+) Respect faţă de în Adaptativ Prietenos Controlul excitabilităţii Încredere în sine
Socializare ceilalţi matură
M (=) Comportament în Uneori stresat şi Centrare pe sine, Inhibare moderată a Încredere în
Amestec de genere socializat tensionat în relaţiile acomodare moderată tendinţelor emoţionale sine relativă, pot
rezilienţă şi cu ceilalţi la ceilalţi şi impulsurilor apare situaţii de
reactivitate nesiguranţă

M (-) Manipulativ Rebel Despotic Iritabil, excitabil Demonstrativ

Imaturitatea eului, (Egocentric)
agresivitate

Denumire IMATURITATE
 96
ABCD-M

Maturizarea semnifică un tablou comportamental Marcherii negativi ai faţetei principale cuprind

nonreactiv, capabil de o centrare sănătoasă pe atribute comportamentale care exprimă conduita
scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi unei persoane nesigură de sine, ostilă şi încercând
ceilalţi. să se impună în primul rând prin manipularea celor
din jur. Sunt persoane lipsite de scrupule morale şi
La polul opus, surprinde condiţia unui psihic încă incapabile să respecte fiinţa umană.
infantil, centrat pe sine, revendicativ şi instabil
Tabelul 3.9. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
in relaţii, orgolios, reactiv, care, tocmai datorită M1-Respect din ABCD-M (N=91)
imaturităţii nu reuşeşte să facă faţă dinamicii
Adjectiv Corelaţie
relaţiilor existenţiale. Cordial .64
Amabil .64
O astfel de condiţie infantilă a eului, în faţa sarcinii Pacifist .64
de relaţionare socială aduce la suprafaţă incapacitatea Generos .61
de a gestiona adaptativ relaţia cu celălalt precum şi Moderat .61
Abordabil .59
emoţionalitatea negativă asociată egocentrismului
Hotărât .56
ca aspect central. Vesel .56
încrezător .55
Sistematic .55
Calm .54
Eficient .54
Scalele şi faţetele Maturităţii Neîncrezător -.58
Nechibzuit -.58
M1: Respect Ostil -.60
Anxios -.60
Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor Suspicios -.62
trăsături specifice pentru persoana manipulativă, Deprimat -.63
astfel subiectul consideră că nu este meschin, nu este Egoist -.63
profitor sau răuvoitor, nu are tendinţa de a-şi bate Agresiv -.63
Certăreţ -.66
joc sau de a fi josnic şi fitilist în relaţiile cu ceilalţi.
Îngâmfat -.69
Fără principii -.72
Scala indică un comportament prosocial. Atitudinea Avar -.78
dominantă pentru cotele înalte ale scalei implică * p≤.05, ** p≤.01.
capacitatea de a fi generos, binevoitor. O persoană
care respectă pe cei din jur, pe fondul unui auto-
respect şi a siguranţei de sine.
 97
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

M2: Adaptare Tabelul 3.10. Adjective asociate prin autoevaluare scalei

M2-Adaptare din ABCD-M (N=91)

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor Adjectiv Corelaţie

trăsături specifice pentru persoana incapabilă să-şi Moderat .60
Generos .53
controleze energia agresivă, subiectul neagă faptul Amabil .51
de a fi rebel, răsculat sau răzvrătit şi protestatar şi Sârguincios .51
nu se consideră incomod sau agresiv în relaţiile cu Cordial .51
ceilalţi. Sunt negate atitudinile de rebeliune. Sincer .50
Pacifist .50
încrezător .50
Cotele înalte la această scală indică o capacitate Sigur pe sine .50
ridicată de adaptare inter-relaţională. Este Cu iniţiativă .49
caracteristica unor persoane care consideră că Stabil .49
pot avea o relaţie non-agresivă cu ceilalţi, îşi pot Seren .48
Egoist -.50
controla impulsurile şi emoţiile negative astfel că
Bădăran -.51
pot coopera destinşi şi fără să raporteze totul la Anxios -.52
propria persoană. Nesigur -.53
Supărăcios -.54
În extrema negativă, faţeta indică un comportament Îngâmfat -.54
antagonist descriptibil prin agresivitate, înclinaţia Ţâfnos -.55
spre a fi rebel şi sfidător, dominaţi de emoţii negative Avar -.58
Nervos -.61
pe care nu sunt capabili să le controleze, gata să se
Agitat -.61
împotrivească cu price preţ şi în orice situaţie, să Fără principii -.61
protesteze; un comportament incomod pentru cei Deprimat -.65
din jur inclusiv prin lipsa de maleabilitate. * p≤.05, ** p≤.01.

Faţeta pozitivă caracteristică pentru cotele ridicate

M3: Prietenie
Caracteristicile de bază ale scalei M3 cuprind aspecte
care implică lipsa de anxietate socială, deschiderea
spre prietenie prin negarea autoritarismului, a
atitudini poruncitoare şi înţepate, a mândriei şi
tendinţei de a fi poruncitor şi certăreţ.
indică un comportament centrat pe acomodarea cu
ceilalţi; sunt negate deschis atitudinile autoritare, de
duritate şi orgoliu. Acest lucru este în general pus în
joc de persoane a căror forţă personală este suficient
de stabilă pentru a face faţă schimbării, adversităţii,
contradicţiei într-o manieră calmă care pot dezvolta
în mod constant relaţii de prietenie şi deschidere cu
ceilalţi.
 98
ABCD-M

La popul opus,condiţia egocentrică împinge persoana M4: Forţa inhibiţiei

spre un comportament de afişare cu orice preţ a
puterii, de tip despotic: autoritar, dur, poruncitor, Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor
certăreţ şi gata să pedepsească din incapacitatea de a trăsături specifice pentru persoana excitabilă prin
face faţă provocării şi confruntării. lipsa de control emoţional. Astfel persoana nu se
consideră uşuratică, neagă lipsa de stăpânire şi
acţionare fără gândire, precum şi irasciblitatea,
Tabelul 3.11. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
conduitele jignitoare sau situaţiile în care „îşi iese
M3-Prietenie din ABCD-M (N=91)
din fire”.
Adjectiv Corelaţie
Generos .58
Persoana cu o cotă înaltă la această scală prezintă
Moderat .56
o bună capacitate de a controla emoţiile negative,
Pacifist .56
emoţionalitatea egocentrică. De aici aspectul
Cordial .53
Vesel .53 de raţionalitate în acţiuni şi stăpânire de sine;
Amabil .51 comportamentul este controlat mai ales prin
încrezător .46 inhibarea tendinţelor reactive. Persoana nu este
Calm .45 reactivă, se gândeşte înainte de acţiona, nu îşi iese
Sincer .45 din fire, preocuparea dominantă ţine de stăpânirea
Inţelegător .43 raţională a reacţiilor emoţionale.
Hotărât .42
Echilibrat .41 La polul opus, apare un comportament excitabil,
Egoist -.47 persoana apare uşuratică prin uşurinţa cu care pune
Anxios -.48 în act impulsurile, nu este capabilă să se stăpânească,
Coleric -.50 acţionează fără să se gândească, îşi iese uşor din fire,
Fără principii -.51
este irascibilă şi jignitoare faţă de ceilalţi. Persoana
Nervos -.51
este impulsivă, nestăpânită.
Ostil -.52
Deprimat -.52
Suspicios -.53
M5: Forţa eului
Certăreţ -.53
Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor
Îngâmfat -.54
trăsături specifice pentru persoana egocentrică,
Avar -.55
cu un eu rigid sau insuficient de flexibil, precum
Agresiv -.65
* p≤.05, ** p≤.01.
tendinţa de a fi mofturos, năzuros, răsfăţat, ţâfnos,
lăudăros sau gata să ceară mila celor din jur.
 99
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.12. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.13. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
M4-Forţa inhibiţiei din ABCD-M (N=91) M5-Forţa eului din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie*** Adjectiv Corelaţie***
Arogant .42 Distant .39
Confuz .37 Pasiv .34
Inconsecvent .35 Irascibil .31
Vinovat .31 Indiferent .30
Fricos .31 Conciliant .30
Indiferent .31 Tăcut .29
Nemulţumit .28 Nemulţumit .27
Pasiv .28 Vinovat .27
Dezinformat .27 Bădăran .27
Nesociabil .27 Şovăielnic .26
Insensibil .27 Taciturn .25
Distant .26 Inconsecvent .25
Matur -.27 Spiritual -.27
Înţelegător -.27 Liniştit -.28
Profund -.27 Tolerant -.29
Corect -.27 Afectuos -.30
Echilibrat -.27 Autoritar -.30
Coleric -.29 Plin de fantezie -.30
Comunicativ -.30 Maleabil -.32
Analitic -.32 Vivace -.33
Capabil -.34 Sensibil -.33
Vivace -.35 Neglijent -.34
Inteligent -.40 Intolerant -.38
Iscusit -.41 Prietenos -.38
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.
*** la autoevaluare scala a fost inversată *** la autoevaluare scala a fost inversată

Faţeta indică un eu maturizat, stabil. Principala
calitate a unor astfel de persoane este faptul că nu
cer cu orice preţ atenţia şi simpatia celor din jur; pot
fi asertive fără a fi egocentrice, fără a se lamenta sau
a atrage atenţia asupra lor. Se pot baza pe ei înşişi şi
astfel sunt adaptabile.
Polul opus aduce în prim plan demonstrativitatea
ca nevoie de a se pune în prim plan; sunt indivizi
„răsfăţaţi” şi mofturoşi, inconsecvenţi, gata mereu
să ceară atenţia celorlalţi, lăudăroşi şi instabili în
relaţii. Se tem să nu fie neglijaţi, să nu fie trecuţi
cu vederea. Aspectul care le lipseşte este încrederea
stabilă în sine.
 100
ABCD-M

nesimpatetic, neîncrezător, dur, care pretinde altora,

Descrierea suprafactorului bădăran, egoist, necooperant, necaritabil (Goldberg,
Agreabilitate 1992); blând, amabil, tandru, drăguţ, caritabil, sim-
patetic, se acomodează, fără mojicie, faţă de lipsit de
căldură, necaritabil, crud, cu inima de piatră, dur,
Scala III: factorul III, Agreabilitate (A) nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990).

Agreabilitatea acoperă 14.02 din varianţa
comportamentală.
Agreabilitatea este un suprafactor relativ controver-
sat. Există însă unele deosebiri între datele de cerce-
tare româneşti şi adjectivele descriptive din scalele
de termeni bipolari care apar în alte culturi. Unii
autori o denumesc „factor de acomodare” (Howard,
Howard, 2001). Astfel: altruist vs. cinic, afectiv vs.
răzbunător, simpatetic vs. individualist, ospitalier
vs. egoist, nonviolent vs. suspicios, pentru lista ita-
liană (SACBIF); blând, cooperant, simpatetic, cald,
încrezător, plin de consideraţie, plăcut, agreabil, ofe-
ră ajutorul, generos, faţă de rece, lipsit de blândeţe,
Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei,
ca dimensiune pregnant interpersonală dar pune
în joc măsura în care persoana este afectiv şi moral
capabilă de relaţionare. Patru din cele cinci faţete
implică asumarea sau inhibarea registrului afectiv în
relaţiile cu cei din jur, agreabilitatea apare, în acest
context ca un factor de disponibilitate afectivă în
inter-relaţionarea cu cei din jur.
Aspectul central al dimensiunii Agreabilitate este
altruismul, cu sensul unui comportament stabil co-
operant şi simpatetic, de ajutorare a altora. Persoana
are caracteristică o fire empatică, deschisă, onestă.
Uneori, nivelele înalte semnifică şi tipul de persoană

Tabelul 3.14. Succintă descriere a scalei Agreabilitate şi a scalelor acesteia, A1 – A5

Denumire AGREABILITATE
abreviere A1 A2 A3 A4 A5
Denumirea faţetelor Altruism Romantism Căldură afectivă Empatie Onestitate
A+ Altruist Romantic, sentimental Tandru, cald Empatic Onest, corect
Umanist şi moral
A= Uneori e gata să Ceva mai visător şi Ocazional tandru, Capabil uneori să se Corectitudine
Umanism moderat sară în ajutor sensibil la problemele ocrotitor pună în locul altuia moderată
altora
A (-) Egoist Insensibil Rece, neafectiv Lipsit de empatie Lipsit de onestitate
Egocentrism

Denumire LIPSA AGREABILITĂŢII

 101
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

care are tendinţa firească de a dărui, este cumsecade Scalele şi faţetele Agreabilităţii
şi atent la nevoile celor din jur, se poate pune în sluj-
ba binelui celui care îi este aproape. A1: Altruism
Observăm în acest sens, tendinţa scalei de a permite o Caracteristicile cheie ale acestei scale indică un
grupare a comportamentelor de acomodare, flexibile comportament pro-social, deschis spre dăruire
şi adaptative la un pol, versus cele provocative pentru de sine şi ajutorare, astfel persoana afirmă că este
cei din jur datorită egocentrismului persoanei. În înţelegătoare, fidelă în relaţii, sare în ajutorul
zona mediană putem găsi persoana interesată şi semenilor, este prietenoasă, politicoasă şi amabilă.
capabilă de negociere.
Tabelu3.15. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A1-Altruism din ABCD-M (N=91)
Opusul descrie un comportament egoist şi antago-
A1
nist, lipsit de înţelegere pentru ceilalţi, rece şi dezin-
Prietenos .67
teresat, nesincer şi lipsit de omenie. O nota în gene- Exigent .67
ral scăzută poate indica un ins amoral, sceptic faţă Primitor .64
de intenţiile altora, fără spiritul dreptăţii, Adesea, Corect .63
empiric, reprezintă o persoană narcisistă, antisoci- Sârguincios .61
Perseverent .60
ală, lipsit de omenie. Lipsit de compasiune, încăpă-
Meticulos .58
ţânat, ţine să-şi exprime direct stările afective şi nu
Sensibil .58
ţine cont de sentimentele celuilalt. Eficient .57
Comunicativ .57
Factorul Agreabilitate aduce în condiţia socială Hotărât .56
Amabil .56
contemporană, o mai veche trăsătură prin care ţine
Arţăgos -.54
de „omenie”, iubire de sine şi de aproape.
Suspicios -.54
Ostil -.56
Este scala majoră cea mai apropiată de dimensiunea Certăreţ -.56
inteligenţei emoţionale, definită prin interesul faţă Îngâmfat -.57
de stările emoţionale proprii şi le altora şi înţelegerea Imprecis -.57
acestora. Dintre cele 5 faţete mai ales faţeta A1 Fără principii -.60
Nechibzuit -.61
asociată lui A3 şi A4 sunt predictive pentru un
Neperseverent -.62
comportament afectiv inteligent. Acest indicator
Cedează uşor -.62
este cu atât mai valid cu cât în profilul personalităţii Egoist -.63
apar asociate şi nivele peste medie ale scalelor , E2, Distant -.66
M3, M4, C5 şi Ac2. * p≤.05, ** p≤.01.
 102
ABCD-M

Persoanele care prezintă o cotă ridicată la această importanţă felului în care simt, doar aspectului
scală sunt prietenoase şi în relaţiile cu ceilalţi dezvoltă raţional sau prejudecăţilor. Se consideră realişti,
înţelegere, politeţe şi amabilitate. Altruismul se pune raţionali, conduşi de simţ practic.
în valoare mai ales prin faptul că sunt gata să sară în
ajutor faţă de cei din jur, gata să sprijine. Este necesar să nu extindem semnificaţia acestui
factor dincolo de comportamentul emoţional
La polul opus sunt cei centraţi pe propria persoană, interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul
dezinteresaţi de problemele altora, incapabili să ofere în care relaţionează să nu-şi inhibe emoţiile şi
sprijin, caracterizaţi adesea de ceilalţi ca „nesimţiţi”, sensibilitatea, dar acest lucru nu înseamnă că nu
egoişti.
Tabelul 3.16. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A2-Romantism din ABCD-M (N=91)
La scoruri foarte scăzute putem întâlni conduite
Adjectiv Corelaţie
ostile, duşmănoase şi brutale.
Plin de fantezie .72
Afectuos .59
Sensibil .58
A2: Romantism Înţelegător .52
Stabil .49
Descriptorii cheie ai scalei sunt: visător, romantic, Curios .48
Exigent .42
sentimental,senzitiv,sensibil şi nostalgic,caracteristici
Prietenos .42
coerente cu sensibilitatea interpersonală. Corect .41
Imaginativ .40
Un astfel de factor, intrat în componenţa Amabil .39
agreabilităţii, se referă la un mod sensibil, dar şi încrezător .39
Ţâfnos -.36
sentimental şi romantic de manifestare.
Egoist -.36
Inert -.37
Cei care prezintă cote ridicate, sunt oameni care se Indiferent -.37
manifestă cu sensibilitate la problemele celor din jur, Distrat -.38
sunt gata să asculte, uneori visători şi romantici, pun Distant -.41
accentul sau iau decizii în funcţie de ceea ce simt în Bădăran -.41
situaţia dată. Arţăgos -.42
Supărăcios -.42
Iritabil -.43
La polul opus sunt cei practici şi „cu picioarele pe Insensibil -.49
pământ”, care nu-şi „îngăduie să viseze” şi de aceea Irascibil -.63
fără pic de romantism în viaţa personală, nu acordă * p≤.05, ** p≤.01.
 103
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

sunt şi capabili de obiectivitate lucidă, sau că la Tabelul 3.17. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A3-Căldură afectivă din ABCD-M (N=91)
cealaltă extremă putem vorbi de incapacitatea de a
simţi. Adjectiv Corelaţie
Prietenos .64
Afectuos .53
Semnificaţia factorului nu se extinde spre aspectul Sensibil .50
de moralitate, şi nu se pot face interpretări legate de Cordial .49
manipulare sau lipsa de onestitate. Plin de fantezie .47
Tolerant .46
Amabil .45
Moderat .43
A3: Căldură afectivă Sincer .42
Generos .42
Descriptorii scalei cuprind referinţe la tandreţe şi Stabil .41
blândeţe, astfel: tandru, drăgostos, duios, afectuos, Înţelegător .41
ocrotitor şi negarea durităţii. Certăreţ -.38
Iritabil -.39
Leneş -.39
Această faţetă are în vedere căldura afectivă: sunt
Arţăgos -.39
persoane care pun în joc tandreţea şi căldura în Inert -.40
relaţia cu cei din jur. Sunt afectuoase şi ocrotitoare Cedează uşor -.40
în mod natural asemeni unui părinte afectuos, sunt Distrat -.42
sensibili la problemele altora. Suspicios -.42
Irascibil -.47
Ostil -.48
Popul opus aduce în prim plan un comportament
Egoist -.49
lipsit de căldură, oameni care nu ştiu să se încălzească
Distant -.65
emoţional şi care nu pot să ofere altora conţinere * p≤.05, ** p≤.01.
afectivă fiind ei înşişi lipsiţi de tandreţe şi duioşie,
reci. Chiar în situaţia când vor să ajute pe cineva, o
fac într-o manieră impersonală, rece. Sunt mai duri, A4: Empatie
cu inima „împietrită“, prea puţin simţitori şi deloc
miloşi. Descriptorii scalei aduc în prim plan conduita
empatică: persanele afirmă capacitatea de a vibra la
cei din jur, a fi preocupaţi şi a-şi face griji pentru
ceilalţi, sunt intuitivi în relaţii, se simt influenţaţi
în ce spun sau fac de ceilalţi, dificultăţile altora îi
frământă sau sperie.
 104
ABCD-M

Tabelul 3.18. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Elementul caracteristic polului opus este indiferenţa
A4-Empatie din ABCD-M (N=91)
faţă de alţii; persoana nu resimte şi nu vibrează
Adjectiv Corelaţie emoţional, nu este preocupată de binele celor din
Tolerant .49
jur, nu îşi face griji pentru că nici nu se poate „pune
Sensibil .49
Prietenos .46 în papucii altuia”.
încrezător .44
Inţelegător .44 Nivelul patologic al lipsei de empatie aduce la
Eficient .43 suprafaţă conduite egocentrice de tip mizantrop.
Analitic .43
Flexibil .43
Corect .43
Stabil .41 A5: Onestitate
Afectuos .39
Hotărât .39 Descriptorii scalei aduc în prim plan aspectul etic:
Neîncrezător -.33 persoana afirmă un mod corect, moral, sincer, modest
Iritabil -.33
şi omenos, gata să vină „în ajutorul dreptăţii”.
Egoist -.34
Supărăcios -.36
Ostil -.38 Notele înalte sunt un bun indiciu pentru un mod de
Bădăran -.38 manifestare în care corectitudinea, simţul dreptăţii,
Irascibil -.39 sinceritatea apar ca ingredient principal. Persoana
Arţăgos -.40 prezintă un mod onest, moral, sincer, deloc emfatic
Insensibil -.41 şi omenos de relaţionare. Din această perspectivă
Nesociabil -.41
aceşti oameni sunt bine primiţi, sunt atractori
Distant -.43
Indiferent -.61
naturali pentru condiţiile de conflictualitate, fiind
* p≤.05, ** p≤.01. adesea puşi în situaţia de a le media. Modeşti, corecţi,
fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine
sau aprecierea.
Empatia, la cotele la această scală, se manifestă mai
ales prin preocuparea constantă pentru cei din jur,
Polul opus aparţine celor care se consideră
prin grija manifestă pentru ceilalţi. Sunt persoane
îndreptăţiţi să mintă, să prezinte doar faţeta care
preocupate şi intuitive, care participă la viaţa altora, convine, cu un comportament cameleonic, gata să
se frământă în legătură cu semenii lor, ajung să se desconsidere adevărul din oportunism. Se simt
pună în locul celorlalţi în plan afectiv până la a se îndreptăţiţi pentru că adesea se consideră superiori
speria de situaţia de viaţă a altora. altora; care apar celor din jur ca lipsiţi de încredere
şi aroganţi.
 105
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.19. Adjective asociate prin autoevaluare scalei

A5-Onestitate din ABCD-M (N=91) Descrierea suprafactorului
Adjectiv
Corect
Corelaţie
.75
Conştiinciozitate
Sincer .73
Loial .71
Matur .68 Scala IV: factorul IV, Conştiinciozitatea C)
Perseverent .65
Exigent .65
Factorul definit şi în limba română drept Conşti-
Sârguincios .64
Metodic .62 inciozitate acoperă 10.12 din varianţa comporta-
Eficient .61 mentală. Domeniul acestui factor se referă la au-
Hotărât .61 tocontrol, sub aspectul capacităţii de perseverare, a
Organizat .61
perfecţionării, a aspectului de ordine şi raţionalitate
Responsabil .61
Distrat -.54
precum şi control în propria viaţă: auto-organizare,
Inconstant -.54 îndeplinire a îndatoririlor, planificare.
Anxios -.54
Deprimat -.59 În alte medii culturale factorul este descris prin
Egoist -.59
adjective bipolare: scrupulos vs. imprecis, precis
Cedează uşor -.60
vs. dezordonat, harnic vs. inconstant (SACBIF);
Fără principii -.61
Imprecis -.63 organizat, sistematic, exact, practic, curat, eficient,
Îngâmfat -.63 atent, liniştit, conştient, prompt, faţă de dezorganizat,
Neperseverent -.64 negrijuliu, nesistematic, ineficient, pe care nu te poţi
Orgolios -.66 baza, nepractic, neglijent, inconsecvent, hazardat,
Nechibzuit -.70
neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar, curat,
* p≤.05, ** p≤.01.
eficient, planificat, sistematic, exact, cu autodisciplină,
de încredere, faţă de uituc, care nu inspiră încredere,
Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din
nepractic, fără disciplină (Wiggins).
sindromul narcisist.

Persoanele care prezintă un scor ridicat la această

dimensiune îşi definesc şi urmăresc scopurile,
sunt inşi hotărâţi şi cu voinţa formată. Realizările
de valoare din orice profesie, fie şi una artistică,
ţin de acest suprafactor şi de faţetele sale, astfel că
sunt oameni care nu lasă totul „la întâmplare”, se
 106
ABCD-M

Tabelul 3.20. Succintă descriere a scalei Conştiinciozitate şi a scalelor acesteia, C1 – C5

Denumire CONŞTIINCIOZITATE
abreviere C1 C2 C3 C4 C5
Denumirea faţetelor Voinţă, perseverenţă Spirit de perfecţiune Raţionalitate Planificare Auto-disciplină
C (+) Cu voinţă, Studios Raţional, obiectiv Planificat Control emoţional,
Control, nevoia de perseverenţă calm
ordine
C (=) Perseverare Fără a fi superficial, În general preferă Îşi gestionează cu Îşi gestionează
Control moderat mediocră nu este interesat de să înţeleagă, să relativă exactitate normal reacţiile
cuprinderea tuturor conştientizeze condiţia materială emoţionale
aspectelor
C (-) Lipsit de mobilizare Superficial Subiectiv, iraţional Risipitor Fără auto-
Lipsa controlului şi constrângeri
ordinii

Denumire LIPSA ORDINII

străduiesc să evolueze şi în relaţia cu ceilalţi apar de Scalele şi faţetele conştiinciozităţii

încredere, punctuali, organizaţi.
Datele de cercetare indică că acest factor pare să se
asocieze optim cu stima de sine şi centrul de control
interior.
Polul opus nu se caracterizează cu necesitate
prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai scăzută
exactitate în acţiuni, pregătirea acestora, urmărirea
scopurilor pe care şi le propun. Instabilitatea
este accentuată de lipsa de organizare raţională şi
auto-control, dezinteresul pentru perfecţionare şi
superficialitatea, dublate de o manieră uşuratică de
a-şi urmări sau realiza sarcinile.
Sunt date empirice care indică tendinţa spre
hedonism şi interesul dominant pentru viaţa
sexuală.
C1: Voinţa, perseverare
Caracteristicile cheie ale acestei dimensiuni sunt
asociate unui eu care îşi exercită voinţa, astfel: voinţă,
dârzenie, perseverenţă, hotărâre, negarea delăsării şi
afirmarea eficienţei sunt descriptorii esenţiali.
În bună măsură această faţetă pare să fie responsabilă
de sentimentul de competenţă în relaţia cu viaţa
profesională şi personală.
Voinţa este faţeta cea mai puternică a acestui
suprafactor este voinţa. Persoana cu o cotă ridicată
la această scală, îşi controlează atent energia pentru
a nu ceda în faţa dificultăţilor şi perseverează în ceea
ce are de făcut, are capacitatea de a începe o sarcină
şi de a o duce la bun sfârşit în ciuda plictiselii sau a
altor posibile distrageri ale atenţiei. Adoptă un stil
 107
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.21. Adjective asociate prin autoevaluare scalei sunt persoane mai puţin pregătite să se confrunte
C1-Voinţă, perseverenţă din ABCD-M (N=91)
cu viaţa şi problemele. Apatici, chiar leneşi, nu sunt
Adjectiv Corelaţie conduşi de dorinţa reuşitei, le poate lipsi fie ambiţia,
Puternic .73
fie scopul bine precizat şi nu trăiesc insatisfacţii
Tenace .73
Sârguincios .68
pentru nivelul scăzut al reuşitei.
Perseverent .67
Sigur pe sine .66 Nivelele foarte ridicate pot indica o prea mare in-
Dezinvolt .62 vestire a vieţii exclusiv în această direcţie, a muncii, a
Organizat .62
carierei cu sensul sindromului „workalchoolic“ (ah-
Bun conducător .61
Eficient .61
tiaţi după muncă).
Inteligent .60
Cu iniţiativă .59
Hotărât .59 C2: Spirit de perfecţiune
Deprimat -.46
Nesigur -.49 Caracteristicile centrale ale acestei faţete a conşti-
Nechibzuit -.49
inciozităţii sunt explicate controlul atent al conti-
Tăcut -.50
nuităţii în efortul de a cunoaşte şi acţiona în viaţă;
Inert -.50
Inconsecvent -.51 oamenii de acest gen afirmă atribute precum: per-
Confuz -.52 fecţionist, profund, non-superficial, matur, riguros
Fără principii -.55 şi studios. Toţi aceşti descriptori sunt centraţi pe
Închis în sine -.56 investirea energiei psihice într-un mod constant şi
Introvertit -.61 controlat, pentru perseverare.
Cedează uşor -.61
Neperseverent -.65
* p≤.05, ** p≤.01.
Persoanele cu cote ridicate sunt oameni cu „spirit
de perfecţiune”. Doresc să aprofundeze lucrurile, să
analitic şi urmăreşte eficienţa în ceea ce face şi o face depăşească planul exterior, superficial, apar celorlalţi
ca studioşi, maturi şi riguroşi în ceea ce fac.
cu dârzenie. Sunt oameni în general pregătiţi pentru
viaţă, harnici, care-şi conduc viaţa după o anume
Sensul acestui spirit de perfecţionare indică controlul
direcţie.
sub forma de a nu pierde din vedere aspecte, de a nu
trece peste aspecte fără să fie cercetate în totalitate.
La polul opus, sunt persoane care nu consideră că
pot să-şi mobilizeze voinţa, sunt „delăsătoare” în La polul opus al acestei faţete, apar conduitele
confruntarea cu problemele, ineficiente. În general, caracterizate, în general, drept superficiale, uneori
 108
ABCD-M

din imaturitate, alteori din dezinteres generalizat. C3. Raţionalitate

Sunt persoane care nu sunt interesate şi motivate de
curiozitate pentru ceea ce este dincolo de aparenţă.
Acest comportament poate ascunde o auto-
apreciere scăzută sau o atitudine depresivă şi lipsa
unei sens personal. Oameni care trăiesc viaţa la
nivelul orizontal, fără să-şi pună problema nuanţelor,
aspectelor ascunse, sau neşlefuite.
Descriptorii caracteristici pentru acest factor includ
nevoia de control raţional al viaţii: persoanele
valorizează capacitatea de a fi obiectiv, realist,
raţional, cerebral, vigilent şi conştient,
Factorul trădează o atitudine generală faţă de viaţă;
sunt persoane care consideră că este important să

Tabelul 3.22. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.23. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
C2-Spirit de perfecţiune din ABCD-M (N=91) C3-Raţionalitate din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Exigent .64 Organizat .68
Precis .62 Exigent .67
Ordonat .62 Tenace .66
Sistematic .60 Ordonat .64
Meticulos .60 Sârguincios .64
Metodic .59 Meticulos .63
Sârguincios .59 Conştiincios .63
Organizat .59 Perseverent .59
Afectuos .58 Sistematic .59
Sensibil .54 Responsabil .57
Perseverent .53 Puternic .57
Eficient .53 Analitic .57
Certăreţ -.48 Fără principii -.50
Vinovat -.49 Arţăgos -.50
Bădăran -.49 Dezordonat -.52
Anxios -.49 Inconstant -.52
Fără principii -.51 Imprecis -.56
Supărăcios -.51 Egoist -.58
Arţăgos -.54 Certăreţ -.58
Nechibzuit -.57 Indecis -.58
Dezordonat -.61 Cedează uşor -.62
Imprecis -.65 Neperseverent -.64
Cedează uşor -.67 Nechibzuit -.68
Neperseverent -.72 Inert -.69
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.
 109
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

descopere ceea ce este obiectiv şi raţional în viaţă. cea mai bună, sunt mai spontani şi, la nevoie, capabili
Adoptă un comportament centrat pe ceea ce este real, să decidă dar au o autoapreciere scăzută privind
şi caută să fie mereu în controlul conştient al propriei organizarea şi un modul deloc metodic de a acţiona.
vieţi. Conduşi de conştiinţă, de responsabilitatea Neatenţi, pot ajunge prea risipitori şi incapabili să
asumării conştiente, se declară cerebrali, sunt atenţi, gestioneze venitul.
vigilenţi şi au nevoie de o bază obiectivă de validare
a raţionamentelor şi acţiunilor lor. Împins la extremă, acest factorul de ordine poate
face parte din sindromul compulsiv.
În contrast, la polul opus sunt persoane mult mai
detaşate de realitatea ca atare; pot fi subiective şi
Tabelul 3.24. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
iraţionale în preferinţe şi opinii, nu se preocupă de
C4-Planificare din ABCD-M (N=91)
înţelegerea logică sau de controlul raţional.
Adjectiv Corelaţie
Metodic .64
Hotărât .62
C4. Planificare Sistematic .58
Precis .57
Descriptorii specifici sunt: negarea tendinţei de a fi Organizat .57
Eficient .56
risipitor, afirmarea uni mod planificat şi cumpătat
Ordonat .56
de a fi: necheltuitor, econom, cumpătat, socotit, Sârguincios .56
chibzuit. Perseverent .55
Corect .55
La cotele înalte ale acestei scale, întâlnim persoane Responsabil .55
Matur .53
care acordă sens organizării şi autocontrolului
Ţâfnos -.41
în toate acţiunile; de aceea folosesc în descrierea Orgolios -.42
acţiunilor termeni precum: chibzuit, econom, Distrat -.44
cumpătat, socotit. Din exterior apar tuturor ca fiind Inconsecvent -.45
bine organizaţi, limpezi, clari; îşi păstrează lucrurile Cedează uşor -.46
la locul lor şi ştiu mereu cum stau, mai ales din Fără principii -.47
Inconstant -.49
punct de vedere financiar. Chibzuinţa şi precauţia
Neperseverent -.50
fiind aspectele centrale ale factorului.
Dezordonat -.53
Leneş -.53
La extrema cealaltă apar cei pripiţi, care acţionează Imprecis -.57
fără să judece consecinţele. În varianta cea mai Nechibzuit -.57
obişnuită sunt delăsători, inconsecvenţi. În varianta * p≤.05, ** p≤.01.
 110
ABCD-M

C5. Auto-disciplină Tabelul 2.25. Adjective asociate prin autoevaluare scalei

C5-Autodisciplină din ABCD-M (N=91)
Controlul ca auto-disciplină emoţională, implică Adjectiv Corelaţie
realizarea unui comportament caracterizat prin Constant .71
Harnic .67
calm, echilibru şi măsură. Acest din urmă aspect
Conştiincios .65
indică caracteristica unei atitudini generale în care Sârguincios .64
obţinerea liniştii, a echilibrului devine un deziderat Responsabil .62
auto-impus. A nu te pierde cu firea implică aduce în Precis .61
prim plan voinţa de a controla reacţiile emoţionale Perseverent .59
şi comportamentale. Corect .58
Ordonat .57
Sistematic .56
Astfel de persoane încearcă să-şi disciplineze emoţi- Meticulos .56
onalitatea, pentru a face faţă non-emoţional tensiu- Loial .55
nilor, frustrărilor, evenimentelor neaşteptate. Într-o Egoist -.47
situaţie de stres acumulat şi de durată, persoanele Inert -.47
cu cote înalte pot reacţiona paradoxal faţă de acest Orgolios -.49
comportament de auto-disciplinare. De exemplu, Certăreţ -.49
Cedează uşor -.53
odată cu acumulările interioare de frustrări şi trăiri
Dezordonat -.54
emoţionale blocate, acestea pot izbucni periodic dis-
Neperseverent -.56
proproţionat în situaţii de stres chiar minor, sau pot Nechibzuit -.59
conduce la agresivitate manifestată prin ironie sau Imprecis -.59
critică mai ales în cazul unui temperament coleric Inconstant -.71
sau flegmatic. Leneş -.72
Distrat -.74
La polul opus, apar persoanele dezinteresate de * p≤.05, ** p≤.01.

controlul comportamentului, care apar spontane,

libere de auto-contrângeri; sunt persoane care
reacţionează la situaţia cu care se confruntă fără
să-şi mai pună problema controlului conduitei,
consecinţelor ca imagine sau acţiune a eliberării
emoţiilor. Acţiunile lor, conduita generală vor purta
mereu amprenta emoţiilor pozitive sau negative
trăite, care se descarcă pe neaşteptate, cu o amploare
mai mare sau mai mică în funcţie de reactivitatea
temperamentală naturală.
Descrierea suprafactorului
Autoactualizare
Scala V: factorul V, Autoactualizare (Ac)
În mentalul specific culturii române, Autoactualiza-
rea este un factor semnificativ pentru comportament
în măsura în care acoperă 8.73% din varianţa com-
 111
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

portamentală. Specificul celui de al V-lea factor în
cultura română implică în bună măsură aspecte de
tip atitudinal şi motivaţional care sprijină generarea
în spiritul uman a ceea ce Maslow denumea com-
portamentul de autoactualizare definit prin meta-
trebuinţe. Astfel de persoane sunt constant preocu-
pate de evoluţia personală şi, în raport cu sine înseşi
dar şi cu mediul profesional, apar creative, motivate
de curiozitate şi transformare evolutivă.
Factorul se deosebeşte substanţial de termenii
bipolari prin care se exprimă acest set de motivaţii şi
atitudini în alte culturi. De exemplu, instrumentul
italian denumeşte factorul „deschidere mentală
vs. închidere/opacitate mentală“, cu adjectivele
neconvenţional vs. tradiţionalist, receptiv vs. neliberal,
eclectic vs. conservator, creativ vs. convenţional, treaz
vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF).
Instrumentul creat de Goldberg denumeşte factorul
„intelect“, şi este descris de adjective bipolare de tipul:
intelectual, creativ, complex, imaginativ, strălucitor,
filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv,
faţă de neintelectual, neinteligent, neimaginativ,
necreativ, simplu, nesofisticat, nereflexiv, lipsit de
spirit de observaţie, fără interogaţii, superficial.
Varianta lui Wiggins denumeşte factorul„deschidere
la experienţă“ şi îl descrie prin: filosofic, preferinţă
pentru gândire abstractă, imaginativ, reflexiv, cu
interese literare, cu tendinţa de a pune întrebări,
individualist, neconvenţional, cu mintea deschisă,
faţă de convenţional, neartistic, neliterar, nereflexiv,
necomplex, neimaginativ, neabstract, necercetător,
fără să-şi pună întrebări, nefilosofic.
Polul pozitiv a grupat atitudini şi motivaţii generative,
care permit persoanei să se transforme, să evolueze,
să nu se mulţumească cu ceea ce este aparent,
stagnat sau superficial. Persoana se raportează la
propria condiţie existenţială, angajându-se pe un
drum ascensional, de transformări personale, de

Tabelul 3.26. Succintă descriere a scalei Autoactualizare şi a scalelor acesteia, Ac1 – Ac5
Denumire AUTOACTUALIZARE (ATITUDINE ŞI MOTIVAŢII GENERATIVE )
abreviere Ac 1 Ac 2 Ac 3 Ac 4 Ac 4
Denumirea faţetelor Aprofundare Toleranţă Rafinare Independenţă Creativitate
Ac (+) Spirit de aprofundare Tolerant, deschis Spirit de rafinare Independent şi Creativ
Meta-trebuinţe şi evoluţie personală responsabil
Ac (=) Curiozitate mediocră Capacitate mai Preocupare mediocră Uneori capabil Imaginaţie şi nevoie
Preocupări legate de redusă de a lua de auto-optimizare de asumarea de schimbare
evoluţia personală lucrurile realist răspunderii mediocre
Ac (-) Platitudine Interpretativ Rudimentar Dependent Non-creativ
Stagnare şi intelectuală
platitudine

Denumire STAGNARE
 112
ABCD-M
autonomie şi creativitate sau rămâne indiferentă
şi se angajează în viaţa în primul rând prin prisma
unor motivaţii are ţin de supravieţuirea imediată, de
acomodarea cu condiţiile prezentului fără un efort
evolutiv.
Denumirea acestui factor, aşa cum a apărut în urma
cercetărilor empirice, trimite la teoria lui Maslow
privind autoactualizarea, sau la mai vechea teorie a
lui Jung privind individuarea. Persoana nu mai este
un individ cu o conştiinţă de sine limitată de rapor-
tul bazal cu cerinţele existenţiale de tip reactiv, care
supravieţuieşte prin folosirea unor instincte de bază
definite de Maslow drept trebuinţe bazale. Persoana
este animată de un scop transformativ, care cores-
punde unor meta-trebuinţe caracterizate în primul
rând prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce
sunt satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia
şi plăcerea de a continua ascensiunea. Eul este ani-
mat energetic de actul de transformare, descoperire,
construire şi devine flexibil şi creativ. Astfel de per-
soane sunt creatoare de cultură şi acte civilizatoare.
Reversul semnifică stagnare, trăirea vieţii prin
prisma trebuinţelor temporare care satisfăcute oferă
o saţietate imediată urmând a reveni ciclic la acelaşi
nivel de manifestare, de obicei destul de rudimentar
şi noncreator de cultură; persoanele se lasă „purtate
de valul” trebuinţelor şi motivaţiilor imediate,
nu construiesc, sunt defensive în faţa vieţii, sunt
dominate de dorinţe egocentrice şi de forme de
manifestare a acestor dorinţe primitive, mai puţin
umanizate,.
Polul lipsei de deschidere duce la un comportament
conservator, individul preferă ceea ce este familiar,
obişnuit. Lipsa de autoactualizare poate înseamnă,
spre deosebire de NEO PI R de exemplu, intoleranţă
sau agresivitate şi manipulare datorită unei maniere
defensive, în care persoana resimte mai ales nevoia
de a se apăra, de a nu depune efort; aceste le
întâlnim şi la factorul agreabilitate dar pe fondul
lipsei de principii. În acest sens, autoactualizarea
nu înseamnă nu semnifică lipsă de principii. Unele
apropieri de sens, apar cu factorul Ac, Ai şi Ie din
C.P.I.
Scalele şi faţetele auto-actualizării
Ac1: Aprofundare
Caracteristicile specifice afirmate în cadrul scalei
sunt: căutarea unui sens ascuns, atenţia la misterul
vieţii, observarea nuanţelor, modul iscoditor, analitic
şi dezaprobator de a se manifesta.
Persoana este animată de curiozitate, de dorinţa de
înţelegere, astfel încât este dispusă să caute înţelesul
ascuns din spatele aparenţelor, să fie atentă la nuanţe,
amănunte, să procedeze analitic pentru a cerceta
misterul, care îşi asumă astfel riscul de a dezaproba
atunci când dincolo de aparenţe găseşte altceva.
Astfel că avem portretul unei persoane care nu se
mulţumeşte cu o imagine generală, cu prejudecăţi
şi idei de-a gata; caută să descopere singură temeiul
 113
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.27. Adjective asociate prin autoevaluare scalei În contrast cu această atitudine, la polul opus apare
AC1- Aprofundare din ABCD-M (N=91)
un comportament dominat de lipsa de curiozitate:
Adjectiv Corelaţie persoane care acceptă ceea ce primesc, ceea ce văd,
Informat .78
ceea ce li se spune fără să-şi pună întrebări, fără să
Ager la minte .76
Profund .76 analizeze pe cont propriu. Iau lucrurile aşa cum par,
Analitic .75 de aceea nici nu se preocupă să vadă dincolo de ima-
Receptiv .74 ginea care li se oferă. Sunt destul de comozi când au
Raţional .73 de îndeplinit „întocmai” ceea ce li se cere, dar nu sunt
Cu interese diversificate .71
capabili să decidă, să ducă mai departe, să găsească
Logic .69
Activ .65 răspunsuri, să pună întrebări care să limpezească o
Corect .65 situaţie. Intelectual nu se dezvoltă, sunt superficiali
Inteligent .64 în cunoştinţe, rămân acolo unde i-a condus cultura
Entuziast .63
locală, şcoala sau educaţia, atât ca şi cunoştinţe cât şi
Indecis -.54
ca deprinderi sau prejudecăţi curente.
Arţăgos -.54
Fără principii -.55
Certăreţ -.56
Cedează uşor -.57 Ac2: Toleranţă
Imprecis -.58
Neperseverent -.59 Aspectele centrale ale descriptorilor indică
Tăcut -.60 deschiderea şi toleranţa faţă de viaţă: persoana neagă
Nechibzuit -.60 condiţia de perfecţiune, se declară non-duşmănos şi
Taciturn -.60
non-manipulativ; în schimb este în mod declarat
Inconsecvent -.63
Inert -.64
tolerant, curios şi gata să relativizeze, flexibil. Toate
* p≤.05, ** p≤.01. aceste aspecte îi permit să rămână mereu deschisă
spre viaţă, spre ceea ce apare diferit şi nou, cu
atitudini non-rigide.
unor condiţii sau situaţii cu care este confruntată.
A înţelege devine un imperativ care o împinge să Persoana, deschisă şi interesată de sine, este flexibilă
aprofundeze şi să se împotrivească deschis dacă ceea şi interesată de ceilalţi. Din această perspectivă este
ce descoperă contrazice ceea ce era aparent. tolerantă pentru că nu se centrează pe aparenţe şi nu
este interpretativă sau duşmănoasă, nu se consideră
Comparativ cu Spiritul de perfecţionare definit perfectă, nu cere perfecţiune de la alţii, caută să
în faţeta C2, aici accentul este pus pe preocuparea relativizeze, să gestioneze lucrurile în aşa fel încât să
legată de propria perfecţionare. nu se ajungă la conflict şi extremizări de poziţii.
 114
ABCD-M

La polul opus regăsim persoane care se consideră Ac3: Rafinare

perfecte şi cer altora să fie perfecţi, sunt suspicioase, nu
sunt dispuse să crediteze nimic din comportamentul Descriptorii acestui factor trimit la o condiţie
altora, iau lucrurile ad literam, exagerând în termenii intelectuală definită de preocuparea pentru rafinare
unei judecăţi în alb sau negru, pot face cu greu faţă capacităţii de cunoaştere, nuanţare şi atitudinea
caracterului provocator al vieţii (mai ales faţă de interogativă faţă de viaţă şi sine. Persoana se declară
prejudecăţi şi adevăruri stabilizate). isteţ pentru a reuşi, pentru a-i înţelege pe alţii se
pune în pielea lor, cere mult de la sine şi îşi pune
mereu întrebări, este meloman şi are gusturi alese.
Tabelul 3.28. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC2-Toleranţă din ABCD-M (N=91) Caracteristica dominantă surprinsă de acest
Adjectiv Corelaţie factor este atitudinea deschisă faţă de propria
Maleabil .77 completitudine, de cizelarea personală în pan
Liniştit .73
intelectual; sunt oameni care apreciază isteţimea,
Indulgent .66
care sunt dispuşi să îi înţeleagă pe ceilalţi punându-
Altruist .59
Pacifist .56
se raţional în pielea lor.
Moderat .52
Generos .52 Spre deosebire de empatia din agreabilitate, care
Cordial .47 implică afectivitatea, aici elementul central este
Stabil .41 înţelegerea. Cer de la ei înşişi mult, se formează
Seren .41 pentru a înţelege muzica, îşi rafinează gusturile, îşi
Amabil .40
pun multe întrebări.
Tolerant .40
Impulsiv -.36
Ţâfnos -.36
La polul opus, avem persoane care nu acordă
Suspicios -.38 importanţă formării personale; nu sunt interesaţi
Certăreţ -.38 de transformarea personală spre un scop definit,
Iritabil -.41 iau lucrurile aşa cum vin, de aceea este posibil să
Îngâmfat -.41 neglijeze pe cei din jur, să aibă maniere şi gusturi
Egoist -.42 rudimentare pe care să le pună în joc fără să se
Agresiv -.45 preocupe de consecinţe (felul cum sunt priviţi sau
Ostil -.46
măsura în care deranjează pe ceilalţi).
Indiferent -.49
Agitat -.51
Avar -.52
* p≤.05, ** p≤.01.
 115
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.29. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.30. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC3-Rafinare din ABCD-M (N=91) AC4-Independenţă din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Cult .69 Independent .71
Cu interese diversificate .63 Progresist .68
Raţional .60 Expansiv .66
Progresist .59 Energic .66
Înţelept .58 Activ .64
Logic .56 Responsabil .63
Analitic .56 Hotărât .62
Intuitiv .54 Ager la minte .59
Informat .51 Eficient .59
Hotărât .51 Întreprinzător .58
Organizat .50 Sigur pe sine .57
Corect .49 Cu iniţiativă .56
Inert -.36 Introvertit -.43
Confuz -.36 Ostil -.46
Dezordonat -.36 Imprecis -.48
Taciturn -.37 Fără principii -.48
Neperseverent -.37 Dezordonat -.49
Cedează uşor -.38 Neperseverent -.51
Ţâfnos -.39 Arţăgos -.51
Tăcut -.40 Cedează uşor -.55
Inconstant -.41 Nechibzuit -.56
Imprecis -.42 Indecis -.60
Nechibzuit -.45 Timid -.68
Inconsecvent -.49 Apatic -.77
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.

Ac4: Independenţă
Descriptorii definesc siguranţa personală dublată
de asumarea răspunderii personale. Astfel, aceste
persoane admit că fac faţă situaţiilor contradictorii,
că acceptă răspunderea şi îşi asumă responsabilitatea,
sunt independente şi spun lucrurilor pe nume şi se
pot confrunta cu situaţiile ambigui.
Nota înaltă la acest factor aduce în prim plan ati-
tudinea de independenţă şi asumare a răspunderii.
Sunt persoane care nu se pierd în faţa unor situaţii
cu un grad mare de contradictorialitate, de nedeter-
minare, se pot confrunta cu condiţii de ambiguitate
fără să-şi piardă centrarea şi siguranţa de sine. Se
bazează pe ei înşişi, având un loc al controlului in-
tern, astfel că acceptă şi îşi asumă responsabilitatea.
 116
ABCD-M

Te poţi baza pe ei în condiţii de dificultate, pentru Tabelul 3.31. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC5-Creativitate din ABCD-M (N=91)
că le place să spună lucrurilor pe nume, nu fug de
răspundere şi nu se pierd cu firea. Adjectiv Corelaţie
Inovator .70
Creativ .62
Acest factor are un sens comun cu ceea ce surprind Curios .61
scalele Ie şi Py din CPI. Receptiv .59
Dinamic .58
La polul comportamental opus, acest factor aduce Bun conducător .56
Dezinvolt .55
în prin plan incapacitatea unui control intern; din
Imaginativ .55
această cauză persoana nu se descurcă în faţa unor Nonconformist .52
condiţii incerte, ambigui sau neclare şi nici nu este Ager la minte .52
capabilă să „existe pe propriile picioare”, să-şi asume Entuziast .51
Original .51
răspunderea. Doreşte situaţii certe, cu rezolvări
Confuz -.40
prefabricate, iar în situaţii dificile dă înapoi punând
Şovăielnic -.41
sarcina sau responsabilitatea consecinţelor „pe Inert -.42
spatele altora”. Tradiţionalist -.44
Supus -.45
Tăcut -.46
Ac5: Creativitate Inconsecvent -.50
Convenţional -.50
Ultima faţetă a factorului Autoactualizare aduce în Introvertit -.54
Conservator -.55
prim plan preocuparea creativă; descriptorii scalei
Taciturn -.55
afirmă fantezia liberă, spiritul liber, preocuparea Închis în sine -.56
pentru creaţie, imaginaţia, capacitatea de a pune în * p≤.05, ** p≤.01.
mişcare lucrurile şi plăcerea de participa la ceea ce
este nou.
O astfel de atitudine este benefică mai ales în
Factorul aduce în prim plan o atitudine deschisă cazurile unde viaţa, profesia, socialul valorifică
spre creaţie: persoana se consideră un spirit liber, sau cer schimbare şi adaptarea la noi cerinţe sau
cu o imaginaţie liberă şi vie, îi place să participe la condiţii. Într-o echipă de creaţie, în munca de creaţie
crearea noului. Preferă să pună lucrurile în mişcare, în general. Persoana nu-şi găseşte locul în condiţii
nu suportă stagnarea şi ancorarea în ceea ce este deja care îi impun să se adapteze la un cadru deja creat
stabilizat. Este un căutător continuu, care se implică fără să mai aducă inovaţii, sau să-l pună sub semnul
direct în schimbare. întrebării.
 117
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

La polul opus persoana admite lipsa de imaginaţie,
de fantezie; îi place confortul a ceea ce s-a stabilizat
deja, nu face eforturi să meargă mai departe de ceea ce
este dat, recunoscut, admis. Stagnarea non-creativă
poate interfera însă cu cerinţele transformatoare
ale vieţii şi astfel poate ajunge în conflict cu nevoia
naturală de înnoire şi adaptare la acest proces. Sunt
persoane prin excelenţă conservatoare, care nu
apreciază noul, care se simt bine mai ales într-un
cadru în care nu se cer sau admit schimbări.
CAPITOLUL 4
Indici statistici de start. Normarea
persoanelor cuprinse în eşantion (cu excepţia a
Descrierea eşantioanelor 18 persoane care nu ţi-au declarat vârsta) variază
între un minim de 14 şi un maxim de 71 de ani
Elaborarea ABCD-M a fost un proces de foarte
(m=25.08, SD=9.73). Tabelul 4.1. ilustrează
lungă durată şi s-a întins de-a lungul a cel puţin
distribuţia distribuţia eşantionului pe gen şi
15 ani. În cursul acestor ani, calităţile diferitelor
categorii de vârstă.
variante ale chestionarului au fost examinate
pe eşantioane foarte diverse, totalizând peste
10000 de chestionare. Totuşi, pentru descrierea
Tabelul 4.1.. Distribuţia eşantionului normativ al ABCD-M
calităţilor psihometrice ale testului au fost reţinute
pe gen şi categorii de vârstă
doar chestionarele administrate pe baza ultimei
Masculin Feminin Total
variante a ABCD-M, în perioada Septembrie 2007
14-17 ani 131 218 349
– Aprilie 2008. Aceste administrări au fost reunite 18-25 ani 398 560 958
în eşantionul normativ al ABCD-M, care conţine 26-35 ani 261 178 439
2015 persoane. 36-50 ani 86 109 195
51+ ani 24 32 56
Eşantionul normativ al ABCD-M conţine 903 NS/NR 3 15 18
bărbaţi (44.81%) şi 1112 femei (55.19%). Vârsta Total 903 1112 2015
 119
Indici statistici de start. Normarea

După cum se poate observa, eşantionul este într- Tabelul 4.2. Distribuţia geografică a eşantionului normativ
al ABCD-M (Zone statistice)
o oarecare măsură dezechilibrat pe variabila gen,
femeile fiind reprezentate în proporţie de 55%, pe Frecvenţă Procent
Zona 1 (Nord-Est) 94 4.67
când în cadrul populaţiei României ele au o propor-
Zona 2 (Sud-Est) 177 8.78
ţie de ~52%. De asemenea, sunt subreprezentate
Zona 3 (Sud) 191 9.48
categoriile de vârstă de peste 50 de ani şi suprarepre- Zona 4 (Sud-Vest) 301 14.94
zentate categoriile de vârstă mai mici. Accentuăm în Zona 5 (Nord-Vest) 224 11.12
acest context faptul că subeşantionul 14-17 ani, care Zona 6 (Nord) 240 11.91
conţine 349 de adolescenţi, este considerat de autori Zona 7 (Centru) 267 13.25
Zona 8 (Bucureşti) 446 22.13
ca fiind unul experimental, la acest moment fiind în
NS/NR 75 3.72
lucru un chestionar alternativ, centrat pe adolescenţi
2015 100.00
şi copii, cu performanţe psihoemtrice superioare în
aceste categorii de vârstă.
Tabelul 4.2. vizualizează distribuţia eşantionului
normativ al ABCD-M în ceea ce priveşte zona
Chestionarele au fost culese în cea mai mare măsură
statistică. Se poate observa că Zona 1 (Nord-Est)
sub formă creion-hârtie, de operatori de teren,
este relativ subreprezentată, cu doar 4.67% din
precum şi de psihologi practicanţi, care au utilizat
chestionare; acestea fiind aplicate aproape exclusiv
chestionarul cu titlu experimental, obţinând în
în judeţul Iaşi. Prin comparaţie, Zona statistică 8
prealabil consimţământul informat al persoanelor
(Bucureşti) este relativ suprareprezentată, cu 22.13%
testate, cu privire la utilizarea acestui procedeu
din chestionare. Pentru un număr de 75 (3.72%)
experimental. Dintre cele 2015 administrări din de chestionare, toate provenind din subeşantionul
eşantionul normativ, un număr de 1138 (56.48%) administrat online, nu s-a putut stabili provenienţa
au fost culese în format creion-hârtie, iar un număr geografică.
de 877 (43.52%) au fost culese online, prin invitaţii
electronice adresate nominal. Datorită costurilor mari presupuse de administrările
sistematice în zone rurale, eşantionul normativ
La administrările creion-hârtie nu s-a operat cu un al ABCD-M conţine din păcate doar un număr
pas de eşantionare sau cu vreun alt procedeu care restrâns de chestionare administrate în afara oraşelor.
să asigure reprezentativitatea, pe baza principiilor Astfel, un număr de 208 (10.32%) chestionare
probabilităţii. Cu toate acestea, chestionarele au fost au fost administrate în zone rurale, iar un număr
distribuite spre operatori şi psihologi din întreaga comparativ mult mai mare de chestionare, 1807
ţară, în aşa fel încât să se asigure o cât mai bună (89.68%) au fost administrate în zone urbane.
reprezentare a tuturor regiunilor ţării.
 120
ABCD-M

au scoruri mai mari pentru A1-Altruism (t=3.41,

Indici statistici de start p<.01), A2-Romantism (t=18.93, p<.0001), A3-
Căldură afectivă (t=7.97, p<.0001) şi A4-Empatie
Tabelul 4.3. cuprinde mediile şi dispersiile pentru
(t=9.01, p<.0001).
cele cinci scale şi cele 25 de subscale ale ABCD-M,
calculate atât pentru eşantionul total, cât şi pentru
În cazul subscalelor suprafactorului Conştiinciozi-
subeşantionul masculin şi cel feminin.
tate, singura subscală cu o diferenţă semnificativă
din punct de vedere statistic este subscala C2-Spirit
Pot fi observate unele diferenţe de gen, în cea mai
de perfecţiune (t=2.69, p<.05).
mare parte acestea mergând în direcţia aşteptată.

Pentru subscalele suprafactorului Autoactualizare,

Astfel, atunci când discutăm performanţa în cei
diferenţe semnificative se înregistrează exclusiv în
cinci suprafactori, putem constata un avantaj de
favoarea femeilor, şi anume pentru subscale precum
intensitate medie al bărbaţilor în cazul factorului
AC1-Aprofundare (t=4.01, p<.01), AC2-Toleranţă
Maturitate (t=3.52, p<.01), dar un dezavantaj de
(t=3.42, p<.01), AC3-Rafinare (t=3.94, p<.01) şi
intensitate medie pentru factorul Autoactualizare
AC5-Creativitate (t=2.80, p<.05)
(t=4.01, p<.01). Este de asemenea vizibil un
avantaj foarte accentuat al femeilor în ceea ce
Aceste diferenţe, descrise anterior, nu sunt
priveşte scorurile factorului Agreabilitate (t=13.03,
neaşteptate. Ele au valoare validaţională chiar pentru
p<.0001). În factorii Extraversie şi Conştiinciozitate
că ne aşteptam ca femeile să obţină în medie scoruri
diferenţele, deşi vizibile, nu sunt puternice şi nu sunt
mai mari la romantism, altruism, empatie, toleranţă,
semnificative statistic (p>.05).
agreabilitate, dar scoruri mai mici la autocontrol,
autodisciplină, raţionalitate etc.
Diferenţele marcante din cadrul suprafactorului
Maturitate descriu scoruri mai mari pentru bărbaţi,
Sunt de asemenea vizibile şi diferenţe interesante
în subscale precum M2-Adaptare (t=2.02, p<.05),
între diversele categorii de vârstă. Aceste diferenţe
M3-Prietenie (t=1.85, p<.05), dar mai ales M4-
au şi o valoare validaţională, căci era de aşteptat,
Forţa inhibiţiei (t=5.83, p<.0001) şi M5-Forţa
conform bazei teoretice a testului, ca anumite scale
eului (t=3.16, p<.01).
să aibă anumite evoluţii în funcţie de vârstă. Tabelul
4.5. cuprinde mediile şi dispersiile scalelor şi
Cele cinci subscale din cadrul suprafactorului
subscalelor ABCD-M, pentru cele cinci categorii de
Agreabilitate prezintă toate diferenţe semnificative
vârstă în care a fost împărţit eşantionul normativ.
statistic în favoarea femeilor, demonstrând că acestea
 121
Indici statistici de start. Normarea

Tabelul 4.3. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pentru eşantionul normativ total şi pentru subeşantioanele de
gen
Total Masculin Feminin
(N=2015) (N=903) (N=1112)
m SD m SD m SD
E1 Activism 22.42 4.48 22.42 4.34 22.42 4.60
E2 Optimism 21.43 4.80 21.63 4.80 21.26 4.79
E3 Umor 23.89 4.28 23.82 4.25 23.96 4.30
E4 Abilitate interpersonală 22.29 4.51 22.23 4.56 22.33 4.47
E5 Afirmare personală 21.12 4.29 21.20 4.18 21.04 4.38
M1 Respect 22.33 5.51 22.33 5.23 22.33 5.74
M2 Adaptare 20.84 5.33 21.10 5.13 20.62 5.48
M3 Prietenie 18.19 4.95 18.41 4.88 18.00 5.00
M4 Forţa inhibiţiei 19.06 5.01 19.77 4.68 18.48 5.19
M5 Forţa eului 19.71 5.40 20.13 5.36 19.37 5.40
A1 Altruism 23.69 4.33 23.33 4.41 23.99 4.24
A2 Romantism 19.44 4.99 17.32 4.30 21.17 4.84
A3 Căldură afectivă 19.88 4.63 18.98 4.50 20.60 4.60
A4 Empatie 19.64 4.67 18.60 4.85 20.47 4.34
A5 Onestitate 23.03 4.43 22.84 4.48 23.17 4.39
C1 Voinţă, perseverenţă 22.25 4.34 22.34 4.26 22.18 4.41
C2 Spirit de perfecţiune 20.88 4.39 20.58 4.43 21.11 4.34
C3 Raţionalitate 22.75 4.23 22.85 4.20 22.67 4.26
C4 Planificare 19.86 5.08 19.84 4.96 19.87 5.18
C5 Auto-disciplina 21.32 4.59 21.46 4.57 21.21 4.60
AC1 Aprofundare 22.04 4.66 21.58 4.72 22.41 4.57
AC2 Toleranţă 22.82 4.91 22.41 4.87 23.15 4.91
AC3 Rafinare 23.70 4.64 23.25 4.68 24.07 4.58
AC4 Independenţă 22.94 4.25 23.05 4.17 22.84 4.31
AC5 Creativitate 22.20 4.64 21.88 4.85 22.46 4.44
E Extraversie 111.14 16.17 111.30 15.83 111.02 16.45
M Maturitate 100.12 20.75 101.74 19.80 98.81 21.40
A Agreabilitate 105.68 15.79 101.08 15.00 109.41 15.44
C Conştiinciozitate 107.06 16.38 107.08 16.22 107.05 16.52
AC Autoactualizare 113.69 16.45 112.16 16.58 114.94 16.25
 122
ABCD-M

Tabelul 4.4. Diferenţe de gen ale scorurilor medii la scalele şi subscalele ABCD-M
Avantaj a Diferenţă b t p
E1 Activism +m .00 .02 >.01
E2 Optimism +m .37 1.70 >.01
E3 Umor +f -.14 .75 >.01
E4 Abilitate interpersonală +f -.10 .48 >.01
E5 Afirmare personală +m .16 .82 >.01
M1 Respect +f .00 .02 >.01
M2 Adaptare +m .48 2.02 .01
M3 Prietenie +m .41 1.85 >.01
M4 Forţa inhibiţiei +m 1.28 5.83 <.0001
M5 Forţa eului +m .76 3.16 <.01
A1 Altruism +f -.66 3.41 <.01
A2 Romantism +f -3.86 18.93 <.0001
A3 Căldură afectivă +f -1.62 7.97 <.0001
A4 Empatie +f -1.87 9.01 <.0001
A5 Onestitate +f -.33 1.66 >.01
C1 Voinţă, perseverenţă +m .16 .80 >.01
C2 Spirit de perfecţiune +f -.53 2.69 .01
C3 Raţionalitate +m .19 .99 >.01
C4 Planificare +f -.03 .12 >.01
C5 Auto-disciplina +m .25 1.22 >.01
AC1 Aprofundare +f -.84 4.01 <.01
AC2 Toleranţă +f -.75 3.42 <.01
AC3 Rafinare +f -.82 3.94 <.01
AC4 Independenţă +m .21 1.10 >.01
AC5 Creativitate +f -.59 2.80 .01
E Extraversie +m .19 .34 >.01
M Maturitate +m 2.48 3.52 <.01
A Agreabilitate +f -6.71 13.03 <.0001
C Conştiinciozitate +m .10 .18 >.01
AC Autoactualizare +f -2.24 4.01 <.01
Notă: a +f semnifică o diferenţă în favoarea femeilor, +m o diferenţă în favoarea bărbaţilor; b diferenţele pozitive sunt în favoarea bărbaţilor.
 123
Indici statistici de start. Normarea

Tabelul 4.5. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pe diverse categorii de vârstă
14-17 ani 18-25 ani 26-35 ani 36-50 ani 51+ ani
(N=349) (N=958) (N=439) (N=195) (N=56)
m SD m SD m SD m SD m SD
E1 Activism 18.21 3.29 18.38 3.41 18.78 3.19 19.07 3.19 17.50 3.94
E2 Optimism 18.05 3.96 17.92 3.39 17.26 3.50 17.07 3.84 16.25 4.43
E3 Umor 19.70 2.87 19.89 3.22 18.81 3.10 19.62 3.46 19.29 3.04
E4 Abilitate interpersonală 17.87 3.46 18.66 3.22 18.71 3.16 17.66 3.88 16.82 4.44
E5 Afirmare personală 17.25 2.98 17.24 3.34 18.20 3.11 17.46 3.30 16.55 3.89
M1 Respect 17.61 4.15 18.74 3.75 17.59 4.33 18.70 4.97 19.27 4.96
M2 Adaptare 16.44 3.69 17.68 3.52 16.44 4.67 17.77 4.81 17.66 5.16
M3 Prietenie 15.23 3.34 15.10 3.58 14.67 3.87 15.90 4.61 16.54 4.45
M4 Forţa inhibiţiei 15.25 3.77 15.89 3.56 16.13 3.95 16.10 4.53 15.34 5.01
M5 Forţa eului 15.95 3.86 16.04 4.10 16.59 3.72 17.67 4.77 18.25 4.40
A1 Altruism 19.05 3.13 19.50 3.15 19.61 3.20 19.87 2.89 19.93 4.12
A2 Romantism 16.15 3.76 16.29 3.83 15.60 3.54 16.21 3.91 18.16 4.63
A3 Căldură afectivă 15.67 3.59 16.45 3.54 16.44 3.30 17.27 3.56 18.38 4.26
A4 Empatie 16.12 3.29 16.10 3.31 16.55 4.12 16.15 3.86 17.86 3.53
A5 Onestitate 17.74 3.35 18.62 3.30 20.03 2.86 19.97 2.98 20.86 2.67
C1 Voinţă, perseverenţă 17.41 3.36 18.23 3.33 19.10 2.79 19.47 2.92 18.27 4.18
C2 Spirit de perfecţiune 15.88 3.28 16.94 3.26 18.58 3.25 18.19 2.92 18.68 3.31
C3 Raţionalitate 17.62 3.15 18.66 3.03 19.62 3.06 19.37 3.01 19.96 2.74
C4 Planificare 15.03 3.92 16.10 3.82 17.68 3.45 17.54 3.69 19.07 3.67
C5 Auto-disciplina 16.42 3.57 17.40 3.41 18.30 3.10 18.74 3.71 18.52 3.01
AC1 Aprofundare 17.48 3.36 18.51 3.53 18.42 3.41 17.44 3.69 18.05 4.00
AC2 Toleranţă 18.04 3.60 18.93 3.84 18.72 3.36 18.36 3.90 20.66 3.08
AC3 Rafinare 19.06 3.42 19.69 3.51 19.36 3.38 18.71 3.41 20.23 2.95
AC4 Independenţă 18.04 3.33 19.06 3.06 19.41 2.75 18.73 3.57 19.13 4.19
AC5 Creativitate 18.78 3.39 18.38 3.52 18.17 3.39 17.66 3.48 17.25 3.94
E Extraversie 110.40 15.60 111.69 16.69 111.50 14.55 110.23 16.39 104.61 20.41
M Maturitate 96.86 17.96 100.69 18.65 98.23 22.61 104.50 26.62 105.89 27.56
A Agreabilitate 102.10 15.62 105.11 16.06 107.05 14.10 108.27 16.05 115.64 17.86
C Conştiinciozitate 99.16 15.68 105.26 15.78 113.20 15.04 113.26 15.39 115.13 15.61
AC Autoactualizare 110.63 15.50 114.96 17.19 114.59 15.07 110.09 16.47 116.50 17.08
 124
ABCD-M

Evoluţiile sugerate de datele cuprinse în Tabelul 4.5.
sunt interesante. Se pare, astfel, că Extraversia tinde
să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Toate celelalte
scale ale ABCD-M tind, dimpotrivă, să înregistreze
valori mai mari la vârste mai avansate. Cel mai clar
este acest trend la suprafactorii Conştiinciozitate şi
Agreabilitate, însă este vizibil cu multă claritate şi
la suprafactorii Maturitate şi Autoactualizare. Acest
fapt este relativ consistent cu cercetările americane
şi interculturale privind evoluţia BF la vârstele
maturităţii: un declin al Nevrotismului, Extraversiei
şi Deschiderii de la 18 spre 30 de ani, în timp de
Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea tind crească şi
să continue creşterea şi după 30 de ani (McCrae s.a.,
2000).
Dintre subscale, cele care au cele mai puternice evo-
luţii datorate vârstei sunt cuprinse în suprafactorul
Agreabilitate (A3-Căldură afectivă şi A5-Onestita-
te) şi în suprafactorul Conştiinciozitate (C3-Raţi-
onalitate şi C4-Planificare). Din suprafactorul Ex-
traversie, singura subscală cu o evoluţie interesantă,
dar descrescătoare este subscala E2-Optimism, iar
în suprafactorul Autoactualizare putem observa o
evoluţie slabă, ascendentă, a subscalei AC2-Tole-
ranţă. Putem aşadar considera că persoane similare
cu cele cuprinse în eşantionul normativ al ABCD-
M tind să devină mai calde, oneste, tolerante, raţio-
nale şi înclinate spre planificare, odată cu vârsta, dar
că tind de asemenea să devină mai puţin optimiste,
în timp.
 125
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
CAPITOLUL 5
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
I. Fidelitatea ABCD-M
Fidelitatea se defineşte drept claritatea sau fineţea cu
care testul măsoară constructele sale componente,
respectiv lipsa greşelilor de măsurare şi a fluctuaţiilor.
Fidelitatea nu este o caracteristică a testului, ci este
o caracteristică a fiecăreia din scalele sau subscalele
sale. Fidelitatea indică utilizatorului testului cât de
mare este eroarea care însoţeşte fiecare măsurare
şi astfel îi spune acestuia cât de mult poate avea
încredere şi se poate baza în diagnostic şi intervenţie
pe rezultatele testului.
Fidelitatea se determină prin mai multe proceduri,
însă se consideră în genere că trei sunt formele de
fidelitate relevante pentru evaluarea psihometrică a
unui inventar de personalitate: consistenţa internă,
stabilitatea test-retest şi corelaţia formelor paralele.
Pentru ABCD-M nu avem la dispoziţie date privind
corelaţia formelor paralele, deoarece nu există forme
paralele ale testului. În plus, datorită numărului
minim de itemi pentru fiecare subscală, şase, nu
sunt posibile unele dintre artificiile recomandate
de literatura de specialitate în cazul inexistenţei de
forme paralele.
Aşadar, pentru ABCD-M se vor descrie, în cele ce
urmează, aspectele principale care ţin de consistenţa
internă şi de stabilitatea test-retest. Se consideră în
general (Pitariu, Albu, 1993) că stabilitatea test-
retest este o modalitate de măsurare a fidelităţii,
pe când consistenţa internă este o modalitate de
estimare a acesteia.
 126
ABCD-M

Determinarea consistenţei interne s-a realizat Tabelul 5.1. Indici de consistenţă internă pentru scalele şi
subscalele ABCD-M
prin calculul coeficientului Alpha Cronbach de
consistenţă internă iar stabilitatea a fost verificată Masculin Feminin Total
(N=903) (N=1112) (N=2015)
prin metoda test-retest.
E1 Activism .6484 .7220 .6898
E2 Optimism .6963 .7033 .6991
E3 Umor .6872 .6977 .6924
E4 Abilitate interpersonală .6978 .6987 .6979
Consistenţa internă E5 Afirmare personală .7056 .7053 .7050
M1 Respect .7178 .7874 .7594
Coeficienţii de consistenţă internă (Alpha Cronba- M2 Adaptare .7286 .7625 .7488
ch) ai scalelor şi subscalelor ABCD-M sunt repre- M3 Prietenie .6999 .6889 .6940
zentaţi în Tabelul 5.1., atât pentru întregul eşantion M4 Forţa inhibiţiei .6889 .7161 .7104
normativ, cât şi, separat, pentru eşantioanele parţiale M5 Forţa eului .7258 .7399 .7338
definite pe bază de gen. Indicii de consistenţă in- A1 Altruism .7103 .7427 .7291
ternă, după cum am mai menţionat anterior, sunt A2 Romantism .6231 .7418 .7435
indici care estimează fidelitatea unei scale sau sub- A3 Căldură afectivă .6988 .7209 .7207
scale, precizând, de fapt, măsura în care scala sau A4 Empatie .6778 .7078 .7062

subscala respectivă cuprinde un construct mai de- A5 Onestitate .7197 .7653 .7449
C1 Voinţă, perseverenţă .7287 .7087 .7171
grabă omogen (consistenţă internă mare) sau ete-
C2 Spirit de perfecţiune .6757 .7259 .7040
rogen (consistenţă internă scăzută). Un construct
C3 Raţionalitate .7418 .7228 .7312
multidimensional, slab conturat din punct de vede-
C4 Planificare .6974 .7417 .7225
re empiric, cu itemi care nu corelează puternic unul
C5 Auto-disciplina .6624 .6847 .6750
cu celălalt, este caracterizat de obicei prin indici de
AC1 Aprofundare .7166 .7812 .7531
consistenţă internă reduşi, pe când constructele
AC2 Toleranţă .7066 .7290 .7203
unidimensionale, monolitice, demonstrează indici AC3 Rafinare .7243 .7510 .7403
de consistenţă internă mari. AC4 Independenţă .7244 .7364 .7311
AC5 Creativitate .7331 .7036 .7180
Literatura de specialitate nu este unanimă în a stipu- E Extraversie .8657 .8777 .8722
la un nivel al coeficientului Alpha care să fie necesar M Maturitate .9001 .9118 .9073
sau obligatoriu pentru anumite scopuri, de exemplu A Agreabilitate .8369 .8677 .8640
pentru psihodiagnostic, sau pentru anumite tipuri C Conştiinciozitate .8711 .8802 .8761
de decizii sau intervenţii. Totuşi, Nunnaly, Bern- AC Autoactualizare .8738 .8807 .8782
stein (1994) oferă unele indicii utile în acest sens.
 127
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
Autorii menţionaţi sugerează că, pentru cazurile în
care deciziile importante sau predicţiile sunt obiec-
tive importante ale testării, sunt necesari indici de fi-
delitate de peste .90. Acest nivel ar trebui să fie ţintit
şi în acele cazuri în care deciziile ulterioare evaluării
psihologice sunt decizii cu impact major („high stake
decisions”). Pentru scopuri de cercetare ori pentru
scopuri descriptive, ar trebui să se ţintească spre in-
dici de fidelitate mai mari de .70.
Se întâmplă deseori în practică ca teste celebre,
consacrate, să aibă în componenţă unele scale sau
subscale cu indici care cad sub acest nivel, de .70. În
mod special acesta este cazul atunci când scalele sau
subscalele respective conţin un număr restrâns de
itemi pentru a măsura constructe largi, atunci când
itemii scalei sunt dihotomici, neasigurând suficientă
varianţă măsurării, ori atunci când constructele
ţintite sunt ele însele multifazice.
Însă nivelul de .70 este de principiu un nivel
considerat ca fiind nivelul minim adecvat pentru
utilizarea coerentă a unei scale de personalitate.
Orice scală care obţine în mod constant indici
de fidelitate plasaţi sub acest nivel are cu mare
probabilitate un conţinut eterogen în semnificaţia
itemilor şi este posibil să nu măsoare o singură
trăsătură clară.
Dacă utilizăm aceste convenţii şi examinăm indicii
de fidelitate rezultaţi pentru eşantionul normativ,
care pot fi observaţi în Tabelul 5.1., este clar că aceştia
sunt adecvaţi, chiar dacă în cazul anumitor subscale
se plasează la limită. Considerăm că principalul
motiv pentru aceşti indici mai degrabă reduşi, chiar
dacă acceptabili, este numărul mic de itemi al fiecărei
scale. Coerenţa conceptelor ţintite de fiecare scală şi
subscală este clară în lumina consideraţiilor factor-
analitice, care vor fi făcute într-una din secţiunile
viitoare ale acestui capitol.
Coeficienţii de consistenţă raportaţi în Tabelul 5.1.
variază pentru eşantionul total între un minim de
.68 (pentru subscala C5-Auto-disciplină) şi un
maxim de .76 (pentru subscala M1-Respect), cu o
mediană de .72. Un număr de patru subscale cad,
după rotunjirea la două zecimale, cu foarte puţin
sub limita de .70: E1-Activism, E3-Umor, M3-
Prietenie şi C5-Auto-disciplină.
Atunci când sunt comparaţi indicii de fidelitate
obţinuţi de cele două subeşantioane de gen, putem
observa că în general indicii bărbaţilor sunt mai
reduşi decât cei ai femeilor, chiar dacă această
diferenţă nu este aproape niciodată mare. Bărbaţii
obţin indici de consistenţă internă între un minim
de .62 pentru subscala A2-Romantism şi un maxim
de .74, pentru subscala C3-Raţionalitate, cu o
mediană de .71. Femeile obţin indici de consistenţă
internă între un minim de .68 pentru subscala C5-
Auto-disciplina şi un maxim de .79, pentru subscala
M1-Respect, cu o mediană de .72.
Este interesant să atragem atenţia asupra diferenţei
foarte mari între indicii de fidelitate obţinuţi de
cele două subeşantioane pentru subscala A2-
 128
ABCD-M
Romantism. Bărbaţii înregistrează pentru această
subscală un indice de .62, cel mai scăzut, pe când
femeile înregistrează un indice de .74, unul dintre
cele mai ridicate, comparativ cu alte subscale.
Indicele de consistenţă internă poate fi interpretat
în anumite condiţii şi ca un indicator al gradului
de adecvare al itemilor sau a problematicii puse de
itemi, la un anumit grup-ţintă. În aceste condiţii, s-
ar putea specula cu privire la semnificaţia acordată
de participanţii de sex masculin celor şase itemi
cuprinşi în subscala Romantism.
Indicii de consistenţă internă calculaţi pentru
scalele celor cinci suprafactori sunt mult mai
mari şi se plasează parţial aproape sau chiar peste
nivelul de .90. Se pare, astfel, că factorul Maturitate
este măsurat cu cea mai bună fidelitate (.91), pe
când suprafactorul Agreabilitate este măsurat cu
fidelitatea cea mai scăzută (.86).
Stabilitatea test-retest
Un indicator important al fidelităţii unui test este,
după cum am menţionat şi anterior, comparaţia din-
tre scorurile obţinute de un eşantion de persoane şi
scorurile obţinute de acelaşi eşantion la un moment
de timp ulterior. Ipoteza într-o astfel de situaţie ex-
perimentală este aceea că de-a lungul unei perioade
relativ scurte de timp o caracteristică ce ţine de per-
sonalitate nu se va modifica în cazul aceloraşi parti-
cipanţi. Astfel, dacă testul este administrat o a doua
oară la un interval relativ redus, trăsătura nu se va fi
schimbat, iar lipsa unei corelaţii maxime între sco-
rurile obţinute după prima administrare şi scorurile
obţinute în urma celei de-a doua administrări va fi
un indicator al lipsei de stabilitate a instrumentului
În România, stabilitatea scorurilor scalelor şi
subscalelor ABCD-M a fost evaluată pe un eşantion
de N=47 de participanţi, dintre care 19 (40.40%)
au fost de sex masculin şi 28 (59.60%) au fost de
sex feminin. Participanţii la această cercetare au
fost studenţi la cursurile de zi ale unei facultăţi de
comunicare şi relaţii publice din Bucureşti, cu vârste
cuprinse între un minim de 18 şi un maxim de 23 de
ani (m=20.36, SD=1.34). Retestul a fost efectuat
după 21 de zile (3 săptămâni) după prima testare.
Tabelul 5.2. surprinde indicii de stabilitate
calculaţi pe baza acestui eşantion, pentru
scalele şi subscalele ABCD-M.
Se poate observa că indicii de stabilitate test-
retest sunt cuprinşi între un minim de .70 pentru
subscala C1-Voinţă, perseverenţă şi un maxim de
.80 pentru subscala M1-Respect, cu o mediană de
.74. În cazul măsurării fidelităţii prin metoda test-
retest, indicele nici uneia dintre subscalele ABCD-
M nu cade sub nivelul critic de .70. Totuşi, această
concluzie optimistă este umbrită de volumul mic al
eşantionului utilizat.
Şi în cazul acestei metode, indicii pentru cei cinci
suprafactori sunt net superiori indicilor înregistraţi
pentru subscale. Cel mai mic indice de corelaţie
 129
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.2.. Indici de stabilitate test-retest pentru scalele test-retest este întregistrat pentru suprafactorul
şi subscalele ABCD-M
Autoactualizare (.84), iar cel mai ridicat este
rtt înregistrat, din nou, pentru suprafactorul Maturitate
E1 Activism .74 (.92).
E2 Optimism .75
E3 Umor .72
E4 Abilitate interpersonală .73
E5 Afirmare personală .77 II. Validitatea ABCD-M
M1 Respect .80
M2 Adaptare .72 Concepţia comunităţii ştiinţifice despre semnificaţia
M3 Prietenie .71 validităţii unui test sau a unei scale s-a modificat
M4 Forţa inhibiţiei .76 în mare măsură de-a lungul timpului. Viziunea
M5 Forţa eului .75 actuală priveşte validitatea ca pe un corpus complex
A1 Altruism .76 şi integrat de demonstraţii şi cunoştinţe ştiinţifice
A2 Romantism .72 care examinează nu doar testul în sine, ci şi structura
A3 Căldură afectivă .78 acestuia şi chiar variabilele psihologice măsurate de
A4 Empatie .72 test (AERA, APA, NCME, 1999). Acest corpus
A5 Onestitate .75 de cunoştinţe ne parvine într-o varietate de forme,
C1 Voinţă, perseverenţă .70 căci provine, în cazul fericit, dintr-un mare număr
C2 Spirit de perfecţiune .72 de cercetări independente, realizate pe eşantioane
C3 Raţionalitate .75 diferite, în situaţii diferite, cu instrumente diferite
C4 Planificare .78 şi designuri de cercetare diferite. Aserţiunile şi
C5 Auto-disciplina .71 deciziile privitoare la validitatea unui test necesită
AC1 Aprofundare .79 de aceea examinarea atentă a acestor „probe”.
AC2 Toleranţă .73
AC3 Rafinare .74 Validitatea este caracteristica unui test sau a unei
AC4 Independenţă .71 scale care ne permite formularea de aserţiuni
AC5 Creativitate .71 privind gradul de dezvoltare al unei trăsături
E Extraversie .89 anume sau emiterea de predicţii în ceea ce priveşte
M Maturitate .92 comportamentul viitor al persoanei evaluate. De
A Agreabilitate .86 aceea validitatea este unul din conceptele centrale,
C Conştiinciozitate .87 dacă nu chiar conceptul central pe care se bazează
AC Autoactualizare .84 psihodiagnosticul, atât în cazul aptitudinilor cât şi
în cazul personalităţii.
 130
ABCD-M
Validitatea se defineşte în general, în psihometria
modernă, în mai multe modalităţi, de obicei de-
scrise pe baza designului specific al cercetării care a
oferit respectiva dovadă ştiinţifică. Vorbim astfel de
validarea de conţinut, validarea de criteriu şi valida-
rea de construct.
În cele ce urmează, vor fi descrise rezultatele unei
părţi a cercetărilor de validare a ABCD-M de până
acum.
Validitatea de conţinut
Un test, chestionar, sau orice altă metodă
psihodiagnostic este validă din punct de vedere
al conţinutului, atunci când conţinutul itemilor
ei acoperă, în mod adecvat, aria fenomenelor care
trebuie măsurate. Din acest punct de vedere spune,
aşadar, că o scală este validă atunci când acoperă
complet aria conceptului asupra căruia declară că se
concentrează şi dacă nu acoperă în acelaşi timp şi
arii conexe, pe care ar trebui să le evite. Aserţiunile
despre validitatea de conţinut se concentrează aşadar
asupra gradului în care testul omite arii conceptuale
care ar fi trebuit incluse în măsurare.
Desigur, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut,
nu se poate indica un indice de validitate sau o
cotă anume. Validitatea de conţinut este de obicei
determinată de judecăţile experţilor (Lienert, Raatz,
1994) sau este afirmată prin apelul la literatura de
specialitate sau la diverse meta-analize bazate pe
această literatură.
De aceea, nu este posibilă nici furnizarea de date
cantitative, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut
a ABCD-M. Aşa cum s-a discutat pe larg, atât în
partea teoretică, cât şi în capitolul care tratează
dezvoltarea testului, formularea itemilor s-a făcut
pe baza unei teorii coerente, consacrate şi care
este considerată la ora actuală ca fiind probabil cea
mai completă şi mai bine fundamentată teorie a
personalităţii.
Recomandările pentru interpretarea scalelor au
urmat de asemenea cu stricteţe conţinutul itemilor.
Din acest motiv, putem considera că ABCD-M
este valid din punct de vedere al conţinutului său.
Cu toate acestea, vom examina în cele ce urmează
structura chestionarului şi felul în care conţinutul
său se articulează.
Intercorelaţiile scalelor ABCD-M
Tabelul 5.3. prezintă intercorelaţiile suprafactorilor
ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ, iar
Tabelul 5.4. prezintă aceleaşi intercorelaţii pentru
subeşantionul masculin, respectiv pentru cel feminin.
Aceste corelaţii diferenţiate sunt importante pentru
a stabili dacă testul şi scalele sale se comportă din
punct de vedere structural diferit pentru grupe-
criteriu diferite. Invarianţa structurală în funcţie de
 131
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.3. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru Tabelul 5.4.. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru
întregul eşantion normativ (N=2015) eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
E M A C AC E M A C AC
E Extraversie - E Extraversie - -.01 .36** .38** .58**
M Maturitate -.08* - M Maturitate -.14** - -.09* .13** -.12*
A Agreabilitate .32** -.03 - A Agreabilitate .32** .04 - .47** .53**
C Conştiinciozitate .37** .13** .46** - C Conştiinciozitate .37** .13** .49** - .55**
AC Autoactualizare .58** -.06* .49** .52** - AC Autoactualizare .59** .01 .44** .50** -
Notă: * p<.01, ** p<.0001. Notă: Peste diagonală sunt reprezentate corelaţiile subeşantionului
masculin, sub diagonală cele ale subeşantionului feminin; * p<.01,
** p<.0001.
vârstă sau sex a modelului Big Five este considerată
ca fiind dată, ceea ce înseamnă că o similaritate ciozitate şi Autoactualizare. Diferenţe ceva mai re-
mare între aceste structuri ar constitui informaţie marcabile între structurile demonstrate de cele două
cu caracter validaţional. subeşantioane sunt cele care privesc corelaţia dintre
Extraversie şi Maturitate (aproape nulă în cazul
După cum se poate observa, există corelaţii relativ bărbaţilor şi uşor negativă în cazul femeilor) şi din-
mari între suprafactorul Extraversie şi suprafactorii tre Maturitate şi Autoactualizare (aproape nulă în
Agreabilitate (.32), Conştiinciozitate (.37) şi mai cazul femeilor şi uşor negativă în cazul bărbaţilor).
ales Autoactualizare (.58), precum şi între factorul
Agreabilitate şi factorii Conştiinciozitate (.46) Tabelul 5.6. vizualizează intercorelaţiile tuturor
şi Autoactualizare (.49). Remarcăm de asemenea subscalelor ABCD-M cu suprafactorii. Se poate
corelaţia foarte mare dintre Conştiinciozitate şi observa că structura sugerată şi de tabelele ceva
Autoactualizare (.52). Spre deosebire de aceste mai mici de intercorelaţii între suprafactori,
relaţii, legătura dintre Maturitate şi restul factorilor este confirmată şi de această detaliere, la fel ca şi
este relativ scăzută, acesta părând a fi un suprafactor relativa invarianţă a structurii chestionarului între
relativ independent de ceilalţi patru. eşantioane definite pe baza genului.

Această structură principială se păstrează şi în cazul
subeşantioanelor diferenţiate pe baza genului. Di-
ferenţele intercorelaţiilor între aceste subeşantioane
sunt minime, iar structurile demonstrează relativă
independenţă a suprafactorului Maturitate de cei-
lalţi factori, precum şi corelaţiile relativ puternice
ale factorilor Extraversie, Agreabilitate, Conştiin-
Se poate specula pe marginea Tabelulul 5.6. şi
referitor la subscalele care sunt mai puternic sau
mai puţin puternic aliniate cu fiecare suprafactor
de care aparţin. Astfel, se pare că suprafactorul
Agreabilitate este definit cel mai puternic de faţeta
A3-Căldură afectivă, care are corelaţiile cele mai
mari cu acest factor: .74 pentru bărbaţi, respectiv
 132
ABCD-M

.78 pentru femei. Similar, am putea considera că
factorul Conştiinciozitate este cel mai puţin bine
definit de faţeta C4-Planificare: .68 pentru bărbaţi
şi .70 pentru femei.
În afara corelaţiilor mari, aşteptate şi logice, de altfel,
cu suprafactorul din care fac parte, există însă şi alte
corelaţii interesante ale subscalelor, care au apărut în
acest context. Putem de exemplu remarca legătura
puternic pozitivă între Extraversie şi Altruism
(.48 pentru bărbaţi şi .43 pentru femei), dintre

Tabelul 5.5. Corelaţiile subscalelor cu suprafactorii ABCD-M, pentru eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
Masculin Feminin
(N=903) (N=1112)
E M A C AC E M A C AC
E1 Activism .76** .01 .28** .23** .40** .77** -.10* .21** .23** .42**
E2 Optimism .71** .14** .14** .09* .24** .69** .04 .17** .10* .30**
E3 Umor .75** .19** .33** .20** .44** .78** .11* .34** .29** .51**
E4 Abilitate interpersonală .72** -.18** .25** .41** .50** .77** -.25** .23** .36** .50**
E5 Afirmare personală .68** -.21** .30** .44** .52** .69** -.32** .25** .41** .46**
M1 Respect .05 .80** -.03 .16** .03 .01 .81** .18** .19** .23**
M2 Adaptare .01 .79** -.06 .10* -.16** -.09* .82** .10* .11* -.04
M3 Prietenie -.11* .81** -.03 -.04 -.14** -.26** .79** .01 -.07* -.15**
M4 Forţa inhibiţiei -.01 .77** -.12* .21** -.11* -.13** .78** -.10* .18** -.03
M5 Forţa eului .00 .78** -.11* .10* -.10* -.12** .81** -.02 .09 -.02
A1 Altruism .48** .26** .66** .47** .49** .43** .31** .70** .45** .45**
A2 Romantism .11* -.19** .69** .14** .28** .12** -.06 .72** .17** .27**
A3 Căldura afectivă .23** .01 .74** .27** .26** .21** .00 .78** .34** .22**
A4 Empatie .00 -.51** .58** .09* .26** .05 -.33** .61** .20** .19**
A5 Onestitate .40** .18** .69** .63** .52** .32** .27** .65** .57** .43**
C1 Voinţa, perseverenţa .50** .07* .32** .71** .51** .52** -.01 .34** .75** .49**
C2 Spirit de perfecţiune .28** -.03 .37** .75** .50** .33** -.09* .41** .75** .48**
C3 Raţionalitate .46** .01 .42** .76** .58** .45** .03 .32** .76** .49**
C4 Planificare -.04 .23** .25** .68** .13** -.02 .24** .35** .70** .14**
C5 Auto-disciplină .23** .17** .36** .75** .34** .14** .26** .38** .74** .29**
AC1 Aprofundare .43** -.22** .41** .47** .78** .48** -.19** .33** .41** .74**
AC2 Toleranţa .21** -.05 .30** .27** .65** .21** .07* .27** .27** .65**
AC3 Rafinare .44** -.09* .45** .47** .77** .43** .08* .42** .41** .74**
AC4 Independenţa .49** -.04 .33** .48** .72** .50** .02 .26** .46** .73**
AC5 Creativitate .53** -.02 .42** .31** .68** .52** .04 .31** .26** .73**
Notă: * p<.01, ** p<.0001.
Tabelul 5.6. Intercorelaţiile subscalelor ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ (N=2015)
E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4
E1 -
E2 .41 -
E3 .52 .53 -
E4 .46 .32 .43 -
E5 .41 .24 .35 .53 -
M1 .03 .12 .22 -.10 -.15 -
M2 -.07 .10 .21 -.18 -.24 .62 -
M3 -.15 .03 .04 -.31 -.32 .53 .56 -
M4 -.11 .05 .04 -.14 -.13 .48 .54 .54 -
M5 .06 .04 .06 -.15 -.25 .56 .49 .59 .54 -
A1 .37 .29 .49 .29 .23 .34 .25 .19 .14 .21 -
A2 .06 .02 .12 .11 .08 -.03 -.10 -.05 -.23 -.13 .28 -
133

A3 .11 .15 .26 .10 .19 .02 .07 .03 -.05 -.11 .43 .51 -
A4 .03 -.13 -.06 .10 .15 -.30 -.32 -.29 -.43 -.33 .15 .44 .32 -
A5 .26 .20 .36 .23 .26 .33 .19 .07 .13 .15 .55 .23 .39 .16 -
C1 .37 .22 .34 .48 .46 .15 .04 -.15 .03 .01 .40 .07 .18 .05 .45 -
C2 .23 .01 .15 .36 .41 .06 -.09 -.19 -.01 -.03 .33 .25 .18 .21 .42 .50 -
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C3 .30 .18 .33 .43 .45 .11 .00 -.14 .10 .01 .39 .03 .20 .11 .49 .57 .51 -
C4 -.06 -.11 -.02 .04 .06 .18 .19 .13 .24 .21 .25 .09 .23 .10 .39 .26 .38 .32 -
C5 .04 .08 .17 .15 .22 .16 .22 .10 .30 .12 .34 .09 .30 .07 .44 .40 .36 .45 .49 -
AC1 .29 .15 .28 .49 .45 -.05 -.24 -.26 -.15 -.17 .29 .23 .18 .27 .33 .40 .45 .46 .10 .21 -
AC2 .11 .11 .28 .14 .14 .16 .00 -.05 -.05 -.04 .28 .17 .13 .14 .32 .21 .27 .26 .12 .16 .33 -
AC3 .30 .19 .37 .40 .32 .17 .02 -.11 -.06 -.04 .43 .27 .19 .25 .40 .40 .40 .44 .13 .25 .49 .37 -
AC4 .40 .23 .39 .36 .45 .13 -.09 -.10 .02 .02 .33 .05 .13 .08 .39 .44 .40 .48 .15 .28 .46 .34 .44 -
AC5 .40 .29 .42 .41 .40 .11 -.04 -.03 -.03 .01 .36 .29 .25 .11 .27 .35 .26 .27 -.01 .21 .46 .27 .42 .41
Notă: pentru r≥.09 p<.0001.
 134
ABCD-M
Extraversie şi Independenţă (.49 pentru bărbaţi şi
.52 pentru femei), sau dintre Extraversie şi Voinţă,
perseverenţă (.50 pentru bărbaţi şi .52 pentru femei).
De asemenea, sunt demne de menţionat legăturile
negative dintre Maturitate şi Empatie (-.51 pentru
bărbaţi şi -.33 pentru femei) şi legăturile pozitive
dintre Autoactualizare şi Raţionalitate (.58 pentru
bărbaţi şi .49 pentru femei) sau Autoactualizare
şi Voinţă, perseverenţă (.51 pentru bărbaţi şi .49
pentru femei). Putem specula relativ la componenta
pro-socială a acestor scale.
Tabelul 5.6. prezintă un nivel de detaliu chiar mai
puternic, vizualizând intercorelaţiile tuturor celor
25 de subscale ale ABCD-M. Această explorare
este însă continuată prin procedee de reducţie a
dimensionalităţii, precum analiza factorială.
III. Structura factorială a ABCD - M
Pentru a explora la un nivel mai complex modalita-
tea în care se grupează în constructe mai generale
subscalele ABCD-M, pentru a confirma structura
în cinci factori şi a explora astfel validitatea chestio-
narului, datele cuprinse în eşantionul normativ ro-
mânesc au fost supuse unui proces factor-analitic.
Analiza factorială a pornit de la matricea inter-
corelaţiilor subscalelor ABCD-M, optându-se
pentru procedeul de extracţie în componente
principale, al cărui rezultat a fost supus ulterior unei
analize Varimax. Tabelul 5.7. vizualizează matricea
factorială obţinută, ale cărei valori vor fi discutate în
continuare.
Aşa cum este reprezentat în Tabelul 5.7., datele re-
zultate pe baza subscalele ABCD-M pot fi descrise
printr-o soluţie în cinci factori, care explică 62.52%
din varianţa totală.
Soluţia factorială reprezentată în Tabelul 5.7. este
o soluţie foarte clară, aproape perfectă. Soluţiile
factoriale din Tabelul 5.8., care vizualizează
rezultatele aceluiaşi procedeu, rulat pe subeşantioane
de gen, sunt şi ele convingătoare, chiar dacă mai
puţin congruente între ele. În două cazuri, pentru
soluţiile diferenţiate pe gen, subscalele nu încarcă la
fel de convingător în factorul corect precum în alţi
suprafactori. Este cazul subscalei AC5-Creativitate,
care în cazul subeşantionului de bărbaţi are o
încărcare de doar .18 în factorul corect, încărcând în
acelaşi timp cu .56 şi Extraversia. Este de asemenea
cazul pentru subscala A5-Onestitate, care încarcă
în afara suprafactorului său, Agreabilitate, mai
puternic suprafactorul Conştiinciozitate (.55 faţă
de .35 pentru bărbaţi şi .54 faţă de .33 pentru
femei), sugerând astfel că onestitatea, aşa cum este
ea măsurată de ABCD-M, ar putea fi o trăsătură
de personalitate puternic determinată de achiziţii
comportamentale mediate cultural şi social.
Se poate observa, însă, în toate aceste trei soluţii
factoriale, că toate subscalele au o saturaţie foarte
mare, reprezentativă, plasată peste pragul de .40, în
factorii corecţi. Există de asemenea unele subscale care
 135
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

încarcă cu saturaţii mari şi alţi suprafactori, dar acest
lucru se întâmplă la un nivel mai redus decât pentru
factorul corect. De exemplu, subscala A1-Altruism
încarcă, pe lângă suprafactorul Agreabilitate, de
asemenea suprafactorii Conştiinciozitate (.31),
Extraversie (.42) şi Maturitate (.32). Subscala
AC5-Creativitate saturează chiar suprafactorul
Extraversie la un nivel mai înalt (.51) decât propriul
factor, Autoactualizare (.44). Însă, în mod cert,
soluţia factorială care rezultă pe baza datelor

Tabelul 5.7. Analiza factorială exploratorie pentru subscalele ABCD-M, pe eşantionul normativ românesc (N=2015)
M E C AC A
E1 Activism -.08 .74 * .09 .16 -.01
E2 Optimism .13 .75 * -.05 -.05 .06
E3 Umor .18 .77 * .06 .20 .16
E4 Abilitate interpersonală -.30 * .60 * .32 * .21 -.07
E5 Afirmare personala -.37 * .52 * .43 * .15 -.04
M1 Respect .80 * .06 .06 .26 -.01
M2 Adaptare .80 * .05 .06 -.11 .06
M3 Prietenie .80 * -.08 -.10 -.07 .09
M4 Forţa inhibiţiei .72 * -.03 .26 -.14 -.21
M5 Forţa eului .76 * -.01 .06 .03 -.14
A1 Altruism .32 * .42 * .31 * .26 .44 *
A2 Romantism -.12 .02 -.01 .23 .78 *
A3 Căldura afectivă .01 .20 .25 -.08 .79 *
A4 Empatie -.46 * -.16 .10 .23 .58 *
A5 Onestitate .24 .23 .53 * .29 .34 *
C1 Voinţa, perseverenţa -.03 .40 * .63 * .23 -.04
C2 Spirit de perfecţiune -.14 .06 .65 * .39 * .08
C3 Raţionalitate -.04 .29 .70 * .28 -.04
C4 Planificare .22 -.24 .71 * -.01 .18
C5 Auto-disciplină .21 .04 .73 * -.01 .19
AC1 Aprofundare -.28 .27 .33 .58 * .08
AC2 Toleranţa .07 .03 .06 .73 * .12
AC3 Rafinare -.01 .28 .25 .64 * .19
AC4 Independenţa -.03 .38 .37 .51 * -.09
AC5 Creativitate -.01 .51 * .09 .44 * .20
Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost M, E, C, AC, A, iar procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost de 26.53, 15.87,
8.59, 6.95 şi 4.58%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fiecare factor sunt de 15.59, 14.06, 14.02, 10.12 şi 8.73%. Saturaţiile scrise cu
litere bold sunt reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.
 136
ABCD-M

Tabelul 5.8. Soluţiile factoriale ale unei analize exploratorii, pentru subeşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
Masculin Feminin
(N=903) (N=1112)
F1 F2 F3 F4 F5 F1 F2 F3 F4 F5
E1 Activism .15 -.01 .74 * .00 .11 -.13 .10 .72 * .19 -.02
E2 Optimism -.04 .18 .74 * .08 -.05 .09 -.06 .76 * .01 .06
E3 Umor .04 .23 .75 * .18 .23 .14 .11 .77 * .24 .13
E4 Abilitate interpersonală .45 * -.24 .57 * -.11 .07 -.33 * .28 .60 * .27 -.03
E5 Afirmare personală .52 * -.30 * .52 * .00 -.03 -.42 * .40 * .47 * .21 -.02
M1 Respect .04 .80 * .05 -.08 .25 .79 * .08 .07 .30 * .02
M2 Adaptare -.02 .80 * .05 .06 -.07 .81 * .08 .05 -.07 .06
M3 Prietenie -.14 .79 * -.04 .15 -.02 .80 * -.11 -.11 -.09 .06
M4 Forţa inhibiţiei .23 .73 * -.03 -.06 -.24 .73 * .25 -.05 -.06 -.26
M5 Forţa eului .06 .73 * .02 -.17 .02 .78 * .06 -.02 .03 -.11
A1 Altruism .33 * .30 * .40 * .38 * .35 * .34 * .31 * .44 * .21 .46 *
A2 Romantism .03 -.22 .05 .74 * .17 -.05 -.02 .02 .25 .79 *
A3 Căldura afectivă .17 .03 .19 .82 * -.06 .02 .28 .20 -.08 .76 *
A4 Empatie .10 -.58 * -.14 .44 * .25 -.37 * .15 -.15 .16 .63 *
A5 Onestitate .55 * .21 .20 .35 * .36 * .28 .54 * .23 .22 .33 *
C1 Voinţa, perseverenţa .64 * .04 .39 * -.05 .14 -.08 .66 * .38 * .23 -.01
C2 Spirit de perfecţiune .73 * -.08 .03 .02 .27 -.17 .64 * .05 .38 * .14
C3 Raţionalitate .73 * -.02 .27 .05 .22 -.05 .71 * .28 .27 -.07
C4 Planificare .65 * .27 -.34 * .19 -.02 .21 .71 * -.20 -.03 .21
C5 Auto-disciplină .71 * .19 .02 .28 -.10 .24 .71 * .01 .03 .18
AC1 Aprofundare .50 * -.30 * .28 .05 .41 * -.27 .28 .24 .63 * .07
AC2 Toleranţa .13 -.01 .06 .08 .77 * .09 .08 -.01 .70 * .11
AC3 Rafinare .41 * -.13 .29 .11 .58 * .07 .21 .27 .64 * .21
AC4 Independenţa .48 * -.08 .39 * -.04 .38 * -.01 .37 * .34 * .55 * -.09
AC5 Creativitate .23 -.07 .56 * .30 * .18 * .03 .03 .45 * .59 * .13
Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost păstrată. Procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost pentru bărbaţi de 26.74,
15.94, 8.28, 6.75 şi 4.54%, iar pentru femei de 26.47, 16.16, 8.70, 6.71 şi 4.70%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fiecare factor
sunt pentru bărbaţi de 16.53, 15.82, 13.93, 8.10 şi 7.88% şi pentru femei de 15.87, 13.84, 13.34, 10.82 şi 8.87%. Saturaţiile scrise cu litere bold sunt
reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.
 137
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
ABCD-M este o soluţie puternică, reuşind să pună
în valoare calităţile psihometrice ale testului.
Validitatea de construct
Validitatea de construct a fost evaluată pentru
ABCD-M în repetate rânduri, prin corelaţii cu cele
mai variate instrumente. Totuşi, vom prezenta aici
doar date obţinute cu ultima variantă, cea finală, a
ABCD-M. Această variantă finală a fost corelată
într-o cercetare panel, foarte amplă, cu un număr
relativ mare de alte teste. Studiul s-a bazat pe un
număr foarte mare de itemi dar pe un volum doar
mediu de participanţi. Astfel, au fost administraţi
în decursul a trei săptămâni aproximativ 2200 de
itemi, unui număr de 104 participanţi, de ambele
sexe, cu vârste cuprinse între 14 şi 60 de ani.
Din păcate doar 89 dintre cei 104 participanţi au
predat chestionare ABCD-M valide, iar mai târziu,
la investigarea eşantioanelor perechi pentru aceste
89 de chestionare, s-a stabilit că existau pierderi
similare şi cu privire la alte teste folosite. Aceste
pierderi se datorează unui număr mare de itemi
lipsă – au fost excluse din studiul corelaţional toate
acele chestionare cărora le lipseau mai mult de 7%
din itemi. Datele care vor fi prezentate în continuare
se bazează aşadar pe subeşantioane cuprinse între
65 şi 75 de participanţi, cărora li sa administrat
ABCD-M şi un alt test. Vor fi descrise pe larg aceste
subeşantioane, precum şi, de fiecare dată, corelaţiile
care validează scale sau subscale ale ABCD-M, sau
care le conferă acestora semnificaţii speciale.
Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic
al Big Five. NEO-PI-R
NEO-PI-R (NEO Psychological Inventory, Revised,
Costa & McCrae, 1992) este probabil cel mai
celebru chestionar Big Five la nivel internaţional.
Este considerat a fi exponentul modelului canonic al
Big Five şi este un standard în cercetare şi activitatea
practică, pentru domenii precum cel clinic, industrial-
organizaţional, şcolar, consiliere etc. etc. NEO-PI-R
este în curs de adaptare pentru populaţia României
la momentul cercetării prezentate aici şi chiar dacă
încă nu existau norme româneşti definitive, itemii
finali ai variantei româneşti a chestionarului fuseseră
de mult definitivaţi. Cercetarea se bazează aşadar pe
o formă bine adaptată a unui chestionar consacrat.
NEO-PI-R conţine 240 de itemi, care scorează în
cele cinci domenii ale modelului, precum şi, pentru
fiecare domeniu, într-un număr de şase faţete.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NEO-
PI-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt
calculate pe un eşantion de N=65 persoane, dintre
care 31 (47.69%) de sex masculin si 34 (52.31%) de
sex feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 51
(m=35.74, SD=10.44).
Extraversiune. Din Tabelul 5.9, remarcăm că
Optimismul (r=-.33; p≤.01), Umorul (r=-.20,
p≤.05) şi Abilităţile interpersonale (r=-.20; p≤.05)
reduc în mod semnificativ riscul de a manifesta
depresie şi că, deşi toate aceste trăsături se asociază
Tabelul 5.9. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele NEO-PI-R (N=65)
Scalele NEO-PI-R Scalele ABCD-M
E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
N1-Anxietate -.12 .04 -.17 -.07 .16 .17 .23 .17 -.08 -.15 -.44 -.07 -.29 -.01 -.18 .05 .27 .14 .01 -.07 .12 -.06 -.06 .24 .11
N2-Ostilitate -.11 -.12 -.23 -.11 -.02 .17 -.17 -.25 -.10 -.10 -.24 .03 -.03 .21 -.06 .10 .16 -.10 -.25 -.17 -.19 .05 -.16 -.23 .12
N3-Depresie .18 -.33 -.20 -.20 .00 .09 -.12 -.13 -.10 -.10 .02 -.15 -.11 -.02 .02 .05 .22 -.02 -.11 .06 -.23 .13 -.16 -.15 -.12
N4-Conştiinţa de sine .03 -.08 .02 -.07 -.11 .29 .09 -.23 .11 .32 -.02 .05 -.06 -.12 -.02 -.08 -.11 -.12 -.12 -.21 -.16 -.03 -.16 -.10 -.17
N5-Impulsivitate .06 -.07 -.39 -.24 .22 .10 .10 -.05 .33 .05 .29 -.20 -.15 .02 .01 -.10 -.28 .08 -.18 .04 .07 .05 -.16 -.01 -.17
N6-Vulnerabilitate -.22 -.12 .02 -.15 -.04 .21 -.21 -.17 -.06 -.11 .18 -.06 .17 .30 .02 .29 .42 .13 .01 .28 -.24 -.07 .09 -.28 -.08
E1-Caldura/Entuziasm .11 -.09 .18 .48 .19 -.14 -.05 .08 -.06 .11 -.05 -.18 .39 -.02 -.33 -.22 .10 .34 -.35 -.01 .07 -.12 .00 -.18 .19
E2-Spirit gregar .24 .18 .61 .42 -.13 -.13 -.05 .18 -.01 .19 -.07 -.10 -.03 .11 .00 .28 .00 .06 .36 .26 .41 .04 .26 .53 .24
E3-Afirmarea .21 -.11 -.35 -.02 .35 .16 .10 .08 -.14 -.02 .16 -.36 .02 .02 -.11 .17 .24 .18 -.06 .19 -.22 -.14 .27 -.40 .34
E4-Activismul .36 .03 -.04 .27 -.08 -.23 .08 -.01 -.44 .05 .17 -.15 .08 -.14 .29 .30 .00 .10 -.04 .14 .10 .09 .20 .23 .08
E5-Căutarea excitării .30 .16 .00 .25 .14 -.04 .01 .32 .00 .06 -.26 -.27 -.12 .14 -.06 .18 .08 -.03 .04 .09 .33 .17 .26 .33 .39
E6-Calitatea pozitivă a stărilor emoţionale -.21 .42 .05 .20 -.08 .11 .22 .57 .06 .01 .10 .01 -.17 -.06 .02 .00 -.37 -.11 -.05 .05 .26 .46 .18 .24 -.16
O1-Deschiderea spre fantezie .07 -.11 .11 -.09 -.07 .16 .15 -.15 .24 .16 -.17 -.13 -.04 .23 -.16 .24 .48 .23 .15 .18 .13 -.39 .31 .05 .30
O2-Deschiderea în plan estetic .37 .09 .14 .25 -.11 -.35 -.24 .13 -.06 .21 .21 .02 -.03 .35 .35 .31 -.14 -.23 .18 .18 .40 .07 .50 .18 .22
138

O3-Deschiderea spre modurile proprii de a simţi .30 .09 .15 .10 .08 -.11 -.05 .21 .10 .20 -.27 -.15 -.30 .28 .02 .24 .07 .01 .18 .23 .57 .18 .25 .52 .26
ABCD-M

O4-Deschiderea în planul actiunilor .25 .14 .01 .10 -.11 -.22 .09 .26 -.08 .01 -.05 -.19 -.26 .10 .23 .17 -.06 .05 .11 .12 .42 .17 .18 .75 .10
O5-Deschiderea în plan ideatic .32 -.10 .09 .02 .07 -.27 -.29 .03 .14 .31 -.03 .04 -.14 .10 .05 -.09 -.13 -.08 .13 .00 .22 -.07 .23 .17 .48
O6-Deschiderea în planul valorilor .16 .01 .12 .13 .05 .04 -.06 .20 .00 .10 -.39 -.05 -.15 .24 -.23 .21 .20 .08 .17 .03 .17 .12 .25 .25 .61
A1-Încredere -.08 -.09 .20 -.03 -.11 -.12 -.11 -.19 -.22 .05 .27 .24 .22 .26 .13 .14 .21 .11 .02 .12 -.15 -.23 .25 -.27 .00
A2-Sincer în expresia opiniilor, în conduită .13 .04 .07 .01 -.33 -.36 -.19 -.22 -.23 -.28 -.25 .37 .06 .08 .47 .11 .03 -.31 .08 -.18 -.02 .11 -.10 .18 -.24
A3-Altruism .01 -.05 -.03 -.19 .05 -.03 .06 -.08 .15 .10 .54 .02 .07 .22 .04 .03 .01 .11 .09 .24 -.13 -.19 .26 -.31 .17
A4-Bunavoinţa -.25 .14 .00 -.34 .06 .08 -.08 .18 .19 .13 .04 .10 -.29 .30 .00 .04 .04 .11 -.11 .27 .08 .14 .16 -.07 -.09
A5-Modestia .21 -.35 -.08 .00 .11 -.05 -.16 -.17 .12 .28 .12 .08 -.04 .20 .08 .31 .04 .10 .06 .03 .16 .10 .04 -.20 .43
A6-Blândeţea -.20 .03 .11 .05 .05 .03 -.01 .13 .38 .03 .10 .24 .08 -.20 -.12 -.36 -.35 -.21 -.22 -.27 .02 .19 -.34 -.18 -.29
C1-Competenţa -.11 .01 -.22 -.12 .06 .09 .02 -.08 .14 -.16 .08 .07 -.01 .17 .20 .16 .08 -.17 -.08 -.11 .04 .16 .07 -.27 -.22
C2-Ordinea .09 -.16 .30 .18 .06 .05 -.22 -.07 .27 .08 -.40 .12 -.05 -.06 -.37 -.07 .07 -.15 .26 -.03 .03 -.05 -.29 .03 .07
C3-Simţul datoriei .12 .05 .32 -.05 -.24 -.04 -.17 -.08 -.03 .22 .16 .12 -.04 .30 .29 .56 .37 .07 .21 .41 .08 .02 .43 -.13 .12
C4-Dorinţa de realizare .16 -.35 -.17 .02 .38 -.17 -.19 -.13 -.09 -.11 -.21 -.06 .01 .13 -.14 -.13 .28 .13 -.12 -.16 .06 -.22 -.17 -.12 .24
C5-Auto-disciplina .18 -.17 .02 .03 .22 .22 -.07 .13 .13 .05 .16 -.23 -.08 .25 -.03 .33 .43 .25 -.03 .47 .13 .02 .22 -.08 .18
C6-Capacitatea de deliberare .12 .11 .09 -.25 -.02 .08 .28 .08 .11 .28 -.19 -.02 -.34 .15 -.06 .15 .22 .31 .18 .21 .25 -.10 .22 .32 .22
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 139
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
cu niveluri scăzute de ostilitate, umorul este cel
mai evident legat de tendinţele non-ostile (r=-.23;
p≤.05).
De asemenea, alături de Afirmarea personală,
Umorul şi Abilităţile interpersonale sunt dimensi-
uni relevante pentru nivelul de impulsivitate al unei
persoane, furnizând informaţii în acest sens: simţul
umorului şi aptitudinile sociale, de relaţionare cu cei
din jur, necesită autocontrol, conştientizarea limite-
lor dincolo de care unui individ i se impune să nu
treacă, încălcarea lor punând în pericol însăşi relaţia
cu semenii săi. De aceea, o persoană care este ca-
racterizată de scoruri mari la aceste scale preţuieşte
acceptarea celorlalţi, renunţând la tendinţele impul-
sive (lucru demonstrat de corelaţiile negative care se
stabilesc cu scorurile la scala de Impulsivitate). Nu
acelaşi lucru putem spune despre indivizii al căror
scop este autorealizarea, succesul, obţinerea recu-
noaşterii. Pentru ei nu este la fel de important să îşi
cenzureze reacţiile (r=.22, p≤.05).
Aşa cum era de aşteptat, indivizii cu aptitudini
sociale bine dezvoltate (r=.42; p≤.01) şi cei dinamici,
energici (r=.24; p≤.05), dar mai ales cei cu simţul
umorului (r=.61; p≤.01) preferă compania altor
persoane, contextele sociale, activităţile desfăşurate
împreună cu alţii.
Simţul umorului pare să fie tipic indivizilor care
nu vor să se afirme (r=-.35; p≤.01), dar ceea ce
este cu adevărat surprinzător este faptul că între
Afirmare Personală şi Afirmare nu se stabileşte o
corelaţie atât de puternică precum ne-am aştepta
(r=.35; p≤.01), ceea ce ne conduce la concluzia că
deşi posedă capacitatea de a reuşi şi diverse moduri
ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii, încredere
în sine şi nevoie de reuşită, aceşti indivizi nu fac
parte dintre cei care ar face orice pentru succes, ci
se bazează mai mult pe calităţile lor decât pe acţiuni
care să influenţeze contextele în care evoluează în
aşa fel încât să fie mereu cei care câştigă.
Activismul (r=.30; p≤.01) şi Abilitatea Interperso-
nală (r=.25; p≤.05) corelează semnificativ cu Că-
utarea Excitării, cu singura observaţie că indivizii
dinamici şi energici caută provocarea în activităţile
pe care le desfăşoară, iar cei cu ascendenţă socială
– în cadrele sociale la care iau parte.
Din nou surprinzătoare este corelaţia negativă din-
tre Activism şi Calitatea pozitivă a stărilor emoţio-
nale (r=-.21; p≤.05). S-ar părea că persoanele active
sunt predispuse la stări emoţionale negative. Acestea
se pot datora mai multor factori: sentimentul supra-
încărcării, frustrarea de a nu găsi un anturaj care să
poată ţine pasul cu ei, un grad prea mare de energie
care nu poate fi exprimat etc. Evident, Optimismul
este o trăsătură esenţială pentru coloratura emoţi-
onală pozitivă (r=.42; p≤.01), iar abilităţile sociale
asigură şi ele, deşi într-o măsură mai mică, starea de
bine din punct de vedere afectiv (r=.20; p≤.05).
Cei mai preocupaţi de armonie şi frumos sunt
indivizii sociabili (r=.25; p≤.05) şi cei activi,
dinamici (r=.37; p≤.01). Aceştia din urmă se
 140
ABCD-M
dovedesc totodată a fi, desigur, cei mai deschişi
la acţiune (r=.25; p≤.05), inclusiv la activităţi
intelectuale, cognitive (r=.32; p≤.01). Cei mai
interesaţi de înţelegerea propriilor moduri de a simţi
nu sunt cei cu bune abilităţi interpersonale, aşa cum
ar fi de aşteptat, ci tot indivizii activi, energici şi
dinamici (r=.30; p≤.05), cu atât mai mult cu cât
există o şansă ca emoţiile lor să fie şi negative, după
cum am remarcat mai devreme.
Revenind la umor, el asigură încrederea indivizilor
în cei din jur, în virtutea modului relaxat de a privi
lucrurile (r=.20; p≤.05). Referitor la atitudinea faţă
de sarcinile cu care se confruntă, persoanele cu un
simţ al umorului dezvoltat nu se remarcă neapărat
prin competenţă (r=-.22; p≤.05), cât prin ordine
(r=.30; p≤.01) şi simţul datoriei (r=.32; p≤.01).
Indivizii preocupaţi de afirmarea personală par
să înţeleagă cel mai bine faptul că succesul nu
depinde numai de voinţa şi competenţele lor, ci şi de
sprijinul celor din jur. De aceea, ei sunt şi cei care îşi
cenzurează cel mai mult opiniile şi nu îşi permit să
spună tot ce gândesc sau să se comporte cum doresc
(r=-.33; p≤.01). Pe de altă parte constatăm că, în
mod neaşteptat, dorinţa de a reuşi nu se asociază
neapărat sau în toate situaţiile cu simţul datoriei
(r=-.24; p≤.05), ci cu dorinţa de realizare (r=.38;
p≤.01) şi cu auto-disciplina (r=.22; p≤.05).
Încă o observaţie neaşteptată aduce în atenţie corela-
ţia negativă a abilităţilor interpersonale cu bunăvo-
inţa (r=-.34; p≤.01): indivizii care se simt în largul
lor într-un grup şi în general în contexte sociale nu
par să se remarce prin bunăvoinţă. E adevărat, nu-şi
asumă nici rolul de evaluatori sau de judecători (r=-
.25; p≤.05), dar amabilitatea nu se numără printre
punctele lor forte, după cum nu se numără printre
punctele forte ale indivizilor activi (r=-.25; p≤.05),
mult mai preocupaţi de ceea ce au ei de făcut decât
de a fi amabili sau blânzi cu cei din jur. În schimb,
activismul se asociază cu modestia (r=.21; p≤.05).
Optimismul este o caracteristică ce predispune la
lipsă de modestie (r=-.35; p≤.01) şi la slabe dorinţe
de realizare (r=-.35; p≤.01), indivizii optimişti
nefiind animaţi de aceasta, ci de convingerea lor că
lucrurile nu pot sfârşi altfel decât bine.
Maturitate. Observăm că adaptarea presupune
un oarecare nivel de anxietate (r=.23; p≤.05). A te
acomoda cerinţelor mediului, a renunţa la tendinţele
rebele, incomode sau agresive implică şi teama de a
nu greşi, de a nu fi totuşi acceptat, de a întâmpina
respingere din partea celorlalţi.
În mod previzibil, Prietenia corelează negativ cu
Ostilitatea (r=-.25; p≤.05), întrucât prietenia toc-
mai asta înseamnă: acomodarea cu ceilalţi, nega-
rea atitudinilor autoritare şi de orgoliu, puterea de
a face faţă schimbărilor, adversităţii, contradicţiei
într-o manieră calmă.
Un nivel ridicat al conştiinţei de sine participă
la construirea unei atitudini deschise, generoase,
binevoitoare (r=.29; p≤.01), specifice indivizilor
 141
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
stabili, cu un eu matur (r=.32; p≤.01), în timp ce
axarea pe nevoile celorlalţi se asociază cu o mai slabă
conştiinţă de sine (r=-.23; p≤.05).
O corelaţie surprinzătoare este cea dintre Forţa
inhibiţiei şi Impulsivitate (r=.33; p≤.01). S-ar părea
că o impulsivitate accentuată determină, în mai toate
cazurile, dezvoltarea, sau mai degrabă educarea
autocontrolului şi stăpânirii de sine raţionale.
Un comportament puternic prosocial, deschiderea
şi bunăvoinţa arătate celor din jur aduc după sine şi
o vulnerabilitate mai ridicată (r=.21; p≤.05), bazată
pe importanţa care se acordă mulţumirii celorlalţi;
în schimb, atunci când individul devine parte
integrantă a unui grup, când se pierde în interiorul
acelui grup, el devine intangibil (r=-.21; p≤.05).
Pe dimensiunea Activism, observăm că ea este în
mod evident independentă de comportamentele
puternic prosociale (r=-.23; p≤.05), respectiv de
autocontrol, stăpânire de sine (r=-.44; p≤.01),
dar, dacă la nivelul respectului lucrurile rămân la
fel şi în privinţa deschiderii în planul acţiunilor,
corelaţia dintre Deschiderea în planul acţiunilor şi
Forţa inhibiţiei este mult mai slabă (r=-.08). Astfel,
indivizii controlaţi, care îşi ţin în frâu impulsurile
sunt dispuşi să desfăşoare diverse activităţi, dar nu
au şi cantitatea de energie necesară pentru a deveni
comparabili cu cei cu un nivel de activism ridicat.
Comportamentul centrat pe acomodarea cu ceilalţi
şi cu cerinţele mediului este cel mai important în
furnizarea de emoţii pozitive. În plus, atitudinea
prietenoasă şi binevoitoare este singura tipică celor
care caută stimulii, provocarea (r=.32; .01).
Cei mai deschişi spre fantezie sunt indivizii
controlaţi, cărora le lipsesc tendinţele impulsive
(r=.24; p≤.05), probabil şi pentru că ei resimt mai
acut nevoia de a „evada” într-un fel din cotidian.
Respectul faţă de cei din jur, inclusiv respectarea
normelor care îi conduc şi pe aceştia, conduce la
pierderea interesului pentru îndeplinirea cerinţelor
de armonie, echilibru şi frumos, în favoarea
concentrării asupra îmbunătăţirii propriei imagini
în ochii celor din jur. În schimb, indivizii maturi,
stabili se preocupă şi de aceste aspecte, laolaltă
cu cele referitoare la propriul univers interior, în
scopul înţelegerii propriilor moduri de a simţi. În
această privinţă, mai putem observa că atitudinea
prietenoasă şi deschiderea faţă de cei din jur este o
condiţie importantă pentru manifestarea interesului
viz a vis de modul în care evoluează propriile
sentimente (r=.21; p≤.05).
Considerăm că lipsa de covariaţie cu Sinceritatea
nu trebuie interpretată în sensul ei negativ, ci
poată avea ca suport renunţarea la tendinţa de a
pune dorinţele, opiniile, gândurile şi modurile de a
acţiona ale propriei persoane mai presus de cele ale
semenilor noştri, în limitele a ceea ce este dezirabil
şi acceptabil din punct de vedere social. Aşadar,
multiplele corelaţii negative stabilite cu sinceritatea
în expresia opiniilor şi în conduită susţin ideea că a
 142
ABCD-M
fi matur înseamnă a fi pregătit să accepţi convenţiile
sociale, aşa cum a fi blând înseamnă a-ţi stăpâni
impulsurile (r=.38; p≤.01).
Mai observăm că adaptarea presupune renunţarea
la propria idee de ordine în favoarea acceptării
ideii de ordine a celorlalţi (r=-.22; p≤.05), dar
că autocontrolul înseamnă într-adevăr disciplină
(r=.27; p≤.05).
Eul maturizat, stabil, ce apare la nivelul indivizilor
care pot fi asertivi fără a fi egocentrici, fără a se
lamenta sau a atrage atenţia asupra lor se asociază,
previzibil, cu Modestia (r=.28; p≤.01), dar şi cu un
Simţ al datoriei relativ dezvoltat (r=.22; p≤.05).
După cum reiese din tabel, Auto-disciplina nu
este o dimensiune care să ţină de practicarea unui
autocontrol sever, ci mai degrabă de respectul faţă
de semeni (r=.22; p≤.05).
Persoanele capabile să discearnă, să delibereze,
să îndeplinească rolul de evaluatori sunt cele bine
adaptate social (r=.28; p≤.01), stabile şi mature
(r=.28; p≤.01).
Agreabilitate. Aşa cum ne aşteptam, Altruismul
presupune lipsa Ostilităţii (r=-.24; p≤.05). Ceea ce
contravine însă aşteptărilor liniare este nivelul relativ
ridicat de ostilitate constatat la indivizii empatici
(r=.21; p≤.05). Capacitatea acestora de a se pune
în locul celorlalţi este îndeajuns de dezvoltată încât
să le permită transferul de emoţii, astfel încât pot
„prelua” un amalgam de stări sufleteşti ce poate
determina tendinţe ostile. Mai mult decât atât, ei
sunt şi cei mai vulnerabili (r=.30; p≤.01).
În privinţa Anxietăţii, constatăm că acele trăsături
care ne facilitează apropierea de cei din jur au un
rol extrem de important în reducerea temerilor,
tensiunilor, angoaselor; este vorba despre Altruism
(r=-.44; p≤.01) şi Căldură afectivă (r=-.29; p≤.01),
deşi Altruismul pare să se asocieze cu Impulsivitatea
într-un grad destul de mare (r=.29; p≤.01).
Deşi era evident că entuziasmul/căldura va corela cel
mai bine cu apropierea, căldura afectivă, remarcăm
faptul că a fi onest, dimpotrivă, presupune o oarecare
răceală, distanţă afectivă (r=-.33; p≤.01).
Încă un aspect neaşteptat se leagă de spiritul gregar.
Acesta nu se regăseşte la un nivel semnificativ la
indivizii care obţin scoruri ridicate la scalele de
Agreabilitate; deşi el presupune confort resimţit în
compania celorlalţi, în desfăşurarea activităţilor de
grup, nu se referă neapărat şi la implicare afectivă în
aceste activităţi. Romantismul este cel ce se asociază
cu cea mai slabă Dorinţă de afirmare (r=-.36;
p≤.01). Pentru persoanele sensibile, sentimentale,
visătoare, romantice, prioritar nu este să obţină
succesul, ci să acţioneze aşa cum simt.
Persoanele interesate să găsească stimuli şi provocări
în tot ceea ce fac nu se mai preocupă de ajutorarea
celor din jur (r=-.26; p≤.05) sau de gesturi romantice
(r=-.27; p≤.05), pentru că asta ar însemna să se
 143
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
centreze pe oamenii care îi înconjoară, or a căuta noi
provocări urmăreşte doar propria satisfacţie.
Altruismul, Empatia şi Onestitatea se asociază cu
preferinţa pentru armonie, cu dragostea de frumos,
lucru care nu poate constitui o surpriză de vreme ce
aceste trei aspecte se clădesc pe un sistem de valori
bine definit, alcătuit din înţelegere, corectitudine,
ajutorare, dragoste de semeni.
Pentru a te putea pune în locul celorlalţi, este
necesar un anumit grad de deschidere spre analiza
propriilor moduri de a simţi, întrucât nu-i poţi
înţelege pe alţii dacă nu te înţelegi pe tine însuţi.
Această idee este argumentată de corelaţia dintre
Empatie şi Deschiderea spre modurile proprii de
a simţi (r=.28; p≤.01). În schimb, pentru a fi o
persoană caldă, apropiată de cei din jur (r=-.27;
p≤.05) şi dispusă la a-i ajuta (r=-.30; p≤.01) nu e
necesar să te înţelegi pe tine însuţi.
Corelaţiile scalelor aferente Agreabilităţii cu
Deschiderea în planul valorilor sunt oarecum
surprinzătoare. Se pare că Empatia asigură cea mai
mare disponibilitate spre acţiuni care să urmeze un
sistem valoric (r=.24; p≤.05).
Onestitatea este singura care nu arată a avea o
legătură semnificativă cu Încrederea. Toate celelalte
scale corelează pozitiv cu aceasta, ceea ce confirmă
aşteptările.
Tot Onestitatea este, evident, cea care corelează
cel mai puternic cu Sinceritatea (r=.47; p≤.01).
În schimb se pare că Altruismul presupune o doză
de lipsă de sinceritate (r=-.25; p≤.05), de vreme
ce a te pune în slujba celorlalţi înseamnă a renunţa
la propriile interese şi idealuri (r=-.21; p≤.05), la
propria ordine şi modalitate de a face lucrurile (r=-
.40; p≤.01).
Corelaţiile demonstrează că nu Căldura afectivă este
cea care se asociază cu bunăvoinţa (r=-.29; p≤.01),
ci Empatia (r=.30; p≤.01), trăsătură ce corelează
pozitiv atât cu modestia (r=.20; p≤.05), cât şi cu
simţul datoriei (r=.30; p≤.01) şi auto-disciplina
(r=.25; p≤.05).
Cei mai puţin indicaţi pentru sarcini de deliberare
sunt indivizii caracterizaţi de Căldură afectivă
(r=-.34; p≤.01), pentru că ei nu se pot împiedica
să fie subiectivi şi să se gândească mai degrabă la
sentimentele oamenilor.
Conştiinciozitate. Pe această dimensiune, consta-
tăm că Spiritul de perfecţiune se asociază cu nive-
luri crescute ale anxietăţii (r=.27; p≤.05), ceea ce
determină riscurile de depresie (r=.22; p≤.05). Tea-
ma de a greşi, de a nu face lucrurile aşa cum trebuie
şi obţinerea de rezultate care uneori nu întâlnesc aş-
teptările pot duce la stări depresive. Această idee îşi
găseşte sprijin în corelaţia puternică a scalei Spirit de
perfecţiune cu Vulnerabilitatea (r=.42; p≤.01). Tot
vulnerabili sunt şi indivizii cu o voinţă puternică,
persevereneţi (r=.29; p≤.01) şi care practică o auto-
 144
ABCD-M
disciplină severă (r=.28; p≤.01). Mai remarcăm că
ei sunt totodată cei cărora le lipseşte cel mai mult
căldura, entuziasmul manifestate în relaţiile cu cei
din jur, deşi voinţa se numără, după cum arată core-
laţia (r=.28; p≤.01), printre trăsăturile celor cărora
le plac activităţile desfăşurate împreună cu alţii.
Planificarea şi Auto-disciplina sunt scale care
stabilesc şi ele corelaţii pozitive semnificative cu
Spiritul gregar, deşi s-ar putea crede că persoanele
care îşi planifică în mod strict existenţa preferă
activităţile individuale, întrucât a face ceva împreună
cu alţii ar însemna să se abată de la programul pe
care şi l-au creat.
Spiritul de perfecţiune se asociază cu afirmarea
(r=.24; p≤.05), dar disponibilitatea spre a desfăşura
mai multe activităţi şi energia necesară acestei
tendinţe ţin mai mult de Voinţă şi perseverenţă
decât de dorinţa ca totul să iasă bine (r=.30; p≤.01).
Totuşi, aşa cum observam şi mai devreme în
legătură cu predispoziţia la depresie a persoanelor
perfecţioniste, ea constituie un pericol real, de vreme
ce acestea experimentează evidente sentimente
predominant negative (r=-.37; p≤.01).
Se pare că cel mai puţin axaţi pe aspectele estetice
sunt indivizii puternic raţionali (r=-.23; p≤.05), în
vreme ce Perseverenţa se asociază cu deschiderea
spre astfel de aspecte ale lucrurilor (r=.31; p≤.01).
Indivizii raţionali sunt, după cum observăm din
tabelul de corelaţii, cel mai puţin dispuşi să-şi
exprime cu sinceritate opiniile sau sau să se comporte
după cum simt (r=-.31; p≤.01).
Blândeţea nu este genul de trăsătură care să se
asocieze cu Conştiinciozitatea; corelaţiile negative
stabilite cu toate scalele dovedesc acest lucru, în
schimb Simţul datoriei da, deşi ne-am fi aşteptat
probabil ca el să coreleze şi cu Raţionalitatea şi cu
Planificarea, dar acest lucru nu se întâmplă.
Auto-disciplina în schimb constituie o coordonată
de bază pentru Conştiinciozitate, mai puţin pentru
Planificare (r=-.03), dar asta este de înţeles în sensul
în care a face planuri nu înseamnă în mod necesar
şi a le respecta.
Dacă pe celelalte dimensiuni măsurate de ABCD-
M Capacitatea de deliberare nu constituia un
punct forte al indivizilor descrişi de ele, cu ajutorul
dimensiunii Conştiinciozitate putem identifica
persoanele care pot îndeplini cu succes rolul
de evaluator, ele reunind trăsături ca: spirit de
perfecţiune (r=.22; p≤.05), raţionalitate (r=.31;
p≤.01), auto-disciplină (r=.21; p≤.05).
Autoactualizare. Autoactualizarea grupează atitu-
dini şi motivaţii generative, care permit persoanei să
se transforme, să evolueze, să nu se mulţumească cu
ceea ce este aparent, stagnat sau superficial. Ea este
astfel animată de un scop transformativ, care cores-
punde unor metatrebuinţe caracterizate în primul
rând prin condiţia de auto-energizare.
 145
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
Această dimensiune corespunde, după cum demon-
strează corelaţiile, unui spirit gregar accentuat. To-
leranţa este singura faţetă a acestei dimensiuni care
nu stabileşte corelaţii semnificative cu scala Spirit
gregar. Astfel, persoanele deschise , interesate atât
de sine, cât şi de ceilalţi, nu se centrează pe aparenţe
şi nu sunt interpretative sau duşmănoase. În plus,
neconsiderându-se perfecte, nu cer perfecţiune nici
de la alţii. Totuşi, par să prefere lucrurile făcute în
mod individual.
Pe de altă parte, Independenţa este cea care se
asociază cu un nivel crescut de Anxietate (r=.24;
p≤.05), întrucât indivizilor independenţi le lipseşte
siguranţa pe care o oferă apartenenţa la un grup
sau împărţirea responsabilităţii cu alţii. Iată însă
că, deşi anxietatea este evidentă la aceşti indivizi,
gradul lor de vulnerabilitate este totuşi scăzut, ceea
ce poate fi explicat prin faptul că ei nu se percep ca
fiind vulnerabili (r=-.28; p≤.01). Aspectul pozitiv
al Independenţei îl constituie nivelul scăzut al
ostilităţii, ostilitate ce poate deveni exagerată atunci
când individul se află în compania altora (r=-.23;
p≤.05).
În acelaşi timp, mai observăm un fapt: cu cât
persoana este mai interesată să găsească înţelesurile
ascunse din spatele cuvintelor, al aparenţelor, cu
cât este mai atentă la nuanţe, la amănunte şi cu cât
procedează mai analitic, cu atât vulnerabilitatea ei
este mai scăzută (r=-.24; p≤.05), deoarece înţelege
mai bine situaţiile şi nu mai poate fi luată prin
surprindere.
Interesul în cizelarea propriei persoane în plan
intelectual (r=.27; p≤.05) şi atitudinea deschisă
spre creaţie (r=.34; p≤.01) covariaţă cu dorinţa
de afirmare să se afirme;spre deosebire de condiţia
indivizilor independenţi (r=-.40; p≤.01) sau a celor
cu o dezvoltată curiozitate îndreptată spre ceea ce se
ascunde în spatele aparenţelor (r=-.22; p≤.05).
Ca tendinţă generală, dimensiunea Autoactualizare
se asociază cu Emoţii pozitive.
Deschiderea spre fantezie necesită atât o creativitate
dezvoltată (r=.30; p≤.01), cât şi dorinţa de a evolua
pe plan intelectual (r=.31; p≤.01), dar ea nu
poate fi pusă în slujba înţelegerii celor din jur şi a
comportamentelor ce ilustrează Toleranţa (r=-.39;
p≤.01).
În mod evident, Deschiderea spre înţelegerea pro-
priilor moduri de a simţi presupune centrarea pe
acele faţete ale Autoactualizării care ajută la perfec-
ţionarea propriei persoane: Aprofundare (r=.57;
p≤.01), Rafinare (r=.25; p≤.05), Independenţă
(r=.52; p≤.01), Creativitate (r=.26; p≤.05). Cen-
trarea pe înţelegerea celor din jur nu face decât să
micşoreze interesul pentru propriile emoţii.
Armonia, frumosul constituie obiectivele celor
axaţi pe dezvoltarea propriei persoane din punct de
vedere intelectual, creativ, din perspectiva capacităţii
lor de a discerne nuanţele.
Observăm că Autoactualizarea nu presupune în
mod necesar acţiune: numai Independenţa (r=.75;
 146
ABCD-M
p≤.01) şi Aprofundarea (r=.42; p≤.01) par să
se refere la acţiuni concrete. În schimb, referirea
la un plan ideatic pare mai pregnantă în cazul
acestei dimensiuni, a autoactualizării, întrucât trei
dintre faţetele ei se asociază cu un astfel de plan:
Aprofundare, Rafinare şi Creativitate.
Sistemul de valori este important pentru cei
care caută să se perfecţioneze, în special pentru
indivizii independenţi (r=.25; p≤.05), interesaţi de
dezvoltarea lor pe plan intelectual (r=.25; p≤.05) şi
care se remarcă prin creativitate (r=.61).
După cum observam şi în cazul altor faţete măsura-
te cu ajutorul ABCD-M, bunăvoinţa nu constituie
un punct forte nici pentru cei care şi-au propus să se
perfecţioneze pe diverse planuri, inclusiv pe cel inte-
lectual. Corelaţiile scalelor ABCD-M pentru Auto-
actualizare sunt prea slabe ca să ofere vreo relevanţă,
chiar şi în cazul Toleranţei, cu care ne-am fi aşteptat
să stabilească legături mult mai puternice.
Încă un aspect neaşteptat se referă la corelaţia
Sincerităţii cu Creativitatea. Ne-am obişnuit să
credem că indivizii creativi, la care ne referim în
general cu denumirea de „artişti”, sunt cei mai puţin
dispuşi să ascundă ce simt sau să se poarte altfel
decât vor. Corelaţia prezentată în tabel contrazice
însă aşteptările (r=-.24; p≤.05).
Nici Altruismul, Modestia sau Blândeţea nu con-
stituie o trăsătură relevantă pentru Autoactualizare,
ca şi Ordinea sau chiar Simţul datoriei sau Auto-
disciplina, care nu stabilesc corelaţii semnificative
decât cu Rafinarea, semnalând faptul că cizelarea
personală pe plan intelectual nu presupune ordine
(r=-.29; p≤.01), dar în mod evident necesită Simţul
datoriei (r=.43; p≤.01) şi o Auto-disciplină (r=.22;
p≤.05).
Ceea ce este semnificativ pentru dimensiunea avută
în vedere este Capacitatea de deliberare, deoarece, în
vreme ce Toleranţa este singura care poate influenţa
opiniile persoanei care trebuie să judece, să evalueze
o situaţie, celelalte faţete ale Autoactualizării nu fac
altceva decât să contribuie la îndeplinirea cu succes
a unor astfel de atribuţii, după cum demonstrează
corelaţiile pozitive semnificative prezentate în tabel.
Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului
Big Five. BFQ
BFQ (Big Five Questionnaire, Caprara, Barbaranelli
& Borgogni, 2005) este un exponent influent al
teoriei Big Five, unul dintre cele mai bune chestionare
de acest tip, un rezultat al cercetărilor europene în
domeniu. BFQ conţine 156 de itemi, care scorează
pe cele cinci domenii ale modelului, precum şi pe un
număr de două faţete pentru fiecare domeniu. BFQ
conţine de asemenea o scală de validare, numită
Disimulare.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFQ,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
 147
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32
(45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex
feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
(m=33.51, SD=10.57).
Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum
sunt acestea evaluate de ABCD-M, corelează în
mod evident şi puternic cu faţetele Extraversiunii,
aşa cum sunt acestea tratate de BFQ. Toate scale-
le ABCD-M care se referă al extraversie corelează
cu Extraversia măsurată de BFQ, în mod special

Tabelul 5.10.Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFQ (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele BFQ
Di Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds
E1-Activism .40 .43 .03 -.15 .05 .26 .07 .29 -.11 -.10 .53 -.12 .14 .25 -.13 .15
E2-Optimism .11 .27 .47 .25 -.09 .01 .01 .06 .00 -.08 .24 .44 -.06 .04 -.04 .05
E3-Umor .16 .19 .04 .01 .07 .04 -.10 -.02 .19 -.10 .23 .03 .07 -.08 .08 -.12
E4-Abilitate interpersonală .13 .24 .16 .24 .10 .18 -.16 .02 .11 .03 .23 .28 .15 -.07 .09 -.08
E5-Afirmare personală .23 .42 .08 -.05 -.07 .15 -.02 .09 -.07 -.08 .41 -.01 .01 .05 -.09 -.01
M1-Respect .08 .00 -.16 -.07 .16 .07 -.07 .07 -.06 .32 .05 -.14 .14 .01 .12 .14
M2-Adaptare .05 .13 -.27 -.02 .15 .02 .05 .08 .05 .07 .11 -.14 .11 .09 .07 .08
M3-Prietenie -.06 -.12 .33 -.03 -.04 -.10 -.04 .13 .18 -.06 -.11 .12 -.07 .07 .10 -.13
M4-Forţa inhibiţiei -.29 .07 -.02 .25 -.14 -.10 .41 .43 .05 -.02 -.17 .21 -.14 .55 .03 .06
M5-Forţa eului .00 .03 -.08 .24 -.04 .03 .37 .23 .08 .14 .02 .18 -.01 .38 .13 .22
A1-Altruism -.03 -.22 .22 .16 -.03 -.02 -.06 .16 .28 -.06 -.15 .24 -.03 .08 .17 -.10
A2-Romantism -.05 -.02 .19 .12 -.05 -.04 -.15 -.02 .03 .00 -.04 .20 -.05 -.10 .02 -.14
A3-Caldură afectivă -.21 -.16 .38 .04 -.09 -.20 .01 .12 .14 -.13 -.24 .21 -.15 .09 .03 -.08
A4-Empatie .09 .08 .30 .13 -.03 -.16 .21 -.01 .10 -.05 .11 .25 -.09 .12 .05 -.05
A5-Onestitate .15 .08 .34 .27 .03 -.01 -.08 .18 .17 .11 .15 .40 .02 .08 .18 -.15
C1-Voinţa, perseverenţa -.15 .11 -.18 -.11 .42 .40 -.15 .10 .21 .05 -.05 -.19 .46 -.02 .17 .26
C2-Spirit de perfecţiune -.03 .10 -.16 -.09 .34 .13 -.27 -.16 -.06 -.07 .04 -.15 .29 -.27 -.08 .06
C3-Rationalitate .01 .02 -.07 -.09 .01 -.03 .17 .22 -.01 .07 .02 -.12 -.01 .26 .03 .25
C4-Planificare .22 .14 -.10 -.17 .31 .33 -.21 -.17 -.27 -.15 .24 -.20 .36 -.25 -.27 .20
C5-Auto-disciplina -.22 .04 .00 -.10 .31 .14 -.02 -.17 .29 -.01 -.13 -.08 .28 -.13 .20 -.03
AC1-Aprofundare .14 .27 -.28 -.06 .05 .17 .00 .32 .04 .13 .26 -.18 .10 .23 .10 .22
AC2-Toleranţa .01 -.18 -.01 .04 .06 .03 .05 -.01 .16 .17 -.10 .03 .06 .02 .20 .12
AC3-Rafinare -.13 -.06 .00 .02 .06 .21 .04 -.01 .35 .20 -.13 .01 .13 .02 .35 -.29
AC4-Independenţa .15 .05 -.06 -.03 .01 .07 .11 .25 -.08 -.15 .13 -.05 .04 .24 -.14 .03
AC5-Creativitate .02 -.01 -.13 -.06 .10 .10 -.13 .16 .34 .24 .01 -.12 .11 .04 .37 .02
Notă: Abrevierile scalelor BFQ au următoarea semnificaţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-
Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-
Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 148
ABCD-M
fiind aici de amintit Activismul (r=.53; p≤.01) şi
Afirmarea personală (r=.41; p≤.01). La nivelul fa-
ţetelor, Activismul este corelat în special cu Dina-
mismul (r=.40; p≤.01), iar Afirmarea personală în
special cu Dominanţa (r=.42; p≤.01). Observăm
în acelaşi timp şi unele ieşiri ale scalelor ABCD-M
din cadrul formal al modelului canonic al Big Five.
De exemplu, Optimismul, care este considerat de
ABCD-M ca fiind o scală de Extraversie, corelea-
ză puternic cu o scală a Agreabilităţii, Cordialitatea
(r=.47; p≤.01), precum şi cu Agreabilitatea ca fac-
tor final (r=.44; p≤.01).
Maturitate. După cum s-a mai discutat, Maturita-
tea este în mod evident factorul ABCD-M cel mai
tipic pentru cultura românească, neregăsindu-se ca
atare în modelul canonic al Big Five. Totuşi, anu-
mite faţete ale acestui factor corelează puternic cu
anumite scale sau subscale tipice pentru BFQ. De
exemplu, Forţa inhibiţiei este puternic corelată atât
cu scala de Control al impulsurilor (r=.41; p≤.01),
cât şi cu cea de Control al emoţiilor (r=.43; p≤.01)
di BFQ. De asemenea, Respectul este corelat puter-
nic cu Deschiderea către experienţe (r=.32; p≤.01),
iar Prietenia este un predictor al Cooperării (r=.33;
p≤.01).
Agreabilitate. Agreabilitatea din ABCD-M
corelează pozitiv şi semnificativ cu Agreabilitatea
din BFQ, prin toate faţetele sale, în special scala
de Onestitate (r=.40; p≤.01). Amintim în acest
context corelaţia mare dintre Onestitate şi faţetele
Cordialitate (r=.34; p≤.01) şi Cooperare (r=.27;
p≤.01), dar şi corelaţiile mari demonstrate de alte
scale ale ABCD-M cu Cordialitatea. Este cazul
scalelor de Empatie (r=.30; p≤.01) şi de Căldură
afectivă (r=.38; p≤.01). În general, scalele ABCD-
M par să coreleze mai degrabă cu faţeta Cordialitate
decât cu faţeta Cooperare din modelul Big Five
reprezentat de BFQ.
Conştiinciozitate. Conştiinciozitatea măsurată de
ABCD-M este conformă cu viziunea BFQ despre
acelaşi suprafactor. Astfel, Conştiinciozitatea mă-
surată de BFQ, corelează puternic pozitiv şi sem-
nificativ cu scale ale ABCD-M precum Voinţa,
perseverenţa (r=.46; p≤.01), Spiritul de perfecţi-
une (r=.29; p≤.01), Planificarea (r=.36; p≤.01) şi
Auto-disciplina (r=.28; p≤.01), dar nu şi cu Raţi-
onalitatea. Se pare, din toate corelaţiile prezentate
aici, că Raţionalitatea corelează mai degrabă cu fa-
ţeta Control al emoţiilor (r=.22; p≤.05), fiind aşa-
dar o faţetă, conform modelului canonic al Big Five,
opusă Nevrotismului.
Autoactualizare. Autoactualizarea este, pe lângă
Maturitate, al doilea suprafactor care este tipic pen-
tru mediul românesc. Astfel, Autoactualizarea nu se
remarcă prin corelaţii mari cu scalele BFQ. Totuşi,
anumite faţete ale Autoactualizării sunt puternic
corelate cu anumite faţete ale BFQ, iar această in-
formaţie are valoare de validare, precum şi valoare
psihodiagnostică, pentru semnificaţia respectivelor
faţete. De exemplu, Rafinarea este puternic corelată
cu Deschiderea către cultură (r=.35; p≤.01), ceea
ce confirmă o immportantă semnificaţie a scalei. La
fel, Creativitatea este corelată pozitiv cu Deschi-
 149
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
derea către Experienţe (r=.34; p≤.01). În general,
acest suprafactor este un factor de deschidere, de
intelectualitate, cu corelaţii semnificative pe acest
marker din partea faţetelor de Toleranţă (r=.20;
p≤.05), Rafinare (r=.35; p≤.01) şi Creativitate
(r=.37; p≤.01), cu o corelaţie pozitivă, dar nesem-
nificativă, în acest sens, din partea faţetei Aprofun-
dare (r=.10; p>.05), precum şi cu o corelaţie nega-
tivă a faţetei Independenţă (r=-.14), care pare mai
degrabă corelată Extraversiei.
Corelaţii cu indicatori adjectivali ai
modelului Big Five. BFA
BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli
& Steca , 2002) este un alt exponent influent al
cercetărilor europene în registrul teoriei Big Five.
BFA este forma adjectivală a BFQ, care a fost descris
anterior. BFA conţine 175 de itemi, evaluaţi pe o
scală de 7 trepte, care scorează pe cele cinci domenii
ale modelului, precum şi pe un număr de două faţete
pentru fiecare domeniu. BFQ conţine de asemenea
o scală de validare, numită Disimulare.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFA,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=67 persoane, dintre care 28
(41.79%) de sex masculin si 39 (58.21%) de sex
feminin. Vârstele celor 67 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
(m=35.55, SD=11.25).
Corelaţiile dintre ABCD-M şi BFA sunt în foarte
mare măsură similare celor discutate anterior între
ABCD-M şi BFQ. Acest lucru nu este de mirare,
de vreme ce BFA ar putea fi considerat a fi o formă
adjectivală a BFQ. Scalele sunt şi ele identice,
precum şi orientarea lor în spaţiul factorial. De
aceea, aceste corelaţii nu vor mai fi discutate aici, cu
atât mai mult cu cât corelaţiile dintre ABCD-M şi
adjectivele BFA au mai fost discutate într-una din
secţiunile anterioare ale acestui manual.
Corelaţii cu modele factoriale ale
personalităţii. Scalele Eysenck
pentru Adulţi, EPQ-R şi IVE
Sc alele Eysenck pentru Adulţi, în ultima lor variantă
(Eysenck & Eysenck, 1991), sunt compuse din două
chestionare, anume EPQ-R (Eysenck Personality
Questionnaire, Revised) şi IVE (Impulsiveness-
Venturesomeness-Empathy). Cele două teste conţin
106, respectiv 54 de itemi şi sunt ultimele revizii ale
celebrelor chestionare Eysenck.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele
EPQ-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt
calculate pe un eşantion de N=69 persoane, dintre
care 35 (50.72%) de sex masculin si 34 (49.28%) de
sex feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=35.01, SD=11.99).
 150
ABCD-M

Tabelul 5.11. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFA (N=73)

Scalele ABCD-M Scalele BFA
Di Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds
E1-Activism .27 .46 .19 .24 .15 .21 -.23 .28 .35 .23 .34 .32 .09 .22 .34 .31
E2-Optimism .50 .44 .42 .76 .21 .33 .23 .50 .22 .73 .17 -.17 -.31 -.18 -.06 -.08
E3-Umor .19 .50 .20 .32 .34 .52 -.03 .45 .38 .47 .08 .10 .23 .19 .10 -.05
E4-Abilitate interpersonală .26 .32 .01 .13 .26 .28 -.22 .28 .17 .25 .29 -.05 .17 .16 .06 .17
E5-Afirmare personală .56 .48 .37 .41 .45 .59 .23 .50 .43 .54 .31 -.04 .05 -.05 .02 .08
M1-Respect -.07 .04 .32 .38 .11 .14 .20 .16 .22 .15 -.18 .08 -.04 -.02 .02 .01
M2-Adaptare .33 .25 .33 .35 .22 .33 .20 .20 .35 .23 .20 .08 -.04 .03 .14 .15
M3-Prietenie .17 .28 .41 .30 .23 .30 .09 .25 .29 .30 .11 .16 .04 .12 .16 .13
M4-Forţa inhibiţiei .11 .16 .20 .39 .09 .24 .34 .26 .05 .30 -.08 -.06 -.14 -.17 -.18 -.27
M5-Forţa eului -.22 -.34 -.09 -.08 -.26 -.23 .23 -.35 -.19 -.13 -.36 -.47 -.30 -.51 -.59 -.55
A1-Altruism .21 .07 .15 .37 .15 .28 .75 .20 .27 .17 -.08 .28 -.31 -.04 -.03 .09
A2-Romantism -.07 -.14 -.08 .42 -.34 -.21 .31 -.03 -.19 .16 -.36 -.22 -.69 -.68 -.37 -.46
A3-Caldură afectivă .22 .25 .32 .43 .19 .27 .29 .41 .14 .52 -.02 -.27 .07 .11 .05 -.01
A4-Empatie -.10 .07 .20 .26 -.02 .26 .23 .08 .05 .35 -.32 -.26 -.14 -.24 -.39 -.48
A5-Onestitate -.13 .07 .48 .51 .17 .16 .52 .14 .08 .28 -.39 -.20 -.16 -.16 -.38 -.20
C1-Voinţa, perseverenţa .13 .23 .02 .11 .08 .25 .06 .21 .13 .10 .09 .21 -.06 -.01 .10 -.01
C2-Spirit de perfecţiune -.11 .38 .55 .26 .43 .45 .18 .24 .33 .26 -.16 -.04 .39 .28 -.08 .05
C3-Rationalitate .16 .44 .49 .31 .28 .48 -.02 .33 .34 .40 .11 -.15 .32 .22 .13 .06
C4-Planificare .33 .27 .37 .08 .59 .59 .10 .35 .43 .26 .24 .05 .48 .36 .10 .27
C5-Auto-disciplina .27 .35 .24 .40 .29 .48 .59 .42 .30 .37 .07 .17 -.13 .14 -.04 .03
AC1-Aprofundare .25 .20 .15 .35 .20 .40 .33 .32 .22 .25 .08 .23 -.14 .02 .07 .07
AC2-Toleranţa .25 .27 .42 .38 .13 .22 .30 .20 .33 .21 .10 .13 -.16 -.08 .16 .26
AC3-Rafinare .15 .32 .38 .28 .31 .52 .31 .24 .43 .32 .02 .32 .11 .21 .03 .08
AC4-Independenţa .08 .09 .06 .00 .24 .16 .34 .04 .20 -.04 .08 .14 .05 .19 -.02 .14
AC5-Creativitate .23 .28 .11 .45 .17 .42 .13 .53 .18 .50 .08 .37 -.11 .13 .15 -.06
Notă: Abrevierile scalelor BFA au următoarea semnificaţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-
Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-
Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

Extraversie. Optimismul (r=-.28; p≤.01), umorul
(r=-.32; p≤.01) şi Abilităţile interpersonale (r=-
.24; p≤.05) sunt factorii care elimină pulsiunile
tipice pentru Psihotism. Cu alte cuvinte, acele
trăsături care ne ajută să ne apropiem de ceilalţi,
să ne integrăm într-un grup, să ne simţim bine în
compania semenilor noştri, dar şi să devenim, la
rândul nostru, o companie plăcută pentru ei, sunt
cele care ne fac non-ostili, lipsiţi de agresivitate,
adaptabili, capabili să percepem riscurile.
 151
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.12. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele EPQ (N=69)

Scalele ABCD-M Scalele EPQ-R
P E N L A C
E1-Activism -.03 .22 -.16 -.21 -.10 -.10
E2-Optimism -.28 .28 -.34 -.11 -.37 -.37
E3-Umor -.32 -.06 .00 -.21 .06 -.03
E4-Abilitate interpersonală -.24 .25 .00 -.20 -.10 -.06
E5-Afirmare personală .10 .39 -.13 -.23 -.18 -.04
M1-Respect -.30 .10 -.15 -.05 -.21 -.23
M2-Adaptare -.36 .15 -.15 -.17 -.21 -.18
M3-Prietenie -.30 -.05 -.24 .35 -.31 -.34
M4-Forta inhibiţiei -.34 .06 -.30 .07 -.31 -.30
M5-Forţa eului -.24 .04 -.21 -.01 -.23 -.25
A1-Altruism -.26 -.17 -.22 -.08 -.18 -.25
A2-Romantism -.25 .08 .00 -.15 -.06 -.06
A3-Caldură afectivă -.35 .15 -.14 -.06 -.22 -.13
A4-Empatie -.35 -.05 -.01 .10 -.07 -.07
A5-Onestitate -.18 .01 -.07 -.35 -.03 -.14
C1-Voinţă, perseverenţă -.11 .20 -.16 -.02 -.20 -.17
C2-Spirit de perfecţiune -.36 .21 -.28 -.04 -.38 -.30
C3-Raţionalitate -.14 -.05 -.34 -.07 -.30 -.30
C4-Planificare -.11 .10 -.26 -.11 -.30 -.25
C5-Auto-disciplină -.07 .20 -.29 -.29 -.17 -.19
AC1-Aprofundare -.16 .12 -.28 -.29 -.23 -.28
AC2-Toleranţa -.26 .10 .12 -.15 -.04 -.01
AC3-Rafinare -.08 .11 -.14 .09 -.16 -.13
AC4-Independenţa -.12 .20 -.20 -.25 -.16 -.16
AC5-Creativitate .13 .11 .11 -.35 .23 .22
Notă: Abrevierile scalelor EPQ-R au următoarea semnificaţie: P-Psihotism, E-Extraversie, N-Nevrotism, L-Minciună, A-Adictie, C-Criminalitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

Extraversiunea se asociază în cea mai mare măsură
cu Activismul (r=.22; p≤.05), Optimismul
(r=.28; p≤.01), Abilităţile interpersonale (r=.25;
p≤.05) şi cu Afirmarea personală (r=.39; p≤.01).
Lipsa Umorului de pe lista scalelor care covariază
semnificativ cu factorul Extraversiune aduce
pentru extraversia obţinută psiholinvgistic un plus
informaţional, mai ales dacă luăm în consideraţie
covariaţia negativă dintre această scală şi Psihotism
şi Lie.
Scala de Optimism corelează negativ cu factorul N.
După cum demonstrează corelaţia (r=-.34; p≤.01),
persoanele pesimiste sunt într-adevăr cele mai
 152
ABCD-M
anxioase, îngrijorate şi au cele mai puternice reacţii
emoţionale de acest tip.
Deşi extraversia scade riscul adicţiei sau al
manifestării de comportamente deviante, tabelul
de corelaţii demonstrează că o viziune pesimistă
are cele mai mari şanse să determine conduite
deviante, fie în direcţia dependenţei de substanţe
(r=-.37; p≤.01), fie în cea a actelor criminale (r=-
.37; p≤.01).
Maturitate. Nu putem să nu remarcăm faptul că
dimensiunea Maturitate corelează negativ cu mai
toate scalele EPQ.
După cum demonstrează corelaţiile prezentate
în tabel, dimensiunea Maturitate, caracterizând
indivizii capabili de o centrare sănătoasă pe scopuri,
relaţii, control moral şi încredere în sine şi în ceilalţi,
corelează negativ, în totalitatea aspectelor aferente
ei, cu Psihotismul, ceea ce relevă lipsa manifestărilor
ostile, agresive (inclusiv verbale), lipsa plăcerii de
a-i pune pe cei din jur într-o lumină proastă sau a
atracţiei pentru lucrurile stranii şi neobişnuite. De
asemenea, Maturitate mai înseamnă lipsa adicţiilor,
indiferent prin prisma cărei trăsături ce compune
această dimensiune privim lucrurile, după cum
relevă corelaţiile negative ce se stabilesc între scalele
maturităţii şi factorul Adicţie.
De asemenea, Maturitatea înseamnă sentimentul
siguranţei, stabilitate emoţională, reacţii adecvate
la situaţiile cu care se confruntă individul, atâta
timp cât se referă la aspecte cum ar fi: prietenie,
centrată pe acomodarea cu ceilalţi (r=-.24; p≤.05),
forţa inhibiţiei, controlul asupra emoţiilor negative
şi asupra tendinţelor egocentrice (r=-.30; p≤.01),
forţa eului, stabilitatea şi maturitatea acestuia (r=-
.21; p≤.05).
Un ultim aspect al maturităţii este relevat de
corelaţiile negative cu scala de Criminalitate a EPQ.
Deşi negarea atitudinilor de rebeliune specifică
adaptării ar trebui să stabilească la rândul ei o
corelaţie negativă semnificativă cu Criminalitatea,
acest lucru nu se întâmplă, ceea ce poate însemna că
a comite acte criminale ţine în bună parte de alegere,
nu doar de anumite tendinţe.
Agreabilitate. Singura dimensiune cu adevărat
relevantă pentru Agreabilitate o constituie
Psihotismul. După cum demonstrează corelaţiile
prezentate în tabel, o persoană agreabilă este, în
mod esenţial, lipsită de tendinţe ostile, apropiată şi
caldă în relaţiile cu cei din jur, adaptabilă şi perfect
capabilă să se integreze în diverse grupuri, fără
manifestări agresive şi care percepe corect riscurile
şi pericolul.
Conştiinciozitate. Corelaţiile din tabel sugerează că
indivizii anxioşi, îngrijoraţi, cu fluctuaţii emoţionale
şi deseori deprimaţi, care de multe ori reacţionează
inadecvat la situaţiile cu care se confruntă (trăsături
relevate de scorurile mari obţinute la factorul N) şi
care prezintă riscuri ridicate de a deveni dependenţi
de substanţe, sau care sunt deja, nu pot fi, în nici
 153
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
un caz, caracterizaţi prin adjectivul „conştiincios”.
Ceva mai mari şanse de a se regăsi printre cei
conştiincioşi au cei care contribuie la creşterea ratei
infracţionalităţii.
În schimb, voinţa, perseverenţa (r=.20; p≤.05),
spiritul de perfecţiune (r=.21; p≤.05) şi auto-
disciplina (r=.20; p≤.05) sunt trăsături esenţiale
pentru ca o persoană să poată fi regăsită în descrierile
aferente Conştiinciozitîţii.
Deşi toate scalele acestei dimensiuni corelează
negativ cu scala de Minciună, observăm că Auto-
disciplina este cea care reduce predispoziţia la
disimulare sau chiar la distorsiuni neintenţionate
ale realităţii (r=-.29; p≤.01).
Autoactualizare. Scalele EPQ care au capacitatea
de a releva manifestări deviante (scala de Minciună,
Adicţie şi Criminalitate) semnalează în mod
evident indivizii care constituie exact opusul a ceea
ce am numi persoane interesate de autoactualizare.
Aşadar, dorinţa de a evolua, de a se perfecţiona, de
a-şi îmbunătăţi performanţele, aparţine persoanelor
cu slabe tendinţe spre înfăptuirea de acte deviante,
dar nu neapărat. Ele trebuie să manifeste un interes
vădit de a înţelege, de a descoperi înţelesurile din
spatele aparenţelor, de a distinge nuanţele.
Pe de altă parte, Creativitatea, deşi nu induce
predispoziţia la a distorsiona realitatea sau la a
disimula, până la a acunde intenţionat adevărul şi
a prezenta realităţi false (r=-.35; p≤.01), prezintă
totuşi o covarianţă cu adicţia (r=.23; p≤.05) saucu
actele criminale (r=.22; p≤.05); acest aspect este
concordant cu asocierea frecventă între creativ şi
incapacitatea de a se integra în reguli fixe.
Mai notăm că Independenţa se asociază într-o
anumită măsură cu Extraversiunea (r=.20; p≤.05)
şi cu lipsa emoţiilor anxioase şi a exagerării reacţiilor
emoţionale (r=-.20; p≤.05), în timp ce face posibilă
perceperea corectă a realităţii şi prezentarea ei într-
o formă de asemenea reală (r=-.25; p≤.05).
Psihotismul este încă o trăsătură capabilă să
înfrâneze demersurile făcute de individ în direcţia
Autoactualizării, dar acest lucru este cel mai evident
în cazul persoanelor tolerante: riscul ca acestea să fie
ostile, să aibă preferinţe pentru lucrurile stranii sau
neobişnuite sau să nu fie capabile să devină parte
dintr-un grup este cel mai scăzut (r=-.26; p≤.05).
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele IVE,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 39
(54.93%) de sex masculin si 32 (45.07%) de sex
feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=32.35, SD=12).
Extraversiune. Pentru chestionarul de impulsivi-
tate IVE, scalele ABCD-M care măsoară extraver-
siunea nu par foarte relevante. Singurele corelaţii
semnificative care apar nu fac decât să sublinieze un
aspect deja bănuit: Spiritul de aventură corelează
 154
ABCD-M

Tabelul 5.13. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele IVE pra pericolului, ci din cantitatea mare de energie de
(N=71)
care individul dispune şi de credinţa lui că şansele ca
Scalele ABCD-M Scalele IVE ceva rău să se întâmple sunt foarte mici.
Imp Vent Emp
E1-Activism .16 .38 -.01
E2-Optimism .10 .20 -.13 Maturitate. Pe această dimensiune, ce se referă
E3-Umor -.02 .06 -.01 la centrarea sănătoasă pe scopuri, relaţii, control
E4-Abilitate interpersonală .04 .07 .16 moral şi încredere în sine şi în ceilalţi, notăm că
E5-Afirmare personală -.10 -.04 -.17
Impulsivitatea constituie apanajul imaturităţii,
M1-Respect -.03 -.02 .22
M2-Adaptare -.10 .03 -.06 observaţie ce derivă din corelaţiile negative cu toate
M3-Prietenie -.02 .06 .16 scalele Maturităţii din ABCD-M, dar mai ales al
M4-Forta inhibiţiei -.21 .23 -.01 indivizilor incapabili să îşi controleze emoţionalitatea
M5-Forţa eului -.07 .13 .18 egocentrică (r=.,21; p≤.05). În schimb, s-ar părea că
A1-Altruism -.08 -.12 .26
cei cu spirit de aventură sunt cei mai capabili să îşi
A2-Romantism -.02 -.08 .08
A3-Caldură afectivă .10 .06 .21 ţină în frâu emoţiile, mai ales pe cele negative (r=.23;
A4-Empatie -.01 -.14 .36 p≤.05), ceea ce ar demonstra că ei sunt conştienţi de
A5-Onestitate -.08 .10 .20 limite şi capabili să facă ceea ce trebuie, rămânând
C1-Voinţă, perseverenţă .04 .26 -.07
raţionali chiar şi în situaţii-limită.
C2-Spirit de perfecţiune -.25 -.04 -.13
C3-Raţionalitate .14 .14 .09
C4-Planificare -.06 .12 -.15 Respectul, descriind atitudinile deschise, generoase
C5-Auto-disciplină -.29 -.24 -.15 şi binevoitoare, este caracteristica tipică empaticilor
AC1-Aprofundare .03 -.07 -.11 (r=.22; p≤.05), ceea ce nu miră pe nimeni în măsura
AC2-Toleranţa .25 .13 .18
în care aceştia îi tratează pe cei din jur aşa cum şi-ar
AC3-Rafinare -.03 -.07 .16
AC4-Independenţa -.01 .10 -.14 dori ei înşişi să fie trataţi.
AC5-Creativitate -.03 -.16 -.10
Notă: Abrevierile scalelor IVE au următoarea semnificaţie: Imp
– Impulsivitate, Vent – Spirit de aventură, Emp – Empatie.
Agreabilitate. Pentru aproape toate faţetele
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01. Agreabilităţii, Empatia constituie trăsătura cea mai
relevantă. Impulsivitatea însă, deşi nu stabileşte
corelaţii puternice cu acestea, se dovedeşte a fi unul
pozitiv cu Activismul (r=.38; p≤.01) şi cu Optimis- dintre factorii care scad agreabilitatea: un individ
mul (r=.20; p≤.05). Cu alte cuvinte, plăcerea de a care pierde controlul asupra propriilor emoţii scade
înfrunta riscuri care fac existenţa mai palpitantă nu în ochii celor din jur, spre deosebire de cel capabil să
vine din teribilism sau dintr-o percepţie greşită asu- se pună în locul acestora, să le înţeleagă trăirile.
 155
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
Conştiinciozitate. Scalele chestionarului de im-
pulsivitate IVE nu par să-şi demonstreze relevanţa
pentru dimensiunea Conştiinciozitate. Cu excepţia
Auto-disciplinei, faţetă care, conform aşteptărilor
corelează negativ cu impulsivitatea (r=-.29; p≤.01)
şi cu spiritul de aventură (r=-.24; p≤.05), celelalte
corelaţii semnificative care apar sunt mai degrabă
rezultatul întâmplării. Astfel, dimensiunea Conşti-
inciozitate nu poate fi pusă în lumină prin studierea
nivelului de impulsivitate a unui individ.
Autoactualizare. Pe baza corelaţiilor prezentate
în tabel, putem susţine că impulsivitatea nu
constituie o trăsătură tipică celor interesaţi să se
autoperfecţioneze. Remarcăm o covarianţă între
Toleranţă şi scalele IVE, care pare să consfirme
modul deschis, noninterpretativ şi realist de a privi
lucrurile specific celui „tolerant”.
Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI
Chestionarul Psihologic California (California Psy-
chological Inventory, Gough, 1982, 1996, 2005) este
considerat a fi unul dintre cele mai puternice ches-
tionare de personalitate din lume. În acest studiu a
fost administrat sub forma sa de 260 de itemi, care
acoperă 20 de scale structurale, trei scale vectoriale
şi un număr variabil de scale secundare, din care au
fost reţinute pentru prezentul studiu 15.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele CPI,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care 39
(54.17%) de sex masculin si 33 (45.83%) de sex
feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=34.44, SD=11.84).
Extraversiune. Corelaţiile faţetelor Extraversiei din
ABCD-M cu scalele CPI sunt foarte convingătoare.
Vom menţiona pe scurt aici câteva din cele mai
interesante corelaţii. Astfel, este principial corect
faptul că faţetele extraversiei corelează puternic cu
scalele CPI din gruparea de scale sociale. Amintim în
acest sens corelaţiile mari şi semnificative din punct
de vedere statistic între Activism şi Dominanţă
(r=.31; p≤.01), Capacitate de statut (r=.26;
p≤.05), Sociabilitate (r=.27; p≤.05), Acceptare de
sine (r=.33; p≤.01) etc. Faţeta Afirmare personală
din ABCD-M are corelaţii interesante, este de
menţionat în special corelaţia mare, cu puternic
caracter valdiaţional, pe care această faţetă o are cu
scala Capacitate de statut (r=.48; p≤.01), precum
şi cea demonstrată cu scala Prezenţă socială (r=.44;
p≤.01).
Există de asemenea unele corelaţii ale faţetelor
Extraversiei în afara grupajului de scale sociale.
De exemplu Activismul corelează puternic negativ
cu prima scală vectorială (r=-.37; p≤.01) şi
cu Autocontrolul (r=-.31; p≤.01), pozitiv cu
Creativitatea (r=.31; p≤.01). Prima scală vectorială,
care este o expresie sublimată a continuumului
extraversie-introversie are în general corelaţii foarte
convingătoare cu toate faţetele Extraversiei din
Tabelul 5.14. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele CPI (N=72)
Scalele Scalele ABCD-M
CPI E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
Do .31 .14 .12 .27 .33 .07 .13 .20 .14 .08 .17 -.03 .21 .21 -.10 .00 -.11 -.07 -.14 -.09 -.01 .16 -.09 .08 .02
Cs .26 .25 .24 .15 .48 .25 .11 .16 .02 -.04 .18 .18 .18 .35 .18 .08 .03 .08 -.13 -.10 .19 .22 .13 .33 .20
Sy .27 .29 .24 .24 .34 .17 .08 .23 -.04 .00 .19 .17 .30 .23 .13 .18 -.06 -.01 -.02 -.29 .17 .04 .07 .21 .15
Sp .25 .26 .24 .29 .44 .42 .25 .13 -.27 -.06 .05 .19 .10 .30 .25 .16 .18 .07 -.02 -.26 .35 .13 .16 .34 .19
Sa .33 .22 .16 .23 .38 .14 .20 .20 .12 -.07 .25 .11 .19 .26 -.03 .09 -.02 -.04 -.11 -.19 .18 .12 .08 .18 .12
In .26 .07 .09 .19 .26 .05 .07 .23 .19 .17 .11 .08 .18 .21 .00 -.01 .02 -.03 -.15 .01 .00 .25 .01 .04 .05
Em .25 .04 .11 .22 .36 .26 .27 .18 -.05 -.03 .08 .14 .07 .40 .12 .01 .20 .01 -.17 -.08 .12 .18 .01 .23 .18
Re -.08 -.08 -.15 -.12 -.21 -.08 -.16 .04 .38 .18 .13 -.03 .12 .07 -.14 -.04 -.06 .03 -.10 .22 -.09 .02 -.04 -.01 -.08
So .00 .07 -.04 .05 -.16 .01 -.03 .13 .22 .27 .01 -.11 -.04 .11 .04 .15 -.05 .15 -.06 .22 .13 .22 .15 .06 -.09
Sc -.31 -.20 -.20 -.27 -.34 -.22 -.28 .03 .40 .14 -.12 -.14 -.08 -.15 -.10 -.02 -.07 .03 .04 .38 -.21 .05 -.11 -.18 -.19
Gi -.15 -.06 -.07 -.11 -.15 -.06 -.15 .16 .39 .20 -.11 -.17 .04 .00 -.10 .06 -.09 .05 .01 .24 -.17 .12 -.10 -.07 -.20
Cm .16 .23 .05 .09 -.05 .20 .09 .02 .09 .06 .08 .02 .05 .19 .14 .12 .08 .22 -.05 .02 .27 -.13 .08 .16 .20
156

Wb .06 .30 .08 .10 .09 .27 .04 .17 .14 .26 .10 -.10 .08 .21 .14 .22 .01 .11 .00 .08 .20 .21 .13 .23 .03
ABCD-M

To .11 .14 .05 -.01 .14 .37 .05 .16 .17 .25 .17 .13 .19 .32 .19 .09 .05 .12 -.13 .08 .17 .28 .07 .22 .02
Ac -.09 -.02 -.02 .05 -.08 .00 -.12 .19 .30 .15 .03 -.14 .25 .23 -.09 .09 -.03 .11 .06 .03 -.06 .14 .02 .07 -.07
Ai .10 .01 -.02 -.04 .28 .13 .03 .07 .06 -.06 -.02 .08 .11 .13 .05 .06 .05 .18 -.14 .02 .10 .21 .02 .25 .21
Cf .25 .13 .06 .15 .31 .26 .11 .23 .12 .09 .16 .07 .13 .35 .13 .11 .14 .20 -.14 .01 .25 .20 .19 .32 .16
Is .20 .06 .02 .04 .24 .08 .11 .06 .03 .02 .06 .02 .07 .17 .12 .06 -.05 .23 -.07 -.01 .17 .18 .04 .15 .12
Fx .13 .08 .00 -.15 .16 .05 .11 -.19 -.26 -.09 .05 .11 .06 -.17 .06 -.03 .01 -.06 -.10 -.21 .07 -.09 -.08 .02 .23
Sn -.23 -.25 -.07 -.20 -.34 -.41 -.14 -.25 -.05 -.13 -.29 -.15 -.24 -.36 -.11 -.14 -.06 .04 .04 .09 -.17 -.12 .00 -.21 -.17
Mp .15 .21 .10 .05 .26 .29 .06 .22 .24 .14 .17 .07 .14 .40 .10 .17 .02 .13 -.06 .04 .08 .29 .06 .29 .03
Wo .09 .10 .05 .05 -.07 .19 .04 .09 .20 .17 .04 .05 .05 .23 .18 .19 .10 .15 .04 .15 .13 .12 .10 .22 .01
CT .31 .19 .09 .04 .26 .20 .14 -.04 -.13 -.05 .24 .11 .22 .12 .03 .08 -.03 -.13 -.28 -.22 .12 .16 -.05 .23 .29
Lp .23 .23 .10 .20 .30 .11 .06 .26 .17 .09 .13 .02 .24 .30 -.02 .10 -.07 .02 -.11 -.03 .07 .22 .01 .14 .11
BMs .35 .25 .11 .20 .36 .18 .10 .17 .12 .07 .24 .01 .28 .25 -.03 .14 -.07 -.07 -.09 -.12 .08 .19 -.05 .22 .11
BFm -.15 -.02 -.11 -.11 -.31 -.23 -.26 -.14 .21 -.03 -.12 -.22 .02 -.22 -.10 .11 -.05 .06 .09 .05 -.04 .03 .02 -.07 -.08
Anx -.15 -.06 .07 .00 -.14 -.16 -.01 -.14 -.19 .08 -.14 -.06 -.06 -.24 -.07 -.17 -.12 .09 -.01 -.16 -.12 -.01 -.03 -.23 -.13
Tabelul 5.14. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele CPI (N=72) (continuare)

Scalele Scalele ABCD-M

CPI E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
Leo .08 .18 .16 .18 .07 .07 -.05 .09 .19 .15 .21 .01 .22 .14 .00 .08 -.05 .09 -.06 .04 .01 .31 -.01 .08 -.16
Nar .36 .09 .28 .43 .38 .18 .29 .05 -.27 -.21 .20 .20 .08 .23 .11 -.06 .16 -.08 -.06 -.29 .26 .08 .19 .19 .19
v1 -.37 -.23 -.28 -.45 -.46 -.32 -.31 -.18 .12 .03 -.19 -.10 -.15 -.32 -.04 -.02 -.09 .03 .07 .28 -.12 -.16 -.05 -.25 -.03
v2 -.16 -.01 -.02 .07 -.18 -.05 -.07 .25 .33 .17 .05 -.11 -.03 .12 -.06 .00 -.10 .04 .02 .21 -.06 .10 .06 -.12 -.26
v3 .15 .14 -.13 -.15 .07 .27 .13 .04 .20 .12 .08 .10 .11 .16 .03 .09 .01 .01 -.11 .20 .04 .13 -.16 .12 .02
Ami -.03 .06 -.08 .01 -.10 .16 .03 .06 .30 .26 -.06 -.12 -.02 .18 .06 .22 .03 .16 .10 .19 .09 .18 .11 .19 -.07
Tm .16 .09 -.02 .14 .16 .03 -.01 .13 .25 .28 -.05 -.13 .17 .15 -.12 .09 -.10 .13 -.09 -.03 .00 .23 -.05 .10 -.07
DSd .10 .13 .10 .16 .10 .17 .07 .35 .18 -.04 .11 .06 .15 .39 .14 .25 .12 .12 -.02 .07 .15 .16 .26 .20 .08
DAc .04 -.13 -.07 .08 -.03 -.04 .17 .09 -.20 -.19 .05 .09 -.12 .09 .01 .02 .16 -.17 .05 -.16 .05 -.14 .05 -.01 -.06
Hos -.06 -.19 .10 .06 -.07 -.27 .00 -.10 -.33 -.21 -.10 -.06 -.16 -.20 -.01 -.05 .05 -.05 .05 -.16 .03 -.25 .03 -.17 .00
FF .11 .13 -.02 .03 .15 -.01 -.02 .01 .11 .11 .04 -.14 .17 .12 -.09 .05 -.24 .05 -.02 .04 -.04 .15 -.04 .10 .06
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 158
ABCD-M
ABCD-M. La fel se întâmplă şi cu scala Sensibilitate,
sugerând în acest fel valori mai masculine şi active la
persoanele cu extraversie ridicată.
Maturitate. Faţetele factorului Maturitate au une-
le legături cu valenţe de validare, cu scalele CPI.
Menţionăm în acest sens legătura dintre Adaptare
şi prima scală vectorială (r=-.31; p≤.01), care su-
gerează un nivel ceva mai bun de adaptare pentru
extraverţi. De asemenea este interesantă legătura
dintre Prezenţa socială şi Forţa inhibiţiei (r=-.27;
p≤.05), care sugerează un autocontrol mai bun la
persoanele lipsite de prezenţă socială; acest fapt este
consonant cu latura punitivă pe care o denotă sco-
rurile Prezenţei sociale. Forţa inhibiţiei are de ase-
menea o corelaţie mare cu Autocontrolul (r=.40;
p≤.01) şi cu Responsabilitatea (r=.38; p≤.01), care
este şi ea o măsură a autocontrolului şi meticulozi-
tăţii, precum şi a internalizării normelor, precum şi
cu a doua scală vectorială (r=.33; p≤.01), care este
o măsură a aderenţei la normă. Forţa inhibiţiei şi
Forţa eului au ambele corelaţii negative semnificati-
ve cu Ostilitatea din CPI (r=-.33; p≤.01, respectiv
r=-.21; p≤.05). În general, scalele Maturităţii sunt
aşadar scale care denotă autocontrolul şi orientarea
spre normă.
Agreabilitate. Agreabilitatea corelează cu unele
dintre scalele CPI care sunt concordante cu sensul
acesteia. Remarcăm corelaţiile mari pe care scala
Empatie din ABCD-M le are cu scalele Empatie
(r=.40; p≤.01), Capacitate de Statut (r=.35; p≤.01)
şi Potential managerial (r=.40; p≤.01) din CPI.
Conştiinciozitate. Aşa cum era de aşteptat, faţete-
le Conştiinciozităţii au corelaţii mari cu acele scale
ale CPI care se concentrează pe concepte similare.
De exemplu, scala Auto-control din ABCD-M co-
relează puternic cu Autocontrolul din CPI (r=.38;
p≤.01), dar şi cu Responsabilitatea (r=.22; p≤.05)
şi cu Socializarea (r=.22; p≤.05).
Autoactualizare. Corelaţiile dintre scalele CPI şi
faţetele Autoactualizării, măsurate de ABCD-M
sunt semnificative pentru componentele atitudinilor
generative. Cu valoare de validare pentru scale ale
ABCD-M, corelaţia pozitivă a scalei Creativitate cu
scala Temperament creativ a CPI (r=.29; p≤.01),
corelaţia pozitivă dintre Independenţa măsurată
de ABCD-M şi Realizarea prin independenţă din
CPI (r=.25; p≤.05), corelaţia pozitivă dintre scalele
omonime, numite Toleranţă, din cele două teste
(r=.28; p≤.01) etc.
Corelaţii cu indicatori de personalitate.
NPQ
NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire, Pauno-
nen, Jackson & Ashton, 2004) este un chestionar
de personalitate cu o abordare orgininală. Itemii săi
sunt desene şi nu itemi verbali, dar evaluează cele 17
scale ale testului prin metode standardizate şi prin
raportare la normă. Chestionarul conţine 136 de
itemi, evaluaţi pe o scală Likert de 7 trepte.
Tabelul 5.15. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele NPQ (N=72)
Scalele ABCD-M Scalele NPQ
Ac Af Ag Au Do En Ex Ts Im Nu Or Pl Se Sr Su Un De N E O A C
E1-Activism .30 .17 .18 .02 .42 .26 .43 .22 .15 .23 .28 .26 .24 .36 .00 .32 .02 .24 .41 .30 .09 .39
E2-Optimism .24 .08 .06 .01 .13 -.08 .23 .11 .05 .00 .11 .19 .03 .14 -.17 .16 -.06 -.01 .24 .12 -.11 .16
E3-Umor .18 .10 .07 -.13 .31 .17 .32 .19 .08 -.01 .03 .05 .13 .14 -.04 .24 .01 .07 .23 .16 -.04 .18
E4-Abilitate interpersonală .17 .16 .06 .29 .30 .18 .09 .21 .17 .29 .22 .07 .24 .11 .10 .20 .01 .13 .15 .34 .31 .28
E5-Afirmare personală .44 .14 .26 -.18 .44 .26 .31 .16 .09 .10 .36 .26 .14 .40 .17 .37 .15 .37 .33 .19 .10 .44
M1-Respect .15 .23 -.23 .21 .09 .08 -.08 -.16 -.10 .29 .17 .01 .19 .11 -.11 .06 -.24 .00 .06 .11 -.14 .14
M2-Adaptare .26 .14 .12 -.01 .32 .27 .26 .15 .13 .22 .28 .08 .24 .26 .13 .36 .05 .25 .23 .28 .12 .37
M3-Prietenie .16 .29 -.13 .08 .00 -.04 -.02 -.04 .04 .34 .11 .05 .12 -.02 .03 -.05 -.04 .00 .13 .04 .09 .11
M4-Forta inhibiţiei .25 .06 -.25 .13 -.04 .00 -.10 -.14 -.16 .31 .23 -.07 .19 -.19 .10 .13 -.10 -.06 -.06 .12 .03 .14
M5-Forţa eului .15 .26 -.01 .17 .30 .04 .19 -.09 .07 .20 .14 .13 .24 .18 .05 .17 .06 .15 .26 .19 .02 .17
A1-Altruism .02 .22 -.21 .01 .09 .19 -.01 -.20 -.33 .06 .20 -.05 .20 .03 -.17 .16 -.27 -.08 .06 .08 -.23 .07
A2-Romantism -.16 .25 -.21 .18 -.04 .20 -.05 -.16 -.08 .11 .10 -.10 .21 -.12 -.05 -.01 -.18 -.11 .03 .08 -.24 .04
A3-Caldură afectivă .07 .33 .03 .24 .12 -.04 .05 -.02 .04 .25 -.03 .25 .29 -.13 .22 .07 .00 .05 .27 .21 .22 .01
159

A4-Empatie .27 .33 .02 -.02 .09 .19 -.04 .00 .00 .18 .25 .16 .35 .19 .01 .18 -.06 .13 .19 .19 .01 .29
A5-Onestitate .13 .26 -.23 .07 -.01 .06 -.10 -.10 -.03 .35 .21 -.04 .39 -.10 -.04 .10 -.24 -.09 .03 .17 .06 .17
C1-Voinţă, perseverenţă .33 .17 .05 .40 .05 -.06 .00 .34 .13 .42 .16 .27 .28 .12 .39 .11 -.02 .32 .20 .40 .45 .21
C2-Spirit de perfecţiune .27 .23 -.03 -.11 .29 .27 .09 -.04 -.11 .21 .42 .11 .22 .33 .07 .24 -.08 .26 .19 .13 -.03 .35
C3-Raţionalitate .09 .12 .03 -.11 .06 .14 .06 -.18 -.15 .09 .26 -.04 .10 .16 -.13 .17 -.08 .03 .06 .01 -.17 .15
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C4-Planificare .26 .09 -.11 -.10 .10 .26 -.06 -.10 -.31 .01 .28 .00 .22 .15 -.03 .27 -.24 .08 .01 .12 -.17 .22
C5-Auto-disciplină .11 .07 -.09 -.15 .03 -.10 -.01 -.29 -.26 .22 .29 -.14 .16 .15 .04 -.05 -.04 .12 -.04 -.11 -.06 .06
AC1-Aprofundare .16 .21 -.23 -.01 .11 .28 .01 -.02 -.04 .30 .30 -.08 .29 .07 -.18 .29 -.31 -.06 .05 .21 -.17 .30
AC2-Toleranţa -.02 .22 -.35 -.06 -.15 -.07 -.30 -.23 -.25 .21 .09 -.09 .31 -.11 -.12 -.01 -.30 -.14 -.11 .01 -.06 -.06
AC3-Rafinare .23 .22 -.20 .24 .00 .13 -.16 -.06 .06 .41 .17 -.07 .27 -.21 .19 .36 -.26 -.02 -.03 .30 .19 .23
AC4-Independenţa .05 .09 -.03 .34 .21 .15 .29 .10 .14 .02 -.11 .07 .15 -.12 -.29 .19 .02 -.26 .22 .28 -.11 .08
AC5-Creativitate .20 .08 .13 .12 .34 .19 .29 .20 -.01 .01 .14 .33 .34 .25 -.03 .26 -.02 .15 .33 .34 .09 .21
Notă: Abrevierile scalelor NPQ au următoarea semnificaţie: Ac - Realizare, Af - Afiliere, Ag - Agresiune, Au - Autonomie, Do - Dominanta, En - Rezistenta, Ex - Exhibitie, Ts - Cautarea
aventurii, Im - Impulsivitate, Nu - Altruism, Or - Ordine, Pl - Joaca, Se - Senzorialitate, Sr - Recunoastere sociala, Su - Nevoia de ajutorare, Un - Intelegere, De - Devianta, N - Nevrotism, E
- Extraversie, O - Deschidere, A - Agreabilitate, C - Conştiinciozitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 160
ABCD-M
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NPQ,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care
27 (37.5%) de sex masculin si 45 (62.5%) de sex
feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
(m=33.15, SD=11.6).
Extraversiune. Având în vedere numărul mare de
corelaţii semnificative care se stabilesc între scalele
Extraversiunii şi scalele NPQ, se poate afirma că este
posibilă obţinerea unei cantităţi mari de informaţii
folosind cele două teste, NPQ şi ABCD-M. Mai
remarcăm faptul că toate corelaţiile semnificative
care apar, indiferent la ce prag de probabilitate,
sunt pozitive, ceea ce este util în măsura în care
se folosesc cele două teste în paralel, informaţiile
obţinute cu ajutorul unuia dintre ele putând fi
completate cu ajutorul celuilalt, prezenţa unei
trăsături neexcluzând alta.
Aşadar o persoană energică, activă şi dinamică,
centrată pe afirmarea persoanlă, după cum demon-
strează corelaţiile din tabel, pare să facă parte din
specia învingătorilor: nu numai că este orientată
spre scopuri şi ar face orice este necesar pentru atin-
gerea lor, dar dispune şi de trăsăturile care ar aju-
ta-o în acest sens – rezistenţă, încredere în sine şi
în propriile forţe, plăcerea de a trăi aventura şi de a
căuta provocarea, dar şi capacitatea de a–i influenţa
pe cei din jur, cu atât mai pregnantă cu cât acest gen
de indivizi ştiu să se facă plăcuţi, sunt deschişi şi co-
municativi şi dispun de un simţ al umorului foarte
bine dezvoltat.
Deşi optimismul şi simţul umorului nu fac parte
dintre faţetele-cheie pe care le putem pune în lumină
cu ajutorul NPQ, celelalte aspecte ale Extraversiunii
îşi demonstrează relevanţa.
Maturitate. Cu ajutorul NPQ, această dimensiune
este surprinsă pe mai multe niveluri: mai întâi,
aşa cum ne arată corelaţiile, Maturitate înseamnă
dobândirea de către individ a capacităţii de a se
subordona unui scop şi de a face demersuri în
sensul atingerii acestuia, chiar dacă este unul pe
termen lung, care necesită efort susţinut, răbdare şi
perseverenţă, remarcă obţinută pe baza corelaţiilor
cu scala de Reuşită.
În al doilea rând, Maturitate presupune acele abilităţi
ale individului care îl ajută să devină parte dintr-un
grup, să se afilieze acestuia şi nu numai atât, să arate
implicare personală, chiar capacitatea de a avea grijă
de membrii acelui grup. Cu alte cuvinte, maturitate
înseamnă abandonarea lui „eu” în favoarea lui „noi”,
observaţie derivată din analiza corelaţiilor cu scala
de Afiliere şi Altruism.
Nu în ultimul rând, Maturitatea înseamnă interese
multiple, nuanţate, dar care susţin totodată
autonomia individului, după cum arată corelaţiile
cu scala de Senzorialitate.
A ţine sub control tendinţele agresive şi în general
deviante constituie de asemenea un semn de
Maturitate.
 161
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
Agreabilitate. Corelaţiile pozitive puternice din-
tre scala de Afiliere a NPQ şi scalele dimensiunii
Agreabilitate din ABCD-M sugerează faptul că o
persoană agreabilă este în mod necesar o persoană
cu un comportament cald, sociabil, care caută relaţii
umane apropiate, care regăseşte plăcere din compa-
nia celorlalţi, motiv pentru care depune eforturi ac-
tive pentru a o căuta. În acelaşi timp, un astfel de in-
divid manifestă comportamente altruiste, provenite
din grija faţă de cei din jur, corelaţiile cu scala de Al-
truism demonstrând această idee. De altfel, nici nu
ar trebui să fim surprinşi: considerăm că o persoană
este agreabilă, general vorbind, dacă observăm la ea
capacitatea şi dispoziţia de a fi alături de semenii săi
nu doar atunci când acestora le e bine, ci şi atunci,
sau mai ales atunci când trec prin momente dificile.
În plus, un individ agreabil tinde să manifeste inte-
rese variate pentru domenii multiple, să fie sensibil
şi să vibreze la manifestări artistice. Acest lucru de-
monstrează o sensibilitate la care oamenii nu rămân
indiferenţi şi care îl ajută pe individul în cauză să
câştige simpatia celor din jur.
Corelaţiile negative dintre scalele Agreabilităţii şi
scala de Devianţă, sprijină ideea că devianţa, fie ea
sub forma originalităţii, nu creşte şansele individului
de a fi considerat agreabil, lucru care iarăşi era de
aşteptat: tindem să respingem ceea ce iese din tipar
sau nu respectă anumite aşteptări pe care le avem.
Conştiinciozitate. Din tabel, remarcăm că a di-
mensiunea Conştiinciozitate corelează, deloc sur-
prinzător, cu scala de Reuşită a NPQ, un indiciu că
nu e suficient să ai abilităţile necesare pentru a reuşi,
ci mai este nevoie şi de Perseverenţă şi capacitatea
de a-ţi urmări neobosit scopurile, până când acestea
sunt atinse.
În accepţiunea dată de ABCD-M conştiinciozităţii,
aceasta presupune definirea şi urmărirea scopurilor,
hotărâre, voinţa formată. Un aspect la care ar trebui
să reflectăm îl constituie faţeta socială a acestei
trăsături: corelaţiile cu unele scale ale NPQ, cum ar fi
Altruismul, Înţelegerea, Recunoaşterea, semnalează
o componentă interpersonală pe care nu o putem
ignora. Putem afirma că a fi conştiincios presupune
şi o responsabilitate a individului în faţa grupului de
apartenenţă, probabil în virtutea imaginii de sine pe
care o prezintă în faţa acestuia.
Poate şi pe baza acestei componente sociale, consta-
tăm lipsa impulsivităţii din trăsătura conştiinciozi-
tate, precum şi a autonomiei sau a căutării aventu-
rii.
Autoactualizare. Autoactualizarea se referă la a fi
animat de un scop transformativ, care corespunde
unor meta-trebuinţe caracterizate în primul rând
prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce sunt
satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia şi
plăcerea de a continua ascensiunea.
Remarcăm importanţa factorului social în acest
proces de perfecţionare a propriei persoane: cei din
jur constituie nu doar publicul, ci şi concurenţa sau
 162
ABCD-M
chiar sursa de energie care ne determină să vrem să
devenim în mod continuu, să nu ne oprim niciodată
să evoluăm.
Pentru anumite componente, cum ar fi Rafinarea
(r=.24; p≤.05) şi Independenţa (r=.34; p≤.01),
Autonomia prezintă o importanţă mai mare decât
în cazul altora. Într-adevăr, Independenţa, alături
de Creativitate, este cea care împinge individul
spre acţiune, spre căutarea de stimuli, inclusiv de
căutarea de situaţii care să îi aducă pe aceşti indivizi
în centrul atenţiei, după cum sugerează coeficienţii
de corelaţie a acestor faţete ale Autoactualizării cu
scala de Exhibiţie.
Un alt segment asupra căruia merită să ne oprim
atenţia îl constituie corelaţiile negative ale factorului
Nevrotism cu dimensiunea Autoactualizare. Evi-
dent, ele nu constituie o surpriză, dar trebuie amin-
tite în măsura în care dependenţa, emotivitatea,
suspiciunea, nevoia de sprijin emoţional din partea
celor din jur nu constituie, în nici un caz, avantaje
atunci când este vorba de evoluţia unui individ, ci
dimpotrivă pot determina stagnarea sau regresul
acestuia.
Revenind la alte trăsături care pot asigura succesul
în procesul de perfecţionare a propriei persoane, re-
marcăm că interesele multiple şi variate par să fie
foarte importante, dar la fel de important este ca
individul să depună efort şi să demonstreze perse-
verenţă în activităţi aferente acestor interese.
Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI
FPI (Freiburger Persönlichkeitsinventar, Fahrenberg,
Hampel & Selg, 2001) este unul dintre cele
mai cunoscute teste de personaliatet utilizate în
România şi unul dintre cele mai competitive astfel
de instrumente rezultate din psihologia europeană.
FPI a trecut de-a lungul timpului printr-un
număr de şapte revizii, iar la prezenta cercetare a
fost utilizată ultima formă a testului, FPI-R, care
conţine 136 de itemi.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele FPI,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 33
(46.48%) de sex masculin si 38 (53.52%) de sex
feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=34.73, SD=12.21).
Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum
este aceasta măsurată de ABCD-M, au legături
interesante cu scalele FPI-R. În primul rând, sunt
vizibile corelaţii pozitive pentru toate cele cinci faţete,
cu Satisfacţia cu viaţa, în special fiind marcante
legăturile acestei dimensiuni cu Activismul (r=.34;
p≤.01), Optimismul (r=.33; p≤.01) şi Abilitatea
interpersonală (r=.32; p≤.01).
Aşa cum era de aşteptat, Afirmarea personală
corelează puternic pozitiv şi cu Orientarea spre
realizare (r=.39; p≤.01), dimensiune a FPI-R care
este relaţionată pozitiv şi cu Activismul, Umorul şi
Abilitatea interpersonală.
 163
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Dorim să menţionăm şi corelaţiile puternice şi În fine, Acuzele somatice au şi ele legături negative
negative ale scalei Inhibiţie din FPI-R cu Activismul cu faţetele Extraversiei: Optimismul (r=-.29;
(r=-.38; p≤.01), Optimismul (r=-.37; p≤.01) şi p≤.01), Abilitatea interpersonală (r=-.28; p≤.01) şi
Abilitatea interpersonală (r=-.27; p≤.05). Activismul (r=-.22; p≤.05).

Tabelul 5.16. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele FPI (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele FPI
LEB SOZ LEI GEH ERR AGGR BEAN KÖRP GES OFF E N
E1-Activism .34 .05 .20 -.38 -.13 .13 -.10 -.22 -.09 .15 .31 -.20
E2-Optimism .33 -.02 -.08 -.37 -.06 -.05 -.27 -.29 -.23 .16 .24 -.32
E3-Umor .20 .01 .20 -.16 .04 .03 .09 -.08 -.14 .15 .28 .01
E4-Abilitate interpersonală .32 .01 .22 -.27 -.01 .12 -.04 -.28 -.04 .07 .35 -.21
E5-Afirmare personală .18 .09 .39 -.10 -.04 -.04 .05 .01 .07 .09 .22 -.14
M1-Respect .14 .12 -.25 -.14 -.01 -.19 -.19 -.17 -.16 .05 .09 -.18
M2-Adaptare .15 -.14 -.03 -.01 -.09 .09 -.28 -.23 -.17 -.01 -.11 -.17
M3-Prietenie .03 .44 -.15 .09 -.17 -.21 -.12 -.07 .14 .01 -.15 -.07
M4-Forta inhibiţiei .16 .05 -.03 .00 -.30 -.13 -.03 -.25 -.08 -.06 .14 -.16
M5-Forţa eului .03 .11 -.09 -.08 -.25 -.06 -.23 -.19 .05 -.01 .06 -.12
A1-Altruism .15 .31 .03 .17 -.10 -.05 .12 -.02 -.03 .03 .04 .04
A2-Romantism .04 .10 -.15 .01 .04 -.09 -.10 -.04 -.33 .20 .02 .01
A3-Caldură afectivă .28 .11 .14 -.11 .01 -.21 -.03 -.14 -.05 .04 .22 -.14
A4-Empatie -.11 -.09 -.02 .06 -.01 .04 -.06 -.13 -.15 .21 -.07 .01
A5-Onestitate .03 -.22 -.25 .02 .00 .09 .00 -.13 -.16 .38 .04 .09
C1-Voinţă, perseverenţă .17 -.04 .35 .11 -.18 .12 .20 -.14 .12 .03 .06 -.02
C2-Spirit de perfecţiune -.02 -.09 .25 .15 .04 .08 .21 -.03 .03 .02 -.03 .07
C3-Raţionalitate .21 -.20 -.07 .21 -.14 .00 .11 -.17 -.11 .17 -.12 -.10
C4-Planificare .16 -.06 -.02 -.01 -.03 .15 -.02 -.10 -.01 .12 -.05 -.15
C5-Auto-disciplină .26 -.06 -.03 .24 -.34 -.27 -.04 -.20 .16 -.13 -.24 -.20
AC1-Aprofundare .28 -.08 .00 -.11 .01 .03 .02 -.08 -.19 .10 -.02 -.10
AC2-Toleranţa .04 .30 -.01 .12 -.31 -.31 -.15 -.06 .10 -.30 -.14 -.12
AC3-Rafinare .13 -.08 -.13 .03 -.12 .21 -.01 -.02 -.08 .21 -.02 .00
AC4-Independenţa .30 -.20 .09 -.04 -.13 .09 -.08 -.24 -.10 .09 .12 -.17
AC5-Creativitate .20 -.01 .21 -.12 -.03 -.06 .13 -.15 -.11 .18 .24 -.06
Notă: Abrevierile scalelor FPI au următoarea semnificaţie: LEB - Satisfacţie cu viaţa, SOZ - Orientare socială, LEI - Orientare spre realizare, GEH
- Inhibiţie, ERR - Excitabilitate, AGGR - Agresivitate, BEAN - Solicitare, KORP - Acuze somatice, GES - Probleme de sănătate, OFF - Sinceritate, E
- Extraversiune, N - Emoţionalitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 164
ABCD-M
Maturitate. Sunt prezente câteva covarianţe care
au valoare de validare pentru scalele ABCD-M.
Menţionăm corelaţia dintre Prietenie şi Orientare
socială (r=.44; p≤.01), legătura dintre Forţa
inhibiţiei şi Excitabilitate (r=-.30; p≤.01), legătura
dintre Forţa eului şi Inhibiţie (r=-.25; p≤.05),
precum şi corelaţia dintre Adaptare şi Solicitare
(r=-.28; p≤.01) sau Adaptare şi Acuze somatice
(r=-.23; p≤.05).
Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii din ABCD-
M denotă doar câteva corelaţii interesante cu scalele
FPI-R; astfel, menţionăm cu valoare de validare,
corelaţia negativă puternică între Romantism şi
percepţia asupra propriei stări de sănătate fizică (r=-
.33; p≤.01), corelaţia de asemenea negativă între
Căldura afectivă şi Agresivitate (r=-.21; p≤.05)
şi corelaţia pozitivă dintre Altruism şi Orientarea
socială (r=.31; p≤.01).
Conştiinciozitate. Faţetele Conştiinciozităţii din
ABCD-M au câteva corelaţii interesante cu scalele
FPI-R: Autodisciplina corelează puternic negativ cu
Excitabilitatea (r=-.37; p≤.01) şi cu Agresivitatea
(r=-.27; p≤.05), iar Raţionalitatea corelează pozitiv
cu Satisfacţia (r=.21; p≤.05) şi Inhibiţia (r=.21;
p≤.05) şi negativ cu Orientarea socială (r=-.20;
p≤.05).
Autoactualizare. Faţetele autoactualizării demon-
strează unele corelaţii cu valoare de validare cu
scalele FPI-R. Sunt de menţionat corelaţiile mari
şi pozitive dintre Toleranţă şi Orientare socială
(r=.30; p≤.01), dintre Independenţă şi Satisfacţie
(r=.30; p≤.01) sau dintre Aprofundare şi Satisfac-
ţie (r=.28; p≤.01).
De asemenea sunt vizibile unele corelaţii negative
puternice, de exemplu o corelaţie normală şi aşteptată,
care confirmă semnificaţia scalei Independenţă din
ABCD-M, sau între Independenţă în Orientare
socială (r=-.20; p≤.05), dintre Toleranţă şi
Excitabilitate (r=-.31; p≤.01).
Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI
AMI (Achievement Motivation Inventory, Schuler,
Thornton & Frintrup, 2004) este un chestionar mai
degrabă recent, exponent al psihologiei europene.
AMI umple un gol semnificativ în psihodiagnostic,
concentrându-se cu cei 170 de itemi şi cele 17
scale ale scale asupra registrului motivaţiei pentru
performanţă.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele AMI,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=65 persoane, dintre care 30
(46.15%) de sex masculin si 35 (53.85%) de sex
feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
(m=34.66, SD=11.5).
Extraversiune. Analizând tabelul care prezintă co-
relaţiile dintre scalele ce descriu dimensiunea Extra-
Tabelul 5.17. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele AMI (N=65)
Scalele ABCD-M Scalele AMI
BE DO EN EZ FX FL FU IN KA LS LB SP SE SK ST WE ZS AMI
E1-Activism .25 .30 .10 .16 .38 .06 .42 .07 .14 .08 .04 -.02 .29 .26 -.03 -.09 .24 .08
E2-Optimism .26 .33 .10 .37 .27 .12 .32 .29 .02 .08 .25 .10 .11 .24 .18 .07 .17 .13
E3-Umor .29 .34 .16 .28 .48 .16 .36 .24 .23 .33 .39 .22 .42 .29 .21 .06 .31 .26
E4-Abilitate interpersonală .20 .25 .10 .13 .31 .09 .40 .22 .11 .03 .02 -.05 .22 .25 -.05 -.09 .11 .05
E5-Afirmare personală .38 .32 .25 .32 .31 .18 .31 .22 .25 .44 .20 .15 .41 .41 .25 .29 .26 .32
M1-Respect .21 .10 .00 .06 .33 -.01 .29 .32 .08 .19 .00 -.02 .18 .29 -.11 -.07 .03 -.08
M2-Adaptare .14 .02 -.02 .01 .19 -.06 .22 .22 .03 .05 -.14 -.10 .10 .19 -.14 -.01 .04 -.12
M3-Prietenie .10 -.06 -.20 -.06 .21 -.18 .20 .14 -.13 -.02 -.20 -.07 .06 .06 -.18 -.15 -.11 -.21
M4-Forta inhibiţiei .13 .03 .21 .08 .09 .12 .16 .05 .13 .10 -.01 .13 .18 .21 -.04 -.02 .12 .17
M5-Forţa eului .06 .06 .09 .00 .11 .02 .02 .00 .10 .06 -.02 -.14 .04 -.02 -.02 .29 .09 .03
A1-Altruism .36 .30 .11 .19 .45 .06 .36 .18 .25 .34 .19 .28 .45 .48 .20 .03 .18 .21
A2-Romantism -.06 -.06 -.03 -.14 .05 -.23 -.10 -.23 .09 -.12 .02 -.03 -.03 -.12 -.12 -.03 -.09 -.19
A3-Caldură afectivă .04 .16 -.21 .08 .20 -.09 .15 -.01 -.04 .09 .09 .08 .09 .09 .02 -.07 -.08 -.03
165

A4-Empatie -.03 -.10 -.15 -.13 -.01 -.19 .06 -.12 .08 -.21 -.23 -.11 -.14 -.05 -.24 -.04 -.06 -.22
A5-Onestitate .28 .24 -.04 .21 .32 .06 .22 .27 .16 .25 .16 .31 .34 .40 .15 -.03 .13 .16
C1-Voinţă, perseverenţă .43 .35 .19 .39 .34 .24 .45 .31 .02 .26 .27 .24 .25 .22 .32 .20 .28 .34
C2-Spirit de perfecţiune .25 .13 .05 .06 .21 .11 .33 .16 -.04 .03 -.08 .01 .20 .08 -.08 -.01 .11 .01
C3-Raţionalitate .09 .24 .10 .11 .09 .15 .21 .09 .15 .07 .05 .13 .23 .19 .03 -.01 .27 .14
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C4-Planificare .28 .27 .05 .26 .35 .22 .45 .28 .17 .26 .09 .20 .18 .31 .03 .11 .35 .20
C5-Auto-disciplină .35 .33 .15 .31 .29 .25 .11 .16 .37 .41 .26 .27 .33 .35 .36 .21 .32 .30
AC1-Aprofundare .36 .28 .27 .15 .31 .21 .27 .18 .35 .24 .12 .00 .38 .37 .11 .07 .22 .16
AC2-Toleranţa .17 .11 -.02 .12 .18 .02 .09 .17 .12 .07 .14 .26 .11 .10 .16 .09 .09 .08
AC3-Rafinare .29 .30 .27 .09 .25 .09 .24 .07 .24 .14 .08 .08 .34 .29 .16 -.03 .11 .19
AC4-Independenţa .31 .23 .03 .16 .34 .05 .37 .23 .14 .15 .13 .04 .33 .31 .10 .03 .19 .08
AC5-Creativitate .20 .29 .06 .24 .42 .10 .22 .07 .30 .38 .21 .16 .40 .28 .08 -.01 .23 .20
Notă: Abrevierile scalelor AMI au următoarea semnificaţie: BE - Perseverenţa, DO - Dominanţa, EN - Angajamentul, EZ - Siguranţa succesului, FX - Flexibilitatea, FL - Absorbirea, FU
- Neînfricarea, IN - Internalitatea, KA - Efortul compensator, LS - Mândria performanţei, LB - Dorinţa de învăţare, SP - Preferinţa pentru dificultate, SE - Independenţa, SK - Autocontrolul şi
autodisciplina, ST - Orientarea spre status, WE - Orientarea spre competiţie, ZS - Fixarea scopului, AMI - Indice Motivaţional General.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 166
ABCD-M
versiune din ABCD-M şi scalele AMI, remarcăm
că majoritatea corelaţiilor rezultate sunt pozitive şi
semnificative. Acest lucru îmbogăţeşte în mare mă-
sură corelatele comportamentale pe care le putem
ataşa extraversiei: extraversiunea nu presupune doar
disponibilitatea de a te angaja în diverse acţiuni, op-
timism, simţul umorului, abilităţi interpersonale
sau afirmare personală, ci şi alte trăsături cum ar fi:
persistenţa şi efortul depus în vederea soluţionării
sarcinilor proprii sau acelor solicitate de alţii, ten-
dinţa de a exercita putere şi influenţă asupra altora,
anticiparea cu certitudine a unor rezultate pozitive
a acţiunilor întreprinse, deschiderea la situaţii noi,
luarea în calcul a unui posibil eşec, convingerea că
rezultatele acţiunii sunt mai degrabă autocauzate,
autocontrolul.
Deloc relevantă pentru Extraversiune este Absorbi-
rea. Aceasta descrie tendinţa de a se dedica intensiv
sarcinilor şi problemelor, prin eliminarea tuturor
distractorilor şi cu o mare concentrare, or extraver-
tiţii tind să fie destul de superficiali în ceea ce fac;
corelaţiile cu Angajamentul susţin aceeaşi idee (caz
în care doar Afirmarea personală poate constitui un
scop suficient de puternic încât să impulsioneze in-
dividul să lupte în continuare pentru atingerea sco-
pului stabilit).
De asemenea, mai observăm că extraverţii nu preferă
sarcinile dificile, ci pe cele pe care le pot aborda mai
relaxaţi. Numai cei cu un simţ al umorului dezvoltat
par să prefere să ia parte la activităţi dificile (r=.22;
p≤.05).
Maturitate. Dintre faţetele Maturităţii, se remarcă
câteva care au incidenţă asupra motivaţiei şi
comportamentului generat de aceasta. Menţionăm
din acest punct de vedere cele câteva corelaţii ale
Respectului, Adaptării şi Forţei inhibiţiei. Astfel,
Respctul corelează puternic cu Autocontrolul
(r=.29; p≤.05), la fel ca şi Forta inhibiţiei (r=.21;
p≤.05).
Respectul corelează de asemenea cu Flexibilitate
(r=.33; p≤.01). Adaptarea corelează puternic cu
Neînfricarea (r=.22; p≤.05) şi cu Internalitatea
(r=.22; p≤.05).
Agreabilitate. Dintre corelaţiile faţetelor Agreabi-
lităţii, cu indicatori ai motivaţiei, dorim să menţi-
onăm, prin caracterul lor de informaţie de validare,
doar câteva. În primul rând, este interesantă corela-
ţia mare pe care Autocontrolul o are atât cu Altru-
ismul (r=.48; p≤.01) cât şi cu Onestitatea (r=.40;
p≤.01).
Altruismul are de asemenea o corelaţi pozitivă,
neaşteptată, cu Preferinţa pentru dificultate (r=.29;
p≤.01) şi apare este puternic legat de Neînfricare
(r=.36; p≤.01) şi de Mândria performanţei (r=.34;
p≤.01).
Conştiinciozitate. Dintre toţi indicatorii modelu-
lui Big Five, faţetele Conştiinciozităţii sunt probabil
cele mai puternic legate, în multe studii, de moti-
vaţie şi de diversele incidenţe comportamentale ale
acesteia.
 167
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
Astfel, scala Voinţă-Perseverenţă din ABCD-M
este puternic corelată cu scalele Perseverenţă (r=.43;
p≤.01), Dominanţă (r=.35; p≤.01), Siguranţa
succesului (r=.39; p≤.01), Neînfricare (r=.45;
p≤.01), Internalitate (r=.31; p≤.01), Orientarea
spre status (r=.32; p≤.01).
De asemenea, această faţetă a ABCD-M are corelaţia
cea mai mare cu indicele motivaţional general (r=.34;
p≤.01). Spiritul de perfecţiune esre foarte puternic
legate de Internalitate (r=.31; p≤.01). Planificarea
corelează puternic cu Perseverenţa (r=.28; p≤.01),
Flexibilitatea (r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul
(r=.31; p≤.01). Autodisciplina corelează foarte
bine, aşa cum era de aşteptat, cu Autocontrolul din
AMI (r=.35; p≤.01), dar şi cu orientarea spre status
(r=.31; p≤.01), cu Independenţa (r=.31; p≤.01), cu
mândria performanţei (r=.41; p≤.01) şi cu efortul
compensator (r=.37; p≤.01).
Autoactualizare. Aprofundarea, ca o scală cu multe
semnificaţii în domeniul motivaţiei, are corelaţii care
îi validează conţinutul atitudinile autogenerative
despre care vorbeam. Autoactualizarea corelează cu
Perseverenţa (r=.36; p≤.01), cu Efortul compensator
(r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul (r=.37; p≤.01).
Rafinarea are semnificaţie pentru motivaţie, în special
prin intermediul Perseverenţei (r=.29; p≤.01),
Angajamentului (r=.27; p≤.01) şi Independenţei
(r=.34; p≤.01).
Independenţa din ABCD-M corelează, aşa cum era
de aşteptat, şi ea cu Independenţa din AMI (r=.33;
p≤.01).
Creativitatea, are corelaţii foarte mari cu Flexibilitatea
(r=.42; p≤.01) şi Mândria performanţei (r=.38;
p≤.01).
Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI
STAI (State-Trait Anxiety Inventory, Spielberger,
1983) conţine doar 40 de itemi şi măsoară anxietatea
prin două scale: Anxietatea ca stare şi Anxietatea ca
Trăsătură.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele STAI,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32
(45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex
feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=35.44, SD=11.84).
Extraversiune. Ne-am obişnuit cu ideea că
extravertiţii experimentează trăirile anxioase mai
rar şi la intensităţi mai mici decât introvertiţii.
Corelaţiile prezentate în tabel vin să infirme, cel
puţin parţial această idee. Mai întâi, observăm că
o persoană cu multă energie, aşa cum apare un
extravertit, experimentează anxietatea atât ca stare
(r=.35; p≤.01), cât şi ca trăsătură (r=.38; p≤.01).
Acelaşi lucru se poate spune şi în cazul în care
 168
ABCD-M

Tabelul 5.18. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele Maturitate. Este de remarcat faptul că stabilitatea
STAI (N=71)
eului, centrarea sănătoasă pe scopuri, pe relaţii, con-
Scalele ABCD-M Scalele STAI trolul moral, încrederea în sine şi în ceilalţi, reunite
S-Anx T-Anx
sub numele de Maturitate, presupun lipsa anxietăţii,
E1-Activism .35 .38
E2-Optimism -.21 -.24 atât ca stare, cât şi ca trăsătură. Maturitatea înseam-
E3-Umor .09 .11 nă, până la urmă, depăşirea temerilor şi angoaselor,
E4-Abilitate interpersonală -.13 -.16 a face faţă cu succes grijilor care frământă fiecare in-
E5-Afirmare personală .24 .22
divid în parte. Şi sub acest aspect sensul suprafacto-
M1-Respect .08 .09
M2-Adaptare -.24 -.24 rului Maturitate este validat de covarianţa specifică
M3-Prietenie .02 .05 cu STAI.
M4-Forta inhibiţiei -.19 -.11
M5-Forţa eului -.20 -.22
Agreabilitate. Capacitatea de a ne pune în locul ce-
A1-Altruism .10 .06
A2-Romantism -.17 -.14 lorlalţi, cu scopul de a-i înţelege, pare să ofere un „re-
A3-Caldură afectivă .15 .12 mediu” temerilor şi neliniştilor noastre. Asta, pentru
A4-Empatie -.22 -.20 că ne este mai uşor să găsim soluţii la propriile pro-
A5-Onestitate -.21 -.28
bleme, luând ca model tocmai situaţiile traversate
C1-Voinţă, perseverenţă .22 .23
C2-Spirit de perfecţiune .28 .30 de semenii noştri şi pentru că, uneori, constatăm că
C3-Raţionalitate -.29 -.31 nu suntem singuri şi atunci putem depăşi mai uşor
C4-Planificare .07 .06 momentele dificile.
C5-Auto-disciplină .04 .02
AC1-Aprofundare -.16 -.18
AC2-Toleranţa .08 .07 Scala de Empatie şi scala de Onestitate semnalează
AC3-Rafinare -.13 -.11 corelaţii interesante: grija pentru celălat, preocuparea
AC4-Independenţa .06 .02 pentu cei din jur, respectiv modul corect şi omenos,
AC5-Creativitate .42 .37
legat de „spirirtul dreptăţii” caracteristic pentru
Notă: Abrevierile scalelor STAI au următoarea semnificaţie: S-Anx
– Anxietatea ca stare, T-Anx – Anxietatea ca trăsătură. conţinuturile ccomportasmentale ale celor două
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01. scale conudc spre decentratrea pe propriile temeri,
extravertitul dă dovadă de dorinţa de Afirmare minimizarea „problemelor” personale.
personală.
Conştiinciozitate. Această dimensiune face parte
Deşi Optimismul şi Abilităţile interpersonale pot dintre cele în care anxietatea se regăseşte în foarte
reduce tensiunile şi nervozitatea, putem conchide că mare măsură; exceptând Raţionalitatea, celelalte
o persoană extravertită nu este ocolită de anxietate, faţete ale Conştiinciozităţii se asociază cu niveluri
mai ales pe fondul nevoii de stimulare. relativ ridicate ale Anxietăţii, care pot proveni din
 169
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
teama de a nu îndeplini aşteptările (ale altora sau
propriile aşteptări).
Raţionalitatea se asociază cu niveluri scăzute ale
anxietăţii. Astfel, persoanele care consideră că este
important să descopere ceea ce este obiectiv şi ra-
ţional în viaţă, care adoptă un comportament cen-
trat pe ceea ce este real şi care caută să fie mereu în
controlul conştient al propriei vieţi, care se declară
cerebrale, care sunt atente, vigilente şi au nevoie de o
bază obiectivă de validare a raţionamentelor şi acţiu-
nilor lor sunt în acelaşi timp cel mai puţin nervoase,
tensionate, animate de griji, stresate sau excesiv de
concentrate pe problemele cu care se confruntă, fie
că este vorba doar o stare pasageră (r=-.29; p≤.01),
fie că este vorba de o trăsătură de personalitate (r=-
.31; p≤.01).
Autoactualizare. Pe dimensiunea Autoactualizare,
Creativitatea se asociază cu niveluri ridicate ale
Anxietăţii, atât ca trăsătură (r=.37; p≤.01), cât şi ca
stare (r=.42; p≤.01). Acest fapt este concordant cu
viziunea asupra individului creativ, mereu neliniştit,
mereu în schimbare; este consistent cu definirea
creativităţii în scala ABCD-M ca fiind atitudinea
deschisă spre creaţie, în lumina căreia persoana se
consideră un spirit liber, cu o imaginaţie vie pe care
îi place să o pună în slujba creării noului.
În schimb, indivizii care sunt preocupaţi mai
degrabă să afle înţelesurile din spatele aparenţelor
(trăsătură pusă în evidenţă cu ajutorul scalei de
Aprofundare) sau care sunt intersaţi de propria
completitudine, de cizelarea personală pe plan
intelectual, după cum relevă scorurile la scala de
Rafinare) sunt foarte puţin anxioşi: primii, pentru
că ei sunt pregătiţi pentru orice, cunosc realitatea
şi nu pot fi luaţi prin surprindere, deci nu au de ce
să se teamă, ceilalţi – pentru că pun pe primul lor
perfecţionarea propriei persoane, un scop mult prea
important şi prea complex ca să se mai gândească la
ce anume îi poate reţine, la ce anume îi sperie sau le
pune în pericol obiectivul.
Corelaţii cu indicatori ai furiei şi
agresivităţii. STAXI-2
STAXI-2 (State-Trait Anger Expression Inventory,
Spielberger, 1996) este versiunea revizuită a
celebrului STAXI. Chestionarul conţine 57 de
itemi şi măsoară angresivitatea şi tendinţele de
manifestare şi de control a furiei, atât în ipostazele
tipice pentru anumite stări, cât şi ca trăsături de
personalitate relativ stabile.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele
STAXI-2, care vor fi prezentate în continuare, sunt
calculate pe un eşantion de N=70 persoane, dintre
care 34 (48.57%) de sex masculin si 36 (51.43%) de
sex feminin. Vârstele celor 70 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=36.34, SD=11.34).
Extraversiune. Legăturile Extraversiei, aşa cum este
aceasta măsurată de ABCD-M, cu indicatorii furiei
Tabelul 5.19. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele STAXI-2 (N=70)
Scalele ABCD-M Scalele STAXI-2
S-Ang S-Ang/F S-Ang/V S-Ang/P T-Ang T-Ang/T T-Ang/R AX-O AX-I AC-O AC-I
E1-Activism .21 .12 .29 .16 .22 .21 .20 .22 -.14 -.11 -.16
E2-Optimism -.02 -.05 .03 -.01 -.22 -.40 .00 -.14 -.19 .11 .14
E3-Umor .19 .06 .35 .10 .22 .07 .27 .23 -.10 -.14 -.25
E4-Abilitate interpersonală .16 .08 .23 .08 .16 .07 .20 .22 .04 -.06 -.06
E5-Afirmare personală .11 .03 .20 .05 .14 .10 .17 .11 -.03 -.03 -.01
M1-Respect .18 .18 .17 .06 .06 -.03 .20 .05 -.08 .07 .08
M2-Adaptare .16 .17 .14 .02 .05 .03 .11 .20 .05 -.02 .05
M3-Prietenie .03 .05 .05 -.09 -.17 -.21 -.06 -.09 .04 .07 .10
M4-Forta inhibiţiei .15 .20 .05 .05 -.26 -.25 -.22 -.07 -.16 -.02 -.03
M5-Forţa eului .06 .11 -.03 .08 -.03 .03 -.06 .05 -.05 -.13 -.17
A1-Altruism .27 .24 .22 .22 .14 .05 .19 .17 .07 -.18 -.23
A2-Romantism .25 .18 .30 .14 .23 .19 .20 .13 .12 -.22 -.28
A3-Caldură afectivă .00 -.04 .07 -.03 -.24 -.25 -.16 -.12 -.18 -.20 -.14
170

A4-Empatie .20 .13 .24 .22 .04 -.01 .05 .09 -.11 -.13 -.15
ABCD-M

A5-Onestitate .09 .05 .19 -.12 .08 .07 .07 .15 -.06 .00 -.08
C1-Voinţă, perseverenţă .11 .08 .16 .01 .22 .12 .22 .33 -.01 .00 -.14
C2-Spirit de perfecţiune .20 .24 .13 .03 .23 .18 .22 .32 .05 -.03 -.07
C3-Raţionalitate .22 .23 .19 .02 .09 .06 .11 .22 -.02 .15 .10
C4-Planificare .03 .08 .01 -.15 .09 -.03 .18 .12 .11 .23 .22
C5-Auto-disciplină -.05 .00 -.10 -.08 -.31 -.26 -.32 -.11 -.15 .01 -.04
AC1-Aprofundare .13 .11 .18 -.08 .14 .08 .18 .30 -.07 -.02 -.11
AC2-Toleranţa .10 .11 .07 .06 -.33 -.22 -.27 -.23 -.09 .04 -.01
AC3-Rafinare .13 .19 .05 -.02 .28 .20 .24 .40 .15 -.05 -.20
AC4-Independenţa .22 .19 .25 .05 .23 .13 .26 .31 -.04 .01 -.12
AC5-Creativitate .18 .11 .24 .10 .23 .23 .22 .18 -.04 -.08 -.13
Notă: Abrevierile scalelor STAXI-2 au următoarea semnificaţie: S-Ang - Furia ca stare, S-Ang/F - Sentimentul de furie, S-Ang/V - Tendinţa de a exprima verbal furia, S-
Ang/P - Tendinţa de a exprima fizic furia, T-Ang - Furia ca trăsătură, T-Ang/T - Temperament furios, T-Ang/R - Reacţie furioasă, AX-O - Exprimarea exterioară a furiei, AX-I
- Exprimarea interioară a furiei, AC-O - Controlul exterior al furiei, AC-I - Controlul interior al furiei.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
(r=.24, p≤.01)
 171
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
cuprinşi în scalele STAXI, sunt multiple. În primul
rând, remarcăm corelaţiile mari ale Umorului (r=.35,
p≤.01), Activismului (r=.29, p≤.01) şi Abilităţii
interpersonale (r=.24, p≤.05) cu probabilitatea ca
furia să fie exprimată mai degrabă verbal decât fizic.
Furia este prezentă ca o trăsătură de personalitate
distinctă şi relativ stabilă, mai degrabă la persoanele
caracterizare de Activism (r=.22, p≤.01) sau Umor
(r=.22, p≤.01) dar nu şi la cele la cele caracterizare
de Optimism (r=-.22, p≤.01). Şi reacţiile intense şi
explozive pot apare la persoanele cu un scor mare la
scala Umor (r=.27, p≤.01) în măsura în care umo-
rul aduce flexibilitate, jovialitate şi flexibilitate.
Maturitate. Maturitatea are corelaţii puternic ne-
gative pe care le are Forţa inhibiţiei cu toate faţetele
furiei ca trăsătură. Persoanele caracterizate de o forţă
a inhibiţiei pronunţată sunt aşadar mai puţin ostile
(r=-.26, p≤.01), au tendinţa mai puţin pronunţată
de a reacţiona la provocări, reale sau imaginare (r=-
.22, p≤.01) şi sunt în general în preferinţele lor mai
degrabă orientate spre reacţii împăciuitoare decât
explozive (r=-.24, p≤.01). Aceaste tendinţe validea-
ză în mare măsură conţinuturile Maturităţii legate
de umanizarea emoţiilor negative.
Agreabilitate. Pentru Agreabilitatea menţionăm
corelaţia dintre Căldură Afectivă şi Furia ca
trăsătură (r=-.24, p≤.01), care are un puternic
caracter validaţional pentru scala A3 a ABCD-M.
Conştiinciozitate. În ceea ce priveşte Conştiin-
ciozitatea, remarcăm corelaţiile foarte puternice şi
negative între Autodisciplină şi indicatorii furiei ca
trăsătură (r=-.31, p≤.01), cum ar fi temperamentul
furios (r=-.26, p≤.01) şi reacţiile furioase (r=-.32,
p≤.01).
Remarcăm de asemenea corelaţiile interesante ale
altor faţete ale Conştiinciozităţii, cum ar fi de exem-
plu Voinţa, perseverenţa, cu indicatori ai controlu-
lui furiei. Toate aceste corelaţii sprijină validitatea
scalei.
Autoactualizare. Autoactualizarea corelează mai
negativ cu exprimarea furiei, în special prin faţeta ei
de Toleranţă, care este opusă preferinţelor de expri-
mare principială a furiei (r=-.33, p≤.01). Când eşti
deschis şi realist, când nu ai tendinţe interpretative,
furia nu-şi mi găseşte sensul existenşial.
Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS
SWS (Survey of Work Styles, Jackson &
Mavrogiannis, 1993) este un chestionar de 96
de itemi, care se concentrează asupra tiparului
comportamental de tip A. Testul accesează aşadar
problema stresului, în mod special a stresului
ocupaţional, şi a somatizării acestuia, în mod special
cu incidenţă asupra afecţiunilor cardiace.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele SWS,
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=69 persoane, dintre care 20
 172
ABCD-M

(28.99%) de sex masculin si 49 (71.01%) de sex
feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
(m=36.78, SD=10.49).
Extraversiune. Extraversiunea este legată de toate
comportamentele paternului de tip A, prin una
sau alta din faţetele sale. În mod special remarcăm
corelaţiile mari dintre Activism şi toate celelalte
faţete ale tipului A, cu excepţia Insatisfacţiei cu
muncă. Persoanele cu scor mare la scala Activism
sunt aşadar mai impulsive (r=.33, p≤.01), mai
implicate în muncă (r=.33, p≤.01), mai animate de
presiunea timpului şi de percepţia legată de lipsa

Tabelul 5.20. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele SWS (N=69)

Scalele ABCD-M Scalele SWS
IMP ANG WI TU JD COM TA
E1-Activism .33 .17 .33 .36 -.11 .35 .30
E2-Optimism .12 -.04 .16 .01 -.24 .15 .07
E3-Umor .14 -.02 .18 .09 -.02 .10 .13
E4-Abilitate interpersonală -.11 -.21 .05 -.05 -.15 -.07 -.15
E5-Afirmare personală .07 .07 .13 .07 .09 .36 .14
M1-Respect .01 .01 -.12 .06 .12 -.10 -.02
M2-Adaptare .08 .16 .04 .19 .17 .02 .06
M3-Prietenie .12 .01 .05 .12 .09 .07 .13
M4-Forta inhibiţiei -.13 -.06 -.01 -.05 -.13 .03 -.11
M5-Forţa eului -.14 -.14 .04 .03 .01 .06 -.13
A1-Altruism .13 .02 .18 .14 -.13 .17 .17
A2-Romantism .18 .09 .16 .17 .11 .07 .06
A3-Caldură afectivă -.17 -.24 -.03 .01 .04 -.05 -.11
A4-Empatie .04 -.04 .04 .09 .04 .12 .12
A5-Onestitate -.21 -.15 -.22 -.24 -.09 -.16 -.21
C1-Voinţă, perseverenţă .18 .06 .19 .11 -.10 .34 .14
C2-Spirit de perfecţiune .10 .03 .05 .14 -.14 .15 .18
C3-Raţionalitate -.09 .05 -.04 .03 -.07 .01 .04
C4-Planificare .13 .11 .05 .08 .02 .31 .18
C5-Auto-disciplină -.09 -.29 -.12 -.13 .12 -.13 -.13
AC1-Aprofundare -.15 -.21 -.13 -.17 .09 -.01 -.21
AC2-Toleranţa -.03 -.11 -.06 .02 .01 -.10 -.20
AC3-Rafinare .05 -.09 .08 .13 -.10 .12 .09
AC4-Independenţa -.02 -.13 .05 .05 .00 .09 .06
AC5-Creativitate -.13 -.07 .00 .02 -.22 .02 -.03
Notă: Abrevierile scalelor SWS au următoarea semnificaţie: IMP-Nerăbdare, ANG-Furie, WI-Implicare în muncă, TU-Lipsa de timp, JD-Insatisfacţie cu
slujba, COM-Competitivitate, TA-Tip A/B (clasificator).
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
 173
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
timpului (r=.36, p≤.01) şi mai competitive (r=.35,
p≤.01).
De asemenea, există o probabilitate mare ca aceste
persoane să fie diagnosticate ca aparţinând tipului
A (r=.30, p≤.01). Este de asemenea de remarcat
corelaţia mare şi negativă dintre Abilitatea personală
şi Furie (r=-.21, p≤.05), precum şi corelaţia negativă
şi semnificativă dintre Optimism şi Insatisfacţia cu
slujba (r=-.24, p≤.05).
Considerăm ca aceste corelaţii ne validează conţi-
nutul extraversiei legat de energie şi nevoia de sti-
mulare.
Maturitate. Maturitatea nu este legată semnfiicativ
de indicatorii paternului comportamental de tip A.
Acest fapt este consistent cu sensul de control al
eului asociat matrurităţii.
Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii nu au, după
cum este iarăşi de aşteptat nici ele incidenţe convin-
gătoare cu indicatorii paternului comportamental
de tip A. Cu caracter validaţional, subliniem corela-
ţia semnificativă şi negativă între Căldura afectivă şi
Furie (r=-.24, p≤.05).
Conştiinciozitate. Corelaţie puternică şi interesantă
care este prezentă între tipul A de comportament
şi faţetele Conştiinciozităţii din ABCD-M este
aceea dintre Voinţă, perseverenţă şi Competitivitate
(r=.34, p≤.01), aceasta este de fapt o corelaţie
aşteptată şi care validează semnificaţiile scalei
Perseverenţă.
Autoactualizare. Autoactualizarea nu este legată
semnfiicativ de indicatorii paternului comporta-
mental de tip A. Considerăm din nou că lipsa co-
varierii indică faptul că pentru o persoană condusă
de meta-trebuinţe, nevoile de afirmare de tip A sunt
deja depăşite.
CAPITOLUL 6
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
spaţiul în care se desfăşoară testarea trebuie să fie
Administrarea testului iluminat corespunzător iar subiectul trebuie să
dispună de o masă de scris şi creioane.
Chestionarul poate fi aplicat atât individual, cât şi
în grup, atât în forma creion – hârtie, cât şi în formă
Dacă respondentul utilizează ochelari, examinatorul
electronică, online.
trebuie să se asigure că îi va utiliza pe parcursul
răspunsului la test. Administrarea propriu-zisă a
Administrarea chestionarului consumă între 30
testului poate începe numai după ce examinatorul
şi 45 de minute, atât datorită formei facile în care
s-a asigurat că subiectul a înţeles în totalitate
sunt scrişi itemii chestionarului, cât şi nivelului de
instrucţiunile şi modalitatea de răspuns.
accesibilitate ridicat. Timpul mediu de aplicare este
de 35 de minute.
Conform normelor deontologice, se cere
consimţământul informat al persoanei prin care îşi
Chestionarul big - five românesc, ABCD-M poate
exprimă acordul de a participa, după caz, la întreg
fi administrat individual sau în grup. Administrarea
examenul psihologic, sau la acest chestionar dacă se
ABCD-M necesită condiţiile obişnuite pentru
aplică doar instrumentul ABCD-M.
administrarea testelor psihologice. Mediul de testare
trebuie să fie confortabil şi lipsit de distractori,
 175
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
Instrucţiunea de administrare a testului:
Citiţi cu atenţie afirmaţiile cuprinse în acest
chestionar. Evaluaţi în ce măsură aspectul re-
spectiv vi se potriveşte. Pentru a vă da posibi-
litatea unei evaluări cât mai apropiate cu felul
Dvs. obişnuit de a vă comporta, a reacţiona, a
gândi aveţi la dispoziţie 5 forme posibile de a
vă exprima acordul sau dezacordul.
În măsura în care răspunsul Dvs. este nu, nu
mi se potriveşte deloc ceea ce scrie puteţi bifa
TD, adică Total dezacord.
În măsura în care, în general nu vi se
potriveşte deşi există unele situaţii în care v-
aţi manifestat în sensul afirmaţiei respective,
bifaţi DP, adică Dezacord parţial.
În măsura în care nu vă puteţi decide între
da şi nu, pentru că sunt situaţii în care vi
se potriveşte, dar şi situaţii în care nu vi se
potriveşte, puteţi bifa N: Neutru, nu mă pot
decide, uneori da, alteori nu.
În situaţia în care în mare măsură afirmaţia
vi se potriveşte, bifaţi AP, adică Sunt parţial
de acord.
Dacă afirmaţie este în perfectă potrivire cu
felul Dvs. de a fi, bifaţi TA, adică Sunt total
de acord.
În nici un caz nu se poate accepta situaţia
în care să răspundeţi numai cu Neutru,
care ar semnifica o totală incapacitate de
autoevaluare.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite,
pentru că nu este un test de inteligenţă şi
nu este nevoie să fi expert pentru a completa
acest chestionar. Descrieţi-vă cât mai realist
exprimând clar măsura în care vi se potriveşte
respectiva afirmaţie. Acest chestionar conţine
numai 151 de afirmaţii.
Vă rugăm să le citiţi, pe rând pe fiecare, cu
atenţie şi să bifaţi în foaia de răspuns litera
corespunzătoare nivelului de potrivire cu
felul Dvs. de a fi.
Dacă există cuvinte pe care nu le cunoaşteţi
vă rugăm să întrebaţi despre sensul lor.
Dacă aţi făcut o greşeală, puteţi şterge răs-
punsul şi marca alegerea care vi se potriveş-
te cel mai bine. Aveţi cel mult 45 de minute
pentru a răspunde la întreg chestionarul.
În situaţia în care persoana nu terminat de răspuns
în cele 45 de minute puse la dispoziţie, fie avem de a
face cu o lentoare sau bradipsihie, fie cu o încercare
deliberată de a controla răspunsurile în aşa fel încât
să se potrivească unei imagini de sine deliberate.
Datele de cercetare indică faptul că un timp mediu
de completare, 35 de minute, este suficient pentru o
persoană care ştie să scrie şi să citească. În situaţia
când avem persoane care sunt mai puţin obişnuite
 176
ABCD-M
cu cititul şi scrisul, timpul de parcurgere se va dilata
până la o oră, trebuind în anumite cazuri să luăm în
considerare şi parcurgerea itemilor prin citirea lor
de către examinator, cu o voce egală, fără intonaţie,
dar spunând clar cuvintele.
Acest lucru tinde să se aplice şi pentru condiţia
administrării chestionarului în condiţii clinice, mai
ales pentru situaţiile în care pacientul prezentă o
capacitate de concentrare scăzută, atenţie fluctuantă,
dificultăţi de lectură.
În plus, este important să se facă cunoscut
respondenţilor că este important să răspundă
mereu în funcţie de ceea ce este apropriat de
comportamentul lor real, ca să nu se găsească în
situaţia de a fi detectaţi că au răspuns la întâmplare
sau inconstant.
ABCD-M nu dispune de o scală propriu-zisă de
validare a sincerităţii. Din acest motiv, examinatorul
va trebui să asigure de la momentul administrării de
sinceritatea răspunsurilor subiectului. Acest aspect
este rezolvat parţial prin instructajul probei, de vreme
ce se clarifică subiectului că nu există răspunsuri
bune sau rele, că nu este o probă rezolutivă etc., că
în răspunsuri este important să fie realist.
La fel ca şi celelalte chestionare de auto-evaluare,
ABCD-M se bazează pe disponibilitatea spre
auto-descriere şi spre auto-dezvăluire a subiectului.
Generarea unei astfel de atitudini la subiect cade
parţial în sarcina instructajului şi parţial în sarcina
examinatorului. Recomandarea principală este
aceea de a nu aplica chestionarul în condiţiile în care
dispunem de dovezi privind o atitudine de falsificare
a subiectului, sau legate de o incapacitate subiectivă
de autoevaluare.
Este posibil ca reacţiile şi comportamentele
ilustrate prin itemi să fie încărcate cu un conţinut
legat de dezirabilitatea (sau indezirabilitatea)
socială conformă cu imaginea expectată în cadrul
examenului. De exemplu, dorinţa de a fi selectat pe
postul scos la concurs de manager, poate conduce
persoana să răspundă în sensul dezirabilităţii la
toţi itemii care par să reflecte calităţi de acest tip.
Dar caracterul empiric al selecţiei itemilor nu
permite o reală transparenţă asupra modului cum
se combină itemii, din acest punct de vedere, o astfel
de atitudine va conduce spre un profil incongruent,
cu note scăzute şi note ridicate care nu fac sens luate
împreună. Într-o asfel de situaţie este important sa
să verifice şi corenţa comportamentului prin indicele
FrpA vs. FrpB.
Informaţii de cea mai mare importanţă pentru
interpretarea profilelor ABCD-M sunt obţinute
deja din faza de administrare a chestionarelor în
măsura în care comportamentul persoanei în probă
ne permite să detectăm siguranţa vs. nesiguranţa şi
lipsa de încredere, modul direct vs. suspiciozitatea,
tendinţa de a căuta sprijin în relaţia interpersonală
a extravertului vs. modul tăcut şi introvert,
emotivitatea vs. controlul emoţional, capacitatea de
concentrare vs. inconstanţa atenţiei, modul stabil,
 177
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
ordonat şi raţional de abordare vs. modul iraţional
de răspuns de tipul „o să ghicesc răspunsul” şi
dificultăţile de organizare.
Scoruri brute şi scoruri standardizate
În construirea profilului unui subiect examinatorul
operează cu două tipuri de scoruri: scoruri brute şi
scoruri standardizate.
Scorurile brute rezultă din însumarea scorurilor
obţinute de subiect pentru fiecare scală a testului.
Pentru scalele principale ale celor cinci mari factori,
scorurile sunt cuprinse între un minim de 30
puncte dacă subiectul a dat numai răspunsuri care
se scorează cu 1 şi un maxim de 150 de puncte dacă
subiectul a dat numai răspunsuri care se scorează cu
5. Desigur astfel de situaţii sunt reduceri la absurd a
comportamentului, pentru că nu există în realitate o
persoană care să fie total extremizată. Acelaşi lucru
este valabil şi în cazul celor 25 de scale ale ABCD-
M reprezentând faţetele dimensiunilor majore, al
căror scor se poate desfăşura, în principiu, între 6
şi 30 de puncte.
Este important însă de reţinut că scorurile brute
nu ţin cont de structura normelor testului şi
de caracteristicile populaţiei din care face parte
subiectul, motiv pentru care ele nu pot fi utilizate
pentru evaluări individuale sau comparaţii între
indivizi. Acelaşi scor brut la o scală poate avea o
semnificaţie diferită de la un grup normativ la altul
sau de la o populaţie la alta.
Scorurile standardizate sunt cele care ţin cont
de caracteristicile populaţiei din care face parte
subiectul şi ele trebuiesc folosite în interpretarea
profilelor ABCD-M.
Aceste scoruri rezultă din analiza statistică a
răspunsurilor tuturor subiecţilor care au constituit
eşantionul normativ, care, pentru populaţia
românească conţine 903 bărbaţi (44.81%) şi 1112
femei (55.19%).
Profilele principale cât şi cele ale faţetelor sunt
raportate şi vizualizate pe baza a două etaloane
diferite. Pe de o parte se raportează scorurile
standardizate, calculate pe baza etalonului compozit,
rezultat din eşantionul normativ complet, pe de
altă parte se raportează scorurile calculate pe baza
etalonului specific genului subiectului, calculat
aşadar doar pe baza celor 1112 femei de femei,
respectiv 903 de bărbaţi care compun eşantionul
normativ românesc.
În funcţie de utilizarea profilului şi a evaluării
psihologice, specialistul va lua în considerare
una sau alta dintre cele două etaloane. Etalonul
compozit este de obicei folosit mai intens în situaţii
care necesită comparabilitatea profilelor, cum ar fi
în mediul pedagogic sau în cadrul unei selecţii de
personal. Etalonul specific genului subiectului îşi
găseşte utilitatea frecvent în consilierea individuală,
în dezvoltarea personală, psihoterapie etc., examinări
unde înţelegerea comportamentului specific genului
subiectului este mai important.
 178
ABCD-M
Scorurile pentru toate cele 30 scale ale ABCD-M
sunt reprezentate prin note T. Rezultatele standard
se pot obţine prin transformări lineare sau prin
transformări nelineare ale rezultatelor brute. Când
se obţin prin transformare lineară, vor păstra relaţiile
numerice exacte ale rezultatelor brute, deoarece
sunt obţinute prin scăderea unei constante din
fiecare rezultat brut şi apoi împrăştierea rezultatelor
conform altei constante.
Într-un astfel de model, mărimea relativă a diferen-
ţelor dintre rezultatele standard derivate va cores-
punde exact celei dintre rezultatele brute şi toate
proprietăţile distribuţiei iniţiale a rezultatelor bru-
te vor fi reproduse în distribuţie rezultatelor stan-
dard.
Rezultatele derivate linear se numesc şi rezultate
standard sau rezultate Z. Calcularea rezultatului Z
cere scăderea din rezultatul brut al persoanei media
grupului normativ şi împărţirea acestei diferenţe la
abaterea standard a grupului. Orice rezultat brut
egal cu media va avea valoarea lui z = 0.
x - media
Z = ---------------------------
σ (abaterea standard)
Avantajul principal constă în faptul că între
rezultatele de tip z vom avea de fiecare dată aceeaşi
distanţă. Dezavantajul major constă în faptul că
în situaţia în care media e mai mare ca rezultatul,
rezultatul e negativ.
Am preferat, odată cu marea majoritate a
constructorilor de chestionare de personalitate
exprimarea notelor standard în cote t. În cotele T,
se consideră că distribuţia are media 50 şi abaterea
standard 10 astfel că, în practică, scara T are limitele
între 15 şi 8.
x - media
T = 50 + 10 -------------------------
σ (abaterea standard)
Reprezentarea în note T dă posibilitatea comparării
cotelor T la scalele ABCD-M cu cotele T ale scalelor
altor chestionare.
Este de asemenea important de remarcat că în
profilele factorilor principali şi în profilele faţetelor
punctele care semnifică scorurile unui individ pe
scalele testului sunt unite prin linii. Astfel, în profilul
principal toate cele cinci puncte sunt unite, iar în
profilul faţetelor scalele care fac parte din aceeaşi
faţetă Big Five sunt şi ele unite prin drepte. Dorim să
subliniem că liniile respective nu doresc să sugereze
secvenţialitatea punctelor sau scalelor, acestea sunt
independente şi nu măsurători consecutive. Aşadar,
din punct de vedere strict ştiinţific liniile nu se
justifică, însă există, dacă nu o convenţie, măcar
o cutumă în comunitatea ştiinţifică pentru uzul
unor astfel de modalităţi de marcare, care dau o
mult mai rapidă înţelegere a structurii de ansamblu
a unui profilului psihologic, semnalizând rapid
dimensiunile ridicate şi cele scăzute în structura de
personalitate a persoanei evaluate.
 179
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
Interpretarea scorurilor scalelor
Interpretarea propriu-zisă a profilului depăşeşte
abordarea psihometrică şi intră în zona abilităţilor
psihologului de utilizare nuanţată şi cu fineţe a
informaţiilor recoltate de la subiect. Interpretarea
profilului înseamnă a da semnificaţie psihologică
şi contextuală datelor recoltate de la subiect prin
chestionar. Este vorba despre o caracterizare
psihologică descriptivă a personalităţii subiectului
şi stabilirea unor concluzii în raport cu scopurile şi
contextul evaluării, eventual însoţite de unele decizii
şi recomandări.
Pentru adecvarea interpretării este necesar să fie
satisfăcute câteva aspecte importante.
Cunoaşterea testului
Cunoaşterea aprofundată a probei reprezintă o
primă condiţie esenţială pentru o interpretare
corectă a profilului.
Manualul de faţă conţine informaţii detaliate atât
despre modelul Big Five, ipoteza psiholingvistică,
cât şi despre modelul Big Five asupra personalităţii.
Există pe lângă această fundamentare teoretică ba-
zală şi suficientă informaţie despre modul de conce-
pere şi structurare a probei şi descrierea scalelor.
Sursele bibliografice citate pot oferi de asemenea
utilizatorului informaţii utile. Suplimentar, este
necesară o anumită experienţă în lucrul cu testele
psihologice în general şi cu teoria Big Five în par-
ticular.
Sub aspectul competenţei, proba necesită conform
standardelor APA pentru testare un nivel de pregătire
de tip B, fiind accesibilă exclusiv psihologilor şi
specialiştilor care au parcurs o calificare expresă
relativ la particularităţile acestui instrument.
Formularea obiectivului testării
Definirea clară a scopului şi contextului evaluării este
o altă condiţie fundamentală pentru interpretarea
corectă a profilului.
Problema esenţială este alegerea predictorilor, re-
spectiv valoarea de predictori a variabilelor măsu-
rate pentru criteriile vizate prin evaluare. O decizie
corectă privind predictorii poate fi bazată numai pe
o definire adecvată a criteriilor urmărite. În foarte
multe contexte de evaluare o sursă importantă de
eroare o reprezintă tocmai definirea deficitară a cri-
teriilor avute în vedere. Interpretarea profilului de
personalitate va fi ghidată de scopul specific şi con-
textul specific al evaluării.
De exemplu, în evaluarea unui cuplu sunt esenţiale
aspecte ce ţin de similitudini şi complementarităţi,
posibilitatea de a găsi explicaţii la nivel de personali-
tate pentru unele manifestări dezadaptative ce apar
în cuplu, precum şi identificarea unor modalităţi
specifice sau direcţii de intervenţie.
În situaţiile de selecţie profesională este esenţială
măsura în care subiectul satisface un set de criterii,
 180
ABCD-M
precum şi valoarea de predictori a trăsăturilor de
personalitate pentru criteriile vizate.
Istoricul cazului şi integrarea datelor
Interpretarea se bazează pe formularea unor ipote-
ze. Este esenţială pentru acurateţea interpretării co-
relarea informaţiilor rezultate direct din instrument
cu cele culese din alte surse sau prin alte mijloace şi
relativizarea concluziilor.
Să nu pierdem din vedere că orice instrument
de tip bi-dimensional, cere din partea celui care
interpretează datele o bună capacitate de înţelegere
a modului cum două şi mai multe trăsături corelează
în viaţa reală în cadrul unui comportament coerent.
Interpretarea cere o expertiză care combină datele
de teorie şi de cercetare curentă, cu cele privind ex-
perienţa de viaţă şi, nu în ultimă instanţă, capacita-
tea intuitiv-creativă bine formate. Orice interpretare
va funcţiona astfel în algoritmul unei cercetări ştiin-
ţifice, conform căruia evaluatorul formează ipoteze
de lucru, ce ajung să fie validate total, parţial sau de-
loc, în baza cărora adună date pentru a justifica şi
nuanţa o interpretare.
Este cunoscut faptul că orice instrument psihodia-
gnostic are limite intrinseci în ceea ce priveşte capa-
citatea de măsurare. Există şi o serie de alte surse de
eroare în evaluare, care ţin de atitudinea şi starea su-
biectului, contextul de evaluare sau persoana exami-
natorului. Aceste surse de eroare în evaluarea psiho-
logică pot fi eliminate prin corelarea datelor recolta-
te cu ajutorul mai multor instrumente sau probe de
evaluare, cum ar fi date de interviu, date biografice
despre subiect, date provenite din probe proiective,
rezultatele altor instrumente psihometrice.
Realizarea unei diagnoze obiective cu ajutorul unui
singur instrument de evaluare este practic un non-
sens.
Relativizarea concluziilor evaluării în funcţie de
datele contextuale, biografice sau recoltate prin alte
mijloace de la subiect reprezintă o altă modalitate
de a reduce influenţa surselor de eroare menţionate
în rândurile de mai sus.
Validitatea protocolului
Indiferent de contextul testării, de obiective, ori
de istoricul cazului, prima problemă care trebui
clarificată în interpretare se referă la validitatea
protocolului.Validitatea sau acurateţea răspunsurilor
unui subiect la chestionar este o problemă majoră
în general în psihodiagnosticul care foloseşte
măsuri auto-declarative, căci există multe situaţii
în care subiecţii ar putea fi tentaţi să disimuleze
răspunsurile, ori în mod pozitiv, pentru a se pune
într-o lumină mai favorabilă, ori în mod negativ,
pentru a enunţa sau maximiza unele probleme
personale, ori total aleator din grabă, superficialitate
ori non-participare.
Interpretarea va porni de fiecare dată de la
validarea atitudinii respondentului faţă de proba,
lucru care implică integrarea observaţiilor asupra
 181
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
comportamentului în examen, utilizarea indicelui
de comparare a frecvenţei răspunsurilor pozitive
la nivelul celor două jumătăţi ale chestionarului
şi evaluarea timpului în care a fost parcurs
chestionarul.
În continuare se trece la o evaluare generală pornind
de la semnificaţia celor cinci domenii majore ale
personalităţii: care dintre acestea prezintă scorul
cel mai înalt vs. scorul cel mai scăzut, pornind de
la ipoteza că acele domenii vor fi cel mai pregnante
în comportament? Ce însemnă această combinaţie
particulară între cele 2 sau 3 domenii cu scorurile
extreme? La ce ne putem aştepta?
Tot în această etapă de început ne putem adresa
scalelor care par să ne ajute să ne formulăm o ipoteză
despre nivelul de coerenţă, forţă şi control a eului,
ca vector principal al personalităţii. Avem în vedere
condiţia dimensiunii maturitate, în special a scalelor
M5 şi M4, dar şi scalelor care ţin de imaginea de
sine E2, E5 şi E4, autocontrolul emoţionalităţii,
respectiv scalele C5, A5. În situaţii în care avem
de a face în mod particular cu un eu puternic cu
atitudini deschise spre evoluţie şi perfecţionare
personală, acestor scale le putem asocia şi condiţia
scalelor Ac1 – Ac5.
Odată parcursă această etapă, putem merge spre
nuanţarea condiţiei celor cinci dimensiuni, urmărind
cu ajutorul aceleiaşi ecuaţii: cea mai înaltă vs. cea mai
scăzută cota, comportamentul scalelor care definesc
trăsăturile evidente la nivelul cmportamentului.
Putem întâlni astfel persoane extraverte lipsite
de energie, introverţi plini de umor, persoane cu
încredere în sine dar abordând un comportament
autoritar şi rebel, etc.
Aici este momentul în care putem face integrarea
unor date de biografie, sau obţinute c ajutorul
unor alte metode (convorbire, observaţie, tehnici
proiective tc.) pentru a da sens real acestor ipoteze.
Astfel, treptat, interpretarea va conduce spre o
imagine comprehensivă şi structurată care poate
da sens şi integrează unitar mai multe surse de
informaţie. Să nu uităm niciodată că, de obicei, la
nivelul aspectelor discordante găsim adevăratele
provocări spre o imagine mai apropiată de
funcţionare personalităţii ca un întreg, în care
există tensiuni intrinseci, motivaţii ascunse şi acte
comportamentale inconştiente, uneori compulsive.
Realizarea profilelor
După aplicare grilei de corecţie, se totalizează
scorurile brute pentru fiecare dintre faţete şi apoi,
prin însumarea acestora se obţine scorul brut pentru
dimensiunea majoră.
Profilele sunt automat generate în varianta
computerizată online. Profilele pentru varianta
creion-hârtie, trebuiesc completate manual, pe baza
scorurilor brute obţinute la fiecare dintre cel 30 de
scale. Conform celor trei etaloane pentru populaţia
adultă: etalon general, etalon pentru populaţia
masculină, etalon pentru populaţia feminină pot
 182
ABCD-M
fi completate 3 tipuri de profile prin convertirea
scorurilor brute în scoruri standard.
Se localizează coloana cu denumirea abreviată a
scalei. Iniţial sunt prezentate cele 5 mari dimensiuni
în ordine ierarhică: extraversia, E, maturitatea , M,
agreabilitatea A, conştiinciozitatea C, şi actualizarea,
Ac. Aceste coloane sunt urmate pe rând de colanele
care prezintă convertirea în scoruri standard a
faţetelor, deci de la E1, E2... la Ac4 şi Ac5 ca ultimă
coloană.
În cadrul fiecărei coloane se marchează numărul care
corespunde scorului brut obţinut de respondent.
După marcarea tuturor scorurilor la scale, se pot
conecta punctele cu linii pentru a produce graficul
acestor scoruri la ABCD-M.
Furnizarea unui feedback pentru respondent
După scorare şi realizarea profilelor necesare, poate
fi dat un feedback rapid persoanei care a răspuns la
test folosind modalitatea prefabricată de rezumare a
condiţiei celor cinci mari dimensiuni.
Se examinează scorurile persoanei la cele cinci
domenii. Dacă scorul este peste 65 nota T, putem
considera că nota este ridicată şi factorul respectiv
marchează sensibil comportamentul în sensul
definit de denumirea scale. Dacă avem un scor
T între 45 şi 55, putem considera un nivel mediu
de manifestare al răsăturii. Dacă scorul T este sub
44, avem un scor scăzut, cu semnificaţia creşterii
ponderii în comportament a extremei inverse a
acestor scoruri. În cadrul Capitolul 3 la descrierea
factorilor şi a faţetelor am construit cinci tabele
unde sunt prezentate foarte rezumativ semnificaţiile
pentru comportament ale celor trei situaţii.
De asemenea, în fişa rezumativă, se vor marca acele
descrieri generale care definesc situaţia scorurilor la
fiecare dintre cei 5 mari factori: înalt, mediu, scăzut
şi se anulează celelalte descrieri.
Fişa de prezentare sintetică a rezultatelor
Inventarul de personalitate ABCD-M evaluează 5
domenii largi, 5 dimensiuni ale personalităţi: energia
şi modul de investire, coerenţa şi stabilitatea eului,
afectivitatea şi deschiderea în relaţiile cu ceilalţi,
capacitatea de ordonare şi auto-disciplină precum şi
actualizarea, motivaţia spre evoluţie şi transformare
personală. Sinteza prezentă vă poate da doar câteva
aspecte foarte generale despre aceste lucruri legate
de felul propriu de a gândi, simţi şi interacţiona cu
ceilalţi fără a reuşi să surprindă aici în profunzime
ceea ce vă face să fiţi unic şi irepetabil în raport cu
ceilalţi oameni şi viaţa.
Pentru fiecare dintre cele 5 domenii sunt prezentate
în rezumat descrierile în funcţie de 3 nivele ale
scorului: înalt, mediu, scăzut. Descrierea care
este bifată reprezintă doar o sinteză generală a
semnificaţiei scorurilor Dvs. la dimensiunea
respectivă.
Este posibil ca, repetând completarea chestionarului
după un timp, să obţineţi un scor puţin diferit în

Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
Prin comparaţie cu răspunsurile altora, răspunsurile Dvs. par să indice următoarea descriere:
Extravert, dinamic, vioi, vă
place schimbarea, vă bucu-
raţi de viaţă, atras de ceea ce
este stimulativ; cu o dispozi-
ţie generală veselă, energică
şi optimistă, cu umor. Vă face
plăcere să vă afirmaţi.
Un eu puternic, matur, care
vă face să respectaţi viaţa.
O centrare sănătoasă pe
scopuri, relaţii, control moral
şi încredere în sine şi ceilalţi.
Cald şi sentimental, plin de
compasiune, bine intenţionat;
empatic şi cooperant ştiţi să
evitaţi conflictele, în relaţiile
Dvs. preţuiţi corectitudinea.
Cu voinţă, perseverent, con-
ştiincios şi bine organizat.
Raţional, puneţi preţ pe auto-
control şi auto-disciplină
Vă pace să aprofundaţi,
deschis şi tolerant, sunteţi
animat de dorinţa de evoluţie,
independent, aveţi interese
largi şi sunteţi plin de
imaginaţie şi spirit creativ.
183
Moderat în activism şi
entuziasm, cu energie şi
iniţiativă moderate. Vă place
compania altora dar preţuiţi
şi intimitatea.
Uneori tensionat în relaţiile
cu ceilalţi, cu o încredere
în sine relativă, pot apare
situaţii de nesiguranţă,
iritare, tristeţe.
În general cald, încrezător
şi agreabil, dar uneori puteţi
fi încăpăţânat şi pus pe
competiţie.
Moderat ca organizare. În
genere, aveţi scopuri clare
dar sunteţi capabil şi să
lăsaţi munca deoparte.
Curiozitate şi preocupări
moderate privind
schimbările şi noul în viaţa
Dvs.
Introvert, lipsă a dinamismului
şi energiei implicate în social,
rezervat şi serios. Preferaţi să
fiţi singur sau cu puţin prieteni
apropiaţi. Pesimism şi lipsă
de umor, dezinteres pentru
afirmare socială.
Sunteţi predominant centrat
pe propria persoană; relativ
instabil in relaţii, orgolios,
rebel, cu momente de intensă
enervare.
Insensibil şi rece afectiv,
dezinteresat de sentimentele
altuia, tindeţi să vă exprimaţi
direct stările afective chiar
dacă deveniţi dezagreabil.
Dificultăţi de mobilizare şi
auto-control; relativ delăsător,
nu foarte bine organizat şi
uneori lipsit de grijă.
Nu vă preocupaţi de
schimbări şi transformări
personale, vă place să
rămâneţi legat de ceea ce ştiţi
sau vă place deja.
 184
ABCD-M
funcţie şi de situaţia existenţială. În orice caz, pentru
majoritatea oamenilor, trăsăturile de personalitate
tind să fie stabile la maturitate. Dacă nu treceţi
prin viaţă prin schimbări majore, sau dacă nu faceţi
eforturi deliberate de a vă schimba, această descriere
va corespunde şi peste un număr de ani.
Interpretarea profilelor
Prezentăm în cele ce urmează interpretarea unor
profile
Interpretarea profilelor poate fi realizată simplist,
dacă se iau în considerare şi se semnalizează numai
câteva trăsături distinctive ale persoanei, sau
complex în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi
interesul celui care interpretează.
Desigur că în fiecare dintre situaţiile concrete
pentru care se face interpretarea trebuie luată în
consideraţie multitudinea de date pentru a realiza
integrarea acestora în timpul examinării profilului
la chestionar. În mod necesar, de exemplu, în
interpretările clinice profilul trebuie interpretat în
contextul anamnezei, al istoricului pacientului şi,
nu în ultimă instanţă poate fi dublat prin cererea
de hetero-examinare de către cineva din familie,
sau o persoană care cunoaşte bine persoana şi
istoria sa. Este important să se releve existenţa unor
caracteristici care par să-şi fi modificat aspectul
în prezent comparativ cu trecutul (de exemplu,
perioada dinaintea îmbolnăvirii).
În anumite tipuri de examene, inclusiv cele clinice,
este de dorit să fie discutate rezultatele cu persoana
pentru a se înţelege modul cum caracteristicile
profilului se manifestă în viaţa reală a persoanei.
Să nu uităm adevărul general că nici un instrument
nu este infailibil, în măsura în care nici evaluarea
subiectivă a persoanei în cauză, sau a celor care o
cunosc, dar nici evaluarea psihologului nu sunt
infailibile. Dacă există aspecte care ridică suspiciuni,
de exemplu prin necorelarea datelor scalelor cu
aspectele din anamneză, sau datele culese prin alte
instrumente sau metode (observaţia, interviu, etc.)
este important să încercaţi să continuaţi explorarea.
Nu uitaţi că un chestionar, oricât de exact şi bine
funcţionează ca instrument, nu poate surprinde
întreaga gamă a bogăţiei psihicului uman, care nu
se limitează niciodată la ceea ce eul conştient poate
evalua. Este important să aveţi mereu la îndemână
o probă proiectivă, la care să apelaţi pentru a culege
informaţii sau explicaţii suplimentare pentru aspecte
incongruente.
Asemeni generaţiei actuale de chestionare ABCD-
M nu este un instrument structural, iar trăsăturile
nu sunt o măsură a covarierii între fateţe şi /
sau suprafactori, astfel că psihologul trebuie să
întreprindă o operă de interpretare prin care să
dea sens unor scale aparent independente. În
acest sens, recomandăm mai ales pentru formarea
deprinderilor de interpretare, să se înceapă prin
examinarea faţetelor, pentru fiecare domeniu în
parte. După cum vom prezenta în studiile de caz
dedicate din Capitolul 8, există şi modalităţi mai
sintetice de lucru, dar ele sunt recomandate pentru
un psiholog experimentat.
 185
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
Putem considera relaţiile dintre faţete de-a
lungul domeniilor, demers care este susţinut de
imposibilitatea de a evita ca unii dintre itemi să nu
aibă încărcături minore pe alte scale. Persoanele
cu un M4 şi /sau M5 scăzut, instabile afectiv şi
dependente, cu un eu imatur, vor avea probabil
tendinţa spre scoruri de la mediu în jos pentru
C5, respectiv capacitatea de auto-disciplinare în
măsura în care nu au desfăşurat formare specială
(ce exemplu actorii) pentru a-şi stabiliza emoţiile.
Pentru o persoană introvertă, cu o ascendenţă
personală scăzută, E 3 şi /sau E5 scăzute, dar cu
un eu consistent şi matur (domeniul M mediu, sau
ridicat) relaţia cu realitatea ar putea fi remodelată în
plan creativ şi astfel în zona de Autoactualizare să
găsim cote ridicate la A5, sau / şi A3 şi A4.
De asemenea, este bine să vă formaţi capacitatea de
a înţelege şi vizualiza în termeni comportamentali
realişti, conduita asociată a două domenii. De
exemplu, planul conduitelor interpersonale al
scalelor Extraversiei şi Agreabilităţii, care este
surprins în modalităţi diferite de cele două scale,
dar care modalităţi pot fi consistente dacă sunt
interpretate împreună.
Din aceeaşi perspectivă, condiţia notelor la scalele
modelând afectivitatea maturizată sau funcţionând
prin emoţii negative (ostilitate, mânie, duşmănie
la nivelul lui M2, M3, M4) de la nivelul faţetelor
Maturităţii pot fi corelate cu rezultatele de la
faţetele Agreabilităţii unde accentul este pe
afectivitatea pozitivă (A2. A3, A4) pentru a obţine
o imagine integrată asupra inteligenţei emoţionale şi
a funcţionalităţii acesteia în relaţiile cu semenii.
Stilurile de activism vs. pasivitate par să fie modelate
de cantitatea şi sensul acestei energii pe care o are
la dispoziţie individul dacă este să considerăm
sensul ataşat scalelor Extraversiei şi ale scalelor
Maturităţii.
Nu în ultimă instanţă, putem realiza aprecieri
valoroase asupra măsurii în care în comportament
domină ordinea şi controlul vs. afectivitatea şi lipsa
de control, analizând corelat sensul scalei Maturitate
alături de scala Conştiinciozitate. În ultimă
instanţă, dacă există cote scăzute la Maturitate,
sau la Agreabilitate, sau la Conştiinciozitate, dacă
scalele Autoactualizării prezintă tendinţa de a se
situa mai sus de medie, ele pot da o măsură coerentă
privind şansele ca urmând o terapie sau un curs de
optimizare personală, ceva din concepţia persoanei
asupra despre sine şi viaţă să se schimbe şi această
schimbare să atragă după sine preocuparea în
remodelarea atitudinilor şi controlului.
Atât versiunea administrată online al ABCD-M
cât şi rapoartele de interpretare realizate în urma
administrării creion-hârtie sunt la fel de bogate în
date de interpretare, dar să nu uităm că rămâne în
responsabilitatea psihologului să integreze datele
profilului în celelalte date relevante pentru acesta.
Programul evaluează validitatea răspunsurilor
luând iniţial în considerare dacă există răspunsuri
 186
ABCD-M
lipsă, răspunsuri neclare (respondentul a dat
mai mult de un răspuns la un item) sau există un
comportament inconsistent (FrpA vs. FrpB). Dacă
există mai mult de 10 răspunsuri lipsă /şi neclare,
sau dacă pentru o singură scală există 2 răspunsuri
lipsă sau neclare, nu este generat nici un profil. De
asemenea, dacă indicele privind comportamentul
inconsistent semnalează puternice distorsiuni în
a doua jumătate a testului faţă de prima, nu se va
genera nici un profil. În situaţia când aceşti indici
nu sunt atât de clari încât să anuleze posibilitatea
evaluării, se vor notifica pentru psiholog aspectele
privind precauţiile de interpretare.
Odată verificate răspunsurile este generată lista cu
răspunsurile persoanei la fiecare item. De asemenea,
este dată statistica cu datele generale privind modus
operandi.
Sunt date scorurile brute ale persoanei la fiecare
scală.
Este generat profilul în raport de populaţia generală
şi în raport de genul feminin sau masculin căruia îi
aparţine.
Raportul detaliat are două secţiuni: o descriere glo-
bală a personalităţii, conform celor 5 mari factori,
extraversie, maturitate, agreabilitate, conştiincio-
zitate şi autoactualizare, începând de la scorul cel
mai îndepărtat de la medie. Este descris modul cum
apare respondentul în funcţie de fiecare dintre cele
cinci domenii, clasificând cinci nivele ale scorurilor:
mediu, scăzut şi foarte scăzut, vs. ridicat şi foarte
ridicat precum şi semnificaţia nivelului scorului res-
pondentului.
Secţiunea a II-a cuprinde o interpretare detaliată
a faţetelor extraversiei, maturităţii, agreabilităţii,
conştiinciozităţii şi autoactualizării, luând fiecare
dintre cele 25 de scale şi prezentând conform
nivelului scorului corelatele comportamentale.
Rapoartele interpretative sunt generate aplicând
un set de reguli de interpretare relativ la nivelurile
scorurilor. Afirmaţiile se bazează pe conţinutul sca-
lelor conform datele de cercetare. Aceste seturi de
rezultate interpretate trebuiesc considerate ca pro-
babilităţi. Pe măsură ce datele de cercetare vor adu-
ce în prim plan tipuri de corelate comportamentale
asociate diferitelor profiluri de scoruri acestea vor fi
integrate inclusiv în rapoartele generale online.
Exemplu de interpretare a unui profil:
Cazul A.A.
Prezentăm rezultatele unei femei de 35 de ani,
necăsătorită, manager al unei firme de resurse umane.
Colectivul pe care conduce este destul de competitiv,
în măsura în care se pune accentul pe competiţie şi
eficienţă; totuşi nu există legături apropiate între
membrii, iar când li se cere să realizeze împreună un
proiect prin colaborare, echipa întâmpină dificultăţi
de comunicare.
Profilul poate fi interpretat normal, datele indicând
o corectă conduită în probă şi o constanţă în modul
de răspuns.
 187
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Tabelul 6.1. Cotele scalelor ABCD-M pentru subiectul A.A.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii Cota
E: Extraversie 60 A1: Altruism 47
M: Maturitate 46 A2: Romantism 46
A: Agreabilitate 46 A3: Căldură afectivă 46
C: Conştiinciozitate 54 A4: Empatie 50
Ac: Autoactualizare 50 A5:Onestitate 50
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 67 C1: Voinţă şi perseverenţă 54
E2: Optimism 53 C2: Spirit de perfecţiune 52
E3: Umor 53 C3: Raţionalitate 53
E4:Abilitate interpersonală 63 C4: Planificare 53
E5:Afirmare personală 64 C5: Auto-disciplină 51
Faţetele Maturităţii Faţetele Actualizării
M1: Respect 46 Ac1: Aprofundare 53
M2: Adaptare 45 Ac2: Toleranţă 52
M3: Prietenie 47 Ac3: Rafinare 48
M4: Forţa inhibiţiei 50 Ac4: Independenţă 48
M5: Forţa eului 50 Ac5: Creativitate 53

Interpretarea globală: scopurilor, este decisă când îşi urmează scopurile,

Cea mai distinctă scală ca nivel de deviere este
extraversia, cu o cotă ridicată la nivel 60T, aceasta
pare să fie şi cea mai evidentă trăsătură a personalităţii
pentru această persoană: acest nivel indică în general
un grad de energie ridicat dar şi nevoia de stimulare
prin interacţiuni sociale: activ, optimist, cu nevoia
de ascendenţă, cu stil proactiv, energic, afirmarea
personală printr-un impact transformator
Celelalte domenii par să aibă un comportament fără
aspecte pregnante.
Conştiinciozitatea are un nivel normal, cota 54T are
semnificaţia interesului pentru ordine şi control. Are
tendinţa de a fi preocupată definirea şi urmărirea
cu stimă de sine şi încredere în eficienţa personală.
Autoactualizarea prezintă un nivel normal, la nivelul
notei 50T cu semnificaţia interesului moderat
pentru schimbare, evoluţie reală.
Agreabilitatea se menţine în zona de normalitate,
dar scorul este sub medie, 46T cu semnificaţia unei
persoane mai puţin interesate de evoluţie personală,
cu tendinţa spre a fi mai degrabă conservatoare şi
legată de prejudecăţi pe care le aplică nu totdeauna în
mod diferenţiat, pune mai puţin preţ pe înţelegerea
celorlalţi, este mai puţin caldă şi deschisă afectiv faţă
de cei din jur.
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD
Data Vârsta ID

)
(E4)
1)

)
2)

5)

(C
3)

)
4)

onala

e (AC
)

nta (C

)
une (C
C4)

ala (E
(C5)
C1)

3)

ti

(E)
(A

(M
zitate
rpers
)
2)
C2)

tiva (A

3)

lizar
(AC5

evere

1)

1)
(A2)

ate (A
C3)

ie
ta

1
4)

(M5)
rfec
(C4)

erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)

(E2)
(A

)
iplina

m
te inte
, pers
nta

ritate
is
de pe

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

actua

abilit
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are (A

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta
-disc

antism

it
it

rm

il
in
ir

fi
p

Activ
Optim
Umo
Ab
A
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Vo
S
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Auto
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
26 25 28 29
188

132 25 27
128 122 122 124 27 28 27 28 27
130 27 24 28 27 25 26
60 120 26 28 26 23 25 27 60
126 120 122 25 24 24 25 28
118 128 24 27 26
27 26 27

Ridicat
Ridicat

26
ABCD-M

124 118 120 26 25 23 24 24 25 26

116 126 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 23 20 23
116 106 110 112 24 25 21 21 24 25
118 25 21 21 22 21 24 24
104 22 22 20 24 23
114 108 110 23 19 23 22 23
116 23 22 23 20
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
23
Mediu

108 104 20 23 19 22 19 22
96 102 110 23 18 22 20 21 22
20 21 17 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 94 17 16 16 17 18
86 17 13 13 14 17 18
74 86 14 12 14
90 92 18 13 16
72 15 15 17 15 17 13 16
84 84 18 16 12 15 16 17
88 70 90 16 15 11 12 13 16 17
82 13 12 13
68 82 14 14 17 12 15
86 88 16 14 15
80 17 15 11 11 16 14 15
66 80 15 14 12 10 12 15 16 16
84 86 13 11 12
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
9
Foarte scazut

46 64 10 8 7 6 11 10 10
68 64 70 5
44 12 6 7 11 9 9
62 10 5 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 6.1. Cotele scalelor ABCD-M pentru subiectul A.A.

 189
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
Maturitatea prezintă un scor sub medie dar în
limitele normalităţii, 46T trădând o persoană cu
tendinţa spre centrare pe sine, mai puţin interesată
de înţelegerea sau luarea în considerare a celorlalţi; o
astfel de persoană este în general capabilă de control
dar poate reacţiona destul de energic şi negativ când
interese sau aşteptările îi sunt lezate.
Interpretarea detaliată a domeniilor cu ajutorul
scalelor faţetelor.
Cea mai ridicată scală a celor 5 faţete ale extraversiei
este Activismul; este de asemenea cea mai ridicată
scală a întregului profil cu semnificaţia de foarte
înalt. În limite ridicate sunt faţetele de Abilitate
interpersonală şi interesul pentru Afirmarea
personală. Toate trei scalele depăşesc zona de
normalitate şi indică un exces în preferinţele şi
comportamentul persoanei în aceste privinţe:
putem astfel vorbi de multă energie în conduită,
un tempo ridicat; persoana este plină de energie şi
iniţiativă, se manifestă verbal şi în planul acţiunilor
ca dinamică, activă, vioaie. Persoana pare să prefere
situaţiile care îi dau posibilitatea să-i fie stimulată
nevoia de afirmare: se consideră abilă şi capabilă să
se descurce; se simte perspicace, isteaţă şi acţionează
direct, fără să ezite cu dorinţa expresă de a se
impune ca lider. Conform notei ridicate de la scala
E5, persoana apare interesată de succes personal şi
de a-şi demonstra reuşita; este competitivă, cu o
nevoie de succes şi eficienţă.
Ca lider, este probabil că a impus tuturor celor din
subordine o astfel de linie de comportament, ceea
ce explică nivelul de competitivitate între membrii
echipei pe care o conduce, tensiunile legate de
validarea eficienţei.
Alături de scalele Extraversiei, scalele Conştiincio-
zităţii sunt plasate deasupra mediei, dar în limitele
unei implicări normale în comportament; în profil
scorul cel mai semnificativ deasupra mediei este al
faţetei voinţă şi perseverenţă, 54T, iar cel mai scăzut
al faţetei autodisciplină, 51T. Putem afirma că ast-
fel de persoane au tendinţa de a-şi urmări scopurile
cu relativă perseverenţă, dar mai puţin interesate de
maniera în care o fac datorită unei încrederi în sine
moderate.
Scalele Autoactualizării aduc un plus de clarita-
te privind măsura în care persoana se cunoaşte şi
este cu adevărat interesată de evoluţia sa personală.
Nivelele a trei faţete sunt deasupra mediei: apro-
fundare, toleranţă şi creativitate, între 53 T şi 52 T;
iar pentru celelalte două scale nota este puţin dede-
subtul mediei, rafinarea şi independenţa cu scorul
48T. Toate acestea semnifică o curiozitate medio-
cră; poate privi şi realist lucrurile atunci când este
suficient de stabilă emoţional, prezintă o deschidere
mediocră spre nou, şi numai uneori este capabilă să-
şi asume cu adevărat răspunderea.
Integrând alături de aceste date trăsăturile de reuşită,
afirmare şi energie ale factorilor E, avem imaginea
unei persoane în mare măsură purtate de propria
energie, „temperamentală” dar insuficient de realistă
în evaluarea situaţiilor, preocupată de succes dar nu
de calitate.
 190
ABCD-M
Maturitatea şi Agreabilitatea dezvăluie realele pro-
bleme privind gestionarea energiei şi emoţionalită-
ţii. Majoritatea scalelor maturităţii sunt situate sub
medie, cea mai scăzută fiind capacitatea de adaptare,
45T cu semnificaţia stresului relaţional prezent în
viaţa persoanei. De asemenea, scalele respect şi pri-
etenie sunt ceva mai scăzute, 46T şi 47T, cu sensul
gestionării mai dificile a relaţiei şi tendinţa spre a
utiliza conduite indirecte şi uneori autoritare pen-
tru a determina cooperarea. Controlul excitabilităţii
funcţionează normal, persoana fiind atentă la inhi-
barea reacţiilor emoţionale dar din nou este semna-
lată o încredere în sine moderată, care poate lăsa loc
tendinţelor de autoritate şi impunere a propriului
punct de vedere.
În planul Agreabilităţii, scalele cu note între 46T
şi 47T sunt şi cele mai importante, respectiv cele
care indică integrarea afectivă: altruismul, căldura
şi sentimentalismul: tinde să fie o persoană mai
degrabă insensibilă la ceilalţi fără o apreciere reală
pentru sentimente şi căldură în relaţiile cu cei din jur.
Corectitudinea şi empatia moderate o fac capabilă să
atenueze direcţia autoritar–despotică din conduită,
fără a susţine însă un comportament real empatic şi
atent la nevoile şi condiţia celor din jur.
Rămâne tendinţa spre un comportament relativ
discreţionar, fără abilităţi de comunicare directă. În
general, acest profil nu este cel mai potrivit pentru
lucrul în resurse umane unde se cere în mai mare
măsură intuiţia empatică şi agreabilitatea în cadrul
unui colectiv, pentru o persoană care trebuie să
răspundă nu numai de integrarea profesională ci şi
de şi bunăstarea personalului, crearea unei culturi
a calităţii, a competiţiei dublate de cooperare şi
colegialitate.
 191
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
CAPITOLUL 7
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
ABCD-M în contextul psihologiei
organizaţionale şi al resurselor umane
Studiile dezvoltate pentru verificarea semnificaţiei
celor cinci dimensiuni ale personalităţii pentru
integrarea profesională, demonstrează legătura
dintre performanţa în muncă şi cele cinci domenii
ale personalităţii, validitatea acestora ca predictori
pentru pe performanţa în corelaţie cu locul de
muncă.
Unele studii care explică această legătură pun
acceptul pe consecinţele aspectelor sociale
ale locului de muncă, subliniind în schimb că
abilităţile cognitive sunt mai puternic corelate cu
succesul profesional decât oricare dintre cele cinci
dimensiuni. Abilităţile cognitive sunt semnificative
mai ales când este vorba de realizarea performantă
a unor sarcini specifice. Dimensiunile personalităţii
intervin semnificativ mai ales în capacitatea de
a lucra cu alţii şi în consistenţa şi măsura în care
persoana rămâne motivată în muncă.
Astfel, de exemplu, se subliniază corelaţia dintre cele
cinci mari dimensiuni şi două dintre componentele
de bază ale succesului profesional: nivelul de
cooperare cu alţii şi satisfacţia generală cu locul de
muncă ( Judge, Heller, Mount, 2002).
În general, dintre cele cinci dimensiuni
conştiinciozitatea şi extraversia sunt cele pentru care
se obţin constant corelaţii pozitive cu performanţa în
muncă; cu observaţia că dacă conştiinciozitatea este
 192
ABCD-M
mereu într-o relaţie pozitivă, extraversia, atunci când
se combină cu nivele scăzute de conştiinciozitate
apare adesea într-o relaţie negativă în măsura în care
conduce spre mai multe absenţe.
Agreabilitatea corelează negativ cu performanţa mai
ales pentru rolul de conducere.
Deschiderea la experienţă nu prezintă o relaţie
semnificativă, mai ales cu joburile legate de vânzări
sau ocupaţii care se caracterizează prin interacţiune
cu oamenii. Cel mai predictiv dintre marii factori
pentru performanţa în muncă ridicată este
conştiinciozitatea (Hurtz, Donovan, 2000).
Nevrotismul conduce spre o legătură negativă cu
performanţa. În special persoanele reziliente şi cu
o buna stabilitate emoţională sunt cele mai capabile
să facă faţă stresului ocupaţional; iar persoanele
mai reactive tind să răspundă într-o manieră alertă,
preocupată sau excitabilă şi astfel tind să creeze o
oportunitate mai ridicată pentru condiţia de stres la
locul de muncă (Howar, Howard, 2002).
Nivelul general de satisfacţie cu munca, care apare
ca un element cheie pentru non-absenteism şi pro-
babilitatea de a rămâne angajat pe postul respectiv,
corelează cu conştiinciozitatea, extraversia şi agre-
abilitatea. În special nevrotismul corelează negativ
şi extraversia pozitiv cu satisfacţia profesională, în
funcţie şi de natura locului de muncă ( Judge, Heller,
Mount, 2002); dacă locul de muncă este un mediu
social, extraverţii tind să prezinte un nivel de activa-
re optim în perioada de muncă.
Pentru introverţi, este mai probabil să apară un nivel
optim de activare în afara locului de muncă unde
nivel de stimulare este mai mic şi de aceea tind să
prezinte o insatisfacţie legată de nivelul de stimulare
pe care îl resimt la locul de muncă. Acest lucru este
explicat de faptul că extraversia se referă la gradul în
care o persoană poate tolera stimularea senzorială
din parte situaţiilor sau oamenilor din jur; cei care
au un nivel ridicat de extraversie se caracterizează
prin condiţia de energie alături de preferinţa de a
fi înconjuraţi de mai mulţi stimuli şi a se implica
în multe activităţi. Extraversia scăzută, semnifică
preferinţa de a lucra singur şi un nivel mai scăzut de
stimulare (sunt în general liniştiţi, serioşi şi preferă
intimitatea (Howard, Howard, 2002).
Persoanele extraverte prezintă în general un nivel
mai ridicat de satisfacţie legat de locul de muncă,
acesta dându-le posibilitatea să trăiască un nivel
optim de activare, spre deosebire de persoanele
introverte care resimt un nivel prea mare de
stimulare şi în consecinţă apar mai puţin satisfăcuţi
( Judge s.a., 2002).
Legat de munca în echipă şi de studiile care indică
rolul critic al abilităţii de a fi co-echipier pentru
performanţa în muncă, studii recente indică
conştiinciozitatea, extraversia şi agreabilitatea ca
fiind indicative pentru conduita de cooperare fără ca
aceasta să fie legată direct de performanţă (LePine,
Dyne, 2001).
Abilităţile de lider, mai ales pentru persoanele
care aspiră spre poziţii de conducere sunt un alt
 193
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
domeniu cercetat în corelaţie cu cei cinci mari
factori ai personalităţii. Nevrotismul apare negativ
legat de abilităţile de lider, dar, în mod surprinzător
şi agreabilitatea. Există o disociere între cerinţe care
ţin de impunerea autoritară şi nivelele crescute de
agreabilitate.
Agreabilitatea este semnificativă şi corelează pozitiv
cu lucrul în echipă, dar nu este factor cheie pentru
condiţia de lider; persoanele care nu sunt reziliente,
nu sunt gata mereu să agreeze şi, dimpotrivă, tind să-
şi exprime poziţia proprie într-o manieră asertivă şi
directă, sunt cei care vor avansa în ierarhie, în timp ce
persoanele care sunt reziliente şi adoptă o conduită
agreabilă tind să rămână într-o poziţie de subaltern.
Extraversia apare pozitiv corelată abilităţilor de
conducere iar deschiderea la experienţă pare a fi un
contributor nesemnificativ (Lim, Ployhart, 2004).
Legat de conduitele care pot fi incuse în categoria
devianţei organizaţionale (furt, lipsa de onestitate,
lene) şi devianţei interpersonale (ostilitatea, com-
portamentul grosolan), cercetările demonstrează
condiţia de factor de moderare pe care îl joacă per-
sonalitatea (Colbert, Mount, Harter, Witt, Barrick,
2004). Când un nivel scăzut al stabilităţii emoţio-
nale, al conştiinciozităţii şi agreabilităţii se asociază
cu perceperea într-o manieră negativă a locului de
muncă, probabilitatea devianţei organizaţionale sau
interrelaţionale este maximizată.
În general, cercetările indică o covarianţă negati-
vă între nivelele înalte ale agreabilităţii şi devianţa
interpersonală. În acelaşi timp, devianţa organiza-
ţională covariază negativ cu nivelele înalte de con-
ştiinciozitate; dar prezintă o covarianţă pozitivă cu
nivelele crescute de nevrotism. Pentru persoanele
cu o bună stabilitate emoţională şi conştiincioase
este mai puţin probabil să apară conduite de furt
sau lene; iar persoanele cu un nivel de agreabilitate
înalt este mai puţin probabil să dezvolte ostilitate în
relaţiile cu colegii de muncă.
Absenteismul, ca o conduită de instabilitate profe-
sională este covariază negativ cu introversia asociată
conştiinciozităţii; respectiv negativ cu extraversia
asociată lipsei de conştiinciozitate. Nevrotismul în
sine nu s-a dovedit a fi un predictor semnificativ
( Judge, Martocchio, Thoresen, 1997).
În general vorbind, pentru selecţia profesională şi
angajarea pe post predictorul cel mai valid şi general
din cadrul celor cinci domenii apare a fi Conştiin-
ciozitatea (Schmidt, Ryan, 1993).
În companiile mari apare ca specifică o relaţie im-
personală între salariat şi angajator. Acest lucru pare
a favoriza în anumite condiţii ponderea semnificaţi-
ei abilităţilor cognitive pentru succesul profesional:
în măsura în care angajaţii dispun de toate abilităţile
cognitive cerute ei vor performa la fel de bine ca şi
cei care prezintă o personalitate favorabilă, mai ales
în situaţia când jobul nu include muncă în echipă
sau interacţiunea cu beneficiarul. În companiile mai
mici, unde relaţia dintre angajat şi angajator este mai
directă şi personală, existenţa unei personalităţi cu
 194
ABCD-M

caracteristici nefavorabile poate avea un efect mult
mai mare asupra performanţei la locul de muncă.
Abilităţile cognitive sunt importante în ambele
situaţii, însă efectele factorilor de personalitate
par să depindă în mare măsură de prevalenţa
interacţiunilor sociale şi importanţa acestora pentru
desfăşurarea activităţii (Timothy M. Howell,).
Studiu de caz A.B.
Prezentăm în continuare un studiu de caz legat de
situaţia în care psihologului din departamentul de
RU i se cere explicarea performanţei scăzute a unuia
dintre managerii executivi ai unei secţii industriale.
Pentru această persoană se punea problema să fie
înlocuită în funcţia de conducere şi a retrogradată
pe un post de executant, sau să fie îndrumată spre
un curs de formare a abilităţilor de conducere.
Persoana fusese promovată în urmă cu un an pe
post, datorită mai ales unor rezultate profesionale
deosebite. Dar, de-a lungul acestei perioade, a
prezentat o scădere tot mai accentuată a gradului
de implicare în munca specifică de coordonare
a colectivului pe care îl conducea, precum şi
un comportament caracterizat de subalterni ca
generator de stres, tensionant, cu perioade când
apărea excesiv de autoritar alternând cu perioade de
tip laissez-faire.
Aplicarea chestionarului ABCD-M a condus la
rezultatele prezentate în Tabelul 7.1.

Tabelul 7.1. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.B.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii Cota
E: Extraversie 40 A1: Altruism 48
M: Maturitate 42 A2: Romantism 59
A: Agreabilitate 48 A3: Căldură afectivă 43
C: Conştiinciozitate 59 A4: Empatie 48
Ac: Autoactualizare 60 A5:Onestitate 52
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 43 C1: Voinţă şi perseverenţă 65
E2: Optimism 35 C2: Spirit de perfecţiune 48
E3: Umor 54 C3: Raţionalitate 45
E4:Abilitate interpersonală 35 C4: Planificare 55
E5:Afirmare personală 63 C5: Auto-disciplină 43
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării
M1: Respect 45 Ac1: Aprofundare 65
M2: Adaptare 43 Ac2: Toleranţă 46
M3: Prietenie 41 Ac3: Rafinare 56
M4: Forţa inhibiţiei 37 Ac4: Independenţă 65
M5: Forţa eului 38 Ac5: Creativitate 52
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD
Data Vârsta ID

)
(E4)
1)

)
2)

5)

la

(C
a

)
n
4)

e (AC
)

nta (C

)
(A3)
une (C
C4)

ala (E
(C5)
C1)

3)

ti

erso
(A

(M)
zitate
)
2)
)
2)
C2)

3)

lizar
(AC5

evere

1
1)
(A2)

ate (A
C3)

ie (E
ta

1
ctiva
4)

(M5)
rfec
(C4)

erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)

)
iplina

interp
(A

te
, pers
nta (A

ritate
ism (E
de pe

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

abilit
actua
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta
-disc

antism

it
it

in
p ir

Activ
Optim
Umo
Abil
Afirm
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Vo
S
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Auto
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
132 26 25 25 28 29
27 27
128 122 122 124 27 28 28 27
195

130 27 24 28 27 25 26
60 120 26 28 26 23 25 27 60
126 120 122 25 24 24 25 28
118 128 24 27 26
27 26 27

Ridicat
Ridicat

124 120 26 26 23 24 24 25 26
116 118 126 25 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 20 23
116 112 23 24 25 21 21 24
106 110 118 25 22 25 24
22 22 21 21 24 21 23 24
114 104 110 23 19 20 23 23
108 116 23 22 23 20 22
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
23
Mediu

108 104 20 23 19 22 19 22
96 102 110 23 18 22 20 21 22
20 21 17 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 94 17 16 16 17 18
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

86 17 13 13 14 17 18
74 86 14 12 14
90 92 18 13 16
72 15 15 17 15 17 13 16
84 84 18 16 12 15 16 17
88 70 90 16 15 11 12 13 16 17
82 13 12 13
68 82 14 14 17 12 15
86 88 16 14 15
80 17 15 11 11 16 14 15
66 80 15 14 12 10 12 15 16 16
84 86 13 11 12
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
Foarte scazut

46 9 10 8 7 6 11 10
64 64 70 5 10
68 44 12 6 7 9 9
62 10 5 11 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 7.1. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.B.

 196
ABCD-M
Indicele FrpA/FrpB indică o diferenţă nesemnifica-
tivă între răspunsurile la itemii primei jumătăţi vs.
celei de a II-a, ceea ce validează conduita constantă
a subiectului în probă şi fără încercarea de a mani-
pula rezultatele.
Profilul rezultat aduce în prim plan o imagine de
sine relativ incongruentă: în condiţia unei nevoi
de afirmare personală pozitivă (E5) şi a integrării
nevoii de control şi de ordine (C1, C4), persoana
prezintă un mod de raportare negativ faţă de
dificultăţile şi provocările existenţiale (E2), precum
şi un nivel de maturitate al eului care nu îi permit
să-şi exercite un real control al conduitei mai ales
în relaţiile interpersonale (în special, faţetele M4
şi M5). Sunt pozitive atât conştiinciozitatea cât şi
autoactualizarea.
La nivelul factorilor latenţi, Extraversia (40T) şi
Autoactualizarea (60T) apar ca fiind cel mai opuşi
ca manifestare, ceea ce ne conduce spre imaginea
unei persoane centrate pe sine, a cărei energie pare
să fie stimulată mai ales de situaţiile în care lucrează
singură, implicată într-o activitate care are sens
personal. În astfel de condiţii poate dezvolta un
nivel de perseverenţă înalt, cu o bună capacitate
de aprofundare (Ac1) şi rafinare a muncii pe care
o realizează (Ac3). Îi place să lucreze independent.
În relaţiile cu ceilalţi apare mai ales sentimental
(A2) şi onest (A5), dar nu este deloc motivat
de interrelaţionare. În acest sens sunt evident
nedezvoltate şi inactive capacitatea de a se adecva
(M2) şi a dezvolta relaţii apropiate (M5). Lipsa
de apetenţă pentru relaţia cu ceilalţi este evidentă
şi la nivelul inconsistenţei factorului agreabilitate,
semnalate de o scăzută căldură afectivă, dar şi
de empatia şi altruismul nemanifeste în viaţa sa
relaţională.
Profilul nu prezintă deviaţii semnificative de la
medie, ceea ce indică capacitatea sa generală de
a se integra normal şi adecvat în viaţă şi profesie.
Nivelul general al conştiinciozităţii, pasiunea pentru
cunoaştere şi aprofundare în raport cu aspectele
strict profesionale au condus anterior la rezultate de
excepţie.
În acest context însă, condiţia de introversie, relativa
imaturitate şi o mai scăzută agreabilitate subliniază
dificultăţile sale majore în adecvarea interrelaţională
semnificativă pentru cerinţele unui lider; are
dificultăţi să-şi menţină stabilitatea emoţională
care pot explica perioadele de izbucniri nervoasă
şi de tensiuni interrelaţionale, prezintă dificultăţile
corelate inconstanţei energiei care explică perioadele
de laissez-faire acuzate de subalterni şi lipsa de
motivaţie pentru dezvoltarea relaţiilor cu ceilalţi.
Studiul de caz A.C.
Pentru selecţie profesională pentru postul de
manager departament resurse umane au rămas în
analiză două persoane. Ambele prezintă calificările
necesare, prezintă nivelele cerute de eficienţă
intelectuală şi a abilităţilor specifice. Piesa de
departajare a rămas profilul de personalitate.
 197
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

Tabelul 7.2. Cotele scalelor ABCD-M ale subiecţilor A.C.1 şi A.C.2

Domenii Cota A.C.1 Cota A.C.2 Faţetele Agreabilităţii Cota A.C.1 Cota A.C.2
E: Extraversie 55 55 A1: Altruism 58 52
M: Maturitate 54 48 A2: Romantism 61 56
A: Agreabilitate 61 54 A3: Căldură afectivă 62 54
C: Conştiinciozitate 60 55 A4: Empatie 62 53
Ac: Autoactualizare 58 48 A5:Onestitate 59 53
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 56 56 C1: Voinţă şi perseverenţă 58 55
E2: Optimism 52 55 C2: Spirit de perfecţiune 62 53
E3: Umor 56 48 C3: Raţionalitate 52 54
E4:Abilitate interpersonală 54 58 C4: Planificare 52 56
E5:Afirmare personală 56 60 C5: Auto-disciplină 61 53
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării
M1: Respect 50 40 Ac1: Aprofundare 60 50
M2: Adaptare 57 52 Ac2: Toleranţă 50 50
M3: Prietenie 52 50 Ac3: Rafinare 51 47
M4: Forţa inhibiţiei 50 49 Ac4: Independenţă 47 48
M5: Forţa eului 52 49 Ac5: Creativitate 58 50

Prezentăm mai jos în Tabelul 7.2. rezultatele în cote
standard ale persoanei A.C.1, femeie, 42 ani şi ale
persoanei A.C.2, bărbat, 40 ani.
Analiza rezultatelor celor doi candidaţi o vom realiza
desigur din perspectiva, cât de sumar schiţată a unui
reper, respectiv a criteriilor de succes profesional. În
Tabelul 7.3. de mai jos prezentăm aceste date reper
în funcţie de care vom analiza diferenţele dintre cei
doi candidaţi.
Analiza rezultatelor va avea în vedere măsura în
care criteriul multiplu de mai sus este îndeplinit de
fiecare dintre cei doi candidaţi.
Observăm cât de apropiate apar scorurile celor
doi candidaţi. Nici unul dintre aceştia nu prezintă
contraindicaţii, în sensul că nu există scoruri scăzute
care să indice anxietate (E4-), rigiditate (Ac2-, E3-
, M5-), tulburări comportamentale (M1-, M3- ,
M5-), timiditate (E4-), tendinţe autoritar despotice
(M3-) sau excesivă impulsivitate (M4-).
O privire comparativă pentru domeniile personali-
tăţii indică discrepanţe între cei doi la nivelul supra-
factorului Maturitate şi a suprafactorului Autoac-
tualizare în favoarea candidatului A.C.1 deşi scoru-
rile nu depăşesc limita inferioară a semnificaţiei de
normalitate, indicând cel mult momente de centrare
pe sine şi de dezinteres pentru candidatul A.C.2.
La nivelul candidatei A.C.1 se observă un exces la
nivelul factorilor Agreabilitate, Conştiinciozitate şi
Autoactualizare care denotă nevoia de relaţionare şi
de valorizare a imaginii de sine în relaţionare.
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD Data Vârsta ID

)
(E4)
2)

5)

la
(C1)

(C)
a

)
4)
4)

ne (C

e (AC
)

)
(A3)
C

ala (E

rson
(C5)
C1)

3)

renta

(M)
zitate
ectiu

2)
2)
C2)

3)

lizar
(AC5

1)
1)
(A2)

ate (A
C3)

ie (E
ta (A

1)
ctiva
4)

(M5)
(C4)

terpe
erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)
rseve

)
iplina

in
e perf

te
nta (A

ritate
ism (E
d

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

abilit
actua
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are (A

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta, pe
-disc

antism

o
it

t
ir

u
Activ
Optim
Umo
Abilit
Afirm
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Voin
Sp
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
A
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
132 26 25 25 28 29
27 27
128 122 122 124 27 27 28 26 28 27
60 130 24 25 28 27 25 60
120 26 28 26 23 27
198

126 120 122 25 24 24 25 28

118 128 24 27 26
27 26 27

Ridicat
Ridicat

124 120 26 26 23 24 24 25 26
116 118 126 25 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26
ABCD-M

124 23 25 23 25 26
112 25 25 24 21 22 24 25
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 20 23
116 112 23 24 25 21 21 24
106 110 118 25 22 25 24
22 22 21 21 24 21 23 24
114 104 110 23 19 20 23 23
108 116 23 22 23 20 22
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
23
Mediu

108 104 20 23 19 22 19 22
96 102 110 23 18 22 20 21 22
20 21 17 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 94 17 16 16 17 18
86 17 13 13 14 17 18
74 86 14 12 14
90 92 18 13 16
72 15 15 17 15 17 13 16
84 84 18 16 12 15 16 17
88 70 90 16 15 11 12 13 16 17
82 13 12 13
68 82 14 14 17 12 15
86 88 16 14 15
80 17 15 11 11 16 14 15
66 80 15 14 12 10 12 15 16 16
84 86 13 11 12
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
9
Foarte scazut

46 64 10 8 7 6 11 10 10
68 64 70 5
44 12 6 7 11 9 9
62 10 5 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 7.2. Cotele scalelor ABCD-M ale subiecţilor A.C.1 (linie continuă) şi A.C.2 (linie punctată)
 199
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

Tabel 7.3. Cerinţe criteriu pentru reuşita profesională în manager resurse umane.
Tip de activităţi şi descrierea succintă a a) Activitate de organizare a muncii
activităţii: b) Evaluează subordonaţii
c) Colaborează cu alte departamente
d) Decide, comunica decizia
e) Gestionează motivaţia şi satisfacţia profesionala
f) Transmite cultura organizaţională
Cerinţe legate de trăsături de 1. Obiectivitate, onestitate
personalitate: 2. Responsabilitate
3. Echilibru emoţional
4. Empatic, tolerant
5. Agreabilitate
6. Flexibilitate, deschidere
7. Competenţa
8. Conştiinciozitate
9. Nevoie de rezultate
10. Deschis la opiniile altora
Cerinţe legate de abilităţi decizionale şi 1. Ascendenţă
relaţionale: 2. Gândire logica si organizare
3. Planificare
4. Constanţă, perseverenţă
5. Creativitate
6. Capacitate de recunoaştere şi negocierea a conflictelor
7. Centru de control în interior
8. Altruism
9. Imagine pozitivă de sine
10. Asumarea răspunderii
Contraindicaţii: 1. Atac de panică, anxietate
2. Rigiditate
3. Egoism
4. Tulburări comportamentale şi de personalitate
5. Timiditate
6. Comportament autoritar despotic
7. Impulsivitate excesivă

La nivelul factorului Extraversie regăsim la ambii
candidaţi aspecte–criteriu funcţionale: sunt
persoane cu multă energie, manifestă deschidere,
ascendenţă, imagine de sine pozitivă şi tendinţa de a
pune accentul pe rezultate, simţul umorului pare să-
i diferenţieze: A.C.1 prezintă note peste medii la A3,
respectiv persoana glumeşte cu uşurinţă, este jovială
şi flexibilă. Dispoziţia generală admite „partea bună
a lucrurilor”, jocul şi spontaneitatea. Acest factor
este, empiric, considerat cel mai relevant pentru
predicţia stării de bine, a capacităţii de a lua viaţa
uşor; comparativ, celalalt candidat, A.C.2 prezintă
un simţ al umorului moderat.
 200
ABCD-M
Faţetele Maturităţii indică în general scoruri norma-
le, cu sens pozitiv, ceea ce răspunde cerinţelor legate
de capacitatea de a fi şi a rămâne deschis, echilibrat
emoţional cu un bun control interior. Cotele la toţi
factorii sunt pozitivi pentru primul candidat; cel
mai ridicat, peste medie, este factorul M2, adapta-
rea. Persoana consideră că poate avea o relaţie non-
agresivă cu ceilalţi, îşi poate controla impulsurile şi
emoţiile negative astfel că poate coopera destinsă şi
fără să raporteze totul la propria persoană. Acest
lucru funcţionează în limitele normalului şi pentru
A.C.2, cu precizarea că pot exista situaţii când ia
situaţia la modul personal şi poate dezvolta reacţii
negative, fără ca această tendinţă să fie pronunţată.
Plusul pentru primul candidat constă în generaliza-
rea acestui tip de comportament nonagresiv.
Scalele factorului Agreabilitate pentru ambii candi-
daţi indică deschidere, altruism, capacitatea pentru
o conduită onestă precum şi capacitatea de a me-
dia conflictele (faţeta Ac5 pozitivă pentru ambii
candidaţi). Se notează comparativ, tendinţa pentru
primul candidat să prezinte un exces pe dimensiu-
nea agreabilitate, pentru componentele care vizează
inteligenţa emoţională: empatie, căldură afectivă,
deschiderea faţă de ceilalţi. Nu este în general un
comportament care să favorizeze munca de condu-
cere pentru că pune accent pe înţelegere şi solidari-
tate, ceea ce în anumite contexte de stres ocupaţio-
nal poate scădea eficienţa în muncă. Acest lucru este
adevărat mai ales pentru posturile unde elementul
cheie este eficienţa, randamentul, realizarea perfor-
manţială. Din fericire, în domeniul resurselor uma-
ne acest factor poate acţiona contradictoriu, pe de o
parte asigură o bună înţelegere a nevoilor şi cerinţe-
lor angajaţilor, pe de altă parte conduce la accentul
pe soluţii care să nu defavorizeze oamenii, să evite
conflictul. Exisă în acelaşi timp şi posibilitatea unor
stagnări motivate de lipsa unor soluţii care să dea
tributul cerut nevoilor umane.
Scalele factorului Conştiinciozitate sunt pentru
ambii candidaţi un indice care asigură criteriile:
perseverenţă, competenţă, (C1), organizare, logică
şi planificare (C3, C4) autodisciplină. Nu se sem-
nalează deosebiri semnificative; pentru candidatul
A.C.1 apare un plus de preocupare pentru aprofun-
dare (C2 62T).
Scalele factorului V, indică atitudini generative ceva
mai semnificative pentru primul candidat. În ace-
laşi timp, scalele care indică tendinţa spre toleranţă,
deschidere, capacitatea de a gestiona conflictele şi
capacitatea de responsabilitate şi control intern sunt
active şi prezente la ambele persoane. Este însă de
consemnat o deosebire între candidaţi pentru fac-
torul control intern şi asumarea răspunderii; la can-
didata A.C.1 aspectul apare constant în comporta-
ment, la candidatul A.C.2 elementele sunt mai puţin
pregnante, pot apare fluctuaţii în diferite tipuri de
situaţii. De asemenea, nevoia de nou şi creativitate
este mult mai accentuată la candidatul A.C.1.
În aceste condiţii, dacă pentru sectorul resurse
umane, este nevoie de un manager ale cărui calităţi
să accentueze munca cu omul şi deschiderea şi
 201
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
flexibilitatea candidatul A.C.1 ar trebui preferat. De
menţionat, că apetenţa pentru soluţii nonstangnante,
poate sprijini găsirea de soluţii adaptative şi
pentru condiţiile de stres legate de perioadele de
reorganizare şi redimensionare a personalului.
ABCD-M în contextul psihologiei
clinice şi consilierii psihologice
Pilotarea pentru stabilizarea indicilor psihometrici
a fost realizată pe populaţie normală. Există însă o
serie de cercetări mai restrânse, realizate mai ales prin
studii de caz clinice, care indică modalităţi în care
suprafactorii şi faţetele acestora sunt semnificativi
pentru domeniul psihopatologiei, pentru definirea
profilului actual al dispoziţiilor subiectului, pentru
formularea unor diagnostice diferenţiale, pentru
stabilirea tipului de psihoterapie şi / sau a planului
de tratament psihiatric / medical, pentru explicarea
unor simptome psihosomatice..
În acest sens, axa energie – raţionalitate, precum şi axa
maturitatea eului-afectivitate- atitudini generative
s-au dovedit a fi clarificatoare pentru înţelegerea
dinamicii cazului dincolo de simptomatologia
clinică, pentru găsirea resurselor pentru stabilirea
unui program terapeutic şi, nu în ultimă instanţă,
pentru prognosticul cazului.
Din perspectivă psihodiagnostică, având în vedere
nivelul semnificativ de covarianţă între scalele
chestionarului ABCD-M şi scalele chestionarului
NEO PI R putem face de asemenea unele inferenţe
din datele de cercetare ale lui Costa şi McCrae
dedicate acestei problematice.
Cercetările extinse desfăşurate cu NEO PI R de că-
tre Costa şi McCrae indică faptul că în trei dintre
dispoziţiile generale ale personalităţii, deschiderea la
experienţă, extraversia şi nevrotismul, sunt înrădăci-
nate diferenţele individuale în raport cu dispoziţia
spre tulburări psihotice. Din perspectiva simptome-
lor din DSM unele dintre trăsăturile de personali-
tate măsurate prin NEO PI R sunt relevante în psi-
hodiagnoza unor variate tulburări psihopatologice,
în special a celor din axa II, tulburări de personali-
tate (Wiggins, Pincus, Costa, Widinger, 1994). De
asemenea, scorurile extreme la unele scale pot su-
gera anumite tulburări care, ulterior, pot fi evaluate
şi prin instrumente specifice. De exemplu, N4 înalt
poate sugera existenţa unei fobii sociale; C3 scăzut,
tulburări de personalitate de tipul antisocialului.
De asemenea, dacă evaluarea scorurilor este reali-
zată în contextul datelor despre situaţia existenţială
prezentă a subiectului, se poate ajunge atât la o con-
cluzie privind cronicitatea unei manifestări psiho-
patologice în cazul unor faţete N cu scoruri înalte,
dar poate indica şi reversul, stresori specific situaţi-
onali care au condus în prezent la comportamente
reactive acute.
O altă direcţie de studiu este dată chiar de folosirea
NEO PI R pentru determinarea impactului
 202
ABCD-M
aspectelor psihopatologice sau al psihoterapiei
asupra scorurilor la test. De exemplu, un episod
depresiv, dar şi alte stări psihopatologice, pot afecta
de obicei în direcţia unei exagerări a scorurilor
faţetelor la nivelul nevrotismului (Costa, McCrae,
1992). După remisie, persoana prezintă scoruri
semnificativ mai scăzute la N, dar, spun autorii, nu-
şi va modifica nivelele la extraversie şi agreabilitate.
Cercetările realizate cu NEO PI R pot, pe de o
parte, să stabilească efectul de durată sau tranzitoriu
al diferitelor tehnici terapeutice asupra unora dintre
faţetele dimensiunilor personalităţii, iar pe de altă
parte se pot studia profile de personalitate distinctive
pentru diferite structuri nosologice, profile utile
în clarificarea etiologiei tulburării (Wise, Fagan,
Schmidt, Ponticas, Costa, 1991).
Datele de cercetare ale autorilor americani indi-
că corelaţii semnificative între faţete ale NEO PI
R şi unele scale ale altor chestionare. Dacă ar fi să
urmărim, în sensul celor ce ne interesează, numai
corelaţiile cu MMPI, am găsi nu mai puţin de 13
(din 30 de faţete) în care scalele NEO PI R corelea-
ză cu scale din MMPI. Astfel, de exemplu, pentru
Nevrotism: N1 cu MMPI comportamente com-
pulsive, N2 şi N5 cu MMPI borderline, N3 şi N6
cu MMPI dependenţă, N4 cu MMPI comporta-
ment de evitare. Pentru Extraversie: E2 cu MMPI
schizoidie, E 5 cu MMPI comportament antisocial;
pentru deschidere: O1 cu MMPI borderline, O4
cu MMPI histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu
MMPI comportament antisocial; pentru Conştiin-
ciozitate: C3 cu MMPI comportament antisocial,
C5 cu MMPI comportament pasiv-agresiv (Costa,
McCrae, 1992).
Desigur este important să dezvoltăm coerenţa din-
tre interpretările scalelor şi anumite simptomatolo-
gii. Deşi pentru comportamentul unor dintre scale
există date care par să circumscrie anumite arii de
comportament cu semnificaţie psihopatologică, to-
tuşi, nu am efectuat studii de validare sistematice.
Capacitatea de a surprinde comportamentul de
anormalitate a fost pusă în evidenţă mai ales prin
studii de caz în care instrumentul şi-a dovedit
sensibilitatea pentru anumite tipuri de conduită.
Din aplicările pe cazuri individuale, există date pri-
vind asocierea dintre răspunsurile submedii la scale
precum cele din cuprinsul dimensiunii Maturitate
(M1, M2, M4, M5), ale scalelor dimensiunii Extra-
versie privind nivelul de implicare energetică (E1,
E2,E3) precum şi ale scalelor saturate afectiv ale di-
mensiunii Agreabilitate (A2, A3, A4), care ne pot
conduce spre imaginea predominării unor condiţii
de psihopatologie sau a unor tulburări de persona-
litate.
Astfel, în condiţii de psihopatologie datorate
depresiei sau psihasteniei, ne aşteptăm să întâlnim
cote scăzute la scalele A1 – A2 şi scala C5 asociate
unei imagini negative de sine (scalele A4 şi A5).
Tulburări de tip distimic şi anxietatea conduc spre
note scăzute la scalele M4 asociate unei imagini de
 203
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
sine negative (scalele E4 şi E5), lipsei de umor şi
pesimismului (note moderat-scăzute la scalele E2
şi E3) precum şi comportamentului paradoxal al
scalelor dimensiunii agreabilitate (nivel A2 şi /sau
A4 excesiv de ridicat alături de A1, A3, A5 scăzute
sau medii).
Conduitele de tip demonstrativ-histrionic au
ca indicator sensibil scala M5. Acestei scale i se
asociază comportamentul incongruent la scalele
dimensiunii conştiinciozitate (mai ales scalele C1,
C4 şi C5). Cercetarea ar putea urmării măsura în
care comportamentul acestor scale este asociat unor
simptome psihosomatice, respectiv conversiei în
simptome psihosomatice.
Conduitele de tip agresiv asociate unor tulburări
de personalitate borderline sunt evidenţiate prin
scăderi generale ale nivelului scalelor de Maturitate
alături de scăderea dramatică a scalelor A1, A4 şi
A5 asociate scalelor Ac2 şi Ac3 de asemenea cu
valori submedie. În astfel de cazuri de exemplu, cu
cât caracterul sociopat este central, cu atât ne putem
aştepta ca întreaga scală majoră Maturitate să
trădeze lipsa de consideraţie pentru valorile umane,
egocentrismul fiind elementul cheie alături de lipsa
scrupulelor morale, rigiditatea, caracterul despotic
şi discreţionar, conduitele jignitoare.
În acest context, în prezent nu putem susţine capa-
citatea predictivă pentru psihopatologie sau gene-
ralizări privind modele posibile de asociere a răs-
punsurilor la numite scale coerente unor sindroame
psihopatologice, dar din aplicările individuale există
o astfel de ipoteză de cercetare pentru viitor.
Este evidentă capacitatea instrumentului de a
surprinde condiţiile de dezechilibru intra-psihic,
pe marile domenii de interes pentru explicaţia
psihologică a conduitei anormale, respectiv condiţia
eului, a afectivităţii, relaţia cu semenii şi cu realul,
capacitatea de conştientizare, condiţia de stagnare vs.
transformare psihică, nivelul de energie. Din această
perspectivă considerăm că este un instrument valoros
în diagnoza clinică legată de condiţia personalităţii,
precum şi pentru evidenţierea posibilelor resurse
pentru desfăşurarea unui program de consiliere sau
psihoterapie.
Studiu de caz A.D.
Pacientul A.C., are 28 de ani. Este internat în cadrul
unei secţii de adicţie pentru tratamentul dependenţei
de droguri. Este la a şasea internare pentru adicţie.
Prima internare a avut loc în adolescenţă, când
persoana abandonase liceul şi făcea parte dintr-un
grup de consumatori de heroină.
Pacientul este în prezent şomer. A avut mai multe
angajări temporare, în care nu rezista mai mult de
8 luni, ultima dintre acestea fusese pe un şantier de
construcţii, muncitor necalificat. Nu este căsătorit
iar adresa sa constantă este cea a tatălui său. Aici nu
locuieşte însă decât rareori, mai ales după internările
pentru curele de dezintoxicare, apoi pleacă după
scene de violenţă şi scandaluri. Are relaţii pasagere
 204
ABCD-M

cu partenere ocazionale care sfârşesc cu scene de

violenţă. Copilărie fără mamă, decedată când persoana avea
11 ani. Când era mic, mama fusese bolnăvicioasă
Partenerele lui se plâng de comportament contra- şi fusese internată inclusiv pentru dezalcoolizare.
dictoriu „este blând şi cald, dar poate deveni sălba- Crescut de un tată care nu se recăsătorise dar
tec şi iraţional”, dar dominat de agresivitate când avusese mai multe „mame” pentru copil. El personal
nu primeşte ceea ce cere, de obicei bani pentru dro- declara că „nu am ştiut niciodată ce să fac cu acest
guri. Partenera scapă de obicei scapă de avalanşa de copil. Parcă nu este copilul meu. I-am dat de toate,
obiecte cu care este lovită şi de urletele şi reproşu- am adus şi femei în casă să-l crească, l-am hrănit
rile însoţite de cuvinte obscene, sărind pe fereastră. şi l-am îmbrăcat dar nu am ştiut niciodată ce-i în
Scenele de agresivitate erau tot mai dese şi apăreau capul lui. I-am cerut să mă asculte, să nu facă prostii,
din senin, fără un motiv aparent: „nu te uiţi la mine”, dar numai prostii a făcut. L-am şi bătut, dar nu am
„mă neglijezi”, „nu mai pot trăi fără tine”, „ştiu eu că avut ce să fac că nu te poţi înţelege cu el”. Fără a fi
vrei să mă părăseşti” urmate de scene sentimentale propriu-zis alcoolic, tatălui îi plăcea să consume „în
de auto-blamare în care partenera era „zeiţa inimii cantităţi moderate” ţuică.
mele”, „singurul om de pe pământ”, „cea mai inteli-
gentă şi dulce femeie” şi auto-violenţe. În Tabelul 7.4. apar rezultatele la testul ABCD-M.
Tabelul 7.4. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.D.
Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii Cota
E: Extraversie 66 A1: Altruism 37
M: Maturitate 38 A2: Romantism 52
A: Agreabilitate 37 A3: Căldură afectivă 37
C: Conştiinciozitate 32 A4: Empatie 34
Ac: Autoactualizare 48 A5: Onestitate 34
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 68 C1: Voinţă şi perseverenţă 37
E2: Optimism 66 C2: Spirit de perfecţiune 32
E3: Umor 57 C3: Raţionalitate 30
E4:Abilitate interpersonală 48 C4: Planificare 33
E5:Afirmare personală 43 C5: Auto-disciplină 29
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării
M1: Respect 38 Ac1: Aprofundare 38
M2: Adaptare 39 Ac2: Toleranţă 39
M3: Prietenie 38 Ac3: Rafinare 30
M4: Forţa inhibiţiei 40 Ac4: Independenţă 48
M5: Forţa eului 30 Ac5: Creativitate 54
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD
Data Vârsta ID

)
(E4)
1)

)
2)

5)

la

(C
a

)
n
4)

e (AC
)

nta (C

)
(A3)
une (C
C4)

ala (E
(C5)
C1)

3)

ti

erso
(A

(M)
zitate
)
2)
)
2)
C2)

3)

lizar
(AC5

evere

1
1)
(A2)

ate (A
C3)

ie (E
ta

1
ctiva
4)

(M5)
rfec
(C4)

erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)

)
iplina

interp
(A

te
, pers
nta (A

ritate
ism (E
de pe

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

actua

abilit
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta
-disc

antism

it
it

in
p ir

Activ
Optim
Umo
Abil
Afirm
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Vo
S
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Auto
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
132 26 25 25 28 29
27 27
205

128 122 122 124 27 27 28 26 28 27

60 130 24 25 28 27 25 60
120 26 28 26 23 24 25 27
126 120 122 25 24 24 27 28
118 128 27 26 26 27

Ridicat
Ridicat

124 120 26 26 23 24 24 25 26
116 118 126 25 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 20 23
116 112 23 24 25 21 21 24
106 110 118 25 22 25 24
22 22 21 21 24 21 23 24
114 104 110 23 19 20 23 23
108 116 23 22 23 20 22
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
23
Mediu

108 104 20 23 19 22 19 22
96 102 110 23 18 22 20 21 22
20 21 17 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

76 88 16 18
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

92 94 17 17 16 13 14 17 17
74 86 12 13 18
90 86 14 13 14 16
92 15 15 18 15 13 16
72 84 18 17 17 15 16
88 84 16 16 15 12 12 13 17
70 90 13 11 16 17
82 14 12 13 15
86 68 82 88 14 17 14 12 15
17 15 11 11 16 16 14 15
66 80 80 15 14 12 10 12 16 16
84 86 13 11 12 15
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
9
Foarte scazut

46 64 10 8 7 6 11 10 10
68 64 70 5
44 12 6 7 11 9 9
62 10 5 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 7.4. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.D.

 206
ABCD-M
Testul a fost completat în cadrul unui examen la
finalul curei cu scopul includerii într-un program
post-tratament de susţinere psihoterapeutică şi
psihosocială în cadrul unui campus. Alături de
acest chestionar, i-au fost administrate şi alte
probe inclusiv teste proiective. În ele ce urmează
vom realiza evaluarea condiţiei sale prezente după
rezultatele la ABCD-M.
Tensiunea intrapsihică apare evidentă examinând
condiţia celor cinci mari domenii: între suprafactorul
Extraversie cu o notă foarte ridicată 66T cu un mare
aport de energie, nevoie de stimulare şi suprafactorul
Conştiinciozitate, cu o notă foarte scăzută 32T,
cu incapacitatea de ordonare şi auto-control şi
planificare. De aici, apare imaginea incapacităţii de
a controla manifestările energiei, inclusiv tendinţa
spre un comportament de risc necontrolat.
La aceste aspecte se adaugă condiţia suprafactorilor
Maturitate şi Agreabilitate, cu note scăzute 38T
şi respectiv 37T, ceea ce implică un eu imatur,
incapabil să gestioneze relaţia cu ceilalţi, defensiv, cu
o slabă capacitate de conştientizare şi de gestionare
a afectivităţii, la care se adaugă slaba capacitate de
înţelegere şi investire afectivă în relaţiile cu ceilalţi.
Singura resursă evidentă în profil, apare la nivelul
domeniului Autoactualizare, aparent normal ca şi
comportament 48T, unde pare să existe acceptată o
nevoie de schimbare.
Domeniile mari ale personalităţii apar în dezechi-
libru şi par a sugera incapacitatea persoanei de a se
confrunta cu viaţa, de a face faţă într-o manieră cu
sens vieţii, de a se lăsa purtată de propria energie
fără a o putea gestiona spre realizări de durată, con-
duite persistente şi constante, relaţii semnificative
cu semenii.
Analiza scalelor maturităţii şi ale agreabilităţii pare
să indice un nivel primar al afectivităţii, dominat
de emoţii negative. Afectivitatea este destul de
primitivă în sensul incapacităţii de a fi gestionată
pozitiv. Scalele cele mai semnificative sunt: forţa
eului 30T, nivel foarte scăzut alături de empatie şi
onestitate 34T. În conduită ne putem aştepta să
întâlnim demonstrativitatea, nevoia de a se pune în
prim plan; persoana apare a fi gata mereu să ceară
atenţia celorlalţi, cu tendinţa spre a fi lăudăros şi
instabil în relaţii. Se teme să nu fie neglijat, să nu fie
trecut cu vederea.
Aspectul care îi lipseşte este încrederea stabilă
în sine. În completare cu această „nevoie de primi
afectivitate” apare indiferenţa faţă de alţii; persoana
nu resimte şi nu vibrează emoţional, nu este
preocupată de binele celor din jur, nu îşi face griji
pentru că nici nu se poate „pune în papucii altuia”.
Imaginea dificultăţilor de relaţionale este nuanţată
prin factorul A5, 34T: persoanele cu un scor atât
de scăzut se consideră îndreptăţite să mintă, să
desconsidere adevărul când apar nevoi personale,
mai ales de tip afectiv. Se simte îndreptăţit pentru
că adesea se consideră nedreptăţit de cei din jur
şi de soartă. În acelaşi timp, le apare celor cin jur
inconstant, insensibil.
 207
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
În cadrul acestui factor, elementul cheie pentru
abordarea terapeutică apare resursa: scala A2
sensibilitate, unde nota 52T pare să indice o uşoară
tendinţă spre a fi ceva mai visător şi sensibil, inclusiv
la problemele celor din jur. Această sensibilitate
poate să fie explorată şi stabilizată pentru că indică
faptul că viaţa emoţională nu este afectată de răceală
şi insensibilitate (cum apare de obicei în condiţia
tulburărilor de personalitate grave de tip sociopat).
Persoana poate fi capabilă de considerarea celor din
jur ca fiinţe cu nevoi, afecte şi poate fi sensibilă la
acestea.
Aceste aspecte par să fie rezultatul unui contact
parental inconsistent, în special cu mama, atât în
prima copilărie (o mamă dependentă, probabil cu o
presiune mare asupra copilului de a-i acorda atenţie,
afectivitate; acest lucru a făcut ca sentimentele
copilului să rămână la nivelul lor primar, fără a le
putea înţelege şi gestiona; probabil multe trăiri
de spaime, temeri nediferenţiate chiar angoase pe
fondul singurătăţii afective şi stării de abandon
afectiv, asociate copierii manifestărilor de nefericire,
depresie sau furie prezente în conduita ambilor
părinţi.
Relativ la axa energie – ordine, aspectele caracteristice
în conduita acestei persoane sunt evidenţiate de
tensiunea dintre scalele extraversiei E1 vs. E5 şi
condiţia prăbuşită a scalelor conştiinciozităţii, C2 –
C5. Putem vorbi despre paradoxul dintre energie şi
iniţiativă. Se manifestă verbal şi în planul acţiunilor
ca dinamic, activ, energic, dar prin lipsa de lipsa de
încredere în capacitatea de a răspunde dificultăţilor
vieţii; incapacitatea de a folosi energia pentru a reuşi
social şi a face faţă schimbării şi noului. În genere,
nu există deloc abilităţi formate pentru gestionarea
existenţei, persoana se lasă condusă de evenimente,
apare cu o tendinţă semnificativă spre conduite
de tip superficial, subiectiv şi apare iraţional în
preferinţe şi opinii, nu se preocupă de înţelegerea
logică sau de controlul raţional.
Faţetele factorului agreabilitate prezintă de
asemenea un tablou contradictoriu: pe de o parte
aspectul cel mai semnificativ este creativitatea 54T,
persoana se consideră un spirit liber, cu imaginaţie
liberă, preferă să pună lucrurile în mişcare, nu
suportă stagnarea şi ceea ce este deja stabilizat.
Este un căutător continuu, care se implică direct
în schimbare. Această trăsătură îl conduce însă
spre instabilitate în prezent, persoana nu-şi găseşte
locul în relaţia cu partenera de cuplu (schimbarea
partenerelor şi a locuinţelor), în relaţia cu diferitele
locuri de muncă (a început cu o muncă de birou,
apoi de agent de vânzări, apoi a eşuat în munci
necalificate în construcţii).
Aceste schimbări sunt generate desigur şi de lipsa
de sens în viaţă, dar şi de tendinţa de a fi mereu
nemulţumit de ceea ce are. Celelalte faţete, Ac1 – Ac4
prezintă note scăzute ceea ce indică incapacitatea de
decizie, de a găsi răspunsuri şi a pune întrebări care
să limpezească o situaţie. Intelectual nu evoluează,
creativitatea devine „capacitatea de a se descurca pe
moment” aspect consistent cu modul obişnuit de a
 208
ABCD-M
fi al pacientului, superficial şi suspicios, ce poate face
faţă cu greu caracterului provocator al vieţii.
Testul poate clarifica în condiţii optime atitudinea
persoanei faţă de viaţă, capacitatea sau nu de a-şi
angrena energiile în eforturi constructive, capacitatea
de a se raporta cooperant şi conţinător la cei din jur,
inclusiv caracteristici de tip moral ale acţiunilor sale,
inteligenţa emoţională şi nivelul de conştienţă şi
motivaţie.
ABCD-M în contextul psihologiei şi
consilierii educaţionale
Optimizarea capacităţii de a rezolva probleme şi
de a lua decizii este un scop urmărit în domeniul
educaţional, atât la nivelul individual cât şi al
grupurilor, atât pentru industrie cât şi pentru
instituţii guvernamentale.
În privinţa capacităţii de gândire raţional - logică,
studii separate asupra personalităţii şi asupra stilului
cognitiv au arătat că există diferenţe importante între
indivizi referitoare la abordarea şi rezolvarea unei
probleme precum şi la modul în care iau o decizie.
Indivizii cu preferinţă pentru raţionalitate şi ordine
corespunzător nivelului mediu superior al scalei
conştiinciozitate vor avea tendinţă să analizeze şi să
folosească logica în timpul rezolvării unei probleme.
Astfel de persoane, mai ales dacă prezintă un nivel
sub medie la scalele A2 şi A3, tind să fie mai obiectivi
şi impersonali când trag concluzii. Ei vor ca soluţiile
să aibă un sens legat de fapte, principii generale,
modele. Prin contrast, afectivii, persoanele cu un
nivel mai ridicat la scalele A2, A3 şi A4, vor ţine
cont de valori şi sentimente în procesul rezolvării
de probleme. Ei vor avea tendinţa să fie subiectivi în
luarea deciziilor şi să ia în considerare modul cum
deciziile lor pot afecta pe ceilalţi oameni. Scalele
devin un indice important privind stilul cognitiv,
mai ales pentru situaţiile de alegere între oferta
educaţională pentru „real” vs. „uman”, sau pentru
tipul de profesie pentru care consiliază persoana.
Cei care au un nivel mai înalt la factorul
Conştiinciozitate, asociat cu scalele Ac1 şi Ac2 tind
să fie structuraţi şi organizaţi, vor să lase lucrurile
terminate. În opoziţie, cei care au dezvoltate scalele
Ac4 şi Ac5 preferă flexibilitatea şi adaptabilitatea.
Ei vor fi mai preocupaţi ca în procesul rezolvării de
probleme să ia în considerare o varietate de tehnici
şi prevăd schimbările neaşteptate. Scalele pot oferii
date importante pentru explicarea unor stiluri de
conduită academică, sau a unor situaţii de insucces
academic.
Extraversia apare adesea asociată cu succesul
academic într-o varietate de profile, aşa cum sunt
descrise în studiile privind preferinţele şi influenţa
acestora asupra succesului academic (v. cercetările
privind MBTI). Din această perspectivă, stimularea
intensă a varietăţii de sarcini academice dar şi
relaţiile interpersonale conduc extravertul spre
implicare activă a energiei, spre competitivitate.
 209
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
Extraversia se asociază de obicei cu Autoactualizarea
la cote ridicate când este vorba de nivele academice
competitive. Introversia aduce o aparent mai scăzută
competitivitate academică, în schimb, asociată
actualizării, conduce spre performanţe înalte mai
ales pentru acele domenii pentru care stimularea
funcţionează la nivel intelectual ca o provocare
spre descoperire, asociată unei motivaţii legate de
domeniul respectiv.
Scalele E1 şi E2, descriu situaţia unei persoane cu
un nivel de energie ridicat, care este deschisă spre
viaţă şi „se bucură”, „trăieşte din plin”, intens viaţa.
Aceste aspecte asociate şi lui E4, deschiderea faţă de
nou precum şi lui E5, nevoii de a reuşi, se apropie
de condiţia definită de Zuckermann drept „căutare
a senzaţiei”. Desigur, nu putem face o astfel de
apropiere în afara unei corelări a nivelelor ridicate
a tuturor acestor scale. Intensitatea şi nevoia de
schimbare şi nou, apar să definească în cercetările
curente comportamente sociale precum: atingerea
unor poziţii de lider (intensitatea crescută a
experienţei trăite), felul profesiunii alese de individ,
(profesiile diferă din perspectiva gradului de noutate
şi intensitate pe care îl implică); realizările înalte din
unele domenii ( plăcerea pentru intensitate poate
fi reflectată în abilitatea de a rămâne echilibrat în
situaţii înalt stresante, iar dorinţa pentru noutate
poate fi exprimată ca o gândire creativă, divergentă
( J. Arnett, 1994).
Studiul de caz A.E.
Vom prezenta cazul unui student care doreşte să
se înscrie la o a III-a facultate după ce a abandonat
cele două facultăţi anterioare. Este un tânăr de 27
de ani. Iniţial a urmat cursurile facultăţii de drept,
abandonând însă dreptul la finele primului an
de studii. Apoi dă concurs şi reuşeşte la o a II-a
facultate, de medicină veterinară, pe care o absolvă,
dar nu îşi dă licenţa. În prezent, doreşte să se înscrie
la o a III-a facultate, Marcheting, considerând că
este „de viitor” şi îl poate ajuta în afaceri
Despre prima facultate argumentează că a fost dorinţa
părinţilor, mai ales a unui bunic fost judecător, care
îi şi finanţase taxele, dar că descoperise că de fapt
„nu îi plac materiile, este prea mult de învăţat, iar
profesorii sunt dezinteresaţi de studenţi iar colegi
erau snobi şi superficiali”. În legătura cu a doua
opţiune, reiese că de fapt a urmat facultatea luându-
l drept model pe tatăl lui, care este medic veterinar
cercetător pasionat de domeniu, că de-a lungul
pregătirii deşi reuşita din anul I fusese gratificantă,
au urmat pe rând ani tot mai slabi ca randament, o
repetenţie, iar acum nu mai era interesat să-şi dea
licenţa pentru că „în România oricum nu poţi face
bani din asta”.
Despre profesori nu poate spune nimic, dar despre
colegi consideră că sunt „în majoritate nişte proşti,
dezinteresaţi de fapt de animale”. În perioada
ultimului an, se înscrisese voluntar la o fundaţie care
dresa animale pentru a le transforma în însoţitori
pentru persoane cu handicap: „Asta nu înseamnă
 210
ABCD-M

că în România poţi trăi din aşa ceva, deşi doresc „Este capabil să urmeze facultatea de Marketing” este
să deschid o fermă cu animale pentru terapie, de întrebarea pusă de părinţi care urmau să-i finanţeze
exemplu cai”. taxele şi, nu în ultimă instanţă, pusă şi de tânăr.

Are un singur prieten, care lucrează în IT; nu
reuşeşte să-şi facă o prietenă. Tatăl este destul de
absent din relaţie pentru că nu pot comunica, „nu
au ce să vorbească”, când vine acasă este tăcut, se
retrage şi „citeşte sau se ceară cu mama”. Mama,
medic generalist, a fost destul de absentă în perioada
copilăriei mici când făcea naveta la dispensarele
comunale. În perioada adolescenţei, şi-a stabilizat
practica în oraş dar tânărul spune că „a fost prea
târziu”; în prezent nu comunică nici cu mama. Ea
îi serveşte mereu exemplul celor din familia ei care
au reuşit, îi dă fel de fel de sfaturi de conduită, dar
„habar nu are de realităţi”.
În Tabelul 7.5. apar rezultatele la testul ABCD-M.
Putem observa nivelele submedie ale tuturor do-
meniilor personalităţii. Dintre scale, trei prezintă
cote scăzute: sunt factorul Autoactualizare, factorul
Maturitate şi factorul Conştiinciozitate. Aceste as-
pecte tind să prezinte imaginea unei persoane des-
tul de dezinteresată de sine, cu o imagine de sine
defavorabilă, care se complace şi nu este motivată
pentru o schimbare în acest sens, cu un eu relativ
imatur. Energia este la limita de jos a normalităţii
încât putem spune că nu găseşte resurse de vitali-
zare în raport cu ceea ce îi pune la dispoziţie viaţa,

Tabelul 7.5. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.E.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii Cota
E: Extraversie 47 A1: Altruism 46
M: Maturitate 38 A2: Romantism 55
A: Agreabilitate 49 A3: Căldură afectivă 46
C: Conştiinciozitate 41 A4: Empatie 50
Ac: Autoactualizare 37 A5:Onestitate 48
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 42 C1: Voinţă şi perseverenţă 42
E2: Optimism 46 C2: Spirit de perfecţiune 46
E3: Umor 47 C3: Raţionalitate 46
E4:Abilitate interpersonală 38 C4: Planificare 40
E5:Afirmare personală 37 C5: Auto-disciplină 47
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării
M1: Respect 40 Ac1: Aprofundare 40
M2: Adaptare 42 Ac2: Toleranţă 40
M3: Prietenie 38 Ac3: Rafinare 37
M4: Forţa inhibiţiei 46 Ac4: Independenţă 42
M5: Forţa eului 38 Ac5: Creativitate 36
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD
Data Vârsta ID

)
(E4)

)
2)

5)

C
(C1)

(
3)

)
4)

onala

e (AC
)

)
A
une (C
C4)

ala (E

(
(C5)
C1)

3)

renta
cti

(M)
zitate
e

rpers

2)
)
2)
C2)

tiva (A

3)

lizar
(AC5

1)
1)
(A2)

ate
C3)

ie (E
e
ta (A

1
4)

(M5)
rf
(C4)

erson
itiei (M
te (C

t
re (A

(A5)
rseve

)
iplina

fe

m
te inte
nta (A

rita
is (E
de pe

are p
vitate

tiincio
ra a
icare

inhib
eului

abilit
actua
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are (A

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta, pe
-disc

antism

it
rm

il
in

fi
o

Activ
Optim
Umo
Ab
A
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
V
Spirit
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Auto
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
132 26 25 25 28 29
27 27
128 122 27 28
211

122 124 27 28 28 27 25 26 27
60 120 130 28 26 23 24 25 27 60
126 26 24 24 25 28
120 122 25 24 27
118 128 27 26 26 27

Ridicat
Ridicat

124 120 26 26 23 24 24 25 26
116 118 126 25 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 20 23
116 112 23 24 25 21 21 24
106 110 118 25 22 25 24
22 22 21 21 24 21 23 24
114 104 110 23 19 20 23 23
108 116 23 22 23 20 22
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
Mediu

104 20 23 22 19 22 23
108 96 110 23 18 19 20 21 22
102 20 21 17 22 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 17 16 18
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

94 17 16 13 14 17 17
74 86 12 13 18
90 86 14 13 14 16
92 15 15 18 15 13 16
72 84 18 17 17 15 16
88 84 16 16 15 12 12 13 17
70 90 13 11 16 17
82 14 12 13 15
86 68 82 88 14 17 14 12 15
17 15 11 11 16 16 14 15
66 80 80 15 14 12 10 12 16 16
84 86 13 11 12 15
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
Foarte scazut

46 9 10 8 7 6 11 10
64 64 70 5 10
68 44 12 6 7 9 9
62 10 5 11 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 7.5. Cotele scalelor ABCD-M a subiectului A.E.

 212
ABCD-M
este dezinteresat de afirmare şi reuşită. Mai degrabă
tabloul unui introvert. Toate aceste aspecte generale
sunt consistente cu datele despre relaţiile cu ceilalţi,
inconstanţa şi indecizia privind opţiunea profesio-
nală.
Axa energie – raţionalitate, respectiv condiţia faţe-
telor extraversiei şi ale conştiinciozităţii nuanţează
aspectele de mai sus, dar dă şi unele indicii privind
cariera. Astfel, intrafactorial tensiunea este între fa-
ţetele A2, A3 vs. E5, E4, respectiv C5 vs C4, C1; iar
interfactorial, între faţetele E3, C5 şi E5, E4.
Deşi nivelul de energie este relativ scăzut, umorul
şi optimismul moderate i-au asigurat o rezonanţă
faţă de provocările vieţii, deşi acest lucru nu este
fructificat favorabil datorită lipsei de ascendenţă şi
de mobilizare: tânărul preferă să rămână în fundal şi
să lase altora grija afirmării, nu se consideră suficient
de abil şi nu au încredere în propria perspicacitate.
Faptul este confirmat şi de constanţa cu care
proiectează aceste incapacităţi pe cei din jur, respectiv
pe uşurinţa cu care etichetează colegii şi profesorii
facultăţilor ca „proşti”, „superficiali” „dezinteresaţi”.
Tendinţa sa este să se ferească de situaţii în care
„trebuie să facă faţă” unor provocări sau unor lucruri
pe care nu le cunoaşte, nu face eforturi să reuşească,
face mai greu faţă schimbării şi noului.
Pentru scalele conştiinciozităţii, se remarcă o preo-
cupare a persoanei pentru gestionarea şi controlul
emoţionalităţii, dar dezinteresul este marcat pentru
perseverenţă şi planificare: astfel de persoane apar
„delăsătoare” în confruntarea cu problemele, inefici-
ente, mai puţin pregătite să se confrunte cu viaţa şi
problemele. De aici scăderea randamentului faţă de
învăţare de-a lungul anilor de studii la medicină ve-
terinară. Persoana recunoaşte că deşi „unele materii
erau atractive”, nu mergea la cursuri, întârzia, nu se
putea mobiliza pentru a învăţa: apatia, chiar lenea,
lipsa de ambiţie, pe fondul unei autoaprecieri scăzu-
te privind capacitatea de a se organiza şi a persevera
(C1). Tensiunea stagnantă este dată de autoironie
şi încercarea de control a emoţionalităţii şi lipsa de
ascendenţă şi de mobilizare pentru reuşită.
Aceste aspecte par să ne conducă spre un prognostic
defavorabil: motivaţia nespecifică pentru noua
specializare nu îi va permite o mobilizare pentru
acest gen de studii.
Pe axa condiţiei eului şi a maturizării afectiv-
relaţionale, se evidenţiază o tensiune intrafactorială
între M4 vs. M3, M5, respectiv A2 vs. A1, A3.
Interfactorial, tensiunea majoră apare între
faţetele A2 vs. M3, M5. Probabil un temperament
flegmatic, tânărul reuşeşte un control mediu al
comportamentul mai ales prin inhibarea tendinţelor
reactive. De aceea în general reuşeşte să nu fie reactiv,
nu îşi iese din fire. Această preocupare apare însă pe
fondul egocentrismului şi nevoii de a fi în centrul
interesului celor din jur, inclusiv al părinţilor (aspect
care este explicat prin lipsa de interes parental real
pe care a trăit-o în copilăria mică şi adolescenţă).
Lipsa de conţinere afectivă din copilărie a condus
 213
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
spre un mod sensibil, sentimental şi romantic de
manifestare (mărturiseşte că „îi plac animalele
pentru că îl iubesc necondiţionat”), deşi, în
relaţiile cu ceilalţi este centrat pe propria persoană,
dezinteresat de problemele altora şi incapabil să
ofere sprijin afectiv.
Cere afectivitate, fără a fi capabil să şi ofere, este
lipsit de căldură emoţională şi relativ rece dacă nu
i se îndeplinesc nevoile afective (iubeşte animalele
pentru a fi iubit, dar poate lăsa florile neudate şi
animalul favorit neplimbat sau fără apă, uitând de
nevoile lor). Acest gen de tensiuni sunt maximizate
dacă privim condiţia de sentimentalism visător,
precum şi lipsa de realism în cerinţele afective de la
ceilalţi şi în dezinteresul pentru stabilirea de relaţii.
Resursele transformative posibile sunt relativ
absente la nivelul faţetelor factorului deschidere spre
transformare, în fapt, scalele sunt toate scăzute cu
note între Ac5 36T şi Ac4 42T. Întreg acest segment
al personalităţii aduce un prognostic defavorabil:
stagnare, trăirea vieţii prin prisma trebuinţelor
temporare care satisfăcute oferă o saţietate imediată
urmând a reveni ciclic la acelaşi nivel de manifestare,
de obicei destul de rudimentar şi fără capacitatea de
a permite transformări personale. Tânărul pare a
se lăsa „purtat de valul” trebuinţelor şi motivaţiilor
imediate, este defensiv în faţa vieţii, este dominat de
dorinţe egocentrice. Polul lipsei de deschidere duce
la un comportament conservator, individul preferă
ceea ce este familiar, obişnuit.
În acest context, rezultatele examenului nu susţin
dorinţa sa de a începe o nouă specializare. Pentru
a-şi mobiliza resursele care să-i asigure integrarea
în viaţă, este mai degrabă nevoie de un demers
psihoterapeutic şi consiliere psihologică pentru
relaţia părinte - tânăr.
Studiul de caz A.F.
În continuare prezentăm un caz venit în consiliere
psihologică datorită unor dificultăţi majore de învă-
ţare dublate de o simptomatologie nevrotiformă.
Persoana este un tânăr de 23 de ani, student.
Prezintă un coeficient intelectual de nivel ridicat,
dar apar dificultăţi de concentrare şi perseverare.
Interviul a pus în evidenţă o condiţie de familie
dificilă pentru persoana în cauză, cu presiuni
majore asupra imaginii şi încrederii în sine, precum
şi a încrederii în calităţile de masculinitate. Astfel,
persoana mai are un frate cu un an mai mic care pare
a fi menit să ia locul tatălui în profesie şi în afacerea
familiei, în domeniul construcţiei şi arhitecturii.
Acest frate mai mic este încurajat diferenţial de
tată: ca student la arhitectură îl aşteaptă un viitor
fericit, demn de un bărbat, care îi va aduce glorie şi
avere; este încurajat să înveţe, să-şi utilizeze timpul
cu folos şi nu este solicitat în nici un fel de muncă
în gospodărie.
Persoanei A.F. care este student la o facultate de
litere i s-au reproşat de la început preocupările
pentru o profesie care nu îi va aduce nimic în viaţă.
În plus, odată cu persistenţa acestui în studiul limbii
 214
ABCD-M

şi literaturii respective, s-au multiplicat acuzele
vizând incapacitatea: „nu vei reuşi nimic în viaţă”,
„eşti incapabil să gândeşti” „visezi şi eşti nerealist”
par ca laitmotive din partea tatălui. Mama, o
structură isterică lipsită de compania şi relaţia cu
soţul, presează diferenţierea dintre cei doi fraţi,
îi solicită lui A.F. tot mai mult atenţia şi ajutorul
în gospodărie, pe motiv că „ai timp, nu trebuie să
înveţi atâta ca fratele tău”, „cineva trebuie să stea cu
mine pentru că sunt suferindă cu inima şi pot sfârşi
oricând”. Singura persoană care îl încurajează, este
prietena lui din adolescenţă, colegă de liceu şi acum
de facultate.
În consecinţă, deşi începuse facultatea pasionat
de domeniu, băiatul începe să se izoleze de colegi,
ajunge să dezvolte diferite forme de alergii asociate
unui tremur involuntar la nivelul mâinilor, dar fără
substrat neurologic. Nu se mai poate concentra, nu
mai poate învăţa, nu i se mai pare nimic important
în viaţă, este speriat de ceea ce i se întâmplă, refuză
să mai meargă la facultate. Având în vedere că acest
comportament a început de mai puţin de un an de
zile, se cere persoanei să răspundă la itemii chesti-
onarului ABCD-M şi să aducă şi o heteroevaluare
realizată de prietena sa. Este instruit să îi ceară aces-
teia să facă o evaluare pe baza imaginii pe care o avea
despre partenerul ei înainte de „a se îmbolnăvi”.
Pentru acest caz, avem prezentate în Tabelul 7.6.,
rezultatele de la această hetero-evaluare cu care
putem compara imaginea de sine din prezent.

Tabelul 7.6. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.F. la autoevaluare şi heteroevaluare
Domenii Cota autoev. Cota heteroev. Faţetele Agreabilităţii Cota autoev. Cota heteroev.
E: Extraversie 49 55 A1: Altruism 54 56
M: Maturitate 50 53 A2: Romantism 64 60
A: Agreabilitate 48 54 A3: Căldură afectivă 50 58
C: Conştiinciozitate 53 55 A4: Empatie 53 55
Ac: Autoactualizare 50 57 A5:Onestitate 52 54
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 45 53 C1: Voinţă şi perseverenţă 44 56
E2: Optimism 47 55 C2: Spirit de perfecţiune 54 58
E3: Umor 54 60 C3: Raţionalitate 46 57
E4:Abilitate interpersonală 40 55 C4: Planificare 43 55
E5:Afirmare personală 43 58 C5: Auto-disciplină 47 55
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării
M1: Respect 47 57 Ac1: Aprofundare 50 54
M2: Adaptare 42 54 Ac2: Toleranţă 54 57
M3: Prietenie 42 58 Ac3: Rafinare 51 56
M4: Forţa inhibiţiei 45 54 Ac4: Independenţă 48 53
M5: Forţa eului 47 52 Ac5: Creativitate 51 58
 Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD Data Vârsta ID

)
1)
2)

5)

la (E4
(C

(C)
(AC)

)
4)
4)
)

)
(A3)
une (C
C

ala (E

rsona
(C5)
C1)

3)

renta

(E)
zare

(M
zitate
2)
2)
C2)

3)
(AC5

1)
1)
(A2)

ate (A
C3)

ie
ta (A

ctiva
4)

(M5)
rfecti
(C4)

terpe
erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)

s
rseve

)
iplina

(M1)

c tuali
nta (A

ritate
ism (E
de pe

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

abilit
a
ate in
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are (A

tare (M
nalita

aver
ism (A
titate
funda

r (E3
ect
ta, pe
-disc

antism

o
it

t
b il

Activ
Optim
Umo
A
Afirm
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Voin
Spirit
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Au
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
132 26 25 25 28 29
27 27
128 122 122 124 27 27 28 26 28 27
27 25
215

60 120 130 28 26 23 24 25 28 60
126 26 24 25 28 27
120 122 25 24 24 27
118 128 27 26 26 27

Ridicat
Ridicat

124 120 26 26 23 24 24 25 26
116 118 126 25 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 20 23
116 112 23 24 25 21 21 24
106 110 118 25 22 25 24
22 22 21 21 24 21 23 24
114 104 110 23 19 20 23 23
108 116 23 22 23 20 22
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
Mediu

104 20 23 22 19 22 23
108 96 110 23 18 19 20 21 22
102 20 21 17 22 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 94 17 16 16 17 18
17 13 14 17
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

74 86 12 13 18
90 86 14 13 14 16
92 15 15 18 15 13 16
72 84 18 17 17 15 16
88 84 16 16 15 12 12 13 17
70 90 13 11 16 17
82 14 12 13 15
86 68 82 88 14 17 14 12 15
17 15 11 11 16 16 14 15
66 80 80 15 14 12 10 12 16 16
84 86 13 11 12 15
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
Foarte scazut

46 9 10 8 7 6 11 10
64 64 70 5 10
68 44 12 6 7 9 9
62 10 5 11 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 7.6. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.F. la autoevaluare (linie continuă) şi heteroevaluare (linie punctată)
 216
ABCD-M
Se pot observa diferenţe semnificative între ele două
evaluări. Desigur, nu ne putem aştepta să avem
o imagine obiectivă asupra condiţiei psihologice
a tânărului dintr-o heteroevaluare. Aduce însă o
evidentă distanţă între autoevaluarea din prezent,
când este dominat de sentimentul de eşec şi
incapacitate şi imaginea pe care o crea asupra celor
din jur în perioada când condiţia sa psihologică era
normală. Ne putem face o idee asupra zonelor în
care presiunea afectivă şi de imagine negativă a celor
din familie a condus la instabilitate.
La nivelul domeniilor majore, se observă o dinamică
în sensul retragerii în sine, a scăderii încrederii pe
fundalul unei emoţionalităţi instabile. Imaginea
de sine pare să fie afectată, cu consecinţe în primul
rând la nivelul unui regres al implicării evolutive, al
relaţiei calde şi empatice cu ceilalţi.
Nivelul de energie este în regres (activismul 45T
vs. 53T în trecut), încrederea în sine, ascendenţa
şi nevoia de reuşită sunt cel mai dramatic afectate:
de la nivelul ridicat la nivelul scăzut (58T vs. 43T,
respectiv 55T vs. 40 T).
Persona nu se mai simte capabilă de reuşită, se
retrage în sine într-o prăbuşire introversivă a
energiei. Singura resursă rămasă la dispoziţie pare
să fie umorul care indică tendinţa generală spre
spontaneitate şi sănătate mentală.
Imaginea de sine negativă afectează în sensul
dezorganizării eul; la nivelul atitudinilor faţă
de viaţă, voinţa şi perseverenţa, capacitatea de
planificare şi dominanţa raţionalităţii sunt afectate
semnificativ (în prezent 44T vs. 55T, 43T vs 55T,
46T vs. 57T).
Este semnificativă dinamica dinspre raţionalitate
şi control, ca mod dominat de a funcţiona în
trecut vs.afectivitatea instabilă în prezent. În acest
sens, sunt semnificative rezultatele la factorii M2
adaptare, M3 prietenie şi M4 forţa inhibiţiei în
corelaţie cu creşterea sensibilităţii A2 (de la 58T la
63T, scăderea căldurii în relaţii A3 de la58T la 50T.
Nu putem vorbi de o lipsă de control emoţional,
putem însă evalua o mai mare centrare pe sine şi
o retragere în iraţionalitate (A2 vs. C) ca defensă
pentru deprecierea a care este constant supus în
relaţiile de familie.
Acest lucru aduce şi o scădere legată de imaginea de
independenţă personală, factorul Ac4 şi preocuparea
mai puţin pregnantă pentru evoluţie personală.
Pe fondul unei terapii centrate pe imaginea de
sine tânărul şi-a continuat studiile, şi-a restabilit
o condiţie de stabilitate şi de afirmare în familie.
Simptomatologia psihosomatică a cedat pe măsura
ce tensiunea intrafamilială a încetat şi tensiunea
intrapsihică a cedat.
CAPITOLUL 8
Integrare teoretică
În literatura de specialitate există o serie de autori
semnificativi pentru demersul de integrare a core-
latelor personalităţii evidenţiate prin cercetările big
five într-o teorie a personalităţii. Costa şi McCrae
au adus contribuţii importante pentru înţelegerea
sistemului personalităţii, a bazelor biologice ale
personalităţii bazându-se pe universalitatea inter-
culturală a modelului big five şi pe dovezile privind
menţinerea acestuia de-a lungul vieţii.
Studiile genetice asupra comportamentului şi studiile
comparative au adunat multe date semnificative
şi se consideră că baza de dovezi existentă azi este
suficient de solidă pentru a sprijini ideea că toţi cei
cinci factori au o bază genetică (Loehlin, McCrae,
Costa şi John). În plus, cercetări privind măsura în
care aceşti suprafactori sunt ereditari, aduc corelaţii
semnificative între .66 şi .79 (Riemann, Angleitenr,
Strelau, 1997). Jang ajunge să demonstreze că unele
trăsături specifice ce definesc cele cinci domenii au
origini genetice specifice, sugerând o arhitectură
genetică a personalităţii ( Jang, McCrae, Angleitner,
Riemann, Livesley, 1998).
De asemenea, există un corp de cercetări privind
dezvoltarea trăsăturilor de-a lungul vârstelor
adulte, care indică, de exemplu, pentru populaţia
americană un declin al Nevrotismului, Extraversiei
şi Deschiderii de la 18 spre 30 de ani, în timp de
Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea tind să crească
inclusiv după 30 de ani (McCrae, 2001). Modele
asemănătoare au fost evidenţiate de diferite studii
interculturale. Aceste cercetări, consideră autorul,
susţin faptul că în personalitatea adultă se produc
schimbări intrinseci procesului de maturizare.
 218
ABCD-M
Un domeniu conex îl reprezintă cercetările privind
dezvoltarea personalităţii în copilărie şi adolescenţă
(Kohnstamm, Halverson, Mervielde, Havill, 1998).
Big Five pare să existe la copii de la 11 – 12 ani
(Parker şi Stumpf, 1998).
Toate aceste tipuri de studii, mai ales cele care
încearcă să integreze datele interculturale, au condus
spre elaborări teoretice care includ perspectivele
evolutiste, lexicale şi socio-analitice. Teoria Big Five
a lui McCrae şi Costa are la bază un număr de 10
postulate şi un model al sistemului personalităţii
detaliat în Capitolul 1 al Manualului. Aici ne vom
referi mai ales la postulatul că oamenii ca răspuns la
presiunile de mediu dezvoltă deprinderi, obiceiuri,
atitudini, motivaţii şi alte mecanisme psihologice
care sunt consistente cu trăsăturile de personalitate
specifice definite ca si adaptări specifice. Din
această perspectivă, teoria organizează trăsăturile
de personalitate ca subset major de tendinţe de
bază rămânând să se descopere ce scheme vor
putea fi utilizate ca taxonomii pentru adaptările
caracteristice şi procesele dinamice.
Modelul big five evidenţiat de cercetările româneşti
pare să aducă dovezi consistente în sensul în care
aceste domenii sunt consistente cu cercetările
psihodinamice privind structura şi dinamica
personalităţii şi, în consecinţă, profilele factoriale
obţinute cu ajutorul testului ABCD-M pot
fi înţelese prin aplicarea perspectivei analitic-
structurale privind sistemul psihic uman.
O importantă consecinţă a cercetărilor psiholing-
vistice este posibilitatea de a surprinde aspectele de
structură şi de fundal, mai puţin vizibile la suprafaţa
comportamentului. În funcţie de aceste structuri şi
de dinamica energiei psihice în relaţia conştient–in-
conştient omul acţionează şi reacţionează, într-o
bună măsură conştient dar şi inconştient.
În acţiunile noastre şi în deciziile noastre există o
parte inconştientă, non-raţională care ne conduce
spre anumite gesturi şi anumite decizii. Conştiinţa
eului, ca centru de coordonare a acţiunilor şi
deciziilor diferenţiate raţional, primeşte input-uri
de la nivelul inconştientului procesate şi incluse în
soluţiile raţionale. Acest lucru a fost probat empiric
de peste un secol de cercetări vizând inconştientul şi
instrumentele de tip proiectiv.
Limbajul, ca instrument de diferenţiere specific
uman funcţionează semantic la mai multe
nivelele; nivelul cel mai abstract, al conceptului,
reţine doar elementul cheie pe baza căruia se
face diferenţa specifică; bogăţia de sensuri până
la referinţele implicite, este cuprinsă în limbajul
simbolic, metaforic. Limbajul encodează sensuri şi
desfăşurarea lingvistică se realizează pe baza acestor
repere de sens puse în conexiune. Limbajul vorbit
se poate desfăşura simultan la nivele diferite, de la
cel mai esenţializat, conceptual, la cel mai simbolic,
metafora poetică. Foarte adesea, dialogurile sau
verbalizările spontane se fac la nivelul a ceea ce nu
este complet clarificat pentru vorbitor, metafora.
Proverbele, expresiile verbale complexe conţin acest
 219
Integrare teoretică
limbaj metaforic. Acest nivel reprezintă o valoroasă
integrare a insight-ului inconştientului în produsele
eului. Aceste repere lingvistice vin să sublinieze
importanţa cercetărilor de tip psiho-lexical care
au capacitatea să aducă în prim plan, prin analiza
factorială, elementele cheie în funcţie de care sunt
articulate informaţiile despre oameni, despre
noi înşine şi în contextul cărora se produc aceste
inferenţe verbale.
Ceea ce a surprins cercetarea românească în modelul
factorial şi este diferit de conţinuturile cercetărilor
tradiţionale poate fi înţeles din perspectiva unei
viziuni complexe, structurale şi dinamice asupra
sistemului personalităţii, a psihicului şi funcţionării
acestuia.
Domeniul cel mai semnificativ ca pondere în
modelul românesc, Extraversia, este suportul pentru
funcţionarea energiei psihice, denumite adesea
în literatura de specialitate libido. Supraactorul
Extraversie include în conţinutul său şi modalităţile
prin care energia este stimulată specific uman:
interacţiunea şi ascendenţa personală, precum şi
realizările sau afirmarea personală.
Esenţa factorului / domeniului extraversie este
atitudinea în care energia psihică este investită în
relaţia cu exteriorul, cu socialul şi incapacitatea sau
stângăciile în funcţionarea coerentă a energiei.
În interpretarea analitică, există o complementaritate
între modul cum este investită energia psihică
în realul exterior, extraversie, şi realul interior,
introversie, ambele atitudini fiind prezente şi
funcţionale.
Desigur, ceea ce apare coerent la suprafaţă este pre-
ferinţa eului pentru un anumit tip de atitudine, dar
în dinamica existenţială, există momente când sem-
nul se poate schimba aducând la suprafaţă pentru o
persoană cu caracteristici obişnuit extraverte, intro-
versia ca retragere în sine. Şi invers.
Din acest punct de vedere credem că extrema
„introvert” aşa cum a apărut în modelul factorial
românesc, poartă în bună măsură prejudecata umană
generală privind faptul că ceea ce nu se exprimă, ceea
ce rămâne invizibil sau neexprimat direct în relaţia
cu ceilalţi, este şi negativ. De aceea probabil, o serie
de termeni negativi asociaţi faţetelor introversiei.
Din incapacitatea umană de a atribui pozitivitatea
pentru ceea ce nu este vizibil şi exprimat direct.
Domeniul al II-lea ca pondere; Maturitatea, aduce
în prim plan eul, aspecte privind cadrul structural şi
de funcţionare al acestuia; măsura în care eul ajunge
să-şi realizeze funcţia de coordonare şi control în
activitatea semnificativă pentru individul uman,
aceea de interrelaţionare.
Un eu coerent, consistent şi capabil de autocontrol,
asigură maturitatea psihologică. Eul imatur, centrat
pe sine, este incapabil să funcţioneze flexibil în
raport cu realitatea socială în care există individul
(omul, fiinţă esenţialmente socială).
 220
ABCD-M
Este diferenţa dintre o imagine de sine stabilă
şi flexibilă vs. o imagine de sine cu numeroase
instabilităţi, deficite şi defense cunoscute din
cercetările din psihopatologie. Aceste este de fapt
esenţa suprafactorului Maturitate.
Un marker semnificativ pentru eul imatur este
capacitatea de a controla şi a da sens trăirilor
emoţionale elementare: furia, mânia, deprimarea,
teama. Maturitatea eului exprimată în flexibilitatea
şi relativizarea condiţiei prezente, permite
transformarea emoţiilor negative primare în
emoţii pro-sociale. În acest sens, este consistentă
cu maturizarea eului existenţa unor emoţii pro-
sociale, care implică capacitatea eului de a stăpânii
şi transforma emoţiile de bază agresive în emoţii
prosociale, non-distructive.
Domeniul celui de al III-lea suprafactor, denumit
Agreabilitate este diferenţierea emoţională asociată în
cercetările contemporane conceptului de inteligenţă
emoţională. Pentru că este un domeniu mai vast,
Agreabilitatea cuprinde nu numai emoţionalitatea
pozitivă implicată în valorizarea celuilalt şi în
capacitatea de conţinere afectivă, ci se exprimă şi în
modalităţile prin care persoana reuşeşte să creeze o
imagine favorabilă (adesea asociată conceptului de
persona).
Din această din urmă perspectivă, sunt evidente
aceste componente în faţetele suprafactorului
agreabilitate: altruismul ca expresie a interesului
pentru celălalt, sensibilitatea, căldura afectivă şi
empatia ca şi modalităţi de a se implica afectiv
pozitiv în relaţia cu celălalt, precum şi onestitatea ca
decizie de control intern a deschiderii şi încrederii
în sine şi în celălalt.
Al IV-lea domeniu adus în prim plan de cercetările
psiholexicale, Conştiinciozitatea, a permis
evidenţierea rolului organizării şi raţionalităţii în
personalitate. Este energia psihică implicată în acte,
acţiuni şi activităţi asumate şi planificate. Reversul
îl reprezintă modul iraţional şi dezorganizat de a
răspunde provocărilor vieţii.
Suprafactorul conştiinciozitate, înţeleas mai puţin
în conotaţie morală, indică ca aspect principal
constanţa şi persistenţa în acţiuni, eul care îşi foloseşte
consecvent energia la dispoziţie. De asemenea la
nivelul faţetei Spirit de perfecţionare, accentul este pe
clarificare, conştientizare. Organizarea şi planificare
sunt elementele cheie în cadrul faţetelor următoare,
cu sublinierea unui mod raţional, ordonat şi calm de
confruntare cu realul.
Domeniul al V-lea, Autoactualizarea, reprezintă
condiţiile în care energia este utilizată pentru
evoluţia sistemului personalităţii, sau nu este
investită. Este un domeniu cheie, care nu ţine numai
de motivaţia spre dezvoltarea intelectului sau de
anume stiluri intelectuale, ci implică un nivel mai
generalizat în care optimizarea personală înseamnă
nu numai aprofundare intelectuală prin curiozitate,
ci şi atitudini generative, realism, deschidere şi
flexibilitate (faţeta a II-a).
 221
Integrare teoretică
De asemenea, suprafactorul Autoactualizare
aduce în prim plan cizelarea personală, asumarea
răspunderii şi deschiderea creativă. Cele patru
faţete sunt tot atâtea resurse valoroase de creştere
şi asumare a acestei creşteri personale. Persoanele
rudimentare, a căror evoluţie psihică este stagnantă
sau chiar regresează spre condiţii primitive au
scoruri scăzute la acest factor. Modalităţile specifice
prin care persoana este interesată de dezvoltare,
sunt evidente prin cota înaltă a unora sau altora
dintre faţete.
Astfel înţelese, cele cinci mari domenii reliefate
psiholexical, pot fi grupate în cadrul a două axe de
interpretare.
Axa energiei la dispoziţia eului şi a organizării
raţionale a acţiunilor (suprafactorul I şi suprafactorul
IV) cu specificul prosocial caracteristic fiinţei
umane.
Axa prosocială a maturizării şi funcţionalităţii
eului şi, în pandant, a inteligenţei emoţionale
(suprafactorul II şi suprafactorul III).
Acestora li se adaugă atitudinile motivaţionale
generative care, în măsura în care sunt active, împing
personalitate spre evoluţie şi transformare, dar când
nu sunt activate implică stagnare şi regres.
BIBLIOGRAFIE
Allport, G. W., Odbert, H. S. (1936). Trait names: A psycholexical study. Psychological Monographs, 47, 211.

Angleitner, A., John, O. P., Löhr, F. J. (1986). It’s What You Ask and How You Ask It: an Itemmetric Analysis of
Personality Questionnaires, în Angleitner, A., Wiggins, J. S. (eds), Personality Assessment via Questionnaires,
Springer-Verlag, Berlin, 61-108.

Angleitner, A., Ostendorf, F., John, O. P. (1990). Towards a Taxonomy of Personality Descriptors in German. A
Psycho-lexical Study, European Journal of Personality, 4, 89-118.

Angleitner, A., Riemann, R. (1991). What Can We Learn from the Discussion of Personality Questionnaires for
the Construction of Temperament Inventories?, în Strelau J., Angleitner, A. (eds), Explorations in Temperament:
International Perspectives on Theory and Measurement, p. 191-204, Plenum Press, London.

Bagby, R. M., Marshall, M. B., Georgiades, S. (2005). Dimensional personality traits and the prediction of
DSM-IV personality disorder symptom counts in a nonclinical sample. Journal of Personal Disorders, 19(1),
53-67.

Barrick, M. R., Mount M. K. (1991). The Big Five Personality Dimensions and Job Performance: A Meta-
Analysis, Personnel Psychology, 44, 1-26.

Barrick, M. R., Stewart, G. L., Piotrowski, M. (2002). Personality and job performance: Test of the mediating
effects of motivation among sales representatives. Journal of Applied Psychology, 87, 43-51.
 223
Bibliografie

Borkenau, P. (1994). Systematic Distortions in the Recognition of Trait Information, în Angleitner A., Furnham,
A., Van Heck, G. (eds), Personality

Psychology in Europe, Current Traits and Controversies, 2, Swets & Zeitlinger, Lisse, 177-191.

Briggs, S. R. (1992). Assessing the Five-Factor Model of Personality Description, Journal of Personality, 60, 253-
293.

Brokken, F. B. (1978). The Language of Personality, teză de doctorat, Universitatea Groningen, Olanda.

Bromley, D. B. (1977). Personality Descriptions in Ordinary Language, Longman, London.

Buss, D. M., Craik, K. H. (1980). The Act Frequency Concept of Dispositions: Dominance and Prototypically
Dominant Acts, Journal of Personality, 48, 379-392.

Buss, D. M. (1996). Social adaptation and five major factors of personality. In J. S. Wiggins (Ed.), The five-factor
model of personality: Theoretical perspectives (pp. 180-207). New York: Guilford.

Cantor, N., (1990). From Thought to Behavior: „Having“ and „Doing“ in the Study of Personality and Cognition,
American Psychologist, 45, 735-750.

Cantor, N., Zirkel, S. (1990). Personality, Cognition and Purposive Behavior, în L. Pervin (ed.), Handbook of
Personality: Theory and Research, The Guilford Press, New York, 135-164.

Caprara, G. V., Perugini, M. (1993). Personality Described by Adjectives: Generalisability of the Big-Five to the
Italian Lexical Context, European Journal of Personality, 8.

Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Borgogni, L., Perugini, M. (1994). The Big Five Questionnaire: a New Questionnaire
to Assess the Five Factor Model, Personality and Individual Differences, 15, 281-288.

Caprara, V. G., Barbanelli, C., & Borgogni, L. (1993, 2002, 2005). Big Five Questionnaire Manuale. Firenze:
Organizzazioni Speciali.

Caprara, V. G., Barbanelli, C., & Steca, P. (2002). Big Five Adjectives Manuale. Firenze: Organizzazioni
Speciali.

Cattell, R.B. (1960). Manuel pour l’application de l’Echelle d’Anxiete, C.P.A., Paris.
 224
ABCD-M

Cattell, R.B., (1973). Personality and Mood by Questionnaire, Jassey Bass, San Francisco.

Cattell, R.B., Coan R.W. (1957). Personality Factors in Middle Childhood as Revealed in Parents Ratings, în
Child Development, 28, 439 – 458.

Cattell, R.B., Eber H.W. (1971). Manuel d‘application du test 16 PF, Ed. C.P.A., Paris.

Cattell, R.B., Gruen W. (1953). The Personality factor Structure of 11 year old children in terms of Behavior
Rating Data, Journ. Of Clinical Psychology, 9 256-266.

Cattell, R. B. (1957). Personality and motivation: Structure and measurement. New York: Harcourt, Brace &
World. Journal of Personality Disorders, 19 (1), 53-67.

Cloninger, C. R., Svrakic, D. M., Przybeck, T. R. (1993). A psychobiological model of temperament and
character. Archives of General Psychiatry, 50(12), 975-990.

Colbert, A. E., Mount, M. K., Harter, J. K., Witt, L. A., Barrick, M. R. (2004). Interactive effects of personality
and perceptions of the work situation on workplace deviance. Journal of Applied Psychology, 89, 599-609.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1980). Influence of Extraversion and Neuroticism on Subjective Well—Being: Happy
and Unhappy People, Journal of Personality and Social Psychology, 38, 668-678.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1985). The NEO Personality Inventory Manual, Odessa, Florida, P.A.S.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1989). Personality in Adulthood: A Six-Year Longitudinal Study of Self-Reports and
Spouse Ratings on the NEO PI, Journal of Personality and Social Psychology, 54, 853-863; Costa, P. T., McCrae,
R. R., 1992, NEO PI R Professional Manual, P.A.R., Odessa, p. 47.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1989). The NEO-PI/NEO-FFI Manual Supplement, Odessa, PAR;

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1990). Personality Disorders and the Five-Factor Model of Personality, Journal of
Personality Disorders, 362-371.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992). NEO-PI-R Professional Manual, revised, NEO Personality Inventory, and
NEO-Five-Factor Inventory, Odessa, PAR.
 225
Bibliografie

Costa, P. T., McCrae, R. R., Dye, D. A. (1991). Facet Scales for Agreeableness and Consciousness: A Revision of
NEO PI, Personality and Individual Differences, 12, 887-898.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992), NEO PI R Professional Manual, Psychological Assessment Resources,
Odessa, Florida.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992). Normal personality assessment in clinical practice: The NEO Personality
Inventory. Psychological Assessment, 4, 5-13.

Costa, P.T., Terracciano, A., McCrae, R.R. (2001). “Gender Differences in Personality Traits Across Cultures:
Robust and Surprising Findings” Journal of Personality and Social Psychology, 81(2), 322-331.

De Fruyt, F., De Clercq, B. J., van de Wiele, L., Van Heeringen, K. (2006). The validity of Cloninger’s
psychobiological model versus the five-factor model to predict DSM-IV personality disorders in a heterogeneous
psychiatric sample: domain facet and residualized facet descriptions. Journal of Personality, 74(2), 479-510.

De Fruyt, F., McCrae, R. R., Szirmák, Z., Nagy, J. (2004). The Five-Factor personality inventory as a measure
of the Five-Factor Model: Belgian, American, and Hungarian comparisons with the NEO-PI-R. Assessment,
11, 207-215.

De Raad, B. (1985). Person-Talk in Everyday Life: Pragmatics of Utterances for Scientific Purposes, teză de doctorat,
Universitatea Groningen, Olanda.

De Raad, B., Calje, H. (1990). Personality in the Context of Conversation: Person Talk.

De Raad, B., Hiskens, M. (1990). Eysenck, H.J. (1977), Human Memory: Theory , Research and Individual
Differences, Pergamon, Oxford.

De Raad, B. (1992). The Replicability of the Big Five Personality Dimensions in the Three World Classes of Dutch
Language, European Journal of Personality, 6, 15-29.

De Raad, B., Szirmak, Z. (1994). The Search for the Big Five in a Non-Indo-European Language; the Hungarian
Trait Structure and Its Relationship to the EPQ and PTS, European Review of Applied Psychology.

De Raad, B., Mulder, E., Kloosterman, K., Hofstee, E. K. B. (1998). Personality Descriptive Verbs, European
Journal of Personality, 2, 81-96.
 226
ABCD-M

De Raad, B., Perugini M. (ed), (2002).Big Five Assessment, Hogrefe and Huber Publ., Seattle.

De Raad, B., Van Oudenhoven J. P. (2007). Factors of values in the Dutch language and their relationship to
factors of personality, The 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Symposium 2:
Tesaloniki.

Depue, R. A., Collins, P. F. (1999). Neurobiology of the structure of personality: Dopamine, facilitation of
incentive motivation, and extraversion. Behavioral and Brain Sciences, 22, 491-517.

DeYoung, C. G., Peterson, J. B., Higgins, D. M. (2005). Sources of openness/intellect: cognitive and
neuropsychological correlates of the fifth factor of personality. Journal of Personality, 73, 825-858.

Di Blas, L., Forzi, M. (1994). A Further Step Towards the Italian Taxonomy of Personality Descriptive Terms,
comunicare, a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Digman, J. M. (1990). Personality Structure: Emergence of the Five-Factor Model, Annual Review of Psychology,
41, 417-440.

Digman, J. M. (1997). Higher-order factors of the Big Five. Journal of Personality and Social Psychology, 73,
1246-1256.

Eysenck, H. J. (1952). The Scientific Study of Human Personality, Wiley, New York.

Eysenck, H. J. (1967). The Biological Bases of Personality, Charles C. Thoas, Springfield.

Eysenck, H. J, Eysenck Sybil (1975). Manual of the Eysenck Personality Questionnaire, Univ. Of London Press,
London.

Eysenck, H. J. (1975). The Measurement of Personality, Routledgeand Kegan, London.

Eysenck, H. J. (1977). Human Memory: Theory , Research and Individual Differences, Pergamon, Oxford.

Eysenck, H. J. (1991). Criteria for a taxonomic paradigm. Personality and Individual Differences, 12, 773-790.

Eysenck, H. J.,(1995). Construct Validity of Experiemntal Studies of Personality, Europ. Jourm. of Personality
Assessment, 11, Supl. 1.
 227
Bibliografie

Eysenck, H. J. & Eysenck, S. B. G. (1991). Manual of the Eysenck Personality Scales (EPS Adult). London:
Hodder & Stoughton.

Eysenck, M. W.(1994). Trait Anxiety: A Modular Approach, A VII-a conferinţă a EAPP.

Fahrenberg, J., Hampel, R., & Selg, H. (2001). Das Freiburger Persönlichkeitsinventar FPI-R (7. Aufl.). Göttingen:
Hogrefe.

Fiske, S. T., Cox, M. G. (1979). Person Concepts: the Effect of Target Familiarity and Descriptive Purpose on the
Process of Describing Others, Journal of Personality, 47, 136-161.

Galluci, M., Lauriola, M., Leone, L., Livi, S., Perugini, M., (1994). Comparing Different MMTM Methods on the
Big Five Domains, lucrare prezentată la a VII-a conferinţă EAPP, Madrid.

Goldberg, L. R. (1963). A Model of Item Ambiguity in Personality Assessment, Educational and Psychological
Measurement, 28, 273-296.

Goldberg, L. R. (1971). A Historical Survey of personality Scales and Inventories, în McKeynolds, P. (ed.), Advances
in Psychological Assessment, vol. 2, Palo Alto, 293-336.

Goldberg, L. R. (1981). Developing a Taxonomy of trait Descriptive Terms, în Fiske D. W. (ed.), New Directions
for Methodology of Social and Behavioral Sciences: Problems with Language Imprecision, 9, Jossey-Bass, San
Francisco, CA.

Goldberg, L. R. (1981). Language and individual differences: The search for universals in personality lexicons. In
Wheeler (Ed.), Review of Personality and social psychology, Vol. 1, 141-165. Beverly Hills, CA: Sage.

Goldberg, L. R. (1982). From Ace to Zombie: Some Explorations in the Language of Personality, în Spielberg, C.
D. and Butcher, J. N. (eds), Advances in Personality Assessment, 1, Erlbaum, Hilsdale, 203-234 .

Goldberg, L. R. (1990). An alternative “description of personality”: The big-five factor structure. Journal of
Personality and Social Psychology, 59, 1216-1229.

Goldberg, L. R. (1993). The structure of phenotypic personality traits. American Psychologist, 48, 26-34.

Goldberg, L. (1992). The Development of Markers for the Big-Five Factor Structure, Psychological Assessment,
4, 1, 26-42.
 228
ABCD-M

Gough, H. G. (1969). Manual for the California Personality Inventory, Consulting Psychologist Press, Palo Alto,
California.

Gough, H.G. (1982). California Psychological Inventory. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press.

Gough, H. G. & Bradley, P. (1996). California Psychological Inventory manual (3rd ed.). Palo Alto, CA:
Counsulting Psychologists Press.

Gough, H. G., & Bradley, P. (2005). California Psychological Inventory CPI260 Manual. Palo Alto, CA:
Consulting Psychologists Press.

Gough, H. G., Heilbrun, A. B. (1983). Adjective Check-List Manual, Palo Alto, Ca: Consulting Psychologist
Press.

Griffin, D. W., Bartholomew, K. (1994). The metaphysics of measurement: The case of adult attachment., în
K. Bartholomew, D. Perlman (Eds.), Advances in personal relationships, London: Jessica Kingsley. Vol. 5, pp.
17-52.

Hampson, S. E. (1983). Trait Ascription and Depth of Acquaintance: the Preference for Traits in Personality
Descriptions and Its Relations to Target Familiarity, Journal of Research in Personality, 17, 398-411.

Harris, J. R. (2006). No two alike: Human nature and human individuality. WW Norton & Company.

Hendriks, A. A. J., Hofstee, W. B. K., De Raad, B. (1993). Construction of the AB5C Personality Questionnaire,
comunicare la a II-a conferinţă a EAPP, Groningen.

Hochwater, W. A., Witt, L. A., Kacmar, K. M. (2000). Perceptions of organizational politics as a moderator of
the relationship between conscientiousness and job performance. Journal of Applied Psychology, 85, 472-478.

Hofstee, W. K. B. (1990). The Use of Everyday Personality Language for Scientific Purposes, European Journal of
Personality, 4, 77-88.

Hofstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, L. R. (1992) Integration of the Big Five and Circumplex Approaches to
Trait Structure, Journal of Personality and Social Psychology, 63, 146-163.

Hurtz, G. M., Donovan, J. J. (2000). Personality and job performance: The Big Five revisited. Journal of Applied
Psychology, 85, 869-879.
 229
Bibliografie

Iliescu D., Minulescu M., Nedelcea C. (2005). Manualul testului de personalitate FF-NPQ, Bucureşti, Editura
PsihoCover.

Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M. (2006). New alternatives in personality assessment. NPQ: Nonverbal
Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population. Psihologia Resurselor
Umane, Volumul 4, nr. 1.

Jackson, D. N., Mavrogiannis-Gray, A. (1988, 1993). Manual for the Survey of Work Styles. Port Huron, MI:
Research Psychologists Press.

Jang, K. L., McCrae, R. R., Angleitner, A., Riemann, R., Livesley, W. J. (1998). Heritability of facet-level traits
in a cross-cultural twin sample: Support for a hierarchical model of personality. Journal of Personality and Social
Psychology, 74, 1556-1565.

Jang, K., Livesley, W. J., Vemon, P. A. (1996). Heritability of the Big Five Personality Dimensions and Their
Facets: A Twin Study. Journal of Personality, 64, 577-591.

Jefferson, T., Herbst, J. H., McCrae, R. R. (1998). Associations between birth order and personality traits:
Evidence from self-reports and observer ratings. Journal of Research in Personality, 32, 498-509 .

John, O. P. (1989). Towards an Taxonomy of Personality Descriptors, în Buss, D. M., Cantor, N. (eds), Personality
Psychology: recent Trends and Emerging Directions, Springer Verlag, New York, 261-271.

John, O. P., Srivastava, S. (1999). The Big-Five trait taxonomy: History, measurement, and theoretical perspectives.
în L. A. Pervin, O. P. John (Eds.), Handbook of personality: Theory and research (Vol. 2, pp. 102–138). New York:
Guilford Press.

John, O. P. (1990). The Big Five Factor Taxonomy: Dimensions of Personality in the Natural Language and in
Questionnaires, în Pervin, L. A. (ed.), Handbook of Personality: Theory and Research, The Guilford Press, New
York, 66-100 .

Johnson, J. A. (1981). The “Self-Disclosure” and “Self-Presentation” Views of Item Response Dynamics and
Personality Scale Validity, Journal of Personality and Social Psychology, 40, 761-769.

Jost, J. T. (2006). The end of the end of ideology. American Psychologist, 61, 651-670.
 230
ABCD-M

Judge, T. A., Heller, D., Mount, M. K. (2002). Five-Factor model of personality and job satisfaction: A meta-
analysis. Journal of Applied Psychology, 87, 530-541.

Judge, T. A., Martocchio, J. J., Thoresen, C. J. (1997). Five-factor model of personality and employee absence.
Journal of Applied Psychology, 82, 745-755.

Jung, C. G. (1971). A Contribution to the Study of Psychological types” C.W. 6, Princeton Univ. Press, Princeton
N.J.

Jung, C. G. (1997). Tipuri Psihologice, Bucureşti, Humanitas.

Jung, C. G., (1994). Tipuri psihologice, în Antologia C. G. Jung, vol. 2, Bucureşti Editura Anima.

LePine, J. A., Dyne, L. V. (2001). Voice and cooperative behavior as contrasting forms of contextual performance:
Evidence of differential relationships with big five personality characteristics and cognitive ability. Journal of
Applied Psychology, 86, 326-336.

Lim, B., Ployhart, R. E. (2004). Transformational leadership: Relations to the five-factor model and team
performance in typical and maximum contexts. Journal of Applied Psychology, 89, 610-621.

Livesley, W. J., Bromley, D. B. (1973). Person Perception in Childhood and Adolescence, Wiley, New York.

Livesley, W. J., Jackson, D. N. (1986). The internal consistency and factorial structure of behaviors judged to be
associated with DSM-III personality disorders. American Journal of Psychiatry, 143(11), 1473-4.

Loehlin, J. C., McCrae, R. R., Costa, P. T., Jr., John, O. P. (1998). Heritabilities of common and measure-specific
components of the Big Five personality factors. Journal of Research in Personality, 32, 431-453.

Mason, O. (1994). New Scales for the Assessment of Schizotipy, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP,
Madrid.

Mason, O., Claridge, G. (1994). Scales Measuring Proneness to Psychotic Disorders and Their Relationship to the
Five Factor Model, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

McAdams, D. P. (1992). The five-factor model in personality: A critical appraisal. Journal of Personality, 60,
329-361.
 231
Bibliografie

McAdams, D. P. (1995). What do we know when we know a person? Journal of Personality, 63, 365-396.

McCrae, R. R., Costa, P. T. (1990). Personality in adulthood. New York: The Guildford Press.

McCrae, R. R. (1996). Social consequences of experiential openness. Psychological Bulletin, 120, 323-337.

McCrae, R. R., Costa, P. T. Jr. (1996). Toward a new generation of personality theories: Theoretical contexts
for the five-factor model. In J. S. Wiggins (Ed.), The five-factor model of personality: Theoretical perspectives (pp.
51-87). New York: Guilford.

McCrae, R. R., Costa, P. T., Jr. (1997). Personality trait structure as a human universal. American Psychologist,
52, 509-516.

McCrae, R. R., 1990. How Well is Openness Represented in Natural Languages?, European Journal Personality,
4, 119-129.

McGhee, R.M., Ehrler, D.J., Buckhalt, J. (2007). Five Factor Personality Inventory - Children (FFPI-C). Austin,
TX: Pro-Ed.

Mervielde, I. (1994). A Comparison of Five Factor Ratings and Free descriptions of Children Ages 3 to 12,
comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Minulescu, M. (1997). Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul socio-cultural exprimat în
conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M. Zlate (ed.), Psihologia vieţii cotidiene, Polirom, Iaşi.

Minulescu, M. (2001). Tipologia jungiană în analiză, în Introducere în analiza jungiană, Ed. Trei, 2001,
Bucureşti.

Minulescu, M. (2002). Evaluarea trăsăturilor de personalitate ale pacienţilor, în B. Luban-Plozza şi I.B.

Iamandescu, Dimensiunea psihosocială a Practicii Medicale, Bucureşti, Editura InfoMedica.

Minulescu, M. (2003). Teorie şi practică în psihodiagnoză, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

Minulescu, M. (2007). A lexical replication of Five Factor Model in Romanian language. ABCD-M R questionnaire)
The 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Symposium 2: Tesaloniki.

Minulescu, M. (1996). Indicatorul de tipologie Myers-Briggs privind stilurile apreciative, în Chestionarele de

personalitate în evaluarea psihologică, Garell P.H., Bucureşti.
 232
ABCD-M

Minulescu, M. (2001). Bazele psihodiagnosticului, Editura Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti.

Minulescu, M. (2007). Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia
Resurselor Umane, nr. 1, vol 5, 2007.

Minulescu, M. (1995). Metaphors vs. Single-Terms in Expressing and Assessing Personality, European Journal of
Psychological Assessment, 11, supl. 1, 64-69.

Mlacic, B., Knezovic, Z. (1994). Big-Five Studies in Croatia: A Transparent vs. Opaque Formats, comunicare la
a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Mount, M. K. Barrick, M. R. (1998). Five reasons why the “Big Five” article has been frequently cited. Personnel
Psychology, 51, 849-857.

Myers-Briggs I., McCaulley M. H. (1985). Manual: a guide to the development and use of the MBTI, C.P.P., Palo
Alto.

Norman, W. T. (1963). Toward an adequate taxonomy of personality attributes: Replicated factor structure in
peer nomination personality ratings. Journal of Abnormal and Social Psychology, 66, 574-583.

Ostendorf, F. (1990). Language and Personality Structure: Towards the Validity of the Five-Factor Model of
Personality, S. Roderer Verlag, Regensburg.

Paunonen, S. V., Jackson, D. N. (2000). What is beyond the Big Five? Plenty! Journal of Personality, 68, 821-
835.

Paunonen, S. V., Jackson, D. N., Ashton, M. C. (2004). Manual of the Nonverbal Personality Questionnaire. Port
Huron, MI: Research Psychologists Press.

Peabody, D., Goldberg, L. R. (1989). Some Determinants of Factor Structures from Personality-Trait descriptors,
Journal of Personality and Social Psychology, 57, 552-567.

Perugini, M. (1993). A Circumplex Hierarchical Approach to Individuate a Taxonomy of Personality Characteristics,

teză de doctorat, Universitatea din Roma.

Perugini, M., Leone, L., Galluci, M., Lauriola, M. (1994). Selection of a Short Adjective Checklist to Measure Big
Five, lucrare prezentată la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.
 233
Bibliografie

Pitariu, H. D., Albu, M. (1993). Inventarul de personalitate California: prezentare şi rezultate experimentale,
Revista de psihologie, 39, nr. 3, 249-263

Roberts, B. W., Robin, R. W. (1994), Broad Dispositions, Broad Aspirations. The Intersection of the Big Five
Dimensions and Life Goals, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Saucier, G., Goldberg, L. R. (1998). What is beyond the Big Five? Journal of Personality, 66, 495-524.

Saulsman, L. M., Page, A. C. (2004). The five-factor model and personality disorder empirical literature: A
meta-analytic review. Clinical Psychology Review, 23, 1055-1085.

Schaie K.W. (1966). Year by year changes in Personality from 6 to 18 Years: Multivariate Behavioral Research
I, 293-305.

Schmitt, D. P., Realo, A., Voracek, M., Allik, J. (2008). Why can’t a man be more like a woman? Sex differences
in Big Five personality traits across 55 cultures. Journal of Personality and Social Psychology, 94, 168-182.

Schuler, H., Thornton G. C., Frintrup, A. & Mueller-Hanson, R. (2004). Achievement Motivation Inventory:
Manual. Göttingen: Hogrefe.

Sinclair, P. , Barrow, S. (1992). Identifying Personality Traits predictive of Performance. The BPS’s journal on
Occupational Testing – Selection & Development Review, SDR - October 1992 Volume 8 (5).

Soldz, S., Vaillant, G. E. (1999). The Big Five personality traits and the life course: A 45-year longitudinal study.
Journal of Research in Personality, 33, 208-232.

Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State Trait Anxiety Inventory. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists
Press

Spielberger, C. D. (1988, 1996). Manual for the State-Trait Anger Expression Inventory. Odessa, FL: Psychological
Assessment Resources.

Szirmak, Z., De Raad, B. (1994). Taxonomy and structure of Hungarian personality traits. European Journal of
Personality, 8, 95-117.

Thurstone, L. L. (1934). The vectors of the mind. Psychological Review, 41, 1-32.
 234
ABCD-M

Trapnell, P. D., Wiggins, J. S. (1990). Extension of the Interpersonal Adjective Scales to Include Big Five Dimensions
of Personality, Journal of Personality and Social Psychology, 59, 4, 781-790.

Tupes, E. C., Christal, R. E. (1961). Recurrent personality factors based on trait ratings. USAF ASD Tech. Rep.
No. 61-97, Lackland Airforce Base, TX: U. S. Air Force.

White, G. M. (1980). Conceptual Universals in Interpersonal Language, American Anthropologist, 82, 759-781.

Widiger, T. A., Costa, P. T., 1994. (eds), Personality and Personality Disorders, Journal of Abnormal Psychology,
103, 78-91.

Wiggins, J. S. (1979). A Psychological Taxonomy of trait Descriptive Terms: the Interpersonal Domain, Journal of
Personality and Social Psychology, 37, 395-412.

Wiggins, J. S. (1982). Circumplex Models of Interpersonal Behavior in Clinical Psychology, în Kendall, P. S.,
Butcher, J. N. (eds.), Handbook of Research Methods in Clinical Psychology, Wiley, New York.

Wiggins, J. S. (1994). In Defense of Traits, în Hogan, R., Johnson, J. A., Briggs, S. P. (eds), Handbook of
Personality Psychology, San Diego, CA, Acad. Press (lucrarea originală prezentată în 1973).

Wiggins, J. S., Picus, A. L. (1989). Conceptions of Personality Disorders and Dimensions of Personality, Psychological
Assessment: A Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1, 305-316.

Wiggins, J. S., Trapnell, P., Phillips, N. (1988). Psychometric and Geometric Characteristics of the Revised
Interpersonal Adjective Scales (IAS-R), Multivariate Behavioral Research, 23, 517-530.

Wise, T. N., Fagan, P. J., Schmidt, C. W., Ponticas, Y., Costa, O. T. (1991). Personality and Sexual Functioning of
Transvestite Fetishists and Other Paraphylics, Journal of Nervous and Mental Diseases, 179, 694-689.

Zuckerman M. (1979). Sensation seeking: Beyond the Optimal Level of Arousal, Erlbaum, Hillsdale New Jersey.

Zuckerman M. (1989). Personality and the Third Dimension: a Psychobiological Approach, Personality and
Individual Differences, 10.

Zuckerman M. (1994). Behavioral Expressions and Biosocial Bases of Sensation Seeking, Cambridge University
Press.
 235
Bibliografie

Zuckerman M., Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., Kraft M, (1993). A comparison of the three structural models
for personality: The big three, the big five and the alternative five, Journal of Personality and Social Psychology, 65,
757-768.

Zuckerman, M. (1994). Good and Bad Humors: Biochemical Bases of Personality Disorders, a VII-a conferinţă a
EAPP; Westmeyer, A., 1995, The Constructionist Approach to Psychological Assessment: Problems and Prospects.
ANEXA 1
Itemii scalelor ABCD-M şi grila de scorare

Faţetele Extraversiei:
E1: Activism (vs. Pasiv)
Întotdeauna am fost o persoană dinamică.
Oamenii mă consideră vioi.
Sunt vorbăreţ din fire.
Am fost adesea caracterizat ca un tip dezgheţat.
Sunt genul de om activ, nu pot să sau o clipă locului.
Oamenii văd în mine o persoană cu iniţiativă.

E2. Optimism (vs. Pesimist)

De felul meu sunt pesimist. (I)*
Cel mai adesea sunt trist. (I)
Ştiu să mă bucur de viaţă.
Îmi place să trăiesc din plin viaţa.
Nu sunt o fire ambiţioasă. (I)
Reuşesc mereu să rămân senin.

E3. Umor (vs. Lipsit de umor)

Îmi place să glumesc.
Am simţul umorului.
Prietenii îmi spun că sunt un om jovial.
Veselia mă caracterizează.
Sunt flexibil, mă adaptez uşor.
În relaţiile cu ceilalţi sunt o persoană deschisă.
 237
Anexe

E4. Abilitate interpersonală (vs. Lipsit de ascendenţă)

Devin abil când interesele mele se află în joc.
Ştiu să fiu şiret atunci când trebuie.
Mai ales în situaţii limită sunt ager.
Cred că sunt un om perspicace în situaţii interpersonale.
Sunt un om capabil.
Particip cu uşurinţă la toate evenimentele noi.

E5. Afirmare personală (vs. Dezinteresat de afirmare, conservator)

Mă consider sclipitor.
Mi se spune de obicei că sunt prea reformator.
Sunt privit ca o persoană care reuşeşte în viaţă.
Sunt considerat un tip modern.
Găsesc în general soluţii ingenioase problemelor cu care mă confrunt.
Se poate spune despre mine că sunt un spirit viu.

Faţetele maturităţii:
M1. Respect (vs. Manipulativ)
Uneori mi s-a spus că sunt meschin. (I)
Ceilalţi spun că sunt profitor. (I)
Mi se spune adesea că sunt răuvoitor. (I)
Din când în când îmi place să-mi bat joc de cei din jur. (I)
Mi s-a întâmplat să fiu privit ca un tip josnic. (I)
Nu pierd nici o ocazie pentru a băga câte un fitil. (I)

M2. Adaptare (vs. Rebel)

Ceilalţi mă consideră un rebel. (I)
Mă port mereu ca un răsculat. (I)
Întotdeauna mă port ca un răzvrătit. (I)
Cel mai adesea mă manifest protestatar. (I)
Ceilalţi mă consideră incomod. (I)
Sunt agresiv din fire. (I)
 238
ABCD-M

M3. Prietenie (vs. Despotic)

Doar dacă sunt autoritar obţin respectul celor din jur. (I)
Sunt adesea poruncitor cu ceilalţi. (I)
Unii mă consideră înţepat. (I)
Sunt un tip mândru. (I)
Ca să obţin ceea ce doresc sunt gata să mă cert. (I)
În general am tendinţa să îi pedepsesc rapid pe cei din jur. (I)

M4. Forţa inhibiţiei (vs. Iritabil, excitabil)

Adesea sunt prea uşuratic. (I)
Îmi dă adesea de furcă faptul că sunt nestăpânit. (I)
Mă avânt în acţiuni fără să mă gândesc prea mult dinainte. (I)
Îmi ies uşor din fire cu toate că ulterior regret. (I)
Caracterul irascibil îmi joacă feste. (I)
Am tendinţa de a-i jigni prea uşor pe ceilalţi. (I)

Faţetele Agreabilităţii:
A1. Altruism (vs. Egoist)
Sunt înţelegător cu ceilalţi.
Rămân fidel prietenilor în orice împrejurare.
Deseori sar în ajutorul celorlalţi.
Am o fire prietenoasă.
Întotdeauna sunt politicos cu ceilalţi.
Sunt amabil din fire.

A2. Romantism (vs. Insensibil)

Cel mai adesea sunt visător
Sunt o fire romantică.
Sunt un sentimental incurabil.
Trăiesc mult prin ceea ce simt.
În cele mai multe împrejurări sunt sensibil.
De multe ori mă las cuprins de nostalgie.
 239
Anexe

A3. Căldură afectivă (vs. Rece, neafectiv)

Sunt tandru cu cei din jur.
Sunt o persoană drăgostoasă.
Duioşia este felul meu de a mă exprima.
De obicei sunt prea afectuos.
Nu sunt dur niciodată cu ceilalţi.
Îmi place să-i ocrotesc pe ceilalţi.

A4. Empatie (vs. Lipsit de empatie)

Vibrez uşor la tot ceea ce se petrece în jurul meu.
Sunt mai atent la alţii decât la mine.
Îmi place să iau deciziile bazându-mă pe intuiţiile despre ceilalţi.
Mă influenţează ceea ce spun şi fac alţii.
Mă frământă adesea o mulţime de gânduri despre cei din jur.
De obicei mă sperie situaţiile de viaţă ale altora.

A5. Onestitate (vs. Lipsit de onestitate)

Onestitatea stă la baza caracterului meu.
Sunt văzut de ceilalţi ca un tip moral.
Mă caracterizează spiritul dreptăţii.
Oamenii găsesc că sunt un om sincer.
Prietenii mă consideră modest.
Sunt omenos.

Faţetele Conştiinciozităţii:
C1. Voinţă, perseverenţă (vs. Lipsit de mobilizare)
Mă caracterizează în primul rând voinţa.
Sunt un tip dârz.
Sunt perseverent în ceea ce fac.
Odată ce am stabilit ceva merg hotărât pe linia aleasă
Nu-mi stă în fire să fiu delăsător
Eficienţa este una din calităţile mele
 240
ABCD-M

C2. Spirit de perfecţiune (vs. Superficial)

Pentru că vreau să fac lucrurile mereu mai bine mulţi mă consideră perfecţionist.
Ceilalţi mă consideră un tip profund.
Nu am fost considerat superficial.
Mă simt o persoană matură.
În tot ceea ce fac sunt riguros.
Sunt genul studios.

C3. Raţionalitate (vs. Subiectiv, iraţional)

Reuşesc să fiu obiectiv aproape în orice situaţie.
Mă consider realist.
Sunt o persoană raţională.
Prietenii mă consideră un tip cerebral.
Sunt vigilent, atent tot mereu la ceea ce se va întâmpla.
Sunt mereu conştient de ceea ce se petrece în jur.

C4. Planificare (vs. Risipitor)

Nu îmi place să risipesc nimic pentru că nu sunt un risipitor.
În general, am o fire econoamă.
Nu mă arunc aşa uşor când este vorba să cheltuiesc.
Sunt un om cumpătat cu bunurile mele.
Ceilalţi mă consideră un om socotit.
Îmi place să chibzuiesc de două ori înainte de a mă avânta.

C5. Auto-disciplină (vs. Fără auto-constrângeri)

De obicei rămân calm.
Prietenii spun că sunt o fire liniştită.
Sunt un tip înfrânat, îmi place să-mi controlez reacţiile.
Am tendinţa să fiu măsurat în ceea ce fac.
Sunt o persoană echilibrată.
Familia mă consideră un om ce nu se pierde uşor cu firea.
 241
Anexe

Faţetele Autoactualizării:
Ac.1 Aprofundare (vs. Platitudine intelectuală)
Caut să aflu sensul ascuns din spatele lucrurilor.
Observ cu uşurinţă nuanţe care le scapă altora.
Caracterul iscoditor mă ajută să sesizez amănunte pe care alţii nu le bagă de seamă.
Sunt o fire analitică, îmi place să despic firul în patru.
Îmi place să cercetez lucrurile misterioase.
Mi se întâmplă adesea să îi dezaprob pe ceilalţi.

Ac.2 Toleranţă (vs. Interpretativ)

Nu-mi place să port duşmănie.
Nu mă consider perfect.
În general, sunt tolerant.
Îmi place să manipulez pe cei din jur. (I)
Sunt multe lucruri la oameni care îmi stârnesc curiozitatea.
Consider că în lume totul este relativ.

Ac.3 Rafinare (vs. Rudimentar)

Omul trebuie să fie isteţ pentru a reuşi în viaţă.
Sunt mai atent la alţii decât la mine.
Îmi pace muzica şi pot spune că sunt un meloman.
Cer mult de la mine.
Apreciez persoanele cu gusturi ales.
Obişnuiesc să-mi pun multe întrebări.

Ac.4 Independenţă (vs. Dependent)

Fac faţă şi unor situaţii contradictorii.
În genere accept să răspund pentru ceea ce fac.
Nu mă sfiiesc să spun lucrurilor pe nume.
Îmi place să fiu independent, fără să mă bazez pe alţi.
Prefer să îmi asum responsabilitatea în situaţiile când trebuie hotărât un lucru.
Nu preget să mă confrunt cu situaţii ambigui.
 242
ABCD-M

Ac.5 Creativitate (vs. Non-creativ)

Îmi place să-mi las liberă fantezia.
Am un spirit liber, deloc greoi.
Sensul vieţii mele este să creez.
Am o imaginaţie vie.
Îmi place să mişc lucrurile când gândesc sau acţionez.
Îmi place să particip la crearea de lucruri noi pe lume.

* (I) se referă la inversarea grilei

 243
Anexe

ANEXA 2
Sinteza rezultatelor
Inventarul de personalitate ABCD-M evaluează 5 domenii largi, 5 dimensiuni ale personalităţi: energia
şi modul de investire, coerenţa şi stabilitatea eului, afectivitatea şi deschiderea în relaţiile cu ceilalţi, capacitatea
de ordonare şi auto-disciplină precum şi autoactualizarea, motivaţia spre evoluţie şi transformare personală.
Sinteza prezentă vă poate da doar câteva aspecte foarte generale despre aceste lucruri legate de felul propriu de
a gândi, simţi şi interacţiona cu ceilalţi fără a reuşi să surprindă aici în profunzime ceea ce vă face să fiţi unic şi
irepetabil în raport cu ceilalţi oameni şi viaţa.
Pentru fiecare dintre cele 5 domenii sunt prezentate în rezumat descrierile în funcţie de 3 nivele ale scorului:
înalt, mediu, scăzut. Descrierea care este bifată reprezintă doar o sinteză generală a semnificaţiei scorurilor Dvs.
la dimensiunea respectivă.
Este posibil ca, repetând completarea chestionarului după un timp, să obţineţi un scor puţin diferit în
funcţie şi de situaţia existenţială. În orice caz, pentru majoritatea oamenilor, trăsăturile de personalitate tind să
fie stabile la maturitate. Dacă nu treceţi prin viaţă prin schimbări majore, sau dacă nu faceţi eforturi deliberate de
a vă schimba, această descriere va corespunde şi peste un număr de ani.

Prin comparaţie cu răspunsurile altora, răspunsurile Dvs. par să indice următoarea descriere:

Extravert, dinamic, vioi, vă Moderat în activism şi Introvert, lipsă a

place schimbarea, vă bucuraţi
de viaţă, atras de ceea ce
este stimulativ; cu o dispoziţie
generală veselă, energică şi
optimistă, cu umor. Vă face
plăcere să vă afirmaţi.
entuziasm, cu energie şi
iniţiativă moderate. Vă place
compania altora, dar preţuiţi şi
intimitatea.
dinamismului şi energiei
implicate în social, rezervat
şi serios. Preferaţi să fiţi
singur sau cu puţini prieteni
apropiaţi. Pesimism şi lipsă
de umor, Dezinteres pentru
afirmare socială.

Un eu puternic, matur, care Uneori tensionat în relaţiile cu Sunteţi predominant centrat

vă face să respectaţi viaţa. O ceilalţi, cu o încredere în sine pe propria persoană; relativ
centrare sănătoasă pe scopuri, relativă, pot apare situaţii de instabil in relaţii, orgolios,
relaţii, control moral şi încredere nesiguranţă, iritare, tristeţe. rebel, cu momente de
în sine şi ceilalţi. intensă enervare.

Cald şi sentimental, plin de
compasiune, bine intenţionat;
empatic şi cooperant, evitaţi
conflictele, în relaţiile Dvs.
preţuiţi corectitudinea.
Cu voinţă, perseverent,
conştiincios şi bine organizat.
Raţional, puneţi preţ pe auto-
control şi auto-disciplină
Vă pace să aprofundaţi,
deschis şi tolerant, sunteţi
animat de dorinţa de evoluţie,
independent, aveţi interese largi
şi sunteţi plin de imaginaţie şi
spirit creativ.
© M. Minulescu, 2008
244
ABCD-M
În general cald, încrezător şi
agreabil, dar uneori puteţi fi
rece şi pus pe competiţie.
Moderat ca organizare. În
genere, aveţi scopuri clare
dar sunteţi capabil şi să lăsaţi
munca deoparte.
Curiozitate şi preocupări
moderate privind schimbările şi
noul în viaţa Dvs.
Insensibil şi rece
afectiv, dezinteresat de
sentimentele altuia, tindeţi
să vă exprimaţi direct stările
afective, chiar dacă deveniţi
dezagreabil.
Dificultăţi de mobilizare
şi auto-control; relativ
delăsător, nu foarte bine
organizat şi uneori lipsit de
grijă.
Nu vă preocupaţi de
schimbări şi transformări
personale, vă place să
rămâneţi legat de ceea ce
ştiţi sau vă place deja.
 245
Anexe

ANEXA 3
Glosar de termeni
adaptări caracteristice, conţinutul acestora este format atât de personalitate, cât şi de cultură, adaptările nefiind
altceva decât caracteristicile dobândite ce constituie expresia fenotipică a trăsăturilor. Reprezintă deci acele
obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii care definesc „identitatea contextualizată“, persoana
pusă în contextul interrelaţiilor în care s-a format şi evoluează. Între tendinţele bazale şi adaptările caracteristice
ce constituie expresia directă a personalităţii au avut loc şi au loc mereu procese dinamice responsabile de un
anume izomorfism. Individul intră în viaţă cu anumite dispoziţii particulare, cărora li se dă culoare locală şi sens
prin cultura prevalentă, prin intermediul proceselor de dezvoltare care creează acest izomorfism.

agreabilitatea, ca dimensiune pregnant interpersonală. Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, un
comportament cooperant, simpatetic şi de ajutorare a altora, cu tendinţa de a-i considera pe ceilalţi la fel de
simpatetici şi gata să le ofere sprijinul.

analiza profilului, profilul unei persoane în sensul unei prezentări generale a trăsăturilor de personalitate şi a
caracteristicilor prezente la acea persoană, relativ la un set de norme construite faţă de o populaţia de referinţă.
Analiza poate lua forma unui profil ca atare în care datele sunt prezentate în formă grafică (ca în cazul testelor
C.P.I sau M.M.P.I.) sau poate avea forma mai generală a unei prezentări a caracteristicilor individului sau a
trăsăturilor în formă sumară.

analiză de item, analiza în detaliu a itemilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a evalua
fidelitatea şi validitatea fiecăruia; analizele se centrează pe conţinutul itemilor şi pe forma acestora şi se pot
desfăşura cantitativ sau calitativ, stabilind cât contribuie efectiv fiecare la fidelitatea generală şi validitatea testului.
Analiza calitativă se preocupă şi de aspecte precum ambiguitatea, dificultatea, etc.

analiză factorială, metodă statistică ce încearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile
care au între ele anumite corelaţii. Analiza rezultatelor obţinute prin administrarea mai multor teste mentale.

anormal, care se îndepărtează de normă au normal; poate semnifica deviaţii pur cantitative în analizele statistice
dar şi modele de comportament deviante ale indivizilor. Dificultatea delimitării normalului de anormal porneşte
 246
ABCD-M

din tendinţa de a avea graniţe de normalitate definite de una sau alta dintre teoriile asupra personalităţii: de
exemplu, în viziunea psihanalitică clasică homosexualitatea este privită ca anormalitate, contrar teoriilor privind
învăţarea socială. Există o tendinţă dea utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant în legătură
cu evaluarea unui individ considerat, respectiv îl evaluăm în funcţie de măsura în care putem vorbi de un
comportament adaptativ şi nu pentru a-l eticheta pur şi simplu.

atitudini, Cattell are o viziune mai largă asupra atitudinilor considerînd că ele reprezintă atât interesele (opinii)
unui individ cât şi emoţiile şi comportamentul său faţă de o persoană, obiect sau eveniment
borderline, termenul este cel mai frecvent utilizat pentru a diagnostica o gamă largă de tulburări de personalitate
şi retard mental; diagnosticul de tulburare de tip borderline se referă la situaţia unei persoane care în mod
cronic “trăieşte pe graniţă”, între o funcţionare normală, adaptativă şi o dizabilitate psihică reală. De obicei în
comportament apar o serie de instabilităţi fără trăsături clare (de exemplu, relaţiile interpersonale tind să fie
instabile, afectele se schimbă dramatic şi inadecvat, imaginea de sine poate fi tulburată, în mod curent apar ieşiri
de furie, acte impulsive care ajung să fie auto-distructive, compulsia spre jocuri de noroc, stare apatie endemică
etc.).

autoactualizarea, caracteristică motiţaţională şi atitudinală a personalităţii; definită de Maslow ca reprezentânr

meta-motivaţia, nivelul de la care pe măsură ce o anumită nevoie funcţionează, ea devine automotivantă.
Acest lucru reflectă situaţia în care s-au integrat în sensul existenţial personal valori ideale precum frumuseţea,
unicitatea, ordinea, perfecţiunea, participarea. Maslow dezvoltă un set de indici care constituie caracteristicile
tipice pentru o persoană care a atins acest prag de dezvoltare umană. În consecinţă, procesul de auto-actualizare
implică un proces de descoperire a unei anumite identităţi a eului prin care eul ştie mai mult despre sine însuşi,
devine mai bogat şi mai flexibil în operarea cu ceea ce ştie.

categorii nosologice, se referă la categorii de boli; rădăcina cuvântului provine din greacă cu sensul de boală;
nosologia este o descriere sistematică şi o clasificare a bolilor.

chestionar de personalitate, în sens larg, un set de întrebări -itemi care se referă la o temă (aspect al personalităţii)
sau un grup de aspecte învecinate acesteia; în sens specific, un instrument de evaluare standardizat

cluster, în analiza factorială denumeşte un grup de variabile care au corelaţii mai înalte una cu cealaltă decât
faţă de alte variabile; în sens larg, denumeşte orice grup de obiecte sau evenimente care subiectiv, par să aibă o
apartenenţă comună
 247
Anexe

coeficient Alpha, coeficient de fidelitate prin consistenţa internă care se bazează pe numărul de părţi / itemi din
care este format testul, interrelaţia dintre acestea şi varianţa totală a scorului la test. Denumit şi Alpha Cronbach,
şi, în cazul itemilor dihotomici, KR 20.

comportament interpersonal, pentru Gough, personalitatea unui individ se relevă în cadrul comportamentului
acestuia în relaţia cu altă sau alte persoane.

concepte populare, termen prin care Gough se referă la cuvintele pe care oamenii obişnuiţi le utilizează curent
pentru a se referi la evaluări sau descrieri de comportament

consistenţă internă, o măsură a fidelităţii scorurilor la test derivată din interrelaţiile dintre răspunsuri sau
scorurile la itemi sau la părţi distincte ale testului.

consimţământ informat, aprobarea scrisă dată de o persoană, sau de cel care o are în custodie legală, pentru ca
să fie realizată o anume procedură asupra sa, de exemplu, să răspundă la un test/ testare.

conştiinciozitatea, domeniul acestui factor se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de autoorganizare,
îndeplinire a îndatoririlor, planificării; sunt persoane care îşi definesc şi urmăresc scopurile, hotărâţi şi cu voinţa
formată.

continuu, termen care se referă la dimensiunile pe care poate varia o caracteristică distinctă de comportament
între două extreme sau poli (de exemplu continuul extraversie - introversie); se aplică atât unor dimensiuni fizice
cât şi unor dimensiuni subiective care pot face obiectul unei evaluări de gradient.

conversie, transformarea unei emoţii, a unui efect refulat în manifestare de patologie somatică.

decizii diagnostice sau de intervenţie, decizii care se bazează pe evaluări care derivă din scorurile la teste
psihologice ca parte a evaluării unei persoane.

deschidere spre experienţe, elementele care apar în cercetările empirice ale lui Costa şi McCrae legate de
acest suprafactor sunt: imaginaţia activă, sensibilitatea estetică, atenţia pentru viaţă şi simţămintele interioare,
preferinţa pentru varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte
nu se asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteligenţa generală; de aceea, autorii preferă denumirea de
„deschidere“.
 248
ABCD-M

devianţă, orice model de comportament care este evident diferit de standardele acceptate în cadrul societăţii;
desigur definiţia conţine puternice accente din domeniul etic-moral şi. folosirea termenului se face specificând
forma respectivă de devianţă.

dezvoltare, se referă, specific pentru personalitate, la procesul de schimbări care are loc de-a lungul întregii vieţi
a individului; Prin schimbare ne referim în acest context la modificări calitative sau cantitative în structură şi
funcţionare.

dezvoltări paranoice, expresie a unei legi psihologice potrivit căreia tendinţele afective supuse oscilării între doi
poli cresc în asemenea măsură, încât sentimente neînsemnate se transformă în afecte profunde.

diagnostic diferenţial, diagnosticul care are ca scop diferenţierea între două sau mai multe boli sau tulburări
similare pe carele prezintă un individ. Extins, a ajuns să fie folosit pentru a distinge între condiţii de multe feluri
în psihologia socială şi în studiul personalităţii.

dimensiune, orice trăsătură psihologică ce poate face obiectul unei cuantificări, sau orice scală construită la care
pot fi raportaţi indivizii.

dinamic este un termen care în mod specific se referă la motivaţie (R.S.Woodworth), procese inconştiente
(S.Freud, C.G.Jung) şi câmpuri complexe de forţă psihologică (K.Levin).

dinamica personalităţii, studiul aspectelor dinamice, complexe, interactive ale motivaţiei, emoţiei sau
comportamentului

distal, depărtat; de exemplu, în percepţie, stimul distal

distimie, tulburare de reglare a dispoziţiei

dizabilitate, în general, orice incapacitate de a realiza o anumită funcţie; poate fi utilizat pentru disfuncţii
congenitale sau pentru funcţii pierdute datorită unor traume, boli, etc. Dizabilitate semnifică faptul că persona
suferă de o anume dizabilitate. Datorită multor conotaţii negative constituite în jurul cuvântului handicap -
handicapat, se preferă desemnarea prin dizabilitate.
 249
Anexe

domeniu de construct, setul de atribute interelaţionate (comportamente, atitudini, valori etc.) care sunt incluse
în denumirea unui construct. Un eşantion tipic din acest domeniu de conţinut.

domeniu de conţinut, setul de categorii organizate care caracterizează aspectul măsurat de test, în cadrul căruia
comportamentele, cunoştinţele, deprinderile, abilităţile şi atitudinile (sau alte caracteristici) pot fi reprezentate
cu specificaţii în cadrul instrumentelor de evaluare prin care este clasificat fiecare item.

empiric, aspect care decurge din tatonări practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic.

erg, energie la dispoziţia comportamentului, trăsături sursă constituţională cu acţiune permanentă

eul, sediul şi ansamblul motivaţiilor şi actelor unui individ care condiţionează adaptarea sa la realitate, îi satisface
trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate unor dorinţe vs. condiţii incompatibile. În psihologia analitică, eul este
complexul identităţii, singurul complex conştient, cu fucţia principală de a coordona relaţia cu lumea obiectivă
şi subiectivă; partea inconştintă a identităţii este Umbra (aspecte ale identităţii ignorate) şi în bună măsură,
Persona (interfaţa conştient-inconştientă cu lumea).

evaluare, orice metodă sistematică de a obţine dovezi/ date prin teste, examinări, chestionare, anchete sau surse
colaterale despre caracteristicile oamenilor, ale unor obiecte sau ale unor programe, cu un scop specific.

extraversie, trăsătură de bază a personalităţii care imprimă anumite caracteristici persoanei: extravertul apare
sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este afirmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este
excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă.

extraversie, trăsătură de bază a personalităţii care imprimă anumite caracteristici persoanei: extravertul apare
sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este afirmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este
excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă.

factor de personalitate, caracteristicile implicaţiei şi investiţiilor psihice în comportamente şi activităţi. Factorul

reprezintă o clusterizare statistică de itemi obţinută în urma derulării unei analiza factoriale, a cărei consistenţă
şi denumire psihologică necesită o activitate specializată.
 250
ABCD-M

factor general, factor de grup, factor specific, factor de eroare, sunt nivele ale analizei factoriale care, din
perspectiva teoriei lui Eysenck corespund tipului de personalitate, trăsăturii de personalitate, deprinderilor sau
răspunsurilor habituale şi, respectiv, răspunsurilor specifice unui subiect.

factor, în general, orice aspect care are o influenţă cauzală asupra unui fenomen; prin extindere, factorul este o
variabilă independentă. În statistică, un produs al analizei factoriale, numere într-o matrice factorială; analiza
factorială ideală identifică un număr mic de factori fiecare ortogonal faţă de ceilalţi. Factorii care apar în urma
analizei factoriale trebuie să fie examinaţi subiectiv pentru a determina dacă reprezintă dimensiuni psihologice
evidente. Există o tendinţă mai ales când tehnica analizei factoriale se aplică inventarelor de personalitate, să
se identifice factorii care apar cu trăsăturile. Strict vorbind, factorul nu este o trăsătură; trăsătura este inferată
pornind de la factorul obţinut, reprezintă o regularitate subiacentă bazei de date de la care s-a pornit, astfel că
cei doi termeni, trăsătură şi factor nu trebuie consideraţi sinonimi. Pentru a putea să stabilim o trăsătură validă
avem nevoie de informaţii adiţionale. (DP 85) În teoriile măsurării, o dimensiune ipotetică, derivată statistic
care dă seama parţial de intercorelările dintre teste. Stricto sensu, se referă la o dimensiune statistică definită prin
analiză factorială , dar este în mod obişnuit folosită şi pentru referinţa la un construct psihologic asociat acestei
dimensiuni. Testele uni-factoriale evaluează doar un singur construct, testele multi-factoriale măsoară mai multe
constructe.

grilă, cheia de răspuns care descrie rezultatele scontate la un item sau la itemi testului.

ideografic, un sistem sau teorie psihologică orientat spre concret, individual, unic.

ideosincrasie, defineşte dispoziţia individului de a organiza, prin şi pentru el însuşi, date şi fapte identice, după
dispoziţiile sale personale, afective sau cognitive. De exemplu, majoritatea greşelilor de limbaj se datorează
comportamentelor ideosincrasice.

imaginea de sine, ca o subdiviziune a adaptărilor caracteristice persoanei. Răspunsurile la chestionarul de

personalitate sunt legate cel mai mult şi, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine. Imaginea de sine
nu este un aspect singular ci o organizare de idei, un model de percepere legată de eul propriu. Odată stabilizată,
imaginea de sine furnizează un ecran sau un filtru prin care este perceput, văzut, evaluat sau înţeles orice altceva.
Felul cum se percepe ce simte despre sine o persoană este, în ultimă instanţă, influenţat de o multitudine de
experienţe trăite acasă, la şcoală, în diferite grupuri sociale din care face parte.
 251
Anexe

individuare, conceptul privind sensul personal al vieţii dă consistenţă şi înţeles dezvoltării individuale spre
autonomie şi împlinire, a fost dezvoltat de C. G. Jung. Individuarea are sensul unei diferenţieri a tuturor structurilor
psihicului printr-o continuă şi concomitentă integrare a acestora în sfera vieţii conştiente, tendinţă pusă în joc de
funcţia transcendentă, înscrisă în fiinţa umană. La Jung individuarea implică descoperirea conştientă şi intrarea
în relaţie cu un conţinut obiectiv al psihicului, pe care, pornind de la Upanişade îl denumeşte Sine. Astfel, în
procesul de actualizare a acestor conţinuturi obiective se dezvoltă o identitate a eului mai stabilă şi continuă, are
loc transformarea eului obişnuit în eul înţelept. Sensul este pe dezvoltarea eului dar prin funcţionarea axei Eu
– Sine.

influenţe, subiectul crede că este supus unei forţe interne sau externe care-i dirijează gândurile, îi modulează
sentimentele şi îi comandă actele sau comportamentul.

integrare, în sens larg, procesul de a coordona şi unifica elemente separate într-un întreg. Principiu de organizare
ce se aplică la structuri cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercită un control asupra celor
inferioare. În psihologie, termenul este aplicat, în sens larg, descriptiv, oricărei conduite ale cărei elemente sunt
clar subordonate unui scop finalizat, oricărei acţiuni intenţionate.

integrarea personalităţii, termen care se referă la coordonarea, organizarea sau unificarea unor trăsături separate,
a unor dispoziţii de comportament, motive sau emoţii care constituie personalitatea unui individ; situaţia inversă,
este denumită dezintegrarea personalităţii

inteligenţă emoţională, se referă la abilitatea de a gestiona emoţionaliatea, a gestiona relaţii şi a controla

impulsurile; cotientul emoţional, QE, se referă la nivelul de eficienţă al inteligenţei emoţionale. Implică capacitatea
de a controla propriile sentimente şi sentimentele celorlalţi, capacitatea de a face diferenţa între ele precum şi
folosirea acestor informaţii pentru a ghida propriul mod de gândire şi propriile acţiuni (Mayer şi Salavey1997).
Emoţionalitatea înseamnă şi abilitatea de a înţelege emoţiile, presupunând cunoaşterea emoţiilor şi reglarea lor
astfel încât ele să poată contribui la dezvoltarea intelectuală şi emoţională. Sentimentele, ca forme superioare,
complexe, relativ stabile ale afectivităţii şi cu un grad înalt de conştientizare favorizează acţiunile optime ale
emoţionalităţii cu raţionalitatea.

interrelaţii dinamice, termen aplicabil oricărui tip de relaţii umane în care mai multe aspecte se întrepătrund şi
interrelaţionează astfel încât schimbarea care apare la o persoană va avea efecte asupra celeilalte persoane.
 252
ABCD-M

introiecţie, mecanism psihologic inconştient de încorporare imaginară a unui obiect (sau a unei persoane), care
constă în a prelua o cât mai mare parte din lumea exterioară şi a atribui sinelui calităţile reale sau presupuse ale
obiectului.

item, termen general care se referă la o problemă, întrebare, alegere, răspuns corect, scenariu de scorare şi rezultate
utilizate în cadrul unui test.

maturitate, în general, nu există un model coerent unic aplicabil în orice condiţii prin care să delimităm
maturizarea. În psihologie, folosirea termenului impune utilizarea unor criterii care vizează structura, funcţionarea
eului şi echilibrul psihic al persoanei. Denumirea a suprafactorului care, pe baza nivelului de funcţionare coerent,
flexibil, umanizat al eului, permite o adaptare suplă şi nonadversativă în raport cu socialul şi viaţa.

metodă, ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate în conducerea unei cercetări. În multiplele
domenii aplicative în psihologie s-au dezvoltat metode care trasează modalităţi de interacţiunea practicianului
cu persoanele studiate sau asupra cărora se intervine; vorbim de metoda observaţiei, metodă de grup, metodă
globală sau analitică, metodă nondirectivă, metodă comportamentală etc. Este esenţial să se raporteze faptele
observate la metodele utilizate pentru studiu.

model, în engleză şi uneori preluat ad literam în limba română “patern”, se referă fie la un model sau un eşantion,
fie la o configuraţie sau grupare de părţi sau elemente cu o structură coerentă. Analiza de patern este o tehnică
statistică prin care se încearcă descoperirea setului de itemi de test care au o “apartenenţă” comună.

modele circumplexe (structurale), modele complexe, cu o natură geometrică sub aspectul reprezentării spaţiale,
în care vectorii trăsăturilor sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un spaţiu bidimensional sau
tridimensional. Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare şansă de identificare a unor clusteri de
trăsături care sunt, din punct de vedere semantic, coezive. O etapă ulterioară a fost de a integra toţi suprafactorii
şi modelele circumplexe în adevărate modele geometrice, cu mai mult de două dimensiuni.

nevrotism, definit ca stabilitate emoţională / adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa, McCrae). Tendinţa
generală de a trăi afecte precum teama, tristeţea, jena, mânia, vinovăţia, dezgustul reprezintă miezul acestui
factor

nevroză, defineşte o tulburare de personalitate sau mentală care nu se datorează unei disfuncţii neurologice sau
organice cunoscute; termenul poate fi folosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup de simptome
 253
Anexe

legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un conflict inconştient care evocă anxietate şi conduce la un
mecanism de apărare ce produce în ultimă instanţă simptomul observat. În ultimii ani s-au produs două modificări
semnificative în utilizarea termenului: utilizarea denumirii de tulburare nevrotică ca un termen generic pentru
orice tulburare mentală de durată, termen relativ neutru în privinţa factorilor etiologici; eliminarea termenului
din diagnoza psihiatrică, acompaniată de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute de nevroze unor
altor clasificări diagnostice.

nivele de eficienţă, descrierea competenţei într-un domeniu particular, definită de obicei prin categorii
ordonate de-a lungul unui continuu, de la extrema “bazal” până şa “avansat”, care constituie cadrele de clasificare
a performanţei.

nomotetic, un sistem sau teorie psihologică orientată spre abstract, universal sau general.

normal, în sens larg se referă la ceea ce derivă dintr-o normă; în sens psihologic specific, se referă la condiţia
psihologică de non-boală, absenţă a tulburărilor mentale, a retardului mintal sau a altor disfuncţii psihologice.
Normalitatea permite individului un rsăuns adaptativ la cerinţele socio.relaţionale şi existenţiale.

organizarea trăsăturilor, un termen care se referă la un set ipotetic de interrelaţionări între diferitele trăsături
de personalitate ale unei persoane

ortogonal, în unghi drept: caracteristica unui set de variabile din cadrul unui experiment independente între
ele. Soluţia ortogonală se aplică în analiza factorială în care axele ce reprezintă factorii subidiari se situează
astfel că au o poziţie în unghi drept unul faţă de celălalt; într-o astfel de soluţie, factorii nu corelează. Trăsătura
ortogonală: în matricea de analiză factorială, orice trăsătură care este independentă de oricare alta.

patern, termen apropiat de cel de structură, de formă, configuraţie, tip, model, schemă, matrice. Indică atât
structura organică, fizică, cât şi cea comportamentală.

percepere socială, în sens larg, orice aspect al perceperii care conţine un element social; termenul este utilizat
în general relativ capacitatea unui individ de a fi conştient de măsura în care comportamentul altora le relevă
motivele, atitudinile, reacţiile interioare; la Gough defineşte modul în care, prin experimentare, este percepută de
anturaj o persoană care prezintă o accentuare a uneia sau alteia dintre dimensiunile de personalitate ale C.P.I.
 254
ABCD-M

personalitate socio / psihopată, o tulburare de personalitate caracterizată de amoralitate, lipsă a afectivităţii

şi un scăzut sens al neliniştii şi vinovăţiei legate de încălcarea legilor; o extrem de largă gamă de comportamente
exhibate de persoane.

procedură de analiză a scorurilor, o procedură prin care evaluarea fiecărei dimensiuni critice a performanţei
se realizează separat şi valorile rezultante sunt combinate pentru a obţine un scor general / total. Uneori pot fi
folosite scorurile unor dimensiuni separate pentru a interpreta performanţa.

profil de personalitate, prezentări generale ale trăsăturilor de personalitate şi a caracteristicilor prezente la acea
persoană, relativ la un set de norme construite faţă de o populaţia de referinţă; în profil datele sunt prezentate în
formă grafică (ca în cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau acesta poate avea forma mai generală a unei prezentări
a caracteristicilor individului sau a trăsăturilor în formă sumară.

prognoză, o predicţie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic, educaţional, metodologic, etc.

psihodiagnoză, în mod specific, se referă la proceduri de diagnosticare a anormalităţilor psihologice, a

tulburărilor mentale etc. Mai general, termenul este folosit pentru orice procedură de evaluare psihologică sau
de personalitate. Termenul de psihodiagnostic se referă la orice tehnici valide de evaluare a personalităţii prin
interpretarea modelelor de comportament, inclusiv a celor non-verbale. În viziunea autorilor americani Costa
şi Mc Crae este un proces sistematic care are două etape: 1. observăm modele de comportament şi de trăire
(adesea prin autodescrieri obţinute de la subiect) şi 2. facem evaluări privind trăsăturile de personalitate care
ar putea determina aceste regularităţi, aceste tipuri sau modele de comportament. Dacă, aşa cum este firesc,
ne punem problema validităţii unor astfel de evaluări, observăm că, asemeni evaluărilor cotidiene, şi evaluările
psihodiagnostice suportă influenţa unor aspecte care le relativizează. Valoarea explicativă a trăsăturilor de
personalitate depinde de măsura în care certifică, pe de o parte, stabilitatea lor în timp, ceea ce dă posibilitatea
de a se face predicţii pe termen lung şi, pe de altă parte, sunt argumente ce indică o dinamică de la specific spre
general şi din nou spre specific.

psiholingvistică, un domeniu creat în anii 50 ai secolului XX, în care centrarea este pe studiul comportamentelor
care sunt lingvistice. Datorită ubicuităţii comportamentului verbal uman multe probleme psiholingvistice emerg în
arii precum psihologia cognitivă, memorie, procesarea informaţiilor, sociolingvistică, neuropsihologie, psihologie
clinică. În domeniul teoriilor personalităţii una din direcţiile cele mai fructuoase de cercetare contemporane în
studiul regularităţilor în evaluarea comportamentului şi personalităţii.
 255
Anexe

psihometrie, se referă la măsurarea a ceea ce este psihologic, respectiv aplicarea principiilor matematice şi
statistice datelor din psihologie; mai specific, se referă la testarea mentală incluzând evaluarea personalităţii,
evaluarea inteligenţei, determinarea aptitudinilor etc.

psihopatologie, se referă la studiul ştiinţific al tulburărilor mental; domeniul include cercetări în domeniul
psihologiei, neurologiei, psihiatriei, endocrinologiei şi farmacologiei. Domeniul activităţii practice al psihologilor
clinicieni în terapia tulburărilor mentale.

psihotic, se referă la tulburare psihotică, o condiţie severă de origine organică sau emoţională a cărei simptome
clasice includ iluzia, halucinaţia, comportamente regresive severe, vorbire incoerentă, dispoziţii dramatic
neadecvate; folosit în combinaţie cu alt termen diagnostic, se referă la condiţia în care unul dintre simptoamele
care caracterizează boală psihică are caracteristici care se aseamănă mult cu o psihoză (de exemplu, depresie
psihotică).

scală de evaluare, instrument de cercetare clinic iniţial, apoi extins şi în alte tipuri de studii şi aplicaţii nonclinice.
Astfel de scale care sunt completate de un observator clinician/ nonclinician indicatori având ca obiectiv:
distingerea claselor sau categoriilor de diagnostic - scale diferenţiale; prevederea unei evoluţii - scale predictive;
descrierea unei stări clinice sau distribuţiei unei variabile într-o populaţie - scale descriptive. Se deosebesc mai
multe tipuri de scale descriptive: inventarele globale care sunt liste de simptome; scalele nosografice globale care
furnizează un indice global de patologie, ca de exemplu, scala de depresie a lui Hamilton; scale de sindrom sau
poli-dimensionale.

scală, în sens general, orice procedură sau instrument folosit cu scopul dea aranja obiectele sau evenimentele
în serii progresive; astfel ca în fiecare caz în parte există o regulă pentru a permite atribuirea unui număr sau
unei valori obiectelor sau evenimentele scalate. În mod specific, indică un instrument de testare care are itemii
sau sarcinile aranjate de-a lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate fi una dintre mai multe, precum cea
a dificultăţii (de exemplu în scalele de inteligenţă), sau preferinţei (ca de exemplu în scalele de atitudini). O
scală psihologică specifică un sistem de măsurare a unei variabile psihologice. Orice scală necesită un număr
de calităţi: printre acestea validitatea semnifică faptul că instrumentul măsoară corect obiectul studiat, într-
o modalitate specifică. validitatea se poate obţine şi comparând cu o altă scală. Validitatea externă se obţine
prin compararea cu un criteriu extern. Fidelitatea implică de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea
de a replica rezultatele în timp sau cu o formă paralelă. Principalele erori metodologice decurg din lipsa de
adecvare a instrumentelor alese în raport cu prezumţia teoretică a unui studiu sau din inferarea unor concluzii
 256
ABCD-M

abuzive plecând de la rezultatele codate. Standardizarea scalelor psihologice a introdus un progres metodologic
important pentru evaluarea personalităţii.

scoruri derivate, un scor în care sunt convertite scorurile brute printr-un procedeu de transformare numerică
(de exemplu, conversia scorurilor brute în ranguri percentile, sau scoruri standard).

sentiment de sine, conceput de R. B. Cattell ca imagine despre sine care coordonează şi organizează atitudinile
şi motivaţiile subiectului.

structură factorială, setul de factori obţinut prin analiza factorială.

structură internă, în analiza testului, structura factorială a răspunsurilor la itemi.

taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasificarea; de exemplu, taxonomia realizată de Cattell
doreşte să sistematizeze riguros multitudinea de termeni care se referă la personalitate în sens larg şi realizează
un Index Universal, fiecare factor primind un indicativ de cod propriu; unii dintre factorii astfel clasificaţi au
primit şi denumiri colaţionate de autor cu scopul evitării confuziilor (de exemplu, factorul J, denumit zepia vs.
coasthenia).

tendinţă accentuată, invarianţă operaţională care generează manifestări comportamentale pregnante nu numai
în raport cu media, ci şi cu abaterile de la medie.

tendinţe sau trăsături bazale, faimoşii suprafactori ai personalităţii – nevrotism, extraversie, deschidere,
agreabilitate, conştiinciozitate – apar în teoria BF a lui Costa şi McCrae ca dispoziţii psihice fundamentale. Între
aceste tendinţe bazale din care fac parte trăsăturile de personalitate şi biografia obiectivă a persoanei, care include
comportamentele specifice, nu există o legătură directă. Trăsăturile de personalitate apar ca subdviziune majoră
a tendinţelor de bază, alături de abilităţile cognitive, sexuale şi de alte materiale primare ale psihismului.

teoria clasică a testelor, considerarea scorului obţinut de un individ la un test ca sumă a scorului real plus o
componentă de eroare de măsură.

teoria răspunsului la item, o teorie privind performanţa la test care subliniază relaţia dintre scorul mediu la
item (P) şi nivelul )0) de abilitate sau trăsătură măsurat de test. În cazul unui item scorat 0 (răspuns incorect)sau
 257
Anexe

1 (răspuns corect), socrul mediu la item egalizează proporţia de răspunsuri corecte. În majoritatea aplicaţiilor,
funcţia matematică care leagă P şi 0 se presupune a fi o funcţie logică care se aseamănă cu distribuţia cumulativă
normală.

teorii ale personalităţii, în funcţie de orientarea generală şi modul cum caracterizează termenul de personalitate,
deosebim între: teorii tipologice: pun accent pe clasificarea indivizilor în funcţie de tipuri (de exemplu, Jung,
introvert vs. extravert); teorii privind trăsăturile: astfel de teorii operează pe presupunerea că personalitatea unui
om este un complex de trăsături sau moduri caracteristice de a comportament, gândire, de a simţi sau reacţiona.
Teoriile recente utilizează analiza factorială pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalităţii şi, probabil,
teoria clasică a lui R.B.Cattell este una dintre teoriile cele mai dezvoltate care se bazează pe un set de trăsături
sursă presupuse a exista în cantităţi relative în fiecare persoană şi care sunt “influenţele structurale reale subiacente
personalităţii”. Abordările tipologice şi cele privind trăsăturile sunt complementare; teorii psihodinamice şi
psihanaliste având la bază teoriile lui Freud, Jung sau cele psihosociale ale lui Adler, Fromm, Sullivan, Horney,
Laing şi Pearls cu accentuarea factorilor de dezvoltare; teorii behavioriste care se centrează pe o extindere a
teoriilor învăţării; teorii legate de învăţarea socială care tratează personalitatea din perspectiva acelor aspecte
care sunt achiziţionate în context social; teorii situaţionale care pun accent pe faptul că cea ce este consistent
în comportamentul observabil este larg determinat de caracteristicile situaţiei mai degrabă decât de trăsături
sau factori interiori; teorii interacţioniste, eclectice, care menţin că personalitatea emerge din interacţiuni dintre
predispoziţii şi calităţile particulare şi maniera în care mediul influenţează felul lor de a se manifesta. În concluzie
putem discerne pentru termenul de personalitate două aspecte generale; primul derivă din primele trei tipuri
de abordare pentru care personalitatea reprezintă un construct teoretic legitim, o entitate ipotetică interioară
care are un rol cauzal pentru comportament, şi o forţă explicativă autentică; pentru celelalte perspective, este
concepută ca un factor secundar inferat pe baza consistenţei de comportament.

test de personalitate, orice instrument profesionist pentru evaluarea personalităţii. Se disting în principal
teste directe, care se adresează direct comportamentului observabil sau care poate fi evaluat conştient, precum
chestionarele sau inventarele de personalitate, şi teste indirecte, sau proiective, care se adresează întregului
personalităţii, şi aspectelor inconştiente (exemplu, testul Szondi). În funcţie de nivelul de complexitate cerut
pentru administrare, cotare şi interpretare, testele de personalitate profesioniste sunt cotate ca fiind de nivel
B, pentru profesioniştii formaţi în teoriile testării psihologice şi ale personalităţii; respectiv de nivel C, teste
complexe care nu se pot aplica fără a fi absolvit un curs formativ special dedicat probei respective (în special
probele proiective).
 258
ABCD-M

testarea abilităţii, utilizarea unor teste standardizate pentru a evalua performanţa curentă a unei persoane într-
un anume domeniu bine definit de funcţionarea cognitivă, psiho-motorie sau fizică.

timie, situaţia globală a stării de spirit, care corespunde unor combinaţii între mai multe dimensiuni
emoţionale.

tip de personalitate, în genere orice denumire utilizată pentru a clasifica personalitatea unui om; există diferite
tipologii, fiecare având un sistem propriu de categorializare dar toate pleacă de la presupunerea că există modele
coerente de comportament sau stiluri consistente dea acţiona care sunt suficient de bine definite ca să permită
clasificarea indivizilor. De fapt, presupunerea are o valoare euristică deşi ca adevăr absolut rămâne încă o
incertitudine.

tipologia jungiană, pornind de la o viziune structurală şi dinamică a psihicului uman, Jung descrie o tipologie
în care intervine modul în care se orientează eul conştient în raport cu lumea complementar faţă de orientarea
inconştientului şi, de asemenea, intervine felul şi măsura în care eul îşi dezvoltă şi stăpâneşte în raporturile cu
realul cele patru funcţii posibile de cunoaştere: două raţionale, funcţia logică şi funcţia valorică sau afectivă,
şi două iraţionale, respectiv funcţia senzorială şi funcţia intuiţiei. De exemplu, în situaţia în care în planul
conştient al psihismului există o predominantă orientare spre lumea exterioară vorbim de extraversia eului şi
a funcţiei preferenţiale, oricare ar fi aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic se va dezvolta o a doua
funcţie, secundară, care va avea însă, o orientare introvertă pentru a permite accesul eului şi înspre alte zone.
Complementar, în inconştient se manifestă introversia şi celelalte funcţii rămase recesive şi nesocializate. Tipologia
jungiană descrie reacţii şi preferinţe curente, aspecte forte şi aspecte limitative pentru 8 tipuri principale în funcţie
de orientarea şi funcţia dominantă la nivelul eului conştient: introvert senzorial, extravert senzorial, introvert
intuitiv, extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert afectiv, extravert afectiv. Sunt, de asemenea
descrise şi 16 tipuri secundare, în situaţia când preferinţei dominate i se adaugă funcţia secundară.

trăsătură ca „abilitate”, trăsături care descriu abilitatea unui persoane şi gradul de eficienţă cu care este capabilă
să lucreze pentru un anume scop (succes personal, eficienţă interpersonală)

trăsătură accentuată, caracteristicile specifice accentuării se manifestă ca invarianţi operaţionali; vor genera
manifestări pregnante - în termeni normativi - nu numai în raport de “media” dar şi de “abaterile de la medie”.
Limitele dintre normal, în termeni cantitativi, tendinţa spre “mediu”, accentuat şi dizarmonic nu sunt fixe iar
delimitările specifice se realizează în funcţie de intensitatea, constanţa şi gradul de socializare al manifestării care
exprimă trăsătura accentuată, independent de împrejurările exterioare.
 259
Anexe

trăsătură de personalitate, reprezintă o dispoziţie sau caracteristică subiacentă presupusă care poate fi folosită
ca o explicaţie pentru regularităţile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia. În sens mai larg,
o descriere a modurilor de comportament, percepere, gândire caracteristice pentru o persoană; acest sens este
folosit strict descriptiv, fără existenţa unei intenţii explicative.

trăsătură, în genere o caracteristică rezistentă care poate servi ca explicaţie pentru regularităţile comportamentale
observate la acea persoană, pentru ceea ce este consistent în comportamentul ei. Trăsătura este o entitate
teoretică care este folosită pentru a explica consistenţele comportamentale ale persoanei sau diferenţele dintre
consistenţele comportamentale a mai multor persoane; în acest sens, este incorect să utilizăm termenul pentru a
desemna aceste aspecte comportamentele în sine.

trăsături de suprafaţă, un grup de comportamente interrelaţionate a căror apariţie poate fi observată în variate
condiţii şi situaţii; în sens specific, o trăsătură de personalitate ipotetică care se identifică prin analiza factorială
şi se presupune a fi responsabilă de aceste comportamente corelate (R. B. Cattell).

trăsături de temperament, trăsături ce descriu stilul general de comportament al unui individ ca răspuns la
mediu

trăsături dinamice, trăsături care descriu motivele şi interesele unei persoane.

trăsături sursă, o trăsătură psihologică ipotetică „de profunzime” care în termeni statistici echivalează cu factorii
primari obţinuţi în urma analizării factoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se consideră că aceste
trăsături sursă explică faptul că multe dintre trăsăturile de suprafaţă prezintă corelaţii reciproce relativ mari (R.
B. Cattell).

tulburare de personalitate, termenul a servit mult timp pentru orice tip de tulburare a personalităţii. Iniţial,
semnifica orice tulburare mentală manifestată prin neadaptare şi modele neadaptative de relaţionare cu mediul
ceea ce nu ajuta la diferenţierea dintre simptome nevrotice minore faţă de tulburări majore psihotice. În prezent,
mai specific, o clasă de tulburări de comportament, excluzând nevrozele şi psihozele manifestate ca dezvoltări
patologice în personalitatea întreagă a individului şi marcată de o anxietate relativ scăzută sau de emoţii negative,
incluzând astfel trei subclase de tulburări: tulburări de personalitate generală incluzând tulburarea compulsivă,
ciclotimică, paranoidă etc.; tulburările sociopate care sunt caracterizate printr-o lipsă generală a afectelor adecvate,
a sentimentelor de vinovăţie în urma încălcării legilor şi a incapacităţii de a forma legăturii emoţionale de durată,
 260
ABCD-M

incluzând de exemplu tulburarea sociopată, tulburarea psihopată; devierile sexuale. În prezent, o tulburare
mentală ale cărei trăsături esenţiale sunt modele de relaţionare neadaptative profund înrădăcinate, de durată,
moduri de gândire şi percepere a mediului care sunt extreme până în condiţia de a conduce la împiedicarea
funcţionării sociale şi comportamentale. Tulburările de personalitate pot fi recunoscute în general în copilărie
sau adolescenţă şi continuă de-a lungul vieţii adulte.

vs., versus, cu sensul de „faţă de”, „comparativ cu”

 261
Anexe

ANEXA 4
Etalon populaţie generală adultă
Tabel 0,4.1. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru faţetele suprafactorilor ABCD-M, conform etalonului combinat
Scoruri E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5 Scoruri
brute brute
6 <20 20 22 25 24 25 23 20 21 23 6
7 20 22 24 27 26 26 25 22 23 <20 25 <20 <20 <20 7
8 <20 22 <20 <20 24 26 29 28 28 27 24 25 21 27 21 20 20 <20 8
9 20 24 21 22 26 28 31 30 30 29 27 27 <20 <20 23 <20 29 23 22 22 <20 <20 22 9
10 22 26 <20 23 24 28 30 33 32 32 <20 31 29 29 21 22 25 20 31 25 24 24 20 20 24 10
11 25 28 20 25 26 29 32 35 34 34 21 33 31 31 23 24 27 22 33 28 26 26 23 22 26 11
12 27 30 22 27 29 31 33 37 36 36 23 35 33 34 25 26 30 25 35 30 28 28 25 24 28 12
13 29 32 25 29 31 33 35 40 38 38 25 37 35 36 27 29 32 27 36 32 31 30 27 27 30 13
14 31 35 27 32 33 35 37 42 40 39 28 39 37 38 30 31 34 29 38 34 33 32 29 29 32 14
15 33 37 29 34 36 37 39 44 42 41 30 41 39 40 32 33 37 32 40 36 35 34 31 31 34 15
16 36 39 32 36 38 39 41 46 44 43 32 43 42 42 34 36 39 34 42 38 37 36 33 34 37 16
262

17 38 41 34 38 40 40 43 48 46 45 35 45 44 44 36 38 41 36 44 41 39 38 36 36 39 17
ABCD-M

18 40 43 36 40 43 42 45 50 48 47 37 47 46 46 39 40 43 39 46 43 41 40 38 38 41 18
19 42 45 39 43 45 44 47 52 50 49 39 49 48 49 41 43 46 41 48 45 43 42 40 41 43 19
20 45 47 41 45 47 46 48 54 52 51 41 51 50 51 43 45 48 43 50 47 46 44 42 43 45 20
21 47 49 43 47 50 48 50 56 54 52 44 53 52 53 45 47 50 46 52 49 48 46 44 45 47 21
22 49 51 46 49 52 49 52 58 56 54 46 55 55 55 48 49 53 48 54 51 50 48 46 48 50 22
23 51 53 48 52 54 51 54 60 58 56 48 57 57 57 50 52 55 51 56 54 52 50 48 50 52 23
24 54 55 50 54 57 53 56 62 60 58 51 59 59 59 52 54 57 53 58 56 54 52 51 52 54 24
25 56 57 53 56 59 55 58 64 62 60 53 61 61 61 54 56 59 55 60 58 56 54 53 55 56 25
26 58 60 55 58 61 57 60 66 64 62 55 63 63 64 57 59 62 58 62 60 58 56 55 57 58 26
27 60 62 57 60 64 58 62 68 66 64 58 65 65 66 59 61 64 60 64 62 61 59 57 60 60 27
28 62 64 60 63 66 60 63 70 68 65 60 67 68 68 61 63 66 62 66 65 63 61 59 62 63 28
29 65 66 62 65 68 62 65 72 70 67 62 69 70 70 63 66 68 65 68 67 65 63 61 64 65 29
30 67 68 64 67 71 64 67 74 72 69 65 71 72 72 66 68 71 67 70 69 67 65 64 67 67 30
Tabel 0.4.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii
263 ABCD-M, conform etalonului combinat
Scor T E M Anexe
A C AC Scor T
≥80 - - - - - ≥80
78 - - 150 - - 78
76 - - 146-147 149-150 - 76
74 150 149-150 143-144 146-147 - 74
72 146 145-146 140-141 143 150 72
70 143-144 141-142 137-138 140 146-147 70
68 140-141 137-138 134 136-137 143-144 68
66 137 133-134 131 133-134 140 66
64 133-134 129-130 127-128 130 136-137 64
62 130-131 124-126 124-125 126-127 133-134 62
60 127 120-121 121-122 123-124 130 60
59 125-126 118-119 120 121-122 128-129 59
58 124 116-117 118-119 120 127 58
57 122-123 114-115 116-117 118-119 125-126 57
56 121 112-113 115 117 123-124 56
55 119-120 110-111 113-114 115-116 122 55
54 117-118 108-109 112 113-114 120-121 54
53 116 106-107 110-111 112 118-119 53
52 114-115 104-105 109 110-111 117 52
51 112-113 102-103 107-108 108-109 115-116 51
50 111 100-101 105-106 107 113-114 50
49 109-110 98-99 104 105-106 112 49
48 108 95-97 102-103 103-104 110-111 48
47 106-107 93-94 101 102 108-109 47
46 104-105 91-92 99-100 100-101 107 46
45 103 89-90 97-98 99 105-106 45
44 101-102 87-88 96 97-98 103-104 44
43 100 85-86 94-95 95-96 102 43
42 98-99 83-84 93 94 100-101 42
41 96-97 81-82 91-92 92-93 99 41
40 95 79-80 90 90-91 97-98 40
38 91-92 75-76 86-87 87-88 94 38
36 88-89 71-72 83-84 84 90-91 36
34 85-86 66-67 80-81 81 87-88 34
32 82 62-63 77-78 77-78 84 32
30 78-79 58-59 74 74-75 80-81 30
28 75-76 - 71 71 77-78 28
26 72-73 - 67-68 67-68 74-75 26
24 69 - 64-65 64-65 71 24
22 66 - 61-62 61-62 67-68 22
≤20 30-63 - - - - ≤20
 264
ABCD-M

ANEXA 5
Etalon populaţie adultă feminină
Tabel 0.5.1. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru faţetele suprafactorilor ABCD-M, conform etalonului feminin
Scoruri E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5 Scoruri
brute brute
6 22 23 26 26 25 23 6
7 20 23 25 28 28 27 21 20 25 7
8 22 20 25 27 30 30 29 23 23 21 20 27 21 8
9 21 24 20 23 27 29 32 32 31 25 25 24 20 22 29 23 21 21 20 9
10 23 26 22 25 29 31 34 34 33 27 27 26 20 22 24 20 31 26 23 23 20 22 10
11 25 29 20 25 27 30 32 36 36 35 29 29 28 22 25 27 23 33 28 25 25 21 23 24 11
12 27 31 22 27 29 32 34 38 38 36 22 31 31 30 25 27 29 25 35 30 27 27 24 25 26 12
13 30 33 25 29 32 34 36 40 39 38 24 33 33 33 27 29 31 27 37 32 29 29 26 27 29 13
14 32 35 27 31 34 35 38 42 41 40 26 35 36 35 29 31 34 30 39 34 32 31 28 29 31 14
15 34 37 29 34 36 37 40 44 43 42 29 37 38 37 31 34 36 32 41 37 34 33 30 32 33 15
16 36 39 31 36 38 39 42 46 45 44 31 39 40 40 34 36 38 34 43 39 36 35 32 34 35 16
265
Anexe

17 38 41 34 38 41 41 43 48 47 46 34 41 42 42 36 38 41 37 44 41 38 37 35 36 38 17
18 40 43 36 40 43 42 45 50 49 47 36 43 44 44 38 41 43 39 46 43 40 40 37 39 40 18
19 43 45 38 43 45 44 47 52 51 49 38 46 47 47 41 43 45 41 48 45 43 42 39 41 42 19
20 45 47 41 45 48 46 49 54 53 51 41 48 49 49 43 45 47 44 50 47 45 44 41 43 44 20
21 47 49 43 47 50 48 51 56 55 53 43 50 51 51 45 47 50 46 52 50 47 46 43 46 47 21
22 49 52 45 49 52 49 53 58 57 55 45 52 53 54 47 50 52 48 54 52 49 48 45 48 49 22
23 51 54 48 51 54 51 54 60 59 57 48 54 55 56 50 52 54 51 56 54 51 50 48 50 51 23
24 53 56 50 54 57 53 56 62 61 59 50 56 57 58 52 54 57 53 58 56 53 52 50 53 53 24
25 56 58 52 56 59 55 58 64 63 60 52 58 60 60 54 56 59 55 60 58 56 54 52 55 56 25
26 58 60 55 58 61 56 60 66 64 62 55 60 62 63 56 59 61 58 62 60 58 56 54 57 58 26
27 60 62 57 60 64 58 62 68 66 64 57 62 64 65 59 61 64 60 64 63 60 58 56 60 60 27
28 62 64 59 63 66 60 63 70 68 66 59 64 66 67 61 63 66 63 66 65 62 60 59 62 62 28
29 64 66 62 65 68 62 65 72 70 68 62 66 68 70 63 65 68 65 68 67 64 62 61 64 65 29
30 66 68 64 67 70 63 67 74 72 70 64 68 70 72 66 68 70 67 70 69 67 64 63 67 67 30
Tabel 0.5.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii
266 ABCD-M, conform etalonului feminin
TOTAL E M ABCD-M
A C AC TOTAL
≥80 - - - - - ≥80
78 - - - - - 78
76 - - 149-150 150 - 76
74 150 150 146-147 146-147 - 74
72 147-148 145-146 143-144 143-144 150 72
70 144 141-142 140-141 140 147-148 70
68 140-141 137-138 137 136-137 144-145 68
66 137-138 134 134 133-134 141 66
64 134 128-129 131 130-131 137-138 64
62 130-131 124-125 128 127 134-135 62
60 127-128 120-121 125 123-124 131-132 60
59 126 119 123-124 122 129-130 59
58 124-125 115-116 121-122 120-121 128 58
57 122-123 113-114 120 118-119 126-127 57
56 121 111-112 118-119 117 124-125 56
55 119-120 109-110 117 115-116 123 55
54 117-118 107-108 115-116 113-114 121-122 54
53 116 105-106 114 112 120 53
52 114-115 103-104 112-113 110-111 118-119 52
51 112-113 102 111 108-109 116-117 51
50 111 98-99 109-110 107 115 50
49 109-110 96-97 108 105-106 113-114 49
48 107-108 94-95 106-107 103-104 111-112 48
47 106 92-93 105 102 110 47
46 104-105 90-91 103-104 100-101 108-109 46
45 102-103 88-89 101-102 98-99 107 45
44 101 87 100 97 105-106 44
43 99-100 83-84 98-99 95-96 103-104 43
42 98 81-82 97 94 102 42
41 96-97 79-80 95-96 92-93 100-101 41
40 94-95 77-78 94 90-91 98-99 40
38 91-92 73-74 91 87-88 95-96 38
36 88 68-69 88 84 92-93 36
34 84-85 64-65 84-85 80-81 89 34
32 81-82 60-61 81-82 77-78 85-86 32
30 78 - 78-79 74 82-83 30
28 75 - 75-76 70-71 79-80 28
26 71-72 - 72-73 67-68 76 26
24 68-69 - 69-70 64 72-73 24
22 65 - 66 60-61 69-70 22
≤20 - - - - - ≤20
 267
Anexe

ANEXA 6

Etalon populaţie adultă masculină

Tabel 0.6.1. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru faţetele suprafactorilor ABCD-M, conform etalonului masculin
Scoruri E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5 Scoruri
brute brute
6 21 25 21 24 24 21 24 22 6
7 20 21 23 27 23 26 26 23 26 24 7
8 22 23 24 29 25 27 28 26 28 22 26 21 21 20 21 8
9 24 21 21 25 26 31 27 29 31 28 30 24 28 23 23 22 20 23 9
10 21 26 23 23 26 28 33 29 31 20 33 30 32 21 21 26 30 25 25 25 22 26 10
11 24 28 20 25 26 28 30 35 31 33 22 35 32 34 24 23 28 22 32 27 28 27 24 21 28 11
12 26 30 22 28 28 30 32 37 33 35 24 38 34 36 26 26 31 24 34 29 30 29 26 24 30 12
13 28 32 25 30 30 32 34 39 36 37 27 40 37 38 28 28 33 27 36 31 32 31 28 26 32 13
14 31 34 27 32 33 34 36 41 38 39 29 42 39 41 30 30 35 29 38 34 34 33 30 28 34 14
15 33 36 29 34 35 36 38 43 40 40 31 45 41 43 33 33 37 31 40 36 36 35 32 31 36 15
16 35 38 32 36 38 38 40 45 42 42 33 47 43 45 35 35 40 34 42 38 38 37 35 33 38 16
268

17 38 40 34 39 40 40 42 47 44 44 36 49 46 47 37 37 42 36 44 40 40 39 37 35 40 17
ABCD-M

18 40 42 36 41 42 42 44 49 46 46 38 52 48 49 39 40 44 38 46 42 42 41 39 38 42 18
19 42 45 39 43 45 44 46 51 48 48 40 54 50 51 41 42 46 41 48 45 45 43 41 40 44 19
20 44 47 41 45 47 46 48 53 50 50 42 56 52 53 44 45 49 43 50 47 47 45 43 43 46 20
21 47 49 43 47 50 47 50 55 53 52 45 59 54 55 46 47 51 46 52 49 49 47 45 45 48 21
22 49 51 46 49 52 49 52 57 55 53 47 61 57 57 48 49 53 48 54 51 51 49 47 47 50 22
23 51 53 48 52 54 51 54 59 57 55 49 63 59 59 50 52 55 50 56 53 53 51 49 50 52 23
24 54 55 50 54 57 53 56 61 59 57 52 66 61 61 53 54 58 53 58 56 55 53 52 52 54 24
25 56 57 53 56 59 55 58 64 61 59 54 68 63 63 55 56 60 55 60 58 57 55 54 55 56 25
26 58 59 55 58 61 57 60 66 63 61 56 70 66 65 57 59 62 58 62 60 59 57 56 57 58 26
27 61 61 57 60 64 59 62 68 65 63 58 73 68 67 59 61 64 60 64 62 61 59 58 59 61 27
28 63 63 60 63 66 61 63 70 68 65 61 75 70 69 62 63 67 62 66 64 64 61 60 62 63 28
29 65 65 62 65 69 63 65 72 70 67 63 77 72 71 64 66 69 65 68 66 66 64 62 64 65 29
30 67 67 65 67 71 65 67 74 72 68 65 79 74 74 66 68 71 67 70 69 68 66 64 67 67 30
Tabel 0.6.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii
269 ABCD-M, conform etalonului masculin
TOTAL E M Anexe
A C AC TOTAL
≥80 - - - - - ≥80
78 - - 143 - - 78
76 - - 140 149-150 - 76
74 149-150 149-150 137 146 - 74
72 146 145-146 134 142-143 148-149 72
70 143 141-142 131 139-140 145-146 70
68 140 137-138 128 136-137 142 68
66 136-137 133-134 125 133 138-139 66
64 133-134 129-130 122 129-130 135-136 64
62 130-131 125-126 119 126-127 132 62
60 127 121-122 116 123-124 128-129 60
59 125-126 119-120 114-115 121-122 127 59
58 124 117-118 113 120 125-126 58
57 122-123 115-116 111-112 118-119 123-124 57
56 121 113-114 110 117 122 56
55 119-120 111-112 108-109 115-116 120-121 55
54 117-118 109-110 107 113-114 118-119 54
53 116 107-108 105-106 112 117 53
52 114-115 105-106 104 110-111 115-116 52
51 113 103-104 102-103 108-109 113-114 51
50 111-112 101-102 101 107 112 50
49 109-110 99-100 99-100 105-106 110-111 49
48 108 97-98 98 104 109 48
47 106-107 95-96 96-97 102-103 107-108 47
46 105 93-94 95 100-101 105-106 46
45 103-104 91-92 93-94 99 104 45
44 102 89-90 92 97-98 102-103 44
43 100-101 87-88 90-91 95-96 100-101 43
42 98-99 85-86 89 94 99 42
41 97 83-84 87-88 92-93 97-98 41
40 95-96 81-82 86 91 95-96 40
38 92-93 77-78 83 87-88 92-93 38
36 89 74-75 80 84-85 89 36
34 86 70-71 77 81 85-86 34
32 83 66-67 74 78 82-83 32
30 79-80 62-63 71 74-75 79 30
28 76-77 58-59 68 71-72 75-76 28
26 73-74 - 65 68 72-73 26
24 70 - 62 65 69 24
22 67 - 59 61-62 65-66 22
≤20 - - - - - ≤20