Sunteți pe pagina 1din 270

Mihaela Minulescu

ABCD-M

Editura Sinapsis
ISBN 978-973-1860-45-9

© Mihaela Minulescu / D&D Testcentral. Toate drepturile sunt rezervate asupra acestui manual.

Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului şi a tuturor accesoriilor. Nici o parte a acestui test, foi de răspuns, caiet de testare sau
raport asociat nu poate fi tipărită sau reprodusă prin orice formă, electronic, mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusă şi nu poate fi
inclusă în vreun sistem de stocare a informaţiei sau folosită pentru a tipări sau reproduce o interpretare electronică, fără permisiunea
prealabilă şi expresă în scris a autorului sau a distribuitorului naţional autorizat.

D&D Consultants Grup, SRL


Strada Zambilelor nr. 41, Se ctor 2, Bucureşti, ZIP 023782
Tel/Fax (+4) 021 242 89 63

Acest manual nu poate fi revândut, sublicenţiat, redistribuit sau în orice alt mod transferat sau folosit în orice
modalitate de orice altă parte decât persoana sau entitatea căreia i-a fost acordată. Orice violare a acestei prevederi
va duce la anularea automată a licenţei şi va pune părţile implicate în culpă, în conformitate cu legea drepturilor
de autor.

C.P. 1181, O.P. 1, Cluj-Napoca, 3400


tel.: 0264-423.806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814
e-mail: contact@sinapsis.ro, www.sinapsis.ro
CUPRINS
INTRODUCERE 7

CAPITOLUL 1. Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale 11


Ipoteza psiholingvistică şi cercetările timpurii aferente acesteia 12
Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages 12
Cercetările lui Allport şi Odbert 12
Cercetările lui R.B.Cattell 14
Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman 16
O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce definim prin constructul „personalitate”? 18
Statuarea modelului celor cinci suprafactori: Goldberg 19
Abordări structurale: modele de tip circumplex 20
Instrumente de evaluare construite pe ipoteza psiholexicală 23
Instrumente de evaluare pentru cei cinci suprafactori pe baza modelului tradiţional 23
Instrumente de evaluare constituite pe modelul psiho-lexical 24
Descrierea conţinuturilor celor cinci suprafactori 31
Extraversia vs. introversia 31
Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul 33
Agreabilitatea 36
Conştiinciozitatea 37
Intelectul şi Deschiderea spre experienţă 38
Discuţii critice privind limitele modelului big- five 40
Limite legate de abordarea lexicală în general 40
Lipsa unui cadru teoretic 40
Critici legate de ipoteza lexicală 41
Limite ale procedeelor de obţinere a structurii taxonomice 42
Limite legate de selecţia variabilelor 43
Limite legate de structura big-five propriu-zisă 43
Teoria Big –Five: Costa şi McCrae 46
Unde se poartă explicaţia psihologică în acest complex sistemic? 49
Direcţii contemporane de cercetare 50
Sunt cei cinci factori definitivi? De Raad 50
Capacitatea de predictibilitate 52
Constituirea unei teorii 52
Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie şi adolescenţă 52
CAPITOLUL 2. Construirea şi experimentarea ABCD-M 54
Replicarea în limba română a modelului big five: cercetare psiho-lexicală.
Descrierea Chestionarului românesc big –five, ABCD-M 54
Replicarea în limba română a modelului big five 54
Taxonomia în limba română 55
Selecţia descriptorilor de personalitate 55
Etapa de sinteză 56
Modelul Big –five românesc 56
Construirea unui chestionar pilot 56
Testarea chestionarului pilot în contextul lingvistic românesc 58
Prezentarea soluţiei cu cinci factori 59
Interpretarea factorilor 62
Descrierea celor cinci suprafactori 64
Stabilizarea factorială 68
Big fine în adolescenţă 69
Construirea unui model ierarhic structural al acestor descriptori 70
Justificarea demersului 71
Metodă 71
Modificări ale modelului 72
Rezultate obţinute 73
Aplicaţii posibile ale modelului 74
Elaborarea şi verificarea markerilor 76
Construirea faţetelor 76
Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic 78
Elaborarea chestionarelor de personalitate 79
Descrierea Chestionarului românesc big –five, ABCD-M 80
Construirea chestionarului ABCD-M 80
Prezentarea succintă a formei definitive 83
Validitatea răspunsurilor la chestionar: Indicatorul de frecvenţă 83
Materialele testului 84
Licenţierea 86

CAPITOLUL 3. Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M 87


Descrierea suprafactorului Extraversie 89
Scalele şi faţetele extraversiei 91
E1: Activism 91
E2: Optimism 91
E3: Umor 92
E4: Abilitate interpersonală 93
E5: Afirmare personală 93
Descrierea suprafactorului Maturitate 95
Scalele şi faţetele Maturităţii 96
M1: Respect 96
M2: Adaptare 97
M3: Prietenie 97
M4: Forţa inhibiţiei 98
M5: Forţa eului 98
Descrierea suprafactorului Agreabilitate 100
Scalele şi faţetele Agreabilităţii 101
A1: Altruism 101
A2: Romantism 102
A3: Căldură afectivă 103
A4: Empatie 103
A5: Onestitate 104
Descrierea suprafactorului Conştiinciozitate 105
Scalele şi faţetele conştiinciozităţii 106
C1: Voinţa, perseverare 106
C2: Spirit de perfecţiune 107
C3. Raţionalitate 108
C4. Planificare 109
C5. Auto-disciplină 110
Descrierea suprafactorului Autoactualizare 110
Scalele şi faţetele auto-actualizării 112
Ac1: Aprofundare 112
Ac2: Toleranţă 113
Ac3: Rafinare 114
Ac4: Independenţă 115
Ac5: Creativitate 116

CAPITOLUL 4. Indici statistici de start. Normarea 118


Descrierea eşantioanelor 118
Indici statistici de start 120

CAPITOLUL 5. Calităţi psihometrice ale ABCD-M 125


I. Fidelitatea ABCD-M 125
Consistenţa internă 126
Stabilitatea test-retest 128
II. Validitatea ABCD-M 129
Validitatea de conţinut 130
Intercorelaţiile scalelor ABCD-M 130
III. Structura factorială a ABCD - M 134
Validitatea de construct 137
Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic al Big Five. NEO-PI-R 137
Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului Big Five. BFQ 146
Corelaţii cu indicatori adjectivali ai modelului Big Five. BFA 149
Corelaţii cu modele factoriale ale personalităţii. Scalele Eysenck pentru Adulţi,
EPQ-R şi IVE 149
Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI 155
Corelaţii cu indicatori de personalitate. NPQ 158
Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI 162
Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI 164
Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI 167
Corelaţii cu indicatori ai furiei şi agresivităţii. STAXI-2 169
Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS 171

CAPITOLUL 6. Administrare şi scorare. Date privind interpretarea 174


Administrarea testului 174
Scoruri brute şi scoruri standardizate 177
Interpretarea scorurilor scalelor 179

CAPITOLUL 7. Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz 191


ABCD-M în contextul psihologiei organizaţionale şi al resurselor umane 191
ABCD-M în contextul psihologiei clinice şi consilierii psihologice 201
ABCD-M în contextul psihologiei şi consilierii educaţionale 208

CAPITOLUL 8. Integrare teoretică 217


BIBLIOGRAFIE 222
ANEXE
ANEXA 1. Itemii scalelor ABCD-M şi grila de scorare 236
ANEXA 2. Sinteza rezultatelor 243
ANEXA 3. Glosar de termeni 245
ANEXA 4. Etalon populaţie generală adultă 261
ANEXA 5. Etalon populaţie adultă feminină 264
ANEXA 6. Etalon populaţie adultă masculină 267
INTRODUCERE

ABCD-M este primul chestionar de personalitate Chestionarul permite ca prin cele 5 scale destinate
în cadrul limbii române care respectă în mod sis- celor cinci mari domenii şi prin cele 25 de scale
tematic abordarea psiho-lexicală a ipotezei psiho- destinate trăsăturilor, să se realizeze o evaluare
lingvistice privind personalitatea: criteriile după cuprinzătoare a personalităţii adulte, stabilizate.
care oamenii evaluează în mod spontan şi coerent Chestionarul este destinat în general evaluării
propriul comportament şi pe cel al semenilor sunt personalităţii normale şi poate concura cu
encodate în mod specific în limbaj. Acest lucru face instrumentele care permit o adâncire a nivelului
ca limbajul să reţină în mod implicit aceste aspecte de interpretare până la nivelul funcţionării eului şi
cheie în funcţie de care se face judecata şi, în acelaşi a dinamicii intrapsihice. Din această perspectivă,
timp, să ne putem aştepta la descoperirea unor ca- chestionarul ABCD-M poate fi utilizat cu succes
racteristici general umane, dar şi la existenţa unui şi în evaluările clinice şi medicale, precum şi în
specific cultural care dă sens diferenţei specifice în- cercetare.
tre diversele culturi.
Chestionarul românesc big five ABCD-M este o
Chestionarul permite o măsurare concisă şi perfect formă concisă, ce cuprinde 150 de itemi construiţi
adaptată mentalului autocton, a celor cinci mari la persoana I singular, scurţi, cu un limbaj firesc şi
domenii ale personalităţii şi a unora dintre cele mai accesibil unui vorbitor de limbă română cu nivel de
importante trăsături sau faţete ce definesc aceste şcolarizare elementar. Există un indice de evaluare a
macro-dimensiuni. validării profilului.
8
ABCD-M

Rezultatele la test pot fi evaluate cu ajutorul unui Replicarea cercetării psiholexicale în limba română,
etalon construit pe un eşantion normativ (2007 2002, Conferinţa Naţională de Psihologie,
– 2008). Profilul este reprezentabil într-o formă Neptun; Replicare modelului psiholingvistic în limba
elaborată, cu reprezentarea în profil a fiecăreia română. Chestionarul ABCD-M, 2003, Sesiunea
dintre scalele chestionarului. De asemenea, pentru de comunicări ştiinţifice a Facultăţii de Sociologie
evaluările de tip filtru, este posibilă prezentarea – Psihologie, Universitatea Spiru Haret; A lexical
rezultatelor într-o formă concisă, rezumativă. replication of Five Factor Model in Romanian
language. ABCD-M R questionnaire, The 9th
Chestionarul integrează date de cercetare European Conference on Psychological Assessment
desfăşurate pe o perioadă de 15 ani, în care au (ECPA9) Symposium 2).
participat aproximativ 10.000 de subiecţi. Studiile
psiho-lexicale şi cele centrate pe experimentarea De asemenea, datele de cercetare şi chestionarul au
chestionarului s-au desfăşurat reiterativ, între fost prezentate în cadrul mai multor articole sau
1994 -2008, cu scopul stabilizării atât a soluţiei capitole apărute în reviste şi lucrări de specialitate,
factoriale, cât şi a formei prezente a chestionarului. astfel: Minulescu M., 1995, Metaphors vs. Single-
Aceste studii au fost conduse şi concepute de Terms in Expressing and Assessing Personality,
Mihaela Minulescu, care a constituit şi coordonat European Journal of Psychological Assessment, 11,
în diferite etape echipele de cercetare, astfel: 1994 supl. 1, 64-69; Minulescu M., 1996, Chestionarele
- 1995 (Minulescu M., Ciobănescu D., Şerban B., de personalitate în evaluarea psihologică, Bucureşti
Popa M., Almăjan L., Ormindan C.), 1996 – 1997 Editura Garrel; Minulescu M., 1997, Replicarea
(Minulescu M.), 1998 - 1999 (Minulescu M.), 1999 modelului Big Five în limba română. Specificul socio-
– 2000 (Minulescu M., Ionescu, C.), 2000 – 2001 cultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul
(Minulescu M.), 2001 – 2002 (Minulescu M.), 2004 ABCD-M, în M. Zlate, Psihologia vieţii cotidiene,
- 2005 (Minulescu M.), 2006 - 2007 (Minulescu Iaşi, Polirom; Minulescu M., 2002, Evaluarea
M., Iliescu D.), 2007 – 2008 (Minulescu M., Iliescu trăsăturilor de personalitate şi comportamentale, în
D.). Dimensiunea psihosocială a Practicii Medicale, B.
Luban-Plozza, B. Iamandescu (editori), Bucureşti,
Aceste cercetări au făcut obiectul unor comunicări Ed. Infomedica; Minulescu M., 2003, Psihodiagnoza
ştiinţifice: Big Five model and self-image in adolescence, modernă. Chestionarele de personalitate, Bucureşti,
Workshop internaţional Trends in Psychology of Editura Fundaţiei România de Mâine; Iliescu
Personality, october, Univeristatea Babeş-Bolyai D., Minulescu M., Nedelcea C., 2005, Manualul
şi The McDonnell Program for the Advancement testului de personalitate FF-NPQ, Bucureşti, Editura
of Psychology in Romania, , Cluj-Napoca, 2001; PsihoCover; Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M.,
9
Introducere

(2006) New alternatives in personality assessment. M în sfera psihologiei aplicative (psihologia muncii,
NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire. evaluarea clinică, precum şi psihologia educaţională
Validation and standardization for the Romanian şi consilierea psihologică). Ultimul capitol 8, ni
population. Psihologia Resurselor Umane, Volumul se pare cel mai important pentru că este dedicat
4, nr. 1; Minulescu M., 2007, Big-Five or Big-Six? A discutării unui nou cadru teoretic explicativ pentru
Romanian exploratory study based on a nonverbal personalitate constituit din perspectiva cercetărilor
measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5, care au condus la construirea ABCD-M dar şi a
2007; cercetărilor întreprinse cu ajutorul ABCD-M. Acest
ultim capitol încercă să schiţeze o un „ochi lacustru”,
Manualul prezintă modelul conceptual Big Five între o lupă prin care să putem înţelege prin datele oferite
paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale de acest instrument personalitatea în dinamica sa
în cadrul capitolului 1; Capitolul 2 cuprinde date interioară, mai nuanţat şi mai în adâncime decât ne
putem aştepta de la un chestionar.
privind replicarea în limba română a modelului big-
five precum şi descrierea chestionarului românesc BF,
Dorinţa noastră este ca ABCD-M să fie mai mult
ABCD-M. Datele privind scalele majore şi scalele
decât un test psihometric bine pus la punct, să poată
faţetelor sunt prezentate in extenso în Capitolul 3
răspunde, aşa cum sperăm că o va face, bogăţiei de
al Manualului. Aplicarea pe eşantionul normativ
întrebări, sau măcar pentru o parte dintre ele, pe
a fost asigurată de D&D Research România, iar
care ni le putem în faţa misterului fiinţei umane.
procesarea şi interpretarea datelor statistice a fost
realizată de colaboratorul nostru, Dragoş Iliescu.
Prezentăm în mod succint în Tabelul I.1
Datele psiholmetrice sunt prezentate distinct în
dimensiunile majore şi trăsăturile acestora evaluate
cadrul capitolelor 4 şi 5 ale Manualului, astfel: datele de Chestionarul ABCD-M.
privind normarea, descrierea eşantionului normativ
şi distribuţia pe diverse cote fac subiectul Capitolului ABCD-M este constituit ca un instrument solid care
4; indici psihometrici referitori la fidelitatea permite o varietate de evaluări în toate domeniile
instrumentului (fidelitate (coeficient Alpha şi psihologiei aplicative, inclusiv o evaluare suplă şi de
fidelitatea test-retest) precum şi la validarea de adâncime a condiţiei psihice a persoanei necesară în
conţinut şi de construct apar prezentate şi discutate abordări clinice sau în cercetare.
în Capitol 5. Capitolul 6 prezintă informaţii privind
administrarea şi scorarea testului. Capitolul 7 este Îmi face plăcere ca încă din debutul acestei cărţi
dedicat aspectelor care se referă la interpretarea şi mulţumesc tuturor colaboratorilor, fiecăruia în
utilizarea chestionarului, respectiv câteva studii de parte, cu ajutorul cărora am realizat diversele etape
caz şi condiţiile de utilizare a instrumentului ABCD- ale construirii acestui instrument, precum şi tuturor
Tabelul I.1. Domenii şi faţete evaluate de Chestionarul persoanelor care şi-au sacrificat o oră din viaţă ca să
ABCD-M
răspundă la test şi astfel au contribuit la întregirea
Domenii: Faţetele Agreabilităţii lui.
E: Extraversie A1: Altruism
M: Maturitate A2: Romantism
A: Agreabilitate A3: Căldură afectivă
În mod deosebit în mulţumesc colegului Dragoş
C: Conştiinciozitate A4: Empatie Iliescu, al cărui suport în organizarea cercetării
Ac: Actualizare A5:Onestitate normative şi în finalizarea rezultatelor este nepreţuit.
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii Nu în ultimul rând, adresez mulţumiri companiei
E1: Activism C1: Voinţă şi perseverenţă D & D Research, cu ajutorul căreia s-a putut pilota
E2: Optimism C2: Spirit de perfecţiune
întreaga cercetre normativă şi testul a văzut lumina
E3: Umor C3: Raţionalitate
E4: Abilitate interpersonală C4: Planificare tiparului.
E5: Afirmare personală C5: Auto-disciplină
Faţetele Maturităţii Faţetele Autoactualizării Mihaela Minulescu
M1: Respect Ac1: Aprofundare Bucureşti, mai, 2008
M2: Adaptare Ac2: Toleranţă
M3: Prietenie Ac3: Rafinare
M4: Forţa inhibiţiei Ac4: Independenţă
M5: Forţa eului Ac5: Creativitate
CAPITOLUL 1
Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările
tradiţionale

Scopul declarat al cercetărilor dedicate structurării dezvoltate în secolul XXI. Intuiţia genialului om
domeniului trăsăturilor de personalitate este să de ştiinţă viza ipoteza psiholingvistică: cele mai
identifice şi catalogheze toate trăsăturile relevante relevante social şi mai proeminente caracteristici /
posibile şi să aducă aceste trăsături într-un sistem diferenţe de personalitate din vieţile oamenilor vor
care să poată fi gestionat. Vom prezenta, pe scurt ajunge să fie în timp encodate în limbajul lor.
situaţia cercetărilor tradiţionale şi a celor psiho-
lexicale bazate pe ipoteza psiho-lingvistică. Acest lucru va conduce, încă din prima jumătate a
secolului XX, la ideea construirii unei taxonomii
cuprinzătoare privind trăsăturile umane pornind
Cercetările din domeniul celor cinci suprafactori ai de la cercetarea limbajului. Evoluţia demersurilor
personalităţii se întind pe o perioadă de peste un secol, bazate pe ipoteza lexicală a cunoscut momente de
considerând ca punct de plecare munca de cercetare creştere şi declin, premise îmbucurătoare, afirmări
a lui Sir Francis Galton vs. modelele contemporane riguroase dar şi cu momente de instabilitate.
12
ABCD-M

Ipoteza psiholingvistică şi cercetările Cercetările lui Allport şi Odbert


timpurii aferente acesteia Allport şi Odbert au publicat în 1936 lucrarea „Trait
Names: A Psycholexical Study”, în care au prezen-
tat rezultatele muncii de construire a unei liste de
Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages termeni relevanţi pentru descrierea personalităţii.
Ei au examinat „Webster’s New International Dic-
La începutul secolului al XX-lea, după încercările tionary” (1925), dicţionar ce conţinea 550.000 de
nesistematice ale lui Galton şi ulterior exprimarea termeni distincţi.
explicită a ipotezei lexicale realizată de Klages în
1926, Fransiska Baumgarten (1883 - 1970) reali- Criteriul folosit de Allport şi Odbert pentru selec-
zează un studiu ce urmărea să verifice afirmaţia lui tarea termenilor din dicţionar a fost gradul în care
Klages referitor la existenţa exista în limba germană aceştia posedau capacitatea de a diferenţia, respectiv
a unui număr de aproximativ 4.000 de cuvinte ce de a distinge comportamentul unei fiinţe umane de
ar descrie „stări interne” ale individului. Baumgar- comportamentul alteia, urmărindu-se scăderea nu-
ten culege termeni descriptori de personalitate din mărului de termeni care se referă la comportamente
diferite dicţionare germane, precum şi din lucrările comune. Au fost preferate adjectivele în defavoarea
unor caracterologi germani ai vremii. Ea selectează substantivelor, care au fost incluse în listă doar când
doar termenii cei mai frecvenţi, alegere pe care o re- nu exista un adjectiv sau un participiu corespon-
alizează după propria judecată, fără vreun criteriu dent. Au fost adăugate o serie de cuvinte din argou
definit. După realizarea selecţiei nu urmează clasi- (neincluse în dicţionarul folosit) şi s-a ajuns în final
ficarea termenilor. Baumgarten alcătuieşte o listă cu la o listă cuprinzând 18.000 de cuvinte. Cu toate că
941 de adjective şi 688 de substantive, fără să ţină autorii au selectat doar formele cele mai comune ale
cont de caracterul descriptiv sau pur evaluator al unui termen (atunci când existau mai multe varian-
termenului. te), numărul termenilor era foarte mare (la aceasta a
contribuit şi faptul că au fost luate în considerare şi
Lista dezvoltată de cercetătoarea germană a avut cuvinte neuzuale şi derivate).
un impact slab în Germania anului 1933, însă a
influenţat munca primilor cercetători americani Referindu-se la setul de termeni obţinut, autorii
care au consultat dicţionarul cu scopul definit de a remarcă faptul că „probabil jumătate din termeni
inventaria termenii descriptori ai personalităţii. par străini şi nefamiliari unui cititor american”.
13
Fundamente teoretice

Cuvintele au fost împărţite în patru categorii sau fost dată spre evaluare unui număr de trei judecători
„coloane”. Prima coloană conţine 4.504 termeni independenţi. În urma examinării rezultatelor s-
neutri desemnând posibile trăsături personale, a constatat că, din păcate, fiecare judecător a tins
definite ca „tendinţe determinante generalizate şi spre o categorie favorită în care a plasat un număr
personalizate, precum şi moduri stabile de adaptare mare de cuvinte. În medie, acordul dintre cei trei
a individului la mediul său”. Trebuie remarcat judecători privind 300 de termeni reprezentativi
faptul că definirea trăsăturilor stabile ca fiind cauze selectaţi a fost de 47 %. A suplimentat-o cu termeni
interne a ghidat cercetările privind taxonomiile de din cea de-a treia ediţie a dicţionarului „Webster”.
personalitate de mai târziu.
Prima menţionare publică a modelului de cinci mari
În coloana a doua au fost incluse cuvintele desemnând factori ai personalităţii datează din 1933, odată cu
stările tranzitorii sau activităţile temporare. În acest conferinţa lui L.L.Thurstone adresată A.P.A. În
caz numărul de termeni s-a cifrat la 4.541. Cel 1934, realizează un studiu ale cărui concluzii anticipă
mai des cuvintele din cea de-a doua coloană erau în mare măsură cercetările moderne. Utilizează
participii derivate din verbe. o listă cu 60 de adjective pe care a experimentat-
o pe un lot de 1.300 de subiecţi cărora le-a cerut
În coloana a treia au fost incluşi termeni definiţi ca să sublinieze adjectivul pe care l-ar folosi într-o
acoperind judecăţi sociale sau caracteriale, influenţe conversaţie în care ar descrie pe cineva cunoscut.
asupra celorlalţi. În acest caz, referenţii termenilor
sunt evaluările sociale mai degrabă decât dispoziţiile Coeficienţii de corelaţie pentru cei 60 de termeni-
neuropsihice (5.226 de termeni). trăsături de personalitate au fost prelucraţi prin
analiza factorială, iar rezultatul a fost surprinzător.
Ultima categorie conţinea patru subcategorii cu un „Am descoperit ”, spune Thurstone, „că întreaga
total de 3.682 de cuvinte. Erau strânse aici cuvintele listă poate fi caracterizată utilizând un număr de
ce se refereau la calităţi fizice, capacităţi şi talente, cinci factori”. După ce îşi manifestă surprinderea
precum şi cele cu relevanţă îndoielnică pentru în legătură cu numărul mic de factori relevanţi,
personalitate, alături de cuvinte ce nu au putut fi Thurstone afirmă: „Faptele m-au condus la a crede
incluse în primele trei categorii. că descrierea ştiinţifică a personalităţii ar putea să nu
fie atât de complexă cum s-ar părea”. E de neînţeles
Autorii au arătat faptul că unele cuvinte puteau fi de ce Thurstone nu a continuat demersul său în
clasificate în mai mult de o singură categorie şi că de această direcţie, preferând să reanalizeze scalele
aceea unele clasificări au fost făcute arbitrar. În scopul construite de Guilford.
micşorării caracterului arbitrar al clasificării, lista a
14
ABCD-M

Cercetările lui R.B.Cattell afirmă despre această etapă că, practic, doi cercetători
(un psiholog şi un specialist în literatură) au ajuns
Pornind de la lista de termeni obţinută de Allport la aceeaşi listă de sinonime (nu e furnizată nici o
şi Odbert, Cattell a încercat să dezvolte un model informaţie despre nivelul acordului dintre cei). De
multidimensional al structurii personalităţii, pentru asemenea, nici criteriul sinonimiei, definit riguros
a descoperii dimensiunile majore ale acesteia. în lucrarea lui Cattell, nu a fost respectat întocmai,
numărul de sinonime ale unui cuvânt cheie variind
Pentru a face posibilă punerea în evidenţă a unei între 24 şi 48.
structuri trebuia ca iniţial să se reducă numărul
de termeni descriptori până la o mărime posibil La fiecare cluster astfel obţinut, Cattell a adăugat un
de măsurat. Această fază a cercetării este deosebit antonim pentru fiecare termen. Pentru termenii ce
de importantă deoarece de aici s-au pus bazele păreau a reflecta trăsături motivaţionale sau abilităţi
sistemului de descriere a personalităţii dezvoltat nu s-au adăugat antonime, deoarece autorul le-a
de Cattell şi, pe de altă parte, tot din această sursă considerat a fi trăsături unipolare ce pot varia doar
s-a asigurat selecţia iniţială a itemilor pentru alţi în intensitate. În afară de aceştia, alţi 25 de clusteri
cercetători. nu au fost împerecheaţi cu antonime, fiind lăsaţi
unipolari. S-a ajuns astfel la un număr de 160 de
Importanţi pentru lucrarea de faţă sunt paşii reducţiei clusteri, cei mai mulţi fiind bipolari.
semantice întreprinşi de Cattell. Datorită interesului
său pentru ceea ce constituiau trăsăturile stabile ale Din fiecare cluster, pentru a reduce numărul de
personalităţii, autorul se centrează asupra primei termeni, au fost selectate 13 cuvinte ce au fost
categorii de termeni din lista lui Allport şi Odbert. etichetate printr-un cuvânt cheie. În acel moment,
Astfel, Cattell consideră această primă categorie de Cattell a reuşit să reducă mai mult de jumătate din
termeni-descriptori (în număr de 4.504) universul termenii listei originale.
conţinuturilor descriptive ale personalităţii. Cu
toate acestea, el adaugă 100 de termeni desemnând În încercarea de a examina colecţia sa de variabile
stări temporare, termeni pe care îi consideră potriviţi ale personalităţii, din punctul de vedere al
pentru descrierea personalităţii. exhaustivităţii acesteia, Cattell a efectuat o trecere
în revistă a teoriilor privind personalitatea şi mai
Termenii similari din punct de vedere semantic au ales a studiilor factoriale, tipologiilor şi testelor de
fost grupaţi drept sinonime sub un cuvânt cheie, personalitate. În urma analizei, autorul a constatat
în scopul reducerii numărului de caracteristici ale că lista era completă, lipsind doar un factor de
personalităţii ce trebuiau separat examinate. Cattell emoţionalitate (instituit de Burt) şi câteva trăsături
15
Fundamente teoretice

asociate patologiei emotive şi psihotice. Considerând Trecând printr-o procedură insuficient specificată,
că trăsăturile referitoare la abilităţi sunt slab Cattell ajunge la un set de 67 de clusteri (cu toate
reprezentate, Cattell adaugă la cei 160 de clusteri că mai târziu el se va referi la 69 de clusteri).
elemente privind inteligenţa generală (Spearman), John, Angleitner şi Ostendorf, 1988, consideră
nouă abilităţi speciale şi 11 arii motivaţionale. că procedura urmată de Cattell în acest caz este
nereplicabilă.
Pentru a reduce setul de160 de clusteri obţinuţi,
Cattell s-a hotărât să folosească date empirice În continuare, Cattell urmăreşte reducerea listei de
obţinute de la 100 de subiecţi. Este dificil de apreciat clusteri, consultând publicaţiile psihologice şi alte
numărul de persoane implicate în studiu, deoarece studii empirice. Rezultatul a fost alcătuirea unei
pentru cei 100 de indivizi din eşantion s-au obţinut liste de 50 de clusteri care au fost ulterior aranjaţi
scoruri din partea unui individ apropiat persoanei în 20 de „sectoare ale personalităţii”, interpretate de
dar fără să fie puternic implicat emoţional sau din Cattell ca fiind „bine cunoscute sindroame chimice”.
partea a doi colegi. Fiecare membru al acestui juriu Primele 12 sectoare corespund aproape exact
a fost instruit să indice dacă persoana ţintă ar putea celor 12 factori identificaţi de Cattell prin analiza
fi descrisă mai bine de o parte sau alta a trăsăturilor factorială a scorurilor la trăsături.
clusterilor sau să decidă dacă persoana ar putea
fi plasată deasupra sau dedesubtul mediei acelei În revizuirea listei de 69 de clusteri, autorul foloseşte
trăsături (probabil prima instrucţiune se referea la literatura psihologică a vremii, reţinând pe baza
clusterii bipolari, în timp ce ultima acţiona în cazul confirmărilor găsite în ea doar 58 de clusteri.
clusterilor unipolari). Cele 171 de variabile au fost
corelate la nivelul eşantionului de 100 de subiecţi De asemenea, comparând cu datele altor cercetători
rezultând o matrice cu 14.535 de corelaţii. (combinând clusterii pe baza unor variabile mai
cuprinzătoare provenite din alte studii) şi eliminând
Cattell a urmărit să identifice un set de 30-40 de alte 6 grupări, Cattell ajunge la 39 de clusteri
variabile reprezentative care să conţină cât mai confirmaţi şi de alte cercetări. Trecând printr-o serie
mulţi din cei 171 de clusteri. Pentru aceasta au fost de adăugiri şi apoi eliminări, se ajunge la un număr
stabilite două limite arbitrare: dacă două variabile de 35, 36 şi după aceea 42 de clusteri.
corelau la un coeficient de cel puţin .45 atunci
ele erau considerate ca formând un cluster; dacă Păstrând lista de 35 de clusteri, autorul începe primul
variabilele corelau cu un coeficient de .84 atunci ele studiu factorial în scopul identificării dimensiunilor
erau considerate a fi identice. majore ale personalităţii reprezentate în limbaj.
16
ABCD-M

Pentru aceasta sunt recrutate 13 grupe de 16 cinci factori recurenţi. Denumirile date de Fiske
bărbaţi (adulţi). Cei 16 membri ai unui grup sunt celor cinci factori nu s-au dovedit a fi suficient de
clasificaţi în ordine, pentru fiecare variabilă, de către evocative şi simple, şi nici în deplin în raport cu
doi judecători (judecătorii erau antrenaţi, la nevoie, conţinuturile lor ca să şi rămână ca denumiri cheie.
până când coeficientul de corelaţie privind acordul Astfel, Fiske denumeşte factorul I „Confident Self-
dintre ei atingea .6). Cattell interpretează 12 factori Expression”, pe cel de-al II-lea, „Social Adaptability”,
rotiţi oblic. S-a observat însă faptul că ultimii trei pe al III-lea, „Conformity”, pe al IV-lea, „Emotional
factori nu aveau nici o încărcătură peste .3 şi nici Control” şi pe al V-lea, „Inquiring Intellect”. La fel ca
un factor după cel de-al cincilea nu avea încărcături Thurstone, Fiske nu şi-a continuat cercetările.
ale unor variabile care să nu fi apărut în primii cinci
factori.

În studiile ce au urmat, Cattell a afirmat că ar Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman
fi replicat cei 12 factori, pe care i-a folosit apoi
ca fundament pentru sistemul său teoretic şi de Părinţi recunoscuţi ai modelului Big Five sunt
măsurare a personalităţii. Trebuie menţionat faptul consideraţi cercetătorii americani Tuges şi Christal.
că reanalizarea cercetărilor lui Cattell de către alţi Ei au analizat în 1961, descoperirile prezentate
cercetători (Aigeman şi Naomi Takemato-Chock, în diferite studii ce au utilizat seturi de variabile
1981) nu a confirmat numărul şi natura factorilor alcătuite de Cattell (inclusiv variabilele folosite de
propuşi de acesta, cei 12 factori neputând fi replicaţi Fiske). Rezultatele lor au constat din punerea în
până acum. evidenţă a cinci factori replicabili. Cercetările s-au
desfăşurat în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor
Munca lui Cattell a fost însă stimulativă pentru alţi Unite, între anii 1954 şi 1961.
cercetători ai personalităţii interesaţi de structura
scorurilor atribuite unor trăsături. Cercetările lui Cei cinci factori relevaţi de studiile lui Tuges şi
D.W. Fiske sunt ulterior extinse de cercetători Christal au fost denumiţi de autori: factorul I
precum Norman (1967), Smith (1967), Goldberg – „Surgency”, factorul al II-lea, „Agreeableness”,
(1981) şi McCrae şi Costa (1987). Fiske a construit factorul al III-lea,„Dependability”, factorul al IV-lea,
descrieri simplificate pentru 22 de variabile din lista „Emotional Stability” şi factorul al V-lea, „Culture”.
lui Cattell pe care le-a folosit pentru a obţine scoruri
de la un lot de 128 de subiecţi. Structurile factoriale Cei cinci factori aveau mult în comun cu primii
derivate din autoevaluări, evaluări interpersonale cinci factori obţinuţi de Cattell.
etc. s-au dovedit a fi foarte asemănătoare, sugerând
17
Fundamente teoretice

De o mare importanţă în evoluţia cercetărilor de termenii moderat dificili, termeni colocviali, argotici
tip Big Five au fost studiile lui Lewis Norman în etc.
perioada anilor 70. Acesta şi-a pornit demersurile
de pe o poziţie de scepticism şi din dorinţa de a Lista elaborată de Norman a servit drept funda-
înlocui modelele existente cu unul mai cuprinzător. ment pentru cele mai multe dintre taxonomiile
contemporane deoarece excluderea sau includerea
Cercetătorul reia munca de selecţie a termenilor din termenilor s-a realizat ţinând cont de criterii expli-
dicţionar, lucrând la extinderea listei de descriptori cite şi de consensul unei echipe formate din patru
alcătuită de Allport şi Odbert şi foloseşte în judecători.
acest scop „Webster’s Third New International
Dictionary”. De asemenea, Norman a acumulat date de evaluare
folosind un set de 2.800 de termeni desemnând
Cei mai mulţi din cei 9.046 de termeni adiţionali trăsături. În acest scop, a administrat liste de 200
pe care îi găseşte erau variaţii prin sufix sau prefix de cuvinte (14 la număr) la două loturi diferite de
ale termenilor deja incluşi în listă, astfel că Norman subiecţi alcătuite din 50 de bărbaţi şi 50 de femei
adaugă la lista originală doar un număr de 171 (studenţi). Aceştia au fost instruiţi să scrie un
de termeni, rezultând în final o listă de 18.125 de sinonim sau să dea o scurtă definiţie fiecărui termen
cuvinte. al listei sau să bifeze termenii pe care nu îi cunosc.
De asemenea, li s-a cerut să evalueze măsura în
Pentru a elimina termenii nepotriviţi, Norman care termenii puteau fi folosiţi în autodescriere, în
foloseşte patru criterii - categorii denumite: trăsături descrierea unui prieten, a unui neutru sau a unui
biofizice stabile, activităţi şi stări temporare, efecte, individ considerat dezagreabil. În final subiecţii
relaţii şi roluri sociale, termeni de exclus. În ultima trebuiau să evalueze dezirabilitatea socială a fiecărui
categorie, Norman introduce termenii evaluativi, termen.
pe cei anatomici şi fizici, termenii obscuri, vagi şi
ambigui. Eliminând din primele trei clase aceşti În urma acestui studiu, aproximativ 1.200 de termeni
termeni, împreună cu termenii dificili sau argotici, au fost excluşi pe baza gradului de dificultate ridicat
Norman reuşeşte să reducă lista iniţială cu mai mult (cf. aprecierilor subiecţilor), a scorurilor extreme în
de 50%. autoevaluări sau a caracterului lor argotic.

Cei 9.091 de termeni rămaşi au fost păstraţi în cele Eşantionul de descriptori a fost apoi folosit în
trei categorii menţionate, fiecare categorie fiind două modalităţi. În 1963, Norman a publicat un
subîmpărţită în trei subcategorii: termeni primari, studiu (considerat astăzi clasic) ce replica structura
18
ABCD-M

factorială cu 5 factori (denumită de el Big Five). De Totuşi, nu trebuie uitat faptul că autorul a plecat de
asemenea, interesat de natura şi compoziţia internă la cele 22 de variabile ale lui Cattell, fapt ce constituia
a celor cinci factori mari, Norman sortează raţional o constrângere impusă asupra nivelului superior al
cei aproape 1.600 de termeni în 10 clase largi, câte ierarhiei alcătuite.
o clasă pentru fiecare dintre cei doi poli ai fiecărei
dimensiuni (termenii au fost amplasaţi folosind
rezultatele analizei factoriale).
O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce
Cu toate că Norman a selectat un număr egal de definim prin constructul „personalitate”?
markeri pentru fiecare factor, sortarea sa a arătat
că cei 5 suprafactori nu reprezintă domenii egale Pentru scurt timp, în perioada anilor 1968 – 1070
ca întindere în cadrul descriptorilor personalităţii apar voci, mai ales dinspre psihologia socială,
din limba engleză. Numărul de termeni pe factor împotriva utilizării testelor de personalitate ca
varia, în urma analizei factoriale, de la un nivel de instrumente valide de prezicere a comportamentului.
64 de termeni pentru factorul al IV-lea până la 274 În celebra de-acum lucrare Psychological Assessment,
pentru factorul al II-lea (media era 155 de termeni Walter Mischel susţine că testele de personalitate
pe factor). nu au o capacitate de a anticipa comportamentul
care să depăşească o validitate predictivă de .30.
Îngustând categoriile semantice pe fiecare factor, Comportamentul şi atitudinile nu sunt stabile
autorul obţine subcategorii (de exemplu, 3 factori ci variază în funcţie de context afirmă psihologia
pentru Nevrotism: anxietate, insecuritate şi mila socială în creştere ca pondere în cercetările vremii, în
faţă de sine). Numărul subcategoriilor a fost inegal consecinţă devine dificil să prezici comportamentul
pe diferiţi suprafactori astfel încât Norman ajunge la pe baza unor teste adresate personalităţii; în plus,
75 de categorii de nivel mediu (unele cuprinzând un personalitatea este un construct psihologic fără
număr însemnat de termeni). Pentru obţinerea unui relevanţă pentru viaţa socială reală. Desigur, în
al treilea nivel de categorizare, autorul combină cf. paralel se desfăşurau cercetările lui H. Gough care
criteriului sinonimiei termenii cuprinşi în cele 75 de privea personalitatea ca reală mai ales în planul
subcategorii obţinând 571 de seturi de sinonime. punerii în joc a trăsăturilor în viaţa de interrelaţie.
Ipoteza psiholingvistică este cuprinsă în ceea ce
Acest demers de cercetare l-a condus spre un model autorul defineşte ca şi “constructe populare”.
ierarhic cu trei nivele care are o mare valoare euristică
în ce priveşte cercetările ulterioare. Abia cercetările anilor 80 vor aduce o schimbare de
perspectivă: demonstrează posibilitatea anticipării
19
Fundamente teoretice

unor modele de comportament vs. o trăsătură de matrici de corelaţie provenite din studierea unor
punctuală. Astfel de modele cer o integrare a abilităţi şi trăsături de personalitate (inclusiv date
unui număr mare de observaţii. Se ajunge astfel provenite din studiile lui Tuges, Christal şi Norman).
la un acord asupra faptului că este nevoie de Înainte de a prezenta datele studenţilor săi, Digman
agregarea variabilelor de personalitate alături de efectuează o inspecţie asupra lor şi găseşte erori în
cele situaţionale. Teoria trăsăturilor câştigă teren matricele lui Cattell. De asemenea, el descoperă că
recunoscut atât în psihologia personalităţii cât şi în atunci când şase sau mai mulţi factori sunt rotiţi,
psihologia socială. aceştia nu mai corespund în diferitele studii, în timp
ce rotaţia a cinci factori arată o mare corespondenţă
Odată cu sosirea primului computer la Universitatea între studii. În acest fel, Digman renunţă la modelul
din Hawaii, John Digman s-a hotărât, pentru a său cuprinzând zece factori şi devine convins de
învăţa cum să-l folosească, să replice factorii de robusteţea celor cinci mari factori ai personalităţii.
personalitate obţinuţi de Cattell. Folosind variabilele
lui Cattell, Digman a crezut că a găsit opt factori
oblici, unii dintre ei diferiţi faţă de cei prezentaţi de
Cattell. Intrigat de discrepanţele dintre descoperiri, Statuarea modelului celor cinci suprafactori:
Digman a pornit strângerea de date de evaluare, Goldberg
adăugând variabile noi la setul iniţial. A ajuns,
astfel, la un număr de zece noi factori oblici care În 1981, în cadrul unui simpozion desfăşurat în
nu concordau nici cu cei descoperiţi de Cattell, Honolulu, Lewis Goldberg, Naomi Takemoto-
nici cu cei din studiul său anterior. Reanalizând Chock, Andrew Comrey şi John M. Digman
datele unor studii anterioare în care se realizase prezintă o revizuire a testelor de personalitate
evaluarea elevilor de către profesori, Digman ajunge construite până în acea perioadă şi susţin că cele
la concluzia că existau şapte factori oblici puternici mai promiţătoare dintre acestea par să aibă în
pe eşantioanele folosite. comun un subset de cinci factori, asemănător cu
ceea ce Norman descoperise în 1963. Din acest
În studiile ulterioare acestuia, folosind diferite seturi moment înainte modelul de cinci suprafactori a fost
de variabile, Digman ajunge la concluzia că existau larg îmbrăţişat de cercetările moderne ceea ce a şi
cel puţin zece factori oblici privitori la personalitatea condus la construirea, experimentarea şi publicarea
copilului (şi probabil mai mulţi la adulţi). în 1985 a primului instrument de către Costa şi
McCrae, NEO PI.
În primăvara lui 1978, Digman ţine un curs de
analiză factorială, pentru care foloseşte un număr Odată cu anii ’80, Goldberg continuă studiile
20
ABCD-M

începute de Norman. Un prim ţel al lui Goldberg a şi McCrae, 1985, Wiggins, 1979), în germană
fost examinarea empirică a clasificărilor preliminare (Angleitner, Ostendorf, John, 1990), în italiană
realizate de Norman. (Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994,
Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1994; Caprara,
Astfel, Goldberg construieşte un inventar de Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 994), în franceză
1.710 de termeni ce puteau fi folosiţi în auto- şi (Marvielde, 1994), maghiară (De Raad, Smiszek,
heteroevaluări. Printre cei 1710 termeni (adjective) 1994), croată (Mlacic, Knezovic, 1994), a’ara, limbă
se găseau 1431 pe care Norman i-a clasificat, anterior, vorbită în Insulele Solomon, şi orissa, limbă vorbită
în 75 de categorii. Plecând de la autoevaluările a 187 în India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond,
de studenţi, Goldberg analizează corelaţiile între 1979, Bond, Forgas, 1984), filipineză (Church,
scorurile celor 75 de categorii, pe baza termenilor Katigbak, 1989), română (Minulescu, 1994,
din categorii. Extragerea a cinci factori prin diferite 1996, 2002). Toate au evidenţiat soluţii factoriale
metode de extragere şi rotaţie a factorilor a condus optime de cinci suprafactori, deşi nu toate au folosit
constant la apariţia celor cinci5 suprafactori metodologia standard de selecţie. Evident, soluţiile
(coerenţi din punctul de vedere al conţinuturilor). factoriale prezintă diferenţieri, mai ales în ceea ce
priveşte ordinea semnificaţiei (utilitatea) factorilor
Împreună cu Peabody, Goldberg dezvoltă un set pentru varianţa comportamentului vorbitorilor
de trăsături bipolare pe care le testează extern şi diverselor limbi, dar şi în ceea ce priveşte compoziţia
intern pe diferite eşantioane. Structurile factoriale intrafactorială, faţetele şi semnificaţia lor.
rezultate în urma analizelor s-au dovedit a fi similare
în mare măsură, incluzând dimensiuni ortogonale:
5 (externe) sau 6 (interne).
Abordări structurale: modele de tip
În legătură cu aceste rezultate s-a pus problema circumplex
localizării exacte a factorilor, problemă rămasă
deschisă până astăzi. Goldberg sugerează dezvoltarea În mod tradiţional, cercetările s-au axat pe soluţii
de markeri ai factorilor pentru a rezolva această care aveau în vedere o structură factorială simplă;
dificultate. prin urmare, rotau factorii ortogonal până în poziţia
în care, pe cât de mult posibil, variabilele erau înalt
În afara cercetărilor şi metodologiei echipei încărcate doar într-unul dintre factori şi prezentau
olandeze, s-au realizat studii lingvistice pentru încărcături scăzute pentru oricare dintre ceilalţi
evidenţierea numărului de factori în engleza patru. În modelele simple, interpretarea factorilor
americană (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa se bazează pe variabilele (itemii) care au încărcătura
21
Fundamente teoretice

lor cea mai mare în acel factor dat. Acest lucru apare diferite). În plus, în mod real, numele trăsăturilor
foarte limpede dacă ar fi să analizăm, de exemplu, (dimensiunilor) tinde să reprezinte amestecuri de
listele de selecţie ale testelor de tip adjective factori. În consecinţă, localizarea factorilor tinde să
bipolare, în care fiecare dintre cei cinci factori apare fie instabilă, iar denumirile interpretative neechivoce
reprezentat de un număr de trăsături (v. de exemplu sunt greu de găsit (Hofstee, De Raad, Goldberg,
la SACBIF, câte cinci de fiecare factor). 1992).

Există însă o serie de inconveniente în situaţia în Astfel de consideraţii au dus cercetările, încă de la
care utilizezi datele pentru descrierea propriu-zisă începutul anilor ’80, şi spre cel de al doilea făgaş
a unui comportament sau a personalităţii reale. Un posibil şi anume ca, ţinând cont de încărcăturile
prim inconvenient stă în faptul că, empiric, nu există factoriale ale diferiţilor termeni, să se construiască
astfel de structuri simple (Hendriks, Hofstee, De modele complexe, cu o natură geometrică sub aspectul
Raad, 1993). De asemenea, majoritatea termenilor reprezentării spaţiale, în care vectorii trăsăturilor
care definesc una sau alta dintre dimensiuni au, în sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un
fapt, mai mult de o singură încărcătură factorială spaţiu bidimensional sau tridimensional.
substanţială. Astfel de date au fost puse în evidenţă
de Hofstee, De Raad (1991), care au demonstrat Cea mai obişnuită versiune este modelul interper-
că, datorită faptului că, în genere, majoritatea sonal construit de Wiggins în 1982, care se bazează
termenilor au încărcături factoriale în zona .33 - .55, doar pe interrelaţia a doi dintre cei cinci suprafac-
deci de semnificaţie medie, iar a doua încărcătură a tori. Acest tip de modele structural complexe au
termenului are de obicei valoarea în jurul lui .25, nu fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui
este corect ca aceasta din urmă să fie interpretată model a fost construit IAS-R (Interpersonal Adjec-
ca nulă, adică să nu fie luată deloc în consideraţie tive Scale – Revised), ca metodă de evaluare baza-
(distanţa între încărcătura maximă şi cea secundară tă pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988).
este prea mică). Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu:
dominant) pentru care subiectul trebuie să evalueze
Concluzia este că, din chiar extinderea datelor gradul de adecvare cu ajutorul unei scale Likert în
empirice, majoritatea termenilor care dau substanţă opt trepte. Răspunsurile la itemi sunt cumulate, for-
celor cinci pari dimensiuni au mai mult decât mând opt scale, fiecare denumită alfabetic, ce sunt
o singură încărcătură substanţială şi nu putem poziţionate în direcţia inversă acelor de ceas, pe
neglija, în interpretarea de fineţe, acest aspect perimetrul unui cerc; cele opt scale se dispun, deci,
(majoritatea termenilor sunt amestecaţi în doi de-a lungul unei structuri circumplexe determina-
dintre cei cinci factori, ce-i drept, având contribuţii te de doi factori ortogonali (două axe): dominanţa
22
ABCD-M

(aproximativ corespunzător factorului extraversie) ţială, dar ar fi cvasi-imposibil de manipulat în plan


şi afectivitatea (“love”, aproximativ corespunzător psihodiagnostic.
factorului agreabilitate). Subiecţii primesc un glo-
sar, pentru a se evita o interpretare greşită a terme- Cercetătorii italieni, pornind de la limita principală
nilor (adjectivelor). a modelului simplu factorial, acuzat de a nu permite
o distincţie conceptuală dintre structură şi fenomen
O altă versiune, ulterioară (1989), aparţine lui (Perugini, 1993), disting de asemenea între nivelul
Goldberg şi Peabody, care pun în evidenţă o individualizării unei structuri şi nivelul reprezentării
structură factorială posibilă şi complexă construită fenomenului. În încercarea de a găsi un echilibru
pe baza a două modele circumplexe interconectate, între cerinţele practice care împing spre simplificarea
angajând interrelaţia factorilor I, II şi III. structurii, pe de o parte, şi complexitatea şi gradul de
reprezentativitate în model a fenomenului real, pe de
Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai altă parte, consideră că pasul firesc în continuare este
mare şansă de identificare a unor clusteri de trăsături să se adopte şi la nivelul construirii un instrument
care sunt, din punct de vedere semantic, coezive. – chestionar al personalităţii modelul circumplex.

O etapă ulterioară a fost de a integra toţi suprafac- Dintre cei care studiază această posibilitate şi au
torii şi modelele circumplexe în adevărate modele lucrat lucrează la experimentarea unui astfel de
geometrice tri-dimensionale, cvadru-dimensionale instrument sunt Hofstee, De Raad, Goldberg,
sau penta-dimensionale. Un prim pas spre astfel de începând cu 1992, şi Perugini, 1993.
construcţii este sfera, care are trei axe, care pot fi Ex-
traversia, Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea şi care Modelul primei echipe de cercetare se numeşte
ar conţine atât circumplexul bifactorial al lui Wi- AB5C - (Abridged Big-Five-Dimensional Circum-
ggins, cât şi modelul structurii dublu-circumplexe plex). În acest AB5C, fiecare trăsătură este carac-
al lui Goldberg şi Peabody. Din centrul sferei, ima- terizată de încărcăturile sale într-un subset de doi
ginea ar da impresia un cer înstelat, cu un număr de dintre cei cinci suprafactori. În model sunt zece ast-
galaxii care reprezintă clusterii de trăsături şi cu spa- fel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde 10
ţii mai mult sau mai puţin goale, conţinând câteva circumplexe bidimensionale formate luând ca bază
stele izolate (Goldberg, 1992). O integrare comple- doi factori deodată. Pentru uşurinţa manevrării, se
tă ar însemna însă un model geometric cu cinci axe utilizează nu localizarea precisă prin poziţia un-
(deci cu cinci dimensiuni). Complexitatea acestui ghiulară a fiecărei variabile a trăsăturii, ci împărţirea
model s-ar apropia de fenomenul viu, intercorelarea planului circumplex într-un număr limitat de seg-
simultană a trăsăturilor în funcţionarea lor existen- mente, fiecare având 30 de grade. Factorii adiţionali
23
Fundamente teoretice

sunt inseraţi la unghiuri de 30 şi 60 de grade faţă de lexical, BARS (scoruri factoriale derivate din scale
fiecare dintre factorii de bază. de evaluare cu 179 de adjective bipolare).

Datele relevă pentru NEO PI R capacitatea cea


mai veridică de a obţine date pentru măsurarea
Instrumente de evaluare construite pe celor cinci suprafactori. Celelalte două chestionare,
ipoteza psiholexicală PPQ şi ZKPQ-III, prezintă încărcături factoriale
mai puţin clare, scalele respective fiind puternic
încărcate pentru mai mulţi factori simultan, sau nu
Instrumente de evaluare pentru cei cinci au nici o încărcătură factorială clară pentru vreunul
suprafactori pe baza modelului tradiţional dintre cei cinci.

Dintre cele mai cunoscute chestionare construite Astfel, de exemplu, nici una dintre cele cinci scale
tradiţional pe baza modelului de cinci factori cităm: ale testului PPQ (insecuritate, blândeţe, introversie,
NEO PI R, Inventarul de Personalitate revizuit conştiinciozitate, convenţionalism) nu prezintă o
construit de Costa şi McCrae; NPQ şi FFNPQ, încărcătură semnificativă pentru factorul nevrotism;
chestionare de evaluare nonverbală a personalită- scalele insecuritate, introversie, convenţionalitate
ţii, construite de S.V.Paunonen şi M.C.Ashton; contribuie toate semnificativ la factorul deschidere
ZKPQ Chestionarul Zuckerman-Kuhlman de („intelectual“); scalele blândeţe şi introversie contri-
personalitate ca alternativă la modelul clasic de buie semnificativ la factorul agreabilitate. Situaţia
cinci factori, construit de M. Zuckerman şi Kuhl- este asemănătoare pentru ZKPQ-III, unde nici una
man; H.P. I., Inventarul de personalitate construit dintre cele cinci scale ale testului (impulsivitate, ne-
de R. Hogan şi J. Hogan; S.F.P.I., Inventarul celor vrotism - anxietate, agresivitate-ostilitate, activism
şase factori de personalitate, construit de D.Jackson şi sociabilitate) nu contribuie la factorul intelectual
şi P.F. Tremblay. (deschidere); de asemenea, scalele impulsivitate şi
sociabilitate contribuie semnificativ pentru factorul
În 1993, Ostendorf şi Angleitner realizează un extraversie, iar scalele impulsivitate şi activism con-
studiu comparativ pe diferite instrumente care îşi tribuie semnificativ la factorul conştiinciozitate.
propun să măsoare cei cinci suprafactori: NEO PI
R, PPQ, ZKPQ-III. Autorii analizează capacitatea NEO PI R este cel mai cunoscut şi experimentat
scalelor acestor trei chestionare de a evidenţia cei dintre ele şi a pornit iniţial de la un model trifactorial,
cinci suprafactori, lucrând cu o listă de adjective, ce includea doar Nevrotismul, Extraversia şi
deci un instrument derivat direct dintr-un studiu Deschiderea la experienţă.
24
ABCD-M

În urma studiilor lui Goldberg s.a., Costa şi McCrae – Personality Research Form, GZTS, Wiggin’s
completează chestionarul cu itemi corespunzători Interpersonal Adjective Scales, Block’s California
factorilor Agreabilitate şi Conştiinciozitate. În Q-Set, ACL – Gough-Heilbrun Adjective Check
aceste construcţii linia urmată de autori a fost cea List).
clasică, de tip raţional intuitiv, sau de tip empiric,
a construirii itemilor sau a asamblării unor itemi
deja existenţi care îşi dovedeau ulterior încărcătura
factorială specifică. Instrumente de evaluare constituite pe
modelul psiho-lexical
Costa şi McCrae au utilizat în studiile menite să
conducă la instrumente pentru măsurarea celor Paradigma lexicală a abordării lingvistice a dimensi-
cinci suprafactori depozitul de date oferit de unilor de personalitate afirmase că analiza dicţiona-
conţinuturile unor teste anterioare. De exemplu, rului limbajului natural, lexiconul unei limbi, poa-
autorii utilizează Scalele Big Five de 40 de adjective te oferi o bază pentru o taxonomie cuprinzătoare
bipolare ale lui Goldberg, combinându-le cu un a trăsăturilor de personalitate (Norman, 1963); că
set suplimentar de alte 40 de scale de adjective. În limbajul natural este un depozitar al descriptorilor
combinaţie cu versiunea timpurie a testului NEO potenţiali pentru personalitate (Goldberg, 1981),
(cu scalele: nevrotism, extraversie şi deschidere), iar acele diferenţe care sunt cele mai semnificative în
acestea sunt administrate subiecţilor. Rezultatele, tranzacţiile cotidiene dintre oameni este posibil să
analizate factorial, conduc spre modelul de cinci fie encodate în limbajul lor.
mari suprafactori (McCrae, 1990), factori care astfel
pot fi măsuraţi printr-un format mai tradiţional Modelul de cercetare psiho-lexical este maniera
decât listele de termeni. cea mai sistematică de a pune în practică ipoteza
psiho-lingvistică. El prezintă două caracteristici
Studiul realizat în continuare de cei doi americani importante pentru capacitatea unui instrument
a introdus în chestionarul NEO PI două noi scale, construit sistematic pe această bază: este exhaustiv
agreabilitatea şi conştiinciozitatea, astfel încât în capacitatea de a capta sensuri legate de „semantica
începând din 1987 instrumentul era complet şi personalităţii” şi se bazează pe limbajul comun care
considerat ca sursă primară pentru obţinerea celor permite o înţelegere nemediată a descriptorilor (De
cinci factori. Studiile experimentale au urmărit Raad, Perugini, 2002).
în continuare delimitarea empirică a faţetelor
factorilor şi validarea empirică, utilizând în paralel Selecţia termenilor din dicţionare pune două tipuri
alte chestionare (MMPI, MBTI, EPI, PRF de probleme: 1. cum se face o astfel de selecţie; 2.
25
Fundamente teoretice

ce tipuri de termeni – adjective, substantive, verbe că, pentru olandeză, doar 27% dintre adjectivele
– trebuiesc incluse în itemii din chestionarele de listei lui Brokken fac parte dintr-o listă de frecvenţe
personalitate pentru experimentare. Nu există, de de 720.000 cuvinte scrise şi vorbite, dintre care
fapt, vreo definiţie a personalităţii care să ghideze unele nici măcar nu sunt prezentate ca descriptori
cercetătorul în legătură cu acei termeni (cuvinte de personalitate. În vorbirea spontană apar nu atât
singulare sau expresii) care au calitatea de a fi adjective, cât mai ales expresii şi propoziţii.
descriptori ai personalităţii.
Fie ca alternativă, fie ca suplimentare, au fost luate
Majoritatea studiilor şi eforturilor sistematice s- în consideraţie şi alte clase de cuvinte ca potenţiali
au axat pe adjective şi au condus în principal spre descriptori de personalitate precum: substantivele
teste sub forma unor seturi de adjective bipolare. (Goldberg, 1982; De Raad şi Hoskens, 1990)
Metoda iniţială a pus accentul fie pe cunoştinţele şi verbele (De Raad, Mulder, Kloosterman şi
experţilor, fie pe cele ale oamenilor obişnuiţi, fie pe Hofstee, 1988), care pun accent pe comportament,
o îmbinare a experienţei ştiinţifice cu experienţa spre deosebire de adjective, care pun accent pe
comună. Astfel, Lista de adjective bazată pe engleza dispoziţie.
americană, construită de Goldberg în 1981 a pus
accentul pe judecata experţilor. În construirea listei Altă direcţie în construirea chestionarelor Big
de adjective olandeze, în 1978, de către Brokken Five este cea care preferă propoziţii (Bromley,
şi germane de către Angleitner s.a., 1987, decizia 1977). Studii ca acelea ale lui Angleitner, John şi
finală s-a bazat pe oamenii obişnuiţi. Experţii au Löhr (1986) au realizat taxonomizarea tipurilor
fost utilizaţi pentru a exclude iniţial anumite clase posibile de relaţii între conţinutul itemului şi
de adjective care nu se referă la personalitate şi la trăsătura de personalitate, sau Hofstee (1984), care
diferenţele interindividuale. demonstrează că structura prototip a itemului unui
chestionar este o trăsătură de tip condiţional, deci
Ipoteza că adjectivele sunt descriptorii cei mai o predispoziţie de a se comporta într-un anume fel,
adecvaţi şi preferaţi când se fac descrieri libere într-o situaţie specificată.
ale personalităţii unui om (Fiske şi Cox, 1979;
Hampson, 1983; Livesley şi Bromley, 1973) a fost Aspectele care restrâng utilitatea adjectivelor sunt
însă relativizată de unele cercetări experimentale. lipsa de specificitate, nivelul înalt de abstracţie,
Astfel, De Raad (1985) care doar în 11 cazuri caracterul inferenţial (faţă de observaţie) al
dintr-un total de 113 subiecţi care trebuiau să atribuirii precum şi aplicabilitatea diminuată,
descrie liber un comportament, probează folosirea respectiv funcţionarea lor într-o reţea semantică de
adjectivelor. Asemănător, Hofstee (1990) descoperă tip asociativ care obscurizează relaţiile lor empirice
26
ABCD-M

(Borkenau, 1984, Nisbett şi Ross, 1980). Pe de altă persoane de sex opus“) care au, prin formulare,
parte, propoziţiile de tip comportamental au o gamă specificitate comportamentală şi specificitate
mai restrânsă de cuprindere (generalitate) şi nivelul situaţională. Dacă propoziţiile de tip adjectival au
de fidelitate este mai scăzut. Nivelul ridicat de fost utilizate mult în chestionarele de personalitate,
specificitate pentru comportament este argumentat ultima categorie, a propoziţiilor centrate pe verb, a
de o scăzută aplicabilitate; specificitatea situaţională, fost mai puţin studiată şi este mai puţin extinsă în
în mod paradoxal, le poate face nefamiliare unora practica chestionarelor.
dintre subiecţi.
De fapt, în practică nu a avut loc o propriu-zisă
În plan teoretic se face distincţia între: 1. specificitatea interferenţă sau opoziţie între cele două direcţii, ci
comportamentală, diferenţiindu-se descriptorii mai degrabă o „diviziune a muncii“, după expresia
în abstracţi (nespecifici) şi concreţi (specifici) şi 2. lui Hofstee (1990), în sensul că mai ales cercetările
specificitatea situaţională, diferenţiind între itemi teoretice s-au servit de adjective, în timp ce în plan
care se referă la comportamente specifice pentru o aplicativ s-au preferat propoziţiile în construirea
situaţie anume (condiţionali), faţă de cei care nu sunt chestionarelor care să studieze persoane reale. Cel
sensibili la specificul situaţional (necondiţionali). din urmă aspect se conjugă şi cu considerentul de a
nu le cere subiecţilor să facă judecăţi abstracte.
O încercare de a clasifica limbajul personalităţii
prin intermediul specificităţii comportamentale şi Procedura de selecţie lexicală
a specificităţii situaţionale a condus pe De Raad, Procedura de obţinere a taxonomiei include mai
Mulder, Kloosterman şi Hofstee (1988) la a găsi multe etape. Sursele de obţinere a descriptorilor de
patru tipuri de itemi posibili pentru instrumentele personalitate sunt lexicoane ale limbii sau dicţionare
de tip Big Five: 1. adjective singulare (de exemplu, bilingve. Criteriile de selecţie sunt aplicate pe rând
„extravert“,„stabil“,„conştient “etc), care sunt simultan pentru a reduce mulţimea de sute de mii de cuvinte
abstracte şi necondiţionale; 2. verbe singulare (de la un număr de cuvinte (adjective, verbe, substantive)
exemplu „se bâlbâie“, „roşeşte“, „insultă“ etc), care care să fie atât înalt specifice pentru descrierea
sunt specifice sau concrete din punct de vedere personalităţii, cât şi larg cunoscute vorbitorilor
comportamental, dar rămân necondiţionale; 3. limbii respective.
propoziţii adjectivale (de exemplu, „este deschis când
se află în prezenţa altora“), care nu au specificitate Criterii de selecţie. Un prim criteriu pentru
comportamentală, dar au specificitate situaţională; selecţia din lexicon este potenţialul ca descriptor
4. propoziţii cu centrul de greutate pe sensul verbului de personalitate. De obicei, se lucrează cu o echipă
(de exemplu, „se bâlbâie când este în prezenţa unei de doi experţi care scanează independent acelaşi
27
Fundamente teoretice

lexicon. De regulă, se scot în jur de 50% dintre evaluare (evaluarea subiectului de către o altă
termenii din categoria avută în vedere. persoană), constituind eşantionul de bază pentru
testul respectiv.
Această primă listă este supusă selecţiei prin prisma
criteriului utilizării în limbajul zilnic, realizat de o Alte cercetări au simţit nevoia să reducă şi mai mult
altă echipă de doi-patru experţi. numărul de adjective şi au continuat prin aplicarea
unui criteriu compozit: selectarea treimii superioare
Reducerea continuă prin aplicarea unei evaluări în pentru scorurile însumate ale criteriilor natură şi
funcţie de două criterii descriptive – criteriul „natură“ persoană (De Raad s.a., 1988). Calculând pentru
şi criteriul „persoană“, dezvoltate de Brokken (1978). fiecare dintre scorurile la criteriile natură, persoană
Criteriul natură conţine instrucţiunea de a indica şi fundamentalitate nivelul S (superior), M (mediu)
dacă adjectivul se potriveşte unei propoziţii de forma şi S (slab), în care M reprezintă 95% interval de
„El/ea este … de la natură“; criteriul persoană conţi- încredere în jurul centrului scalei, De Raad (1992)
ne instrucţiunea de a indica dacă adjectivul poate fi operează încă o reducere, reţinând doar adjectivele
folosit pentru a răspunde la o întrebare de forma: „Ce care, pentru toate trei criteriile, au nivelul de
fel de persoană este domnul/doamna X?“ încredere S, sau cel puţin două nivele S şi unul M.
Reducerea pentru verbe şi substantive, de obicei
În acest moment, numărul de persoane care evaluează mai puţin numeroase decât adjectivele, ajunge la un
independent lista de adjective pe baza celor două număr rezonabil – în jur de 500 – după primele
criterii este mult mai mare – între 40 şi 100. Se vor două sau trei etape.
reţine în această etapă numai acele adjective care au
fost evaluate de cel puţin 50% dintre evaluatori ca Acestea au fost listele care au intrat în experimenta-
descriptive pentru personalitate. re. Au fost aplicate pe un număr relativ mic de su-
biecţi. Unii cercetători au folosit numai procedeul
Etapa următoare realizează o evaluare pe baza cri- autoevaluărilor, alţii au folosit şi heteroevaluări. Re-
teriului „fundamentalităţii“: măsura în care un ad- zultatele acestor subiecţi au intrat în calculele statis-
jectiv este considerat „fundamental“ vs. „superficial“. tice implicate de analiza factorială. Unii cercetători
Din nou, numărul de evaluatori este mare: între 40 preferă să lucreze după ce au supus datele brute unei
şi 100. proceduri numite ipsatizare, menită a neutraliza
unele dintre idiosincrasiile care apar la folosirea eva-
Lista de adjective construită de Brokken a cuprins, luărilor de tip Lickert. Ipsatizarea înseamnă o stan-
în etapa de experimentare, un număr de 1203 itemi dardizare pe subiect de-a lungul tuturor termenilor
care au fost daţi pentru autoevaluare şi hetero- (Ostendorf, 1990).
28
ABCD-M

Alţi cercetători acuză procedura ipsatizării de faptul discriminarea anumitor oameni sau grupuri de
că supune răspunsurile unei relative artificializări oameni şi să permită evaluări mai obiective, există
prin efectele inerente „tendinţei centrale“, anume o procedură care normează etapele (Hendriks,
eliminarea forţată a răspunsurilor extreme sau Hofstee, De Raad) astfel:
neobişnuite, care au şi ele o semnificaţie empirică,
semnificaţie care astfel se pierde. a. Itemii trebuie formulaţi la persoana a treia
singular (au avantajul de a putea fi folosiţi
În construirea unui chestionar de personalitate, atât pentru autoevaluări cât şi pentru hetero-
viziunea complexă integrând cei cinci factori evaluări, obiectivând perspectiva de reflecţie
influenţează la trei nivele (Hofstee, De Raad, pentru autoevaluare); formularea trebuie
Goldberg): la nivelul itemului unde coerenţa realizată în termeni observabili (fenomenele
conceptuală a scalei poate fi verificată prin definirea pur subiective nu pot fi observate adecvat de
fiecărui item independent pe segmentele AB5C; la alţii).
nivelul scalei chestionarului – interpretarea scalei în b. Având în vedere, pe de o parte, faptul că unele
funcţie de termenii trăsăturilor va reflecta aceeaşi calificări precum „adesea“ sau „cu uşurinţă“
definire a variabilelor în funcţie de segmentele antrenează comparaţii cu un lot de comparaţie
AB5C; chiar denumirea scalei, ca al treilea nivel de relevant (indivizi bine cunoscuţi de acelaşi sex,
complexitate, poate suporta o operaţie de clasificare în jurul aceleiaşi vârste cu a subiectului) şi că,
sistematică. Ca markeri ai factorilor au rămas doar pe de altă parte, cuvintele sau frazările dificile
25 de termeni în modelul AB5C, dintre care doar limitează aplicabilitatea chestionarului la
şase sunt monofactoriali (puri din punct de vedere nivele educaţionale înalte şi implică interpretări
factorial): vorbăreţ şi tăcut pentru factorul I, gelos încărcate de idiosincrasii subiective, este evitat
care apare în factorul II, fără grijă pentru factorul acest gen de itemi.
III, anxios pentru factorul IV, imaginativ pentru
c. Se evită şi negaţiile nenaturale (cu excepţia
factorul V. Ceilalţi 14 sunt amestecuri de doi factori;
unora de felul „Nu poate suporta să fie
sunt reţinute două tipuri de amestecuri: unul în care
contrazis“).
un anumit factor joacă rolul principal şi unul în care
acelaşi factor joacă rolul secundar. d. Faţetele din AB5C trebuie înţelese într-o
manieră recursivă; pentru a defini o faţetă
Procedura de construirea a chestionarelor specifică, se ia înţelesul comun al clusterului
În construirea şi experimentarea chestionarului, compus din termenii trăsăturii, comparându-l
intenţionat a fi un instrument util pentru o gamă cu clusterul opus lui şi centrând faţeta între cei
largă de nivele educaţionale, care să poată evita doi clusteri adiacenţi. De exemplu, înţelesul
29
Fundamente teoretice

faţetei I+II+ este definit de aspectele comune Sunt îndepărtaţi toţi itemii care sunt pur şi simplu
de vesel, veselie, agreabil, bucuros, cordial, în descriptivi pentru trăsătură (de exemplu,„Are multă
comparaţie directă cu negativist, morocănos, energie“, „Apare lipsit de logică“) şi cer din partea
neîncrezător, suspicios răuvoitor, şi se subiectului o muncă de atribuire.
centrează între exuberant, spontan, deschis,
pe de o parte, şi simpatetic, bine intenţionat În planul construirii unor instrumentelor propriu-
şi amiabil, pe de altă parte. Dintre itemii care zise, s-au constituit teste structurate în fiecare
au fost formulaţi având acest conţinut: „Are limbă, folosind traduceri acreditate, experimentate
o vorbă bună pentru oricine“, „Îşi face uşor şi re-analizate factorial în alte spaţii lingvistice decât
prieteni“, „Se descurcă bine cu alţii“. Pentru cele originale. De asemenea, un demers singural a
faţeta opusă, I-II-, dintre itemii produşi: încercat construirea unui chestionar simultan în trei
„Suspectează motive ascunse la ceilalţi“, „Îi ţine limbi utilizând modelele circumplexe.
la distanţă pe ceilalţi“, „Îi face pe oameni să se
simtă neconfortabil“. Pentru factorul adiacent, Ca formă, aceste instrumente sunt de două tipuri:
I+ pur, itemii sunt de felul: „Se simte în largul liste de adjective şi chestionare de personalitate.
său cu alţii“, „Îşi arată sentimentele“, „Vorbeşte Dintre cele mai studiate empiric şi utilizate liste de
cel mai mult“. Pentru faţeta adiacentă II+I+, adjective menţionăm:
itemii sunt de felul: „Face complimente“, „Îi - 50-BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista
respectă pe alţii“, „Acceptă oamenii aşa cum de adjective Goldberg (1981), care conţine
sunt“. adjective în scale bipolare; reprezintă marcării
standard pentru structura factorială Big Five şi
e. Sunt adăugaţi itemi în plus pentru verbe
constă din scale de evaluare în nouă puncte (10
şi pentru factorul V (pentru a apropia
pentru fiecare dintre cei cinci suprafactori);
structura chestionarului de datele altor spaţii
- IAS-R (Interpersonal Adjective Scales –
lingvistice).
Revised), construită de Wiggins (1990);
f. Se pune problema aplicabilităţii internaţionale, - BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care
deci de a se realiza o traducere adecvată la cuprinde 179 de adjective bipolare organizate în
nivelul limbilor olandeză (original), engleză, scale;
germană şi astfel sunt selecţionaţi doar acei - SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five) un
itemi care nu produc traduceri ambigui sau checklist care cuprinde 50 de adjective bipolare
permit o traducere adecvată. pentru cele cinci scale, realizat de Perugi, Leone,
Galluci, Lauriola (1993).
30
ABCD-M

- BFQ (Big Factor Questionnaire), Caprara, Exemple de astfel de trăsături, respectiv itemi: „vesel”
Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 1993. (amestec între I+ cu II+, „blândeţe II+ cu I +; aceşti
- FFPI, Hendricks, Hosftee, De Raad, 1997, 1999 termeni se disting clar de termenii specifici pentru
factori precum „extraversie” pentru I + şi agreabil”
Cercetarea europeană efectuată de Hendriks, pentru II +. Rezultatul este o partiţionare a spaţiului
Hofstee, De Raad şi Angleitner a condus, din 1995, trăsăturilor în 90 de „faţete” care conţin clusteri de
la instrumentul FFPI (Five Factor Personality termeni de trăsături care sunt mult mai omogeni
Inventory, Inventarul de personalitate al celor decât cei 5 mari clusteri ai modelului structurii
cinci mari factori), în trei versiuni standardizate: simple tip BF. Modelul AB5C oferă instrumentului
olandeză, engleză şi germană. FFPI un punct de ancorare mult mai bun pentru
interpretare în virtutea reprezentării sale nuanţate
FFPI este un chestionar constituit iterativ în în înţelesul trăsăturii.
engleză, olandeză şi germană, din 100 de propoziţii
scurte, concrete care poate fi administrat în 10 – 15 Autorii subliniază legat de factorul cinci, faptul
minute. În afară de scorurile pe cei cinci factori, că, în cadrul cercetărilor desfăşurate în cadrul
chestionarul poate fi folosit pentru a se calcula paradigmei psiho-lexicale, cel de al V-lea factor este
scorurile pe cele 40 de faţete bipolare care apar ca relativ instabil. Instabilitatea se manifestă nu numai
şi amestecuri ale celor cinci factori. Chestionarul la nivelul definirii (iniţial denumit „cultură” – Tupes
poate fi utilizat pentru auto-evaluare dar şi pentru şi Christal, 1961, apoi „intelect” – Goldberg, 1990,
evaluare de către alţii. Ostendorf,1990, „creativitate” – Johnson, 1994,
Saucier, 1992, „originalitate” – Saucier, 1992, sau
Cuprinde scoruri la cei cinci factori mari definiţi, „imaginaţie” – Saucier, 1992, 1994, ori „deschidere
în această variantă drept: Extraversie, Agreabilitate, la experienţă – Costa şi McCrae, 1985, 1992)”; cât
Conştiinciozitate, Stabilitate emoţională şi, ultimul mai ales la nivelul conţinutului şi a replicabilităţii
factor, Autonomie. În plus faţă de aceste scale prin lui.
FFPI por fi evaluate cele 40 de faţete bipolare
care apar ca amestec al acestor factori. Majoritatea Studiile care au condus la FFPI nu au reuşit să
itemilor apar a fi amestecuri de doi factori; aceşti ajungă la a V-a dimensiune definibilă ca Intelect.
termeni au o încărcătură înaltă pe un factor şi o Definirea factorului ca „autonomie” s-a realizat
încărcătură secundară destul de substanţială pe un în măsura în care au fost obţinuţi termeni puri
al doilea; altfel spus, ei sunt apropiaţi de un vector factorial precum: „leagă lucrurile laolaltă”, „vrea să-
în spaţiul cu cinci dimensiuni care este poziţionat şi formeze propria opinie”, „analizează problemele”
undeva între doi dintre cei cinci factori. – toţi pentru polul pozitiv vs. termenii polului
31
Fundamente teoretice

negativ , „urmează pe alţii”, copiază pe alţii” sau „face


ce fac şi alţii” . Marea majoritate de itemi incluşi
Descrierea conţinuturilor celor cinci
în grupul final apar ca amestecuri între factorul suprafactori
V şi factorul III (conştiinciozitate). Adjective ca
„inteligent”, „înţelept”, „rapid”, „deştept” ca opuse lui
„neinteligent”, „neînţelept”, „stupid” s-au asociat cu Extraversia vs. introversia
amestecul dintre V+ III+ / V- III-.
C G. Jung, în cadrul unui curs academic „Conţinutul
Dintre cele trei structuri lingvistice germanice, doar psihozelor” introduce termenul de introversie
structura factorială propriu-zis germană (Ostendorf, referitor la dinamica libidoului în 1908 (publicat
1990) a prezentat un factor clar de Intelect. Miezul 1908 şi 1914); apoi 1913, Jung prezintă la
factorului americano – englez se referă (Saucier şi Congresul de Psihanaliză lucrarea: “Un studiu al
Goldberg, 1996) la trăsături care se leagă mai degrabă tipurilor psihologice” în care explicând mişcarea
de Autonomie (filosofic, interogativ, intuitiv), în înspre interior şi exterior a energiei psihice descrie
timp ce trăsăturile ce se sunt caracteristice pentru
cele două atitudini fundamentale, extraversia şi
Intelect (precum inteligent, intelectual, strălucitor)
introversia: „ Propun să folosim termenii de extraversie
au proiecţii mari în amestecul dintre V+ III+. În
şi introversie pentru a descrie aceste două mişcări
context, autorii lansează ipoteza că imaginaţia,
opuse ale libidoului”( Jung, CW 6 par. 858.).
creativitatea şi deschiderea la experienţă ar trebui
concepute ca faţete ale Autonomiei decât invers
Un alt autor celebru, Rorschach, descrie, în urma
(Autonomia ca faţetă a unora dintre ele).
studiilor făcute pentru experimentarea probei
omonime, atitudinea extratensivă vs. atitudinea
Pentru autori, devine importantă clarificarea relaţiei
dintre factorul Autonomie al FFPI şi măsuri ale intraversivă.
„eficienţei personale” (Bandura, 1977) sau a „locului
controlului” (Levenson, 1974; Rotter, 1966). Deja din 1930, Guilford şi Braly remercă faptul că:
Cercetări preliminare realizate cu traducerea italiană „nici o altă pereche de trăsături nu a fost atât de viu
a FFPI (Marino, Perugini, 1996) par a sugera că cele discutată şi studiată ca introversia şi extraversia”(pg.
trei concepte sunt fie puternic, fie moderat corelate. 96).

În continuare, termenul de extraversie poate fi


regăsit virtual în toate cercetările şi teoriile privind
personalitatea umană precum şi în instrumentele
construite pentru evaluarea acestora, indiferent
32
ABCD-M

dacă este considerată factor secundar, Cattell, factor plac mult glumele practice, are mereu un răspuns
de grup, Eysenck, factor de bază sau suprafactor ca pregătit şi în general îi place schimbarea; este lipsit
în teoria big –five. de griji, ia lucrurile uşor, optimist şi îi place să râdă şi
să fie vesel. Preferă să fie în mişcare şi să facă lucruri,
O analiză de date realizată de De Raad şi Perugini, tinde să fie agresiv şi să-şi piardă cumpătul uşor;
2002, găseşte că, din 17.262 referinţe privind cei cinci per total, nu-şi ţine emoţiile sub control strâns şi nu
mari factori, 8.500 se referă la extraversie. Wiggins, este întotdeauna o persoană de încredere” (Eysenck,
în 1968 susţinea deja calitatea „istorică” a doi dintre Eysenck, 1975, pg.9).
factori, extraversia şi a stabilitatea emoţională, de
factori ai temperamentului. În paralel spune Eysenck referitor la corelatele com-
portamentale ale introvertului tipic: „este o persoană
În general, în definirea termenului utilizată frecvent liniştită, de tip retras, introspectivă, îi plac cărţile mai
pentru evaluare, se întâlnesc două aspecte centrale: mult decât oamenii; este rezervat şi distant excepţia
aspectul energiei asociat pentru extraversie emoţiilor fiind prietenii intimi. Tinde să planifice dinainte,
pozitive şi investirii acesteia în relaţia cu mediul, „mai întâi priveşte, apoi se aruncă” şi nu are încre-
precum şi nevoia de stimulare şi companie socială. dere în impulsul de moment. Nu îi place excitarea,
ia lucrurile vieţii zilnice în serios şi îi place un mod
Multe studii au adus în prim plan corelate ale acestui de viaţă bine ordonat. Îşi ţine sentimentele sub con-
construct. Jung este de asemenea primul care descrie trol strâns, rar se comportă într-o maniere agresivă
în lucrarea „Tipuri Psihologice” în 1921 consecinţele şi nu-şi pierde uşor firea. Este un om de încredere,
dinamicii extra- şi introverte, exprimând modul cumva pesimist şi acordă valoare mare standardelor
compensativ în care funcţionează cele două atitudini etice” (Eysenck şi Eysenck, 1975, pg. 9 ).
în raport cu eul conştient şi inconştientul.
Pentru Cattell, extraversia este un factor secundar,
Dorind să se demarcheze de Jung, Eysenck prezintă de suprafaţă, la care contribuie mai mulţi factori
scala sa factorială ca un continuu cu cele două primari. Cota scăzută la acest factor secund indică
extreme faţă de care oamenii reali se apropie mai tendinţa spre timiditate şi inhibiţie în relaţiile cu
mult sau mai puţin, astfel că extravertul tipic poate ceilalţi. Acest lucru poate fi defavorabil pentru pro-
fi descris ca: „sociabil, îi plan petrecerile, are mulţi fesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi
prieteni, are nevoie de oameni cu care să vorbească şi un indice sensibil şi favorabil pentru o muncă care
nu studiază sau citeşte de la sine. Are nevoie majoră cere precizie. Extraversia, la celălalt pol, indică lipsa
de excitare, îşi asumă riscuri, acţionează pe inspiraţia de inhibiţie socială şi o satisfacţie generală faţă de
momentului şi este în general un individ impulsiv. Îi propria persoană. Favorabilă în predicţia pentru ac-
33
Fundamente teoretice

tivităţi care cer contacte sociale multiple, este nefa- Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul
vorabilă, de exemplu, în ecuaţia reuşitei academice.
Nevrotismul este de obicei definit ca tendinţă de a
Studiile privind socializarea aduc în prim plan co- experimenta cu uşurinţă emoţii neplăcute precum
relate precum: numărul de roluri de conducere asu- mânia, anxietatea, depresia sau vulnerabilitatea;
mat, frecvenţa participării la petreceri, deprinderi de uneori este denumit şi instabilitate emoţională. Din
decodare nonverbală în interacţiunile sociale (Wat- cele 17.262 de referinţe citate, 6.200 erau legate de
son şi Clark, 1997); eficienţa socială intercultura- Nevrotism (De Raad, Perugini, 2002).
lă (Mak şi Tran, 2001); absenteismul salariaţilor
( Jundge, Martocchio şi Thorensen, 1997) precum Dintre inventarele de personalitate legate de
şi utilizarea reţelei de muncă ca mijloc de căutare a nevrotism cel al lui Woodworth în 1917 este primul
unui job (Wanberg, Kanfer şi Banas, 2000), volumul care se referă la evaluarea tendinţelor nevrotice, aşa
vânzărilor sau rangările manageriale realizate pen- cum erau conceptualizate în nosologia psihiatrică
tru comis-voiajori (Vinchur, Schippmenn, Switzer a vremii. În prezent, diagnosticarea psihiatrică este
şi Roth, 1998); de asemenea, nivelul de salarizare şi mult mai nuanţată şi chestionarul respectiv este
promovabilitatea (Seiberg şi Kramer, 2001); succe- scos din uz.
sul educaţional (De Raad şi Schouwenburg, 1996)
dar şi variate tipuri de conduite asociate sănătăţii În 1930, Thurstone şi Thurstone dezvoltă un
precum starea psihică de bine, atât pentru vârstele chestionar dedicat nevrotismului, pentru a evalua
de mijloc cât şi pentru centenari (De Neve şi Coo- condiţia bobocilor universitari. Cercetările cele
per, 1998; Siegler şi Brummett, 2000; Adkins, Mar- mai extinse au fost realizate începând cu anii 50 de
tin, Poon, 1996) (apud Re Raad, Perugini, 2002). Eysenck, Cattell, Guilford şi Gough.

Faţetele definite de Costa şi McCrae în cadrul Nevrotismul, denumit şi instabilitate emoţională, e


inventarului NEO PI R sunt: căldura /entuziasmul, definit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate,
spiritul gregar, afirmarea, activismul, căutarea depresie, scăzută autoapreciere, timiditate. Reacţiile
excitării, calitatea pozitivă a stărilor emoţionale. emoţionale puternice ale instabilului interferă
cu adaptarea sa slabă, conducându-l spre reacţii
iraţionale, uneori rigide. Dacă este vorba de un
instabil extravert, neliniştea şi sensibilitatea sunt pe
prim plan, devine excitabil, chiar agresiv. La cealaltă
extremă, reacţiile emoţionale sunt lente şi slabe,
tendinţa fiind de a-şi relua starea iniţială foarte
repede după activarea emoţională.
34
ABCD-M

Eysenck descrie în lucrarea citată nevroticul în sau tulburări de caracter). Cattell consideră ca şi
următorii termeni: „este un individ anxios, care se contributori la factorul secundar nevrotism factorii
îngrijorează, cu dispoziţii şi frecvent deprimat. primari I (premsia, prin lipsa de realism), E (polul
Există o probabilitate să doarmă prost şi să sufere negativ, prin dependenţa afectivă) şi F (polul nonex-
de o varietate de tulburări psihosomatice. Este în pansiv, prin egocentrism), toţi aceştia devin contri-
mod deschis emotiv, reacţionând prea puternic a butori la această emotivitate difuză care poate fi de
tot genul de stimuli şi îi este dificil să revină la un tip depresiv şi frustrant pentru persoană; în gama
nivel de calm după fiecare dintre trăirile de activare dificultăţilor prezintă tendinţa de a reflecta prea
emoţională. Reacţiile sale emoţionale puternice mult, examinând situaţia pe toate feţele înainte de
interferă cu capacitatea de a se adapta adecvat, şi- a trece la acţiune, acţiune care apare din acest motiv
l fac să reacţioneze în moduri iraţionale, uneori prea întârziată (Cattell, 1973).
rigide... Dacă individul cu nevrotism înalt ar putea
fi descris printr-un singur cuvânt, am putea spune Pentru instabilitatea emoţională însă, contributorul
că este îngrijorat; principala sa caracteristică este principal este factorul primar C, respectiv polul ca-
o constantă preocupare legată de lucrurile care ar racterizat prin instabilitate care reprezintă caracte-
putea merge prost însoţită de o puternică reacţie risticile unui eu slab: emotivitate, imaturitate afecti-
emoţională de anxietate legată de aceste gânduri” vă, instabilitate; individul reacţionează la frustraţie
(Eysenck, Eysenck, 1975, pg. 9 – 10 ). “...nevroticul într-o manieră emoţională, este inconstant în atitu-
în medie, este o persoană defectivă mental şi dini şi interese, este excitabil şi hiperreactiv, fuge de
corporal; sub medie ca inteligenţă, voinţă, control responsabilităţi, abandonează uşor, este neliniştit,
emoţional, acuitate senzorială şi capacitate de a se implicat în conflicte, agitat, visător; poate fi implicat
afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenţă şi lent şi în accidente. La polul opus apar caracteristicile
în gândire şi acţiune, nesociabil şi tinde să reprime unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil,
faptele neplăcute”. constant în interese, echilibrat emoţional, chiar fleg-
matic sau placid; realist, se adaptează faptelor; nu
Pentru Cattell, stabilitatea emoţională şi nevrotis- se manifestă uşor oboseala nervoasă, nu se amestecă
mul acoperă segmente diferite, ele nefiind în mod în conflicte. În acest context Catell defineşte forţa
necesar corelate. Nevrotismul este un factor de su- eului ca şi grad de realizare a integrării dinamice şi
prafaţă, secundar, specific mai ales pentru adoles- a controlului emoţional. Acest control emoţional nu
cenţă, diferit de anxietate (anxietatea poate însoţi este pentru Cattell, ca şi pentru Eysenck, o problemă
o stare nevrotică, dar o stare de anxietate poate în- care să ţină preponderent de formare şi mediu. Ten-
soţi o multitudine de simptomatologii începând de dinţele constituţionale fac ca formarea controlului
la situaţii de infirmitate fizică, la condiţii psihotice emoţional să fie mai dificilă pentru unele persoane.
35
Fundamente teoretice

Diagnoza diferenţială a felului de a trăi frustrarea exista situaţii de scoruri înalte fără ca vreo tulburare
de exemplu, trebuie să se raporteze la acest aspect psihiatrică să poată fi diagnosticată ca atare. De
constituţional. asemenea, trebuie menţionat că nu toate tipurile
de tulburări psihiatrice antrenează o simptomatică
Persoana cu un eu slab tinde să fie cu uşurinţă în care să fie implicate nivele înalte de nevrotism.
contrariată de lucruri şi oameni, trăind un sentiment Extrema opusă – scorurile joase – reprezintă
de insatisfacţie în familie, şcoală sau profesie şi are stabilitatea emoţională; în faţa stresului, astfel de
dificultăţi în păstrarea calmului, să se bucure; se persoane rămân calme, relaxate, cu un temperament
descurajează lesne. În acest sens, la acest pol apar în general egal.
mai dese reacţiile nevrotice generalizate sub forma
unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive, În chestionarul lor, autorii dezvoltă faţete ale nevro-
de somn) sau temeri iraţionale şi comportamente tismului concordante cu diferite sindroame psiho-
obsesive. Pe de altă parte, în multe cazuri de patologice precum: anxietatea, ostilitatea, depresia,
tulburări de personalitate şi de nevroze se întâlnesc timiditatea, impulsivitatea, vulnerabilitatea.
cote scăzute ale factorului C.
Nevrotismul este un predictor semnificativ pentru
Costa şi McCrae definesc Nevrotismul în cadrul performanţa şcolară (Eysenck şi Cookson, 1969),
Inventarului NEO PI R ca stabilitate emoţională dar şi pentru satisfacţia şi performanţa în profesie
/ adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa, ( Judge şi Bono, 2001) sau pentru statutul înalt în
McCrae, 1992). Tendinţa generală de a trăi afecte grupuri sociale (Anderson, John, Keltner şi Kring,
precum teama, tristeţea, jena, mânia, vinovăţia, 2001); în context social nevrotismul nu sprijină
dezgustul reprezintă miezul acestui factor. În relaţionarea (Kurdek, 1997) şi satisfacţia maritală
măsura în care acest tip de afectivitate influenţează (Karey şi Bradbury, 1997); studiile clinice indică
adaptarea, în conţinutul acestei dimensiuni intră şi nevrotismul ca relevant pentru evaluarea tulburărilor
tendinţa de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii de personalitate (Schroeder, Wormworth şi Livesley,
de control al impulsurilor, a capacităţii de a face faţă 1992) şi covariază cu diferite măsurători ale condiţiei
stresului. Dimensiunea ca atare reprezintă aspecte de boală (Costa şi McCrae, 1987, Larsen, 1992);
ale normalităţii psihice. Extrema nevrotismului – ca predictor pentru distresul psihologic, indică
scorurile înalte – este interpretabilă în sensul unui dispoziţii negative şi pozitive (David, Green, Martic
risc de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar fără ca şi Suls, 1997, apud De Raad, Perugini, 2002).
semnificaţia psihopatologică să fie obligatorie: pot
36
ABCD-M

Agreabilitatea În Inventarul de Personalitate California întâlnim


un concept popular pe baza căruia H. Gough
Agreabilitatea este considerat dintre cei cinci factori construieşte o scală semnificativă pentru modul cum
domeniul personalităţii cu cea mai scurtă istorie, insul reuşeşte să-şi integreze norma socială, respectiv,
deşi este consistent replicabil în diverse contexte scala Good impression, Impresie favorabilă. Scala Gi
lingvistico-culturale. se referă la persoanele care doresc să facă impresie
bună, preocupate de ceea ce gândesc alţii despre ele
Totuşi, în istoria teoriilor privind personalitatea şi şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii. Astfel de persoane
a instrumentelor aferente, există definiri ale unor afirmă importanţa unei bune funcţionări sociale şi
dimensiuni care au fost într-o măsură regăsite prin- a virtuţilor, neagă conduitele antisociale, plângerile
tre faţetele agreabilităţii, precum dragoste şi ură, şi eşecurilor personale. De asemenea, apare negarea
solidaritate, conflict, cooperare blândeţe. De exem- oricărei tendinţe spre agresivitate, afirmă încrederea
plu, dintre inventarele cunoscute de personalitate, şi siguranţa de sine; apar aspecte de modestie, de
aspecte ale agreabilităţii sunt incluse între factorii afirmare a stabilităţii şi a capacităţii de a face faţă
primari ai personalităţii la Cattell. Dintre cei 16 adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social;
factorii primari, în special alexia, factorul L, pare afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu
să fie cel mai adesea asociat faţetelor agreabilităţii, alţii şi a opiniilor favorabile despre semeni.
astfel polul alexia (vs. protension) indică un compor-
tament caracterizat prin încredere, adaptabilitate, Termenul de agreabilitate ca denumite pentru
cooperare; absenţa geloziei sau invidiei, o gravitate acest mare domeniu al personalităţii apare odată
amabilă, dar plină de spirit, interesul faţă de ceilalţi. cu cercetările de tip big – five. Factorul agreabilitate
Polul protension cu note T între 10 spre 7 reprezintă apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant
tensiunea: un mod de a trăi neîncrezător, înclinat interpersonală. Aspectele centrale ale suprafactorului
spre gelozie, îndărătnic, suspicios şi timid; relativ sunt: altruismul, un comportament cooperant,
rigid, dur şi indiferent faţă de alţii. Nota joasă ca- simpatetic şi de ajutorare a altora, cu tendinţa de
racterizează un subiect care se acomodează uşor, nu a-i considera pe ceilalţi la fel de simpatetici şi gata
caută rivalitate, se preocupă de tot soiul de oameni, să le ofere sprijinul. Uneori, nivelele înalte semnifică
excelează în munca de echipă. În general suspicios, şi tipul de persoană dependentă (Costa, McCrae,
individul caracterizat printr-o cotă ridicată apare 1990).
adesea egocentric, rigid în interrelaţii, cu interes mai
degrabă pentru viaţa sa interioară decât faţă de oa- Faţetele descrise de autorii lui NEO PI R sunt: în-
meni. Circumspect, este un element tensionant în credere, sinceritate în exprimarea opiniilor, altruism,
cadrul unui grup/echipe. bunăvoinţă, modestie, blândeţe.
37
Fundamente teoretice

De Raad şi Perugini fac o trecere în revistă a iraţionalitate. Astfel, dintre cele patru funcţii sau
corelatelor agreabilităţii citând: deprinderile modalităţi de cunoaştere, de raportare la informaţie,
interpersonale în grupuri (Neuman şi Wright, 1999), senzaţia şi intuiţia sunt denumite iraţionale pentru
aspecte legate de relaţionarea socială la populaţia de că ele indică că ceva există şi nu au nimic de a face
studenţi (Asendorpf şi Wilpers, 1998)); tendinţa cu raţiunea sau evaluarea raţională; gândirea şi
de a selecta tactici care minimalizează conflictul afectivitatea sunt definite drept raţionale pentru că
( Jensen-Campbell şi Graziano, 2001); în domeniul prin ambele mintea face ceva cu obiectul: îl evaluează
sănătăţii persoanele cu nivel crescut de agreabilitate în termeni logici, cauză - efect, sau valorici, bun -
au tendinţa mai scăzută de a se angaja în conduite rău. Fără să teoretizeze expres acest lucru, Jung se
cu risc pentru sănătate (Vollrath, Knoch, Cassano, referă la senzaţie şi intuiţie ca dezvoltate ontogenetic
1999). şi filogenetic mai devreme decât cele raţionale, deci
sunt mai primitive.

Modul raţional prin care relaţiile şi informaţiile


Conştiinciozitatea din lumea internă sau externă sunt organizate
se regăseşte atât în abordarea logică, prin care
Iniţial conştiinciozitatea era considerată un factor eul operează diferenţieri ale informaţiei dar şi în
caracterial şi o resursă pentru condiţia de muncă şi abordarea afectivă, prin care eul se referă la valori,
perseverare, în situaţiile unde realizarea personală şi ordonează aspectele care contribuie la apropieri
este un element decisiv (De Raad, Perugini, 2002). între informaţii.
În sfera modelului big – five, conştiinciozitatea
este un construct care defineşte un domeniu mare În Inventarul Tipologic Myers-Briggs, instrument
al personalităţii prin două aspecte caracteristice: construit pe baza teoriei lui Jung privind tipologia
nevoia de control şi nevoia de ordonare. psihologică şi dinamica energiei, regăsim comple-
mentaritatea jungiană în cadrul polarităţii Judi-
Din această perspectivă, rădăcini ale acestei abordări cativ (raţional) vs. Perceptiv (iraţional). Autoarele
apar în teoria lui Jung asupra tipurilor, când se referă definesc orientarea predilectă spre raţionalitate sau
la axa prin care diferenţiază tipurile raţionale de cele orientarea judicativă ( J, de la “judgement”, raţiune)
iraţionale. Jung vorbeşte de axele opuse prin care şi, respectiv, orientarea predilectă spre non-raţional
se organizează funcţionarea psihică. Astfel indică sau percepţie (P, de la “perception”). Scala care re-
un set de opuse prin care se manifestă în cadrul prezintă preferinţa JP descrie atitudini şi compor-
personalităţii umane dinamica dintre conduita tamente faţă de lumea înconjurătoare relativ stabile,
de ordine şi reversul acesteia: raţionalitate vs. identificabile la un mare număr de indivizi.
38
ABCD-M

Pentru Costa şi McCrae, domeniul acestui factor Intelectul şi Deschiderea spre experienţă
se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de
auto-organizare, îndeplinire a îndatoririlor, planifi- Dintre toţi termenii este cel mai plin de surprize, de
cării; sunt persoane care îşi definesc şi urmăresc sco- la faptul că unele studii nu au reuşit să definească
purile, hotărâţi şi cu voinţa formată. Autorii ame- acest al V-lea factor ca suficient de consistent pentru
ricani consideră că realizările de valoare din orice a defini un domeniu al personalităţii, până la larga
profesie, fie şi una artistică, ţin de acest suprafactor împrăştiere în ceea ce priveşte conţinuturile acestui
şi de faţetele sale. Sunt oameni scrupuloşi, de încre- suprafactor. În bună măsură, discuţiile privind
dere, punctuali. Polul opus nu se caracterizează cu limitele modelului big-five se aplică pentru acest
necesitate prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai domeniu. Este suficient să trecem în revistă termeni
scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o prin care au fost denumiţi candidaţii pentru acest
manieră uşuratică de a-şi urmări sau îndeplini sar- suprafactor, în diferitele studii: Cultură (Tupes
cinile (Costa şi McCrae, 1986). Sunt de asemenea şi Chirstal, 1961, Norman, 1963), Inteligenţă
caracteristice, tendinţa spre un comportament pla- (Borgatta, 1964), Intelectanţă (Hogan, 1983),
nificat (vs. spontan), disciplină de sine, tendinţa de a Imaginaţie (Saucier, 1994), Deschidere la experienţă
acţiona în spiritul datoriei şi având ca scop reuşita. (Costa şi McCrae, 1985).

Faţetele acestei dimensiuni elaborate de autorii Între cei 16 factori primari ai personalităţii adulte,
americani sunt: competenţa, ordinea, simţul datoriei, Cattell este primul care include factorul intelect,
dorinţa de realizare, auto-disciplina, deliberarea. factorul primar B, al doilea în structura ierarhică ca
pondere. Factorul primar B se exprimat ca tendinţă
Studiile dedicate conştiinciozităţii indică un număr funcţională nu ca şi eficienţă rezolutivă propriu-
substanţial de corelate. Astfel, De Raad şi Perugini, zisă, deşi itemii includ rezolvări de situaţii cotidiene.
citează cercetarea longitudinală a lui Shine, 2000, Cotele standard scăzute la factorul B evaluat prin
evidenţiază rolul predictiv al conştiinciozităţii sarcini atât reale cât şi opţionale, indică o slabă
pentru realizării academice (la zece ani după abilitate mentală care atrage după sine şi o moralitate
evaluarea iniţială); în organizaţii apare legată de inferioară, tendinţa de a abandona cu uşurinţă, lipsa
criteriile de performanţă (Hogan şi Ones, 1997); de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de
iar cercetările privind sănătatea o indică ca predictor cultură în general. Polul opus, cotele de la 7 spre 10,
pentru aspecte precum longevitate (Friedmen, în creştere, indică inteligenţa vie, conştiinciozitatea
Tucker, Schwartz, Martin s.a., 1995), renunţarea la şi perseverenţa în rezolvarea problemelor, tendinţa
fumat (Hampson, Andrews, Barckley, Lichtenstein de a fi cultivat şi de a gândi în plan abstract, logic.
şi Lee, 2000).
39
Fundamente teoretice

H. Gough, în Adjective Check List introduce 4 scale propriu-zise, deşi unele configurări factoriale aduc
care fac referinţă directă la acest domeniu. Lista de în imagine o grupare independentă a acestui tip de
selecţie de adjective, este un inventar compus din măsuri, pe locul 6.
300 de adjective sau expresii scurte al căror obiectiv
este să se obţină o descriere de sine, a tuturor Polul lipsei de deschidere duce la un comportament
fenomenelor susceptibile de a fi percepute, înţelese conservator, cu preferinţă pentru familiar, cu o viaţă
şi evaluate într-o manieră diferenţială. Cele patru afectivă „cu surdină“ (Costa şi McCrae). Lipsa de
deschidere nu înseamnă intoleranţă sau agresivitate
scale sunt denumite Scale de origenţă-intelectanţă
autoritară – aspecte care fac obiectul faţetelor
(termeni derivaţi din conceptele de originalitate,
scalei de agreabilitate. În acelaşi sens, deschiderea
creativitate, inteligenţă): A-1 (Origenţă ridicată,
nu înseamnă lipsă de principii. Autorii americani
Intelectanţă scăzută); A-2 (Origenţă ridicată,
nu consideră cu necesitate deschiderea ca un
Intelectanţă ridicată); A-3 (Origenţă scăzută,
suprafactor valoros – valoarea deschiderii sau lipsei
Intelectanţă scăzută); A-4 (Origenţă scăzută,
de deschidere depinde de contextul situaţional.
Intelectanţă ridicată).

Faţetele acestui factor definite de cei doi autori în


Elementele care apar în cercetările empirice ale lui
cadrul instrumentului NEO PI R sunt: deschidere
Costa şi McCrae privitor la această dimensiune de-
spre fantezie, deschidere în plan estetic, deschidere
finită de ei ca Deschidere spre experienţă, sunt: ima-
spre modurile proprii de a simţi, deschidere în planul
ginaţia activă, sensibilitatea estetică, atenţia pentru
acţiunilor, deschidere în plan ideatic şi deschidere
viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru în planul valorilor.
varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa
în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se Studiile relevă semnificaţia factorului (De Raad,
asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteli- Perugini, 2002): pentru învăţare şi educaţie, legat de
genţa generală; de aceea, autorii preferă denumirea strategiile de învăţare (Blickle.1996); de asemenea,
de „deschidere“ alternativei de „factor intelectual“. în spaţiul organizaţional, este asociat comportamen-
Sunt cuprinse şi aspecte stilistice ale inteligenţei tului creator (George şi Zhou, 2001) şi performan-
dar numai parţial, precum gândirea divergentă. Pot ţei în muncă (Bing şi Lounsbury, 2000; Dollinger şi
exista persoane inteligente dar cu o gândire limitată Orf, 1991); iar în evaluarea psihologică, factorul s-a
la realitatea trăită şi reversul, indivizi foarte deschişi dovedit a fi semnificativ pentru psihologia clinică şi
dar cu o capacitate intelectuală modestă. Spre deo- psihiatrie, astfel, aspecte ale Deschiderii relaţionea-
sebire de unele teorii contemporane asupra abilităţi- ză cu mai multe tulburări (Costa şi Widiger, 1994)
lor cognitive, Costa şi McCrae nu consideră măsuri- şi cu comportamentele de risc ridicat pentru sănăta-
le abilităţii cognitive ca ţinând de sfera personalităţii te (Booth-Kewley şi Vickers, 1994).
40
ABCD-M

neexistând elementele, nu mai are sens o clasificare


Discuţii critice privind limitele a cestora. O serie de autori au redus rolul acestora la
modelului big- five simple entităţi abstracte care exprimă într-un mod
condensat diferite comportamente. Unele dintre
Modelul Big Five nu este lipsit de critici, atât primele dovezi care contrazic acest punct de vedere
din interiorul, cât şi din afara abordării lexicale. a venit din partea studiilor pe gemeni monozigoţi.
Numărul mare al acestora este un indice al viabilităţii
modelului, arătând că acesta nu poate fi neglijat. De Chiar dacă existenţa lor este acceptată, se ridică
asemenea, criticile joacă un rol foarte important, întrebări legate de rolul acestora în generarea
fiind indispensabile progresului abordării. comportamentului. Dacă acesta există, cum se
realizează el? Un răspuns este sugerat de Costa şi
Obiecţiile aduse modelului Big Five pot fi împărţite McCrae în modelul lor teoretic.
în două mari categorii: cele care se adresează
abordării lexicale în general şi cele legate de soluţia După controversele legate de existenţa trăsăturilor
Big Five propriu-zisă. urmează cele legate de statutul dimensiunilor
extrase. Aici adepţii abordării lexicale se împart în
două categorii: cei care susţin ipoteza fenotipică şi
cei care sprijină versiunea genotipică. Dacă primii
Limite legate de abordarea lexicală în se mulţumesc să caute un cadru pentru organizarea
general miilor de termeni referitor la diferenţele individuale,
susţinătorii celei de-a doua ipoteze concep cei cinci
Lipsa unui cadru teoretic factori ca fiind agenţi cauzativi de bază, tendinţe
fundamentale în organizarea comportamentului.
Una din principalele limitări ale modelului la ora
actuală este lipsa unui cadru teoretic din care să Corespondenţa dintre structura limbii şi structura
poată fi derivate ipoteze, supuse apoi verificării. personalităţii. Chiar dacă existenţa reală a trăsături-
Totuşi, în ultimul timp au apărut câteva încercări de lor nu este pusă la îndoială, rămân încă controverse
remediere a situaţiei aflate, e adevărat, într-un stadiu asupra gradului de corespondenţă dintre acestea şi
incipient şi neorganizat. termenii care le denumesc. Preocupaţi cu denumi-
rea şi catalogarea, deseori cercetătorii „confundă in-
Statutul şi rolul trăsăturilor. O primă acuzaţie venţia unui nume cu soluţia la o problemă” (Gould,
ce s-a adus este legată de chiar existenţa reală 1981, p.158). Aceeaşi observaţie o face şi Barbara
a trăsăturilor de personalitate. Este evident că, Krahe într-un articol din 1992 în care întreabă reto-
41
Fundamente teoretice

ric dacă factorii psihologici sunt constructe psihice Critici legate de ipoteza lexicală
aparţinând descrierii persoanei sau ei reflectă doar
semantic o relaţie existentă în limba din care derivă. O a doua categorie de obiecţii se leagă de presupo-
Referitor la acest aspect, Briggs arată că existenţa ziţiile ipotezei lexicale, aceasta fiind un element de
unei structuri relativ stabile în legătură cu modul de bază al modelului. Mai întâi este pusă în discuţie
grupare a termenilor dovedeşte existenţa în limba reprezentativitatea termenilor din dicţionar. Sunt
naturală a unei teorii implicite asupra personalităţii dicţionarele o sursă exhaustivă a trăsăturilor de
(Bruner şi Tagiuri, 1954). Atunci când se fac auto- personalitate? Se găsesc aici denumiri pentru toate
evaluări sau heteroevaluări, când oamenii evaluează atributele importante?
pe alţii, ei aplică această teorie implicită. Faptul că
Unii autori se îndoiesc de acest lucru. În primul
aceasta nu este doar o simplă „ficţiune instituţiona-
rând, criteriile de importanţă ale oamenilor obişnuiţi
lizată” care nu are corespondenţă cu individul ob-
nu corespund întotdeauna cu cele ştiinţifice; pe
servat este demonstrat de creşterea acordului între
lângă rolul său pur descriptiv limbajul deserveşte
observatori atunci când cunoaşterea persoanei ţintă
şi alte funcţii: emfatică, expresivă, evaluativă.
este mai bună. Pentru dovedirea corespondenţei
„Argumentul că personalitatea este capturată în
dintre termenii lingvistici şi trăsăturile reale se im-
mod exhaustiv de evoluţia limbajului natural este
pune efectuarea unor studii de validare externă a
tentant, dar nicidecum convingător. Se poate dovedi
acestor denumiri, relativ consistente la ora actuală.
că cercetările psihologilor din ultimul secol au
descoperit importante aspecte ale personalităţii care
O altă problemă se referă la modul cum au apărut şi
nu erau codificate în limbă. Nimeni nu şi-ar imagina
au devenit codificate în limbaj aceste mari dimensiuni că analiza termenilor comuni din limba engleză
ale personalităţii. Pornind de la universalitatea celor pentru părţile corpului ar fi o bază adecvată pentru
cinci factori în diferite culturi şi adoptând o poziţie ştiinţa anatomiei, de ce ar fi lucrurile diferite cu
evoluţionistă, unii autori subliniază semnificaţia personalitatea?” (McCrae şi Costa, 1985, pg.711).
lor adaptativă: „În măsura în care grupurile sociale
şi indivizii care le compun se confruntă cu aceleaşi Mai mult, unele diferenţe individuale, posibil
sarcini pentru a supravieţui (de exemplu, procurarea importante, nu au fost remarcate, fiind prea subtile
hranei, protecţia teritoriului, creşterea şi educarea pentru omul obişnuit. În sfârşit, e posibil ca unele
copiilor), prezenţa şi importanţa diferitelor trăsături diferenţe individuale apărute recent să nu fie
în limbajul obişnuit va fi legică şi nu întâmplătoare codificate încă în limbaj, deoarece aceasta presupune
şi va oglindi importanţa corespunzătoare a acestor un proces relativ îndelungat intrinsec evoluţiei
trăsături în asigurarea supravieţuirii individuale şi fiinţei umane..
de grup” (Hogan apud Briggs, 1989, pg.249) .
42
ABCD-M

O altă observaţie se referă la insuficienţa termenilor Limite ale procedeelor de obţinere a


singulari de a descrie adecvat personalitatea. Una
din premisele ipotezei lexicale este: cu cât o diferenţă
structurii taxonomice
e mai importantă, cu atât ea este mai pasibilă de a
Strategie ateoretică. Una din limitele modelului
fi denumită printr-un singur cuvânt. Prin urmare,
în ce priveşte obţinerea structurii ţine de faptul că
cercetările de până acum s-au centrat asupra acestora,
factorii sunt derivaţi numai pe baza unor criterii
în special asupra adjectivelor. Atât Block (1995) cât
empirice. Nu există predicţii a priori în legătură cu
şi McCrae (1990) consideră că descriptorii singulari,
ce factor trebuie să apară, de ce tocmai aceştia şi care
deşi utili în multe situaţii, nu pot surprinde trăsături
să fie relaţiile dintre ei. Structura obţinută nu poate
cruciale ale personalităţii. Astfel, McCrae consideră
fi deci testată în raport cu o explicaţie coerentă.
că factorul V, Deschiderea la experienţă, nu este
bine surprins prin termeni singulari. Ar fi necesar
„De ce există cinci şi numai cinci factori? Noi
să se apeleze la expresii, propoziţii şi chiar paragrafe
credem că este un fapt empiric, la fel cu faptul că
întregi pentru a surprinde unele trăsături mai subtile.
Cu toate aceste limitări, fără îndoială adevărate, sunt numai şapte continente sau opt preşedinţi
termenii singulari reprezintă cărămizile de bază ale americani din Virginia.” (McCrae şi John, 1992,
limbii naturale şi cu ele trebuie început, înainte de a pg.1979. Deocamdată au fost date numai explicaţii
se trece la studiul unităţilor mai complexe. ulterioare de genul: aceşti cinci factori probabil că
au o semnificaţie adaptativă (Hogan, 1983). Cu
Ultima obiecţie se referă la imprecizia limbajului alte cuvinte, este o investigaţie „oarbă” şi dependentă
natural pentru scopuri descriptive. Termenii sunt de metodele folosite. Sunt însă acestea suficient de
deseori vagi, iar înţelesul lor, dependent de context. sigure?
Totuşi, aşa cum remarcă John s.a. în articolul lor
din 1988, cu toate limitările sale, limbajul natural Limitele analizei factoriale. Referindu-se la acest
e singurul pe care îl avem. O soluţie pentru această aspect într-un articol din 1995, Block enumeră câ-
situaţie este aplicarea unei concepţii prototipice teva dintre aceste limite. Mai întâi, factorii obţinuţi
pentru atributele de personalitate. Ele trebuie prin această metodă reflectă varianţa redundantă a
considerate categorii naturale abstracte, membrii lor setului de variabile, aceasta însă poate să nu fie rele-
fiind acte comportamentale mai mult sau mai puţin vantă în alte contexte (de exemplu, în lumea reală).
asemănătoare cu un prototip, neavând graniţe clare Cu alte cuvinte, cantitatea de varianţă explicată in-
şi formând ierarhii. tern (în interiorul setului de variabile) nu certifică
importanţa psihologică externă a factorului. Apoi,
factorii obţinuţi sunt puternic influenţaţi de varia-
bilele selectate iniţial. Block sugerează că unii cerce-
43
Fundamente teoretice

tători „prestructurează” inconştient acest set pentru Unii autori (Block, 1995) consideră acest lucru ca
a obţine factorii doriţi. De asemenea, criteriile de fiind nejustificat. Oamenii comuni pot fi obtuzi din
stabilire a numărului de factori şi a metodei optime punct de vedere psihologic. Unele cuvinte dificile
de rotaţie sunt deocamdată controversate. În plus, pentru aceştia (de exemplu, „masochist”, „narcisic”)
toate problemele legate de fundamentele metodei, pot fi totuşi foarte importante pentru descrierea
care afectează coeficienţii de corelaţie iniţiali, sunt personalităţii. E greu de acceptat excluderea unor
automat preluate (validitatea măsurătorilor, ames- astfel de termeni din cauza faptului că ei sunt neclari
tecul unor eşantioane diferite etc.). studenţilor de douăzeci de ani. Se pune întrebarea
dacă aceşti studenţi au acumulat o experienţă inter-
O altă limită se referă la neadecvarea coeficienţilor personală suficientă pentru a servi drept evaluatori.
de corelaţie clasici în reprezentarea caracteristicilor Chiar şi persoane mai în vârstă folosesc unii ter-
centrale ale funcţionării personalităţii: ne surprind meni într-un mod incoerent. Replica lui Goldberg
asimetricitatea relaţiilor şi condiţionalitatea acestora (Goldberg şi Saucier, 1995) este că tocmai această
(de exemplu, „sunt politicos, dar numai cu superiorii categorie (studenţii) obţine scoruri înalte la testele
în grad”). de abilitate verbală. Întrebarea e: dacă în loc de stu-
denţi s-ar folosi clinicieni cu experienţă s-ar ajunge
Deşi toate aceste limitări sunt adevărate, uneori se la alt rezultat? Există studii care arată că răspunsul
pierde din vedere faptul că analiza factorială a ajutat este negativ.
tocmai la eliminarea subiectivismului deciziilor
bazate pe criterii exclusiv semantice, intuitive. Este
totuşi un avertisment că interpretarea finală trebuie
să o facă psihologul, analiza factorială fiind oarbă la Limite legate de structura big-five
semnificaţiile psihologice. propriu-zisă
Şi aceste obiecţii pot fi împărţite în două mari cate-
gorii: cele referitoare la modul în care aceasta a fost
Limite legate de selecţia variabilelor obţinută şi cele legate de imperfecţiunile structurii
din momentul de faţă. În prima categorie, obiecţiile
Majoritatea cercetătorilor şi-au bazat deciziile de vizează mai ales faptul că modelul Big-Five iniţial
selecţie a variabilelor pe judecăţile făcute de oameni nu a fost obţinut pornind de la setul de variabile se-
obişnuiţi, în special studenţi. Aceştia au evaluat lectate de Cattell, set care era nereprezentativ. Astfel,
claritatea (accesibilitatea) termenilor şi gradul lor atât Fiske, Tuges cât şi Christal, Borgatta, Norman,
de utilitate pentru descrierea personalităţii. Digman, precum şi o parte din studiile lui Goldberg
44
ABCD-M

şi cele ale lui Costa şi Mc Crae au fost tributare celor Deşi anterior citam o serie de autori care propun
35 de variabile alese de Cattell. Odată convinşi de soluţii cu mult mai mulţi sau mai puţini factori,
justeţea soluţiei, o serie de cercetători, atunci când există un acord general suficient de semnificativ legat
au realizat studii de confirmare, au prestructurat va- de existenţa a cinci mari dimensiuni ce se constituie
riabilele, ajungând, evident, la soluţia dorită (Block, ca domenii majore ale personalităţii.
1995).
Dacă pentru numărul de factori există, după cum
Totuşi împotriva acestor critici pledează o serie de remarcam, un acord rezonabil, în ceea ce priveşte
studii independente ce au confirmat existenţa celor interpretarea acestora şi mărimea lor, situaţia e
cinci factori (Goldberg, 1990), Ostendorf, 1990. mai incertă. Pe lângă cele două versiuni „oficiale”
care diferă într-o serie de puncte, există multe
Alt punct criticat este decizia de a considera alte propuneri. Wiggins şi Trapnell (1990), deşi
factorii ca fiind independenţi şi de a folosi rotaţia au adoptat o versiune a Big-Five-ului, au preferat
ortogonală. Block arată că în versiunea revizuită să reţină denumirile Dominanţă şi Suportivitate
a chestionarului NEO-PI scalele nu mai sunt (Nurturance) faţă de cele obişnuite, Extraversia şi
ortogonale, ele prezentând corelaţii semnificative. Agreabilitatea.

În ceea ce priveşte imperfecţiunile structurii actuale, Hogan şi Hogan (1992) consideră extraversia un
un prim punct de litigiu este celebru: numărul exact
factor prea larg şi o împart în două: Sociabilitate şi
al factorilor. Într-o serie de studii, Goldberg obţine
Ambiţie.
pe lângă cei cinci factori obişnuiţi şi doi factori de
dimensiuni reduse, denumiţi de el Cultură şi Valori.
Johnson şi Ostendorf atribuie alte denumiri,
Olandezii au obţinut şapte factori, germanii, opt.
Agreabilitatea fiind denumită Blândeţe (Softness),
Studiile din 2006 – 2007 olandeze conduc către o
Conştiinciozitatea devenind Constrângere.
soluţie de opt actori. Factori suplimentari au fost
raportaţi şi de alţi cercetători (începând cu Cattell,
care era convins de existenţa a 12 factori). Totuşi Caprara, Barbanelli, Borgogni şi Perugini (1993) au
nici unul dintre factorii mai mici nu a fost confirmat dezvoltat un chestionar italian în care Extraversia
prin mai multe studii independente, în timp ce devine Energie şi Nevrotismul devine Control
numeroase investigaţii au găsit cei cinci factori sau impulsiv al emoţiilor. Zuckerman (1992) furnizează
rotaţii ale acestora. Probabil că pentru a se evidenţia un model cu cinci factori, diferit de cel oficial. În faţa
şi alte dimensiuni, mai puţin robuste, în cazul în acestei avalanşe de denumiri s-au încercat diverse
care acestea există, ar trebui folosite eşantioane mai soluţii. Cea mai cunoscută este construirea de
mari de subiecţi, până la 1.000. markeri (Goldberg, 1992), Costa şi McCrae, 1985.
45
Fundamente teoretice

O altă sugestie a fost făcută de John (1989), care, esenţiale pentru explicarea comportamentului
pe baza studiului a numeroase articole referitoare la uman în diferite contexte.
componenţa factorilor, a încercat o definire a acestora
prin termenii comuni principali, prototipici. În sfârşit, modelul big five prezintă o capacitate
redusă pentru generarea unor ipoteze nuanţate,
Mai recent, un alt ajutor a venit din direcţia noilor interesante şi testabile (Briggs, 1989). Lipseşte
modele spaţiale, circumplexe. Acestea permit o mai deci un nivel mai concret care să conţină categorii
bună poziţionare a axelor factoriale în spaţiul trăsă- subordonate acestor largi dimensiuni. Deşi s-au
turilor, prin luarea în considerare şi a încărcăturilor făcut unii paşi - Norman, 1967, Goldberg, 1990,
secundare ale variabilelor. Costa şi McCrae, 1992, un acord în această privinţă
nu este consistent (Briggs, 1989).
Pe de altă parte, analizând din această perspectivă
denumirile date factorilor, Hofstee şi ceilalţi (1992) O ultimă deficienţă se referă la accentul mare pus
constată că numai Extraversia este o denumire pură pe termenii singulari şi pe categoria lingvistică a
pentru factorul I. adjectivelor. Am arătat anterior însă că şi în această
direcţie s-au făcut unele investigaţii. De asemenea,
Cu toate aceste dificultăţi de a găsi nume corespun- marea majoritate a cercetărilor s-au axat până
zătoare factorilor şi a stabili o poziţie standard a acum pe trăsăturile stabile de personalitate. Totuşi,
acestora, primii patru factori se replică cu o conver- pentru a obţine o imagine completă asupra acesteia
genţă remarcabilă. Relativ controversată rămâne si- este necesară o concepţie mai largă a personalităţii
tuaţia factorului V denumit Intelect, Cultură, Des- care să includă şi stările temporare, rolurile sociale,
chidere la experienţă sau chiar Conservatorism. caracteristice fizice şi sănătatea.

Dacă la nivelul cel mai abstract al ierarhiei există Încercând o evaluare finală asupra stadiului în
un acord relativ asupra existenţei a cinci factori care se găseşte modelul Big-Five să ne întoarcem
mari, în ceea ce priveşte categoriile subordonate, la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o
divergenţele sunt deocamdată destul de mari. Deşi taxonomie de personalitate ideală propusă de John
folositori pentru a obţine o imagine de ansamblu (1989): să fie construită după principii cauzale şi
asupra spaţiului trăsăturilor, în multe împrejurări dinamice, să existe la mai multe niveluri ierarhice
cei cinci factori se dovedesc prea generali şi largi şi să ofere o nomenclatură standard. Modelul Big-
pentru a genera predicţii specifice. De asemenea, Five este încă departe de acest ideal, dar este cel mai
modelul celor cinci factori are o utilitate descriptivă coerent până în prezent. El furnizează deocamdată
limitată, nedistingând între trăsăturile psihologice numai o listă de concepte descriptive, care în acest
46
ABCD-M

moment este specificată doar la cel mai înalt grad al şi Nevrotism par să indice faptul că persoanele care
ierarhiei, şi o nomenclatură care nu a atins un statut resimt emoţii negative tind să fie mai puţin vorbăreţi
de standard. Încă înrădăcinat în limbajul obişnuit, şi deschişi.
contextul teoretic al modelului Big-Five derivă
din cunoştinţele acumulate despre personalitate
în decursul timpului, în limba naturală. Cu toate
acestea, chiar şi în biologie,„sistemul tehnic a evoluat
Teoria Big –Five: Costa şi McCrae
din cel popular” (Simon apud John, 1989, pg.270).
Acest model teoretic a fost prezentat pentru prima
dată în iulie 1994 la Madrid, la a VII-a Conferinţă
În fine, un alt corp de critici se referă la faptul că
Europeană de Psihologie a Personalităţii. În
modelul nu explică întreaga personalitate umană.
articulaţiile acestui „model al persoanei“ sau, am
Sunt autori care se referă la domenii semnificative
putea spune, al naturii umane, personalitatea apare
ale personalităţii precum religiozitatea, manipularea ca una dintre subdiviziunile fundamentale, alături
sau machiavelismul, onestitatea, conservatorismul, de abilităţile cognitive şi de cele fizice precum şi de
masculinitatea sau feminitatea, snobismul, sensul alte aspecte care intră în alcătuirea personalităţii ca
umorului, identitatea, imaginea de sine şi motivaţia. „material“ brut. Urmărindu-le, putem înţelege ce şi
Este adevărat că studii desfăşurate cu modelul big cum abordăm, din complexul de fapte psihice, prin
– five au condus la corelaţii între aceste variabile şi chestionarele de personalitate.
unele dintre dimensiunile citate: astfel, de exemplu,
relaţia inversă între Deschidere şi conservatorismul În această concepţie, evaluarea psihologică nu
politic. McAdams denumeşte aceşti factori ca abordează direct aceste tendinţe bazale, în măsura
psihologia unui străin subliniind faptul că este în care ele nu sunt direct observabile şi funcţionează
mai simplu să descrii observându-i la un străin, în ca şi constructe ipotetice. Ceea ce interesează
acelaşi timp însă, alte aspecte ale personalităţii ce psihologul în evaluarea obişnuită, din psihologia
sunt ţinute mult mai mult în plan personal, intim organizaţională sau educaţională bunăoară, nu este
sau sunt dependente de context, sunt excluse din atât analiza de fineţe a proceselor de transformare
dimensiunile big five. care se petrec ori s-au petrecut în decursul dezvoltării
individului şi care au dus la ceea ce cunoaştem aici
În multe dintre studii, aceşti factori nu sunt şi acum prin instrumentele de măsurare, ci ceea
complet ortogonali unul pe celălalt, deci nu par a ce autorii numesc adaptările specifice, respectiv
fi total independenţi. Ortogonaliatea ar asigura felul cum au fost modelate tendinţele de bază prin
minimalizarea redundanţei dintre dimensiuni. De influenţele externe şi influenţele interne.
exemplu, unele corelaţii negative dintre Extraversie
47
Fundamente teoretice

Explicaţiile comportamentului prezent nu au nevoie Greşeala multor psihologi sau diagnosticieni este
de specificarea mecanismelor cauzale, deşi ei recunosc confuzia dintre comportamente şi trăsăturile
că este util uneori să cauţi şi să reuşeşti să specifici propriu-zise, ceea ce poate duce la o a doua confuzie,
aceste procese intermediare, în special pentru că respectiv la o greşită punere în legătură a trăsăturilor
astfel de procese pot oferi posibilităţi de intervenţie şi motivelor.
în contexte clinice spre exemplu (McCrae, Costa,
1994). Psihologul nu poate schimba trăsăturile de Având ca scop declarat clarificarea acestor tipuri
bază ale subiectului sau pacientului, dar explicarea curente de inferenţe eronate, schema lui Costa,
sau cunoaşterea corectă a acestora şi a felului cum McCrae indică faptul că modurile de comportament
intervin ele în problemele existenţiale ale persoanei specifice pot fi explicate de motive, motivele putând
îl poate ajuta să reducă la un minim dificultăţile şi fi explicate, la rândul lor, ca expresii ale tendinţelor
incongruenţele. fundamentale.

În acest model-cadru explicativ, explicaţiile trebuie Urmărind modelul, observăm că trăsăturile bazale,
căutate la diferite nivele, şi anume prin intermediul faimoşii suprafactori ai personalităţii – nevrotism,
aşa-numitelor procese de intermediere (↔), nivele extraversie,deschidere,agreabilitate,conştiinciozitate
care apar explicitate în Tabelul 1.1. – apar aici ca dispoziţii psihice fundamentale, care

Tabelul 1.1: Modelul explicativ al persoanei în diagnoza trăsăturilor

* săgeţile reprezintă direcţia de desfăşurare a proceselor dinamice sau a proceselor de intermediere.


48
ABCD-M

nu trebuie, în nici un caz, privite ca şi constructe negative primite de individ de-a lungul vieţii
biologice; ele rămân constructe psihice care sunt, la personale, operează asupra individului în dezvoltarea
rândul lor, servite de structurile (bazele) biologice sa ontogenetică. Aceste influenţe externe pot fi
(Costa, McCrae, 1992). rezumate prin conceptul de „situaţie existenţială“.

Între aceste tendinţe bazale din care fac parte Biografia obiectivă este constituită de cursul real
trăsăturile de personalitate şi biografia obiectivă a al comportamentelor şi trăirilor care formează
persoanei, care include comportamentele specifice, viaţa individului. Comportamentul observabil este
nu există o legătură directă. o secţiune temporală a biografiei obiective, care
include gânduri, sentimente, acţiuni, deci ceea ce
Trăsăturile măsurate conform modelului Big Five evaluează de obicei ceilalţi, cei din jur, şi la care se
pot fi înţelese cel mai bine dacă sunt privite ca raportează desigur prin procese dinamice complexe
explicaţii pentru o categorie intermediară de fapte (ce includ, de exemplu, şi atitudinile cuprinse în
psihice, denumite de autori „adaptări caracteristice“, jocurile de rol şi statut).
care pot furniza, la rândul lor, explicaţiile pentru
comportamentele observabile. Trăsăturile de Din tot acest model, punctul de focalizare îl
personalitate apar doar ca explicaţii distale în constituie, aşadar, nivelul „adaptărilor caracteristice“.
înlănţuirile de procese dinamice reprezentate prin Conţinutul acestora este format atât de personalitate,
săgeţile dintre blocurile de fenomene psihice şi cât şi de cultură, adaptările nefiind altceva decât
psihosociale avute în vedere în model. caracteristicile dobândite ce constituie expresia
fenotipică a trăsăturilor. Deci acele obiceiuri,
Personalitatea, aşa cum se constituie sau s-a consti- atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii
tuit, este supusă unor influenţe endogene, denumite care definesc „identitatea contextualizată“, persoana
de autori tendinţe bazale (concepte ipotetice, care nu pusă în contextul interrelaţiilor în care s-a format
pot fi direct observate de psiholog dar pot fi infera- şi evoluează.
te) şi influenţe exogene, sau externe. Trăsăturile de
personalitate apar ca subdviziune majoră a tendin- În cadrul acestui bloc de fapte psihice caracteristice
ţelor de bază, alături de abilităţile cognitive, sexuale persoanei, un rol aparte în evaluarea psihologică
şi de alte materiale primare ale psihismului. îl are „imaginea de sine“, ca o subdiviziune a
adaptărilor caracteristice persoanei. Răspunsurile
Influenţele externe, reunind în model cadrul socio- la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai
cultural în care se formează persoana dar şi sistemul mult şi, desigur, cel mai direct, de acest nivel al
de evenimente de viaţă, cu întăririle pozitive sau imaginii de sine.
49
Fundamente teoretice

Între tendinţele bazale şi adaptările caracteristice ce cauzale este reală doar atunci când aduce un plus
constituie expresia directă a personalităţii au avut de înţeles sau de cunoaştere şi permite evaluări care
loc şi au loc mereu procese dinamice responsabile trec dincolo de datele observabile. Aşadar, este in-
de un anume izomorfism. Individul intră în viaţă suficient, de exemplu, să explicăm că trăsătura de
cu anumite dispoziţii particulare, cărora li se dă extraversie gregară a determinat un model de com-
culoare locală şi sens prin cultura prevalentă, prin portament deschis, dominat de nevoia subiectului
intermediul proceselor de dezvoltare care creează de a se asocia continuu cu alţii.
acest izomorfism.
Din acest punct de vedere, datele de cercetare con-
temporane sprijină valoarea explicativă a trăsături-
lor de personalitate în măsura în care certifică, pe de
Unde se poartă explicaţia psihologică în o parte, stabilitatea lor în timp, ceea ce dă posibili-
acest complex sistemic? tatea de a se face predicţii pe termen lung şi, pe de
altă parte, sunt argumente care indică o dinamică de
În viaţa obişnuită, judecăm trăsăturile de persona- la specific spre general şi din nou spre specific, prin
litate, profilul „caracterial“, bazându-ne pe seturi de faptul că trăsăturile distincte covariază în modele
date obţinute din observaţie, utilizate ca „dovezi“ similare care se repetă.
sau argumente. În psihodiagnoză, spun Costa, Mc-
Crae, facem acelaşi lucru, dar mult mai sistematic Astfel, de exemplu, privind stabilitatea trăsăturilor,
şi anume: 1. observăm modele de comportament şi putem explica starea de nefericire a unei persoane fie
de trăire (adesea prin autodescrieri obţinute de la prin evenimente recente şi circumstanţe stresante din
subiect) şi 2. facem evaluări privind trăsăturile de viaţa acesteia, fie în funcţie de o anumită dispoziţie
personalitate care ar putea determina aceste regu- cronică de a trăi evenimentele anxiogen, o dispoziţie
larităţi, aceste tipuri sau modele de comportament. spre depresie şi afecte negative consecutive acesteia.
Dacă, aşa cum este firesc, ne punem problema va- Deci putem spune, odată cu autorii, că ultimul tip
lidităţii unor astfel de evaluări, observăm că, ase- de explicaţie derivă din datele asupra modului cum
meni evaluărilor cotidiene, şi evaluările psihologice sunt reprezentate dispoziţiile bazale, trăsăturile de
suportă influenţa unor aspecte care le relativizează. nevrotism şi extraversie.
De exemplu, influenţa dispoziţiilor trecătoare sau a
seturilor de răspuns ale subiectului. În acelaşi fel, o observaţie asupra faptului că o
persoană prezintă un mod constant de a fi ordonată,
Din această perspectivă, valoarea explicativă a tră- punctuală şi curată ne poate conduce la concluzia
săturilor de personalitate utilizate ca şi explicaţii funcţionării specifice a trăsăturii de conştiinciozitate;
50
ABCD-M

acest lucru, spun Costa şi McCrae – şi ne asociem Modelul conceptualizat de autorii americani pune
şi de această dată, ne poate permite să tragem problema explicării, în cadrul dinamic al dezvoltării
concluzia că este foarte probabil ca persoana să fie personalităţii, a felului cum dispoziţiile bazale
caracterizată în mod obişnuit şi de tendinţa de a-şi interacţionează cu un mediu în schimbare pentru
urmări realizarea planurilor, de a avea un stil atent a produce expresiile fenotipice ale personalităţii:
de evaluare a datelor etc. valori, proiecte personale, relaţii personale, imaginea
de sine.
O explicaţie este cu atât mai valoroasă cu cât ne
putem întemeia pe ea inferenţe asupra altor aspecte
la care nu avem acces direct sau la care nu avem
acces în prezent.
Direcţii contemporane de cercetare

Studii care încearcă să verifice relaţia dintre modelele


Sunt cei cinci factori definitivii? De Raad
BF şi dimensiunea „performanţă în muncă” realizate
de Barrick şi Mount, 1991, au raportat faptul În încercările de a epuiza posibilele domenii mari
că factorul Conştiinciozitate apare ca singura semnificative pentru comportamentul uman au fost
variabilă de personalitate care pare a avea validitate definiţi cinci factori, şapte factori, unii cercetători
predictivă. Autorii au studiat şi rolul autonomiei s-au oprit la opt factori, alţii au rămas doar la trei.
în muncă ca variabilă moderatoare care poate Desigur, în foarte mare măsură analiza factorială şi
influenţa validitatea predictorilor de personalitate. rezultatele acesteia depind de ceea ce pui în forma
Ei au descoperit că un grad de autonomie în muncă pilot pe baza căreia se culeg răspunsurile ce vor fi
moderează puţin validitatea a trei dintre cele 5 procesate (aşa-numitul principiul „pui gunoi, gunoi
mari dimensiuni: Conştiinciozitatea, Extraversia găseşti”). În măsura în care teoria de obicei precede
şi Agreabilitatea. Un studiu ulterior, realizat cu un stabilizarea dovezilor din cercetările empirice, este
instrument specific, FFPI, pentru diferite tipuri de necesar să judecăm numărul de factori şi în funcţie
muncă (Dotinga, Hoekendijk, Raaijmakers, 1995) de itemii care au intrat în analiza factorială. Desigur,
sugerează că pentru o persoană cu Autonomie, acest din această perspectivă, cercetările psiho-lexicale par
factor poate influenţa o muncă de tip managerial de să aducă un avantaj major, selecţia actorilor se face
nivel înalt, în timp ce factorul Conştiinciozitate pare nu raţional, ci empiric după criterii clar definite.
să fie mai important pentru locuri de muncă de nivel
mai scăzut fără sarcini manageriale (Hendricks, De Dar lucrurile nu par stabilizate nici din această
Raad, 1996). perspectivă, oricum mai promiţătoare.
51
Fundamente teoretice

Studiul psiho-lexical olandez, 2006 coordonat de binecunoscuţi. Astfel, aceşti factori au fost denumiţi:
Boele De Raad a urmărit un demers strict psiho- Virtute (9.9 %), Competenţă (5.6%), Stabilitate
lingvistic şi a adus la suprafaţă un nou model, de emoţională (3.1%), Agreabilitate (2.6%), Hedonism
opt factori. Astfel, în cadrul unui proces complet de (2.4%), Extraversie (2.0%), Intelect (1.2%).
selectare a descriptorilor, au fost scoşi din Dicţiona-
rul explicativ toţi termenii care nu se referă la per- Factorul Virtute indică: (+) o persoană prietenoasă,
soane sau comportamente, cu rezultatul că s-a ajuns cineva în care poţi avea încredere; o persoană loială;
la un număr de aproape 30.000 cuvinte, ce ar putea cineva cu bun simţ; o persoană decentă; o persoană
fi folosite pentru descrierea trăsăturilor. După redu- sinceră; o persoană bună; o persoană onestă; o
cerea listei de la 30,000 la 10,000 cuvinte s-a folosit persoană de încredere; o persoană simpatetică; o
formatul propoziţie, s-au aplicat criterii mai specifi- persoană ce merită încrederea; o persoană civilizată;
ce pentru aceste propoziţii şi o nouă reducere care o persoană politicoasă vs. (-) o persoană necinstită;
a avut ca şi criterii de reducţie: familiaritate, ambi- o persoana nesimpatetică; cineva care frustrează
guitate, frecvenţa utilizării, sinonimie şi relevanţă. planurile altora; obtuza; indecentă; escroc; persoană
Această fază a condus la o listă finală de 2,331 de care trădează, înşeală; nu poţi avea încredere;
propoziţii descriptori de personalitate care a fost neonestă; plictisitoare, pisăloagă.
administrată la 1466 subiecţi.
Factorul Competenţă indică: (+) o persoană cu
Noua structură olandeză a cuprins astfel termeni spirit, rezolvă probleme; cineva care ajută semenii;
care se referă la toate categoriile lingvistice: adjec- are o viziune; impulsionează lucrurile; are un ochi
tive (este o persoană tăcută; e o persoană nesigură; deschis pentru lucruri; inventiv; cu hotărâre; o
este cineva descurajabil), adverbe (este cineva care persoană întreprinzătoare vs. (-) cineva care cedează
se comportă formal; este cineva care raţionează lo- repede/ uşor; persoană pasivă; evită dificultăţile.
gic; este cineva care se comportă neîncrezător), sub-
stantive (este cineva cu respect de sine; este cineva Factorul Hedonism indică: (+) cineva care stârneşte
cu carismă; are îndrăzneală), verbe (este cineva care emoţii în rândul celorlalţi; o persoană care caută
evită compania; este cineva care priveşte semenii de emoţii; cineva care se comportă ca un animal;
sus; este cineva care cedează uşor) precum şi expre- vânător de averi; care dă târcoale; o persoană excitată;
sii (este cineva care se bazează pe asul din mânecă; persoană sălbatecă; îi place să experimenteze;
este cineva care face pe nebunul; este cineva căruia îi impulsivă vs. (-) cineva care se comportă impecabil;
place să bată şaua). se comportă fără egoism; o persoană castă;
incoruptibilă; care îşi interzice anumite lucruri
Analiza factorială şi rotaţia Varimax au condus la o (se reţine); persoană sobră; moderată; o persoană
soluţie de opt factori dintre care fac parte şi cei cinci iubitoare de casă.
52
ABCD-M

Concluziile autorului sunt că factorii tradiţionali, Un studiu extins pentru validitate predictivă,
stabilitatea emoţională, agreabilitatea, conştiincio- desfăşurat de P. Sinclair şi S. Barrow s-a desfăşurat
zitatea, extraversia şi intelectul sunt confirmaţi iar pe 202 de manageri departamentali ai TSB Bank
virtutea, competenţa şi hedonismul apar ca noi can- şi a filialelor a descoperit un număr de corelaţii
didaţi pentru un model mai comprehensiv. Ducând semnificative cu performanţa în muncă pentru trei
până la ultimele consecinţe ipoteza psiholexicală, dintre cei cinci factori: Extraversie înaltă, Nevrotism
noile candidate par a avea relevanţă ştiinţifică, pro- scăzut şi Deschidere la experienţă înaltă.
fesională şi socială. Nu în ultimă instanţă, observă
De Raad, se reconfirmă faptul că structurile de tip
big five sunt dependente de clasa gramaticală din
care provine cuvântul. Constituirea unei teorii

De asemenea, studii recente par să indice şi aportul Referitor la a treia direcţie, legată de constituirea
pe care modelele cu şapte sau opt factori în au în unei teorii asupra personalităţii, formulările
explicarea varianţei simptomelor cuprinse în DSM. construite de Costa şi McCrae sunt considerate de
unii cercetători mai degrabă o încercare explicativă
decât un model consistent al personalităţii şi acest
lucru porneşte de la principala limită: baza de date
Capacitatea de predictibilitate iniţială de la care au pornit cei doi este tradiţională,
nu a utilizat sistematic ipoteza lexicală. Datele mai
O direcţie de discuţie contemporană este legată de noi de cercetare ar trebui să integreze într-o manieră
capacitatea de predictibilitate: care dintre factori au plauzibilă nu numai punctele de convergenţă, cele
capacitate de predicţie şi pentru ce anume? cinci mari domenii, ci şi punctele de divergenţă.

Sunt tipice cercetările desfăşurate în mediul psiho-


logiei organizaţionale privind tipuri de comporta-
mente, performanţe profesionale şi tipurile de cari- Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie
ere profesionale. De asemenea, în psihologia clinică şi adolescenţă
şi a sănătăţii există o serie de corelaţii semnificative
cu comportamentul de risc, fde exemplu cu fumatul O a patra direcţie este dată de extinderea cercetări-
(conduita de fumător este anticipată de scorurile în- lor pentru perioadele de vârstă legate de formarea
alte la Nevrotism şi scăzute la Agreabilitate şi Con- personalităţii. De exemplu, sunt cercetări legate de
ştiinciozitate). adaptarea emoţională şi realizarea academică care
53
Fundamente teoretice

par să covarieze semnificativ cu cei cinci factori. In- Propriile noastre cercetări care au diferenţiat în mod
ventarul de Personalitate de cinci factori pentru co- specific pentru perioada adolescenţei, atât pentru
pii, a extins evaluarea pentru vârste de la 0 la 9 şi de băieţi cât şi pentru fete, un model de opt factori,
la 10 la 18 ani. Deşi există controverse semnificative par să sugereze că aspectele privind temperamentul
privind aplicabilitatea modelului pentru perioadele sunt dominate în perioada formării personalităţii,
de imaturitate a personalităţii. De exemplu, studiile dar, odată acest proces încheiat, aspectul ponderii
lui O.P. John pentru adolescenţi (populaţie mascu- energie şi a controlului excitabilităţii şi inhibiţiei,
lină) aduc în prim plan doi factori noi: iritabilitate vor fi integrate în faţetele celor cinci mari domenii.
şi activism. Acelaşi lucru pare să se repete şi pentru Avem aşadar de a face mai degrabă cu un proces
studiile olandeze din domeniu. Aceşti noi factori de dezvoltare şi integrare în care condiţia eului,
sugerează pentru De Raad că structura trăsăturilor respectiv consistenţa şi capacitatea de control a
de personalitate poate fi mai diferenţiată în copilărie acestuia, fac diferenţa.
decât la vârstele adulte (De Raad, Perugini, 2002).
54
ABCD-M

CAPITOLUL 2
Construirea şi experimentarea ABCD-M
primei cercetări din 1994 - 1997 a fost replicarea
Replicarea în limba română a în limba română a cercetărilor psiho-lexicale pentru
modelului big five: cercetare psiho- a obţine şi stabiliza modelul factorilor de bază ai
lexicală. Descrierea Chestionarului personalităţii.

românesc big –five, ABCD-M Redăm în continuare elementele cheie ale primului
demers de cercetare care a urmărit criteriile moderne
ale paradigmei psiho-lexicale.
Replicarea în limba română a modelului
big five În cadrul obiectivelor acestei prime etape menţionăm:
1. elaborarea unei taxonomii a descriptorilor de
Cercetarea românească dedicată replicării clor
personalitate din limba română; 2. testarea validităţii
cinci mari dimensiuni factoriale ale personalităţii,
s-a extins pe o perioadă de peste 4 ani (1994 - modelului big five în contextul lingvistic românesc
1997) şi a cunoscut mai multe etape, precum şi şi stabilizarea acestuia; 3. construirea unui model
replicări ulterioare ale studiilor pe populaţia de ierarhic structural al acestor descriptori precum şi
adolescenţi (1999 – 2001). Obiectivul principal al construirea faţetelor celor cinci mari dimensiuni.
55
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Taxonomia în limba română b. Prima reducţie. Această etapă a vizat extragerea


unor potenţiali descriptori de personalitate.
Cercetarea a fost concepută şi coordonată în 1994. Doi experţi (scriitor, psiholog) lucrând
Colectivul prim de cercetare a fost constituit şi independent au eliminat din lista iniţială toate
coordonat de prof. dr. Mihaela Minulescu şi a adjectivele sau substantivele tehnice, medicale,
cuprins cinci tineri cercetători, pe atunci studenţi arhaice sau obscure, rămânând în final 5.825
în anul terminal al Facultăţii de Psihologie de la de termeni.
Universitatea Bucureşti: Dragoş Ciobănescu, Laura
c. A doua reducţie. S-a urmărit selectarea celor
Almăjan, Elena Mădălina Popa, Cristian Ormindan,
mai uzuale şi relevante adjective şi substantive
Maria Blanche Şerban.
folosite pentru descrierea personalităţii.
Pentru a obţine un criteriu operaţional în ceea
ce priveşte relevanţa s-au folosit propoziţiile-
Selecţia descriptorilor de personalitate criterii euristice elaborate de olandezi (Brokken,
1978). Primul, denumit criteriul Natură, este
În această primă fază a cercetării s-a urmărit selecţia
următorul: un adjectiv este relevant pentru
unui set reprezentativ de adjective şi substantive
descrierea personalităţii dacă poate fi folosit
relevante pentru descrierea personalităţii. Pentru a
pentru completarea frazei următoare: „Omul
se obţine o selecţie cât mai obiectivă au fost folosite
este ... de la natură”. Al doilea criteriu, criteriul
două metode complementare.
Persoană, se formulează astfel: un adjectiv
este relevant dacă poate fi utilizat pentru a
Metoda 1
răspunde la întrebarea: „Ce fel de persoană
Prima metodă a urmat procedura clasică, obţinerea
sunt eu?”
adjectivelor făcându-se pe baza dicţionarului. Au
fost parcurse mai multe etape.
Ca subiecţi au fost folosiţi 80 de studenţi la
a. Etapa preliminară. În această etapă doi psihologie şi psihopedagogie.
experţi (psiholog, filolog) au extras din DEX
(Dicţionarul explicativ al limbii române) Procedura: Lista de 5.125 de adjective a fost
toate adjectivele şi substantivele cu excepţia împărţită în fascicole, fiecare dintre acestea fiind
celor referitoare la culori (absolut irelevante repartizat unui număr de 8 studenţi. Independent,
pentru personalitate) şi a termenilor geografici fiecare student evalua cât de bine se aplică cele două
(pentru a se evita discriminări), ajungând la criterii fiecărui termen în parte acordând o notă
un total de 12.960 de termeni. între 0, total nepotrivit şi 3, cu totul potrivit. Au fost
56
ABCD-M

selectate adjectivele care au primit numai note 2 şi 3, fiecare termen în parte evaluând gradul de utilizare
cel puţin jumătate din acestea fiind note 3. a acestora în vorbirea curentă. Din prima listă au
fost eliminaţi cinci termeni care ţineau de argou sau
A rezultat un total de 453 de termeni. erau prea dificili. Din lista a doua au fost adăugate
14 adjective şi substantive frecvent utilizate (f >12)
Metoda 2 ce nu se regăseau în prima listă. În final au rămas
A doua direcţie, condusă în paralel cu cea descrisă 466 de descriptori.
anterior, a pornit de la observaţia lui McCrae (1990)
privind importanţa utilizării limbajului folosit în
situaţii reale de viaţă.
Modelul Big –five românesc

Construirea unui chestionar pilot


Subiecţi au fost un număr de 100 de studenţi de
la diferite facultăţi (psihologie, sociologie, asistenţă Pornind de la descriptorii selectaţi s-a trecut la
socială, teologie). construcţia unor itemi corespunzători acestora
pentru testarea modelului Big Five.
Procedură: studenţii au primit un test în care li se
cerea să se descrie prin intermediul adjectivelor sau Procedură
substantivelor patru aspecte diferite: imaginea de Cei 466 de descriptori au fost împărţiţi în
sine, aspectele respinse ale imaginii de sine, imaginea fascicule de aproximativ 80 de termeni.
de sine ideală şi o persoană cu care sunt într-o Fiecare cercetător (6) a elaborat itemi pentru
legătură afectivă semnificativă. Pentru cele 921 de adjectivele cuprinse în câte un fascicul,
adjective obţinute în total s-au calculat frecvenţele A fost definit un set de reguli de construcţie
de apariţie, întocmindu-se o ordonare a acestora. comun:
Frecvenţa maximă a fost 39, iar cea medie, 12.
Setul de reguli pentru construirea itemilor s-a bazat
pe următoarele:
Etapa de sinteză a. folosirea propoziţiilor simple,
b. folosirea persoanei I singular,
Cele două liste astfel obţinute au fost apoi c. evitarea negaţiilor,
confruntate întocmindu-se lista finală. O echipă de d. folosirea parafrazărilor numai în situaţiile în
experţi, formată din un psiholog şi cinci studenţi care acestea nu puteau fi evitate
în anul al IV-lea la facultatea de psihologie, e. s-a avut în vedere taxonomia realizată de
familiarizaţi în problematica celor cinci mari Angleitner cu privire la relaţia item - trăsătură
domenii ale personalităţii, big five, a examinat (Angleitner s.a.,1986).
57
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Angleitner realizează o descriere sistematică a relaţiei Astfel că itemii construiţi conţin şapte
item-trăsătură bazându-se pe propriile cercetări şi categorii de conţinuturi comportamentale,
pe descrieri anterioare de categorii de clase de relaţii după cum urmează:
logice, realizate de Janke, 1973 şi Lennertz, 1973. a) descrieri de reacţii comportamentale:
„Cel mai adesea sunt sperios, îmi bate inima
În acest „sistem categorial“ prezentat sintetic în Ta- din orice”.
belul 2.1., categoriile centrale a căror frecvenţă este b) reacţiile celorlalţi la subiect:
ridicată în aproximativ toate genurile de chestionare „Oamenii găsesc că sunt un om sincer”.
sunt primele două: reacţiile comportamentale (des- c) dorinţe şi interese:
chise, acoperite şi vegetative) şi atributele trăsătu- „Îmi doresc să fiu mai înţelept”.
rilor, care pot fi fie nemodificabile, fie modificabile d) date de biografie:
(calitativ sau în funcţie de contextul situaţional). „Mi s-a întâmplat să fiu mincinos”.
Celelalte cinci categorii – dorinţe şi interese, fapte e) opinii şi atitudini:
biografice, atitudini şi opinii, reacţii ale altora, itemi „Consider că e normal să fiu tolerant cu
bizari – se referă preponderent la conţinuturi legate ceilalţi”.
indirect de trăsătura de personalitate; de altfel, acest f ) atribute ale trăsăturii:
fapt este responsabil şi de diferenţe în stabilitatea „De multe ori sunt greu de descifrat de
răspunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg, ceilalţi”.
1963).
Tabelul 2.1. Taxonomia relaţiilor posibile între item şi trăsătură
Denumire Definirea conţinuturilor psihologice
1. descrieri de reacţii Itemii evaluează:
a. comportamente deschise, observabile
b. comportamente acoperite, interne, neobservabile de alţii: senzaţii, sentimente, cogniţii
interioare
c. simptome biopsihologice, precum reacţiile psihofiziologice
2. atribute ale trăsăturii reprezintă dispoziţii: de obicei descrise prin adjective sau substantive; pot fi de două feluri:
1. nemodificabile, şi
2. modificabile, când se specifică frecvenţa, durata, contextul situaţional
3. dorinţe şi trebuinţe intenţia de a se angaja în comportamente specifice, dorinţa pentru ceva anume (nu şi acelea
pentru care se specifică realizarea în prezent în timpul testării)
4. fapte biografice itemi centraţi pe aspecte relevante din trecut
5. atitudini opinii puternic susţinute, atitudini şi opinii faţă de diverse categorii de subiecte generale,
sociale, personale
6. reacţii ale altora itemi care descriu comportamente, reacţii şi atitudini ale altora faţă de persoană
7. itemi bizari majoritatea itemilor de acest fel descriu comportamente şi trăiri evident neobişnuite, stranii,
care par să se asocieze empiric cu trăsătura respectivă
58
ABCD-M

g) elemente de bizarerie comportamentală: claritate precum şi nonambiguitatea itemilor;


„Mă simt de parcă în mine ar fi mai multe 3. pentru a putea capta influenţa contextului
persoane”. situaţional, se are în vedere dacă în textul
itemului sunt incluse aspecte relevante ale
f. Fiecare item a fost apoi evaluat în grupul acestuia şi dacă conţinutul este cât mai explicit
reunit prin discutarea individuală a formulării, posibil.
selectându-se formularea care întrunea
acordul. Subiecţi şi procedură

Cei 466 de itemi au fost administraţi unui număr


Testarea chestionarului pilot în contextul
de 200 de subiecţi, în majoritate studenţi şi rudele
lingvistic românesc acestora, dintre care 51 erau bărbaţi şi 149 femei, cu
vârste cuprinse între 19 şi 72 de ani (media de vârstă
În etapele de experimentare a selecţiei şi formulărilor
fiind de 26.6 ani).
itemilor s-au urmărit, în mod specific, cerinţa legată
de o constantă raportare a itemului, în fiecare etapă,
Subiecţilor li s-a cerut să se autoevalueze în raport
la validitatea sa discriminativă, astfel:
cu fiecare dintre cei 466 de itemi pe o cală Lickert
cu 5 trepte, cuprinse între 0 (dezacord total ) şi 4
1. definirea conţinuturilor domeniului şi a faţe-
(acord total).
telor, optimă din prisma unei teorii structura-
le care să reflecte şi importanţa pentru viaţă Unui număr de 128 dintre aceşti subiecţi le-a fost
a diferenţelor interindividuale generate de administrat şi setul de descriptori, procedura fiind
dimensiunea psihică avută în vedere; această identică.
definire trebuia realizată explicit, cuprinzând
o descriere atât a relaţiilor de tip convergent, Scorurile obţinute au fost supuse analizei factoriale,
cât şi a celor de tip divergent cu alte trăsături folosind analiza pe componente principale urmată
sau constructe psihologice, dar şi cu tipurile de o rotaţie ortogonală varimax.
relevante şi specifice de manifestare a trăsătu-
rii respective (Angleitner, 1986); Rădăcinile latente ale factorilor obţinuţi din
2. pentru evitarea formulării unor itemi de tip analiza factorială efectuată pe datele provenite din
idiosincratic, trebuie utilizate mai multe loturi administrarea itemilor sugerează ca soluţii posibile
de subiecţi pentru selecţia itemilor, iar selecţia pe cele cu 4, 5 şi 6 factori deoarece curba acestor
lor să se bazeze pe un analize privind consistenţa rădăcini se aplatizează începând de la a VII-a
internă, gradul de comprehensibilitate şi de componentă factorială.
59
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Examinând mai întâi soluţia cu 4 factori (24% din În concluzie, cea mai adecvată soluţie pare a fi cea
varianţa totală) aceştia pot fi etichetaţi la o primă cu cinci factori, la alegerea ei, pe lângă rezultatele
aproximare drept Extraversie, Dezagreabilitate, rădăcinilor latente şi interpretarea factorilor, s-a avut
Agreabilitate şi Conştiinciozitate fiind însă mai în vedere şi consideraţii teoretice, cât şi posibilitatea
cuprinzători decât soluţia tradiţională. comparaţiei cu alte modele.

În ce priveşte soluţia cu cinci factori (27% din va-


rianţa totală), s-a constatat că primii 4 rămân relativ Prezentarea soluţiei cu cinci factori
nemodificaţi, în timp ce ultimul conţine numeroşi
itemi ce îl apropie de factorul Intelect din modelul Examinarea rădăcinilor latente, exprimate în pro-
big five. Această soluţie pare deci mai completă decât centaje, pentru primii 12 factori (Tabelul 2.2.), pre-
cea precedentă, acoperind un alt domeniu semnifi- cum şi a graficului variaţiei rădăcinilor latente ale
cativ. Totuşi, lipsa Nevrotismului clasic şi spargerea principalelor componente, ne-a condus la reţinerea
Agreabilităţii tradiţionale în două opuse au ridicat primilor cinci factori ca fiind semnificativi în contu-
unele semne de întrebare. rarea domeniului personalităţii, aceştia explicând o
mare parte din varianţa totală (respectiv 27.5%).
Atunci când şase factori au fost rotiţi s-a constatat
că factorii III şi IV şi-au inversat locurile, iar cel de- Curba variaţiei rădăcinilor latente ale factorilor se
al VI-lea reprezintă o formă specifică a Extraversiei, aplatizează după a V-a componentă factorială, fapt
incluzând mai ales aspecte legate de prezentabilitate: care ne-a întărit convingerea că soluţia cu cinci factori
distins, valoros, sexi, prezentabil. Încărcăturile mici rotiţi este cea mai potrivită pentru evidenţierea
ale variabilelor pe acest al VI-lea factor precum dimensiunilor majore ale personalităţii.
şi această fragmentare a factorilor în variante
mai specifice ale lor s-au constituit în indicatori Analiza variabilelor încărcate pe primii cinci factori
semnificativi ai faptului că factorul VI nu aduce un (Tabelul 2.3.), ne-a condus spre un model de cinci
înţeles distinct, nou la soluţia cu cinci factori. S-a suprafactori a căror conţinut ar putea reprezenta: (I)
decis astfel reţinerea primelor cinci componente, Extraversia, (II) Agresivitatea, (III) Agreabilitatea,
acestea explicând 27.5% din varianţa totală. (IV) Conştiinciozitatea şi (V) Intelectul.

În timp ce primii factori se păstrează asemănători cu În această variantă aparent lipseşte factorul Stabilitate
cei din soluţia precedentă, al şaselea factor rezultat emoţională vs. Nevrotism iar factorul Agreabilitate
din analiza ultimei soluţii provine din desprinderea părea că s-a rupt în două componente (Agreabilitate
unei porţiuni din primul factor conţinând itemi ce şi Agresivitate). Examinând încărcăturile variabilelor
ţin de aspectul fizic şi abilităţi cognitive. pe cei cinci factori am constatat că aceste clusterizări
60
ABCD-M

Tabelul 2.2. Rădăcinile latente şi cantitatea de variantă Tabelul 2.4. Soluţia cu cinci factori rotiţi ortogonal prin
explicată de primii 12 factori care apar în urma analizei în metoda Varimax
componente principale
I. Extraversie (10.1%)
Factor Rădăcina Procentul de Procentul .65 vesel -.68 trist
latentă varianţă cumulat .62 vioi -.64 însingurat
1 47.04 10.1 10.1 .62 bucuros -.62 pesimist
2 27.89 6 16.1 .59 dinamic -.60 neîncrezător
3 25.09 5.4 21.5 .59 optimist -.59 introvert
4 16.23 3.5 25
5 11.92 2.6 27.6 II. Iritabilitate – Ostilitate (6.0%)
6 10.3 2.2 29.8 .60 poruncitor -.37 paşnic
.58 enervant
7 9.09 1.9 31.7
.58 autoritar
8 7.7 1.7 33.4 .58 răsculat
9 7.29 1.6 35 .57 agresiv
10 6.38 1.4 36.4 .55 mânios
11 5.76 1.2 37.6 III. Sensibilitate – Altruism (5.4%)
12 5.58 1.2 38.8 .62 afectuos -.31 masculinitate
.57 încrezător
.55 săritor
Tabelul 2.3. Numărul variabilelor cu încărcături mai mari de
.55 sensibil
.35 pentru fiecare din cei cinci factori.
.54 darnic
Factori I II III IV V .53 simţitor
Variabile peste .35 105 77 56 58 38 IV. Conştiinciozitate (3.5%)
.68 riguros -.55 căscat
de înţelesuri psihologice se referă la: Extraversie (I), .63 perseverent -.53 zăpăcit
.57 exact -.48 distrat
Ostilitate(II), Agreabilitate(III), Conştiinciozitate .54 chibzuit -.48 superficial
(IV), Intelect (Stil cognitiv) (V). .49 eficient
V. Deschidere intelectuală (2.6%)
Se poate observa structurarea ierarhică a factorilor, .54 rafinat
.52 cercetător
primul fiind şi cel mai puternic, mai bine reprezentat, .46 paradoxal
în timp ce ultimul e mai slab reprezentat. .44 sintetic
.43 curios
Tabelul 2.4. prezintă primii cinci factori supuşi
rotaţiei ortogonale de tip Varimax. Factorii sunt că structura factorială românească păstrează
reprezentaţi aici prin câte maximum 10 variabile aproximativ aceeaşi ordine de extracţie a factorilor
– cele mai încărcate pe factorul respectiv. întâlnită în varianta din engleza americană
(Goldberg, 1990, 1992, şi Hofstee s.a., 1992),
Este de remarcat în primul rând această ordine de precum şi în varianta olandeză (Hofstee, DeRaad
apariţie a factorilor (Tabelul 2.5.). Se poate observa şi Goldberg, 1991, DeRaad s.a., 1992) şi în cea
61
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Tabelul 2.5. Componenţa factorilor

Factorul I: Extraversie Factorul III: Sensibilitate – Altruism


Vesel .65 Afectuos .62
Vioi .62 Încrezător .57
Bucuros .62 Săritor .55
Dinamic .59 Sensibil .55
Optimist .59 Darnic .54
Sociabil .58 Drept .53
Activ .56 Simţitor .53
Descurcăreţ .55 Spirit de sacrificiu .52
Agreabil .55 Visător .51
Trist -.68 Individualist -.36
Însingurat -.64 Nemilos -.36
Nedorit -.62 Rău -.32
Pesimist -.62 Masculin -.31
Neîncrezător -.60 Răutăcios -.31
Introvert -.59 Meschin -.26
Complexat -.58 Batjocoritor -.25
Neacceptat -.56 Profitor -.25
Singuratic -.56 Temut -.24
Factorul II : Ostilitate (Iritabilitate) Factorul IV: Conştiinciozitate
Poruncitor .61 Riguros .68
Enervant .58 Perseverent .64
Autoritar .58 Exact .57
Răsculat .58 Înfrânat .55
Acaparator .57 Chibzuit .55
Agresiv .57 Coerent .53
Violent .57 Voluntar .59
Mânios .55 Eficient .49
Impulsiv .54 Unitar .49
Paşnic -.37 Căscat -.55
Înţelegător -.32 Zăpăcit -.53
Indulgent -.31 Distrat -.49
Cuviincios -.30 Superficial -.48
Milos -.28 Cheltuitor -.45
Politicos -.26 Iresponsabil -.44
Calm -.26 Leneş -.43
Răbdător -.25 Dezordonat -.42
Tolerant -.25 Laş -.42
62
ABCD-M

Tabelul 2.5. Componenţa factorilor (continuare) acele variabile care captează conţinutul prototipic,
respectiv miezul de înţeles al fiecărei dimensiuni.
Factorul V: Deschidere intelectuală
Rafinat .55
Cercetător .53
Paradoxal .46 Interpretarea factorilor
Responsabil .46
Tăios .45 Încercând o comparaţie cu modelul big five clasic
Sintetic .44
se constată că factorul I, Extraversia şi factorul
Curios .44
Muzical .43 IV, Conştiinciozitatea se apropie cel mai mult de
Perfectibil .43 corespondenţii lor tradiţionali.
Parşiv -.49
Făţarnic -.45
Factorul Extraversie conţine atât descriptori care
Prefăcut -.43
Pripit -.41 semnifică nivelul de energie ridicat cât şi modul
Greoi -.40 de interacţiune deschis cu obiectele din mediul
Duşmănos -.37 exterior. Apar astfel termeni ca vesel, dinamic,
Umil -.30
sociabil, adaptabil, vorbăreţ vs. trist, introvert, tăcut,
Păgubos -.29
Smerit -.29 timid, nedorit.

Conştiinciozitatea include descriptori privind


germană (Ostendorf, 1990), respectiv, pe primul loc controlul acţiunilor şi nevoia de ordine cu termeni
factorul Extraversie, urmat apoi de Agreabilitate, precum: riguros, meticulos, echilibrat, chibzuit vs.
pe locul trei – Stabilitatea emoţională, pe patru – căscat, aerian, superficial, iresponsabil.
Conştiinciozitatea şi pe cinci – Intelectul. Deosebirea
majoră este aceea a absenţei dimensiunii stabilitate Există deosebiri semnificative în soluţia factorială
emoţională din cadrul modelului factorial românesc, românească. O primă problemă avută în vedere a fost
în timp ce factorul Agreabilitate s-a fragmentat în măsura în care putem vorbi de spargerea factorului
două componente: Dezagreabilitate – Ostilitate Agreabilitate în doi factori complementari, unul
(II) şi Agreabilitate – Sensibilitate (III). reflectând o atitudine negativă către ceilalţi (profitor,
egoist, meschin), iar celălalt, un comportament
Lipsa factorului Stabilitate emoţională ne-a interpersonal pozitiv (omenos, amabil, prietenos).
determinat să întreprindem o analiză mai de
adâncime a conţinutului psihologic al factorilor O analiză mai atentă a itemilor componenţi relevă
obţinuţi. În realizarea acestei analize ne-am folosit însă faptul că cei doi factori au sensuri psihologice
de definiţiile conceptuale date de John, 1989 pentru diferite. Astfel, variabilele încărcate puternic pe
63
Construirea şi experimentarea ABCD-M

factorul II au în comun o instabilitate emoţională Tabelul 2.6. Iritabilitate vs. emotivitate


manifestă a comportamentului în contexte sociale Iritabil -.44
(violent, agresiv, impulsiv, iritabil). Ţinând cont şi Instabil -.35
Capricios -.23
de variabilele negative (paşnic, înţelegător, tolerant,
Supărăcios -.14
răbdător), o denumire mai potrivită este Ostilitate Emotiv .45
/ Iritabilitate. Temător .07
Plângăreţ .06
Variabilele puternic încărcate pe factorul III, pe Nervos .04
de altă parte, pe lângă o atitudine pozitivă, relevă
şi o sensibilitate afectivă crescută (afectuos, duios, De asemenea, în modelul AB5C se consideră şi
sensibil, simţitor, tandru). O denumire mai adecvată faţetele mixte cele mai bine reprezentate circumplexe
ar fi deci Agreabilitate cu sensul de Sensibilitate, sunt II x IV şi I x II. Saucier (1992) a propus o
Altruism / Insensibilitate, Egoism. structură tridimensională pentru a reprezenta
legăturile dintre factorii I, II şi IV.
Analizând literatura de specialitate, soluţia este
foarte asemănătoare cu cea la care au ajuns cele două O dovadă interesantă asupra corelaţiilor dintre
echipe italiene, lucrând independent. Astfel, Di Blas Nevrotism şi Agreabilitate şi a existenţei a două
şi Forzi (1990) se opresc la o soluţie cu patru factori tipuri de instabilitate emoţională se obţine dacă
în care pe lângă Extraversie şi Conştiinciozitate urmărim markerii lui Goldberg (1992) pentru
obţin doi factori pe care îi numesc Iritabilitate / nevrotism şi modul în care aceştia corelează cu
Calmitate (autoritar, poruncitor, irascibil, certăreţ, agreabilitatea. Se observă că există două grupe, unele
agresiv, vs. răbdător, cordial, paşnic) şi Sensibilitate/ ce se referă la iritabilitate, altele, la hipersensibilitate,
Insensibilitate (sensibil, romantic, sentimental, emotivitate. În Tabelul 2.6. următor sunt prezentate
impresionabil vs. insensibil, inuman, nesincer). comparativ aceste valori.

Caprara şi Perugini (1994) ajung şi ei la doi factori Este în acest sens cunoscută relaţia dintre faţeta
denumiţi Iritabilitate / Calmitate şi Altruism (dar Ostilitate a factorului Nevrotism din NEO-PI
cu adjective ce se referă la sensibilitate) / Egoism. care are o corelaţie de .46 cu Agreabilitatea şi .68
Ei constată că de fapt cei doi factori sunt rotaţii ale cu Nevrotismul (Costa s.a., 1991). Într-un alt
Agreabilităţii şi Stabilităţii emoţionale clasice. La studiu, Watson şi Clark (1992) găsesc o corelaţie
aceeaşi concluzie ajung şi alţi autori: trăsăturile din de –.63 între Ostilitate şi Agreabilitate şi .52 cu
sfera relaţiilor interpersonale şi cea afectivă tind să Nevrotismul.
se combine (Di Blas şi Forzi, 1990).
64
ABCD-M

O confirmare suplimentară a acestei combinări între El cuprinde itemi ce se referă la toleranţa de idei,
Agreabilitate şi Nevrotism a venit din examinarea spirit investigativ, nonconformism, simţ artistic şi
mai atentă a soluţiei noastre cu şase factori. Aici, stiluri cognitive (analitic, sintetic). Câţiva posibili
factorii II şi III sunt puţin rotiţi în comparaţie cu itemi din categoria Deschiderea la sentimente îi
soluţia 5-factorială, sensibilitatea afectivă căpătând întâlnim pe factorul III (visător, romantic), iar cei ce
accente mai pronunţate de instabilitate emoţională ţin de raţionalitate pe factorul IV (raţional, cerebral,
în timp ce itemii ce ţin de altruism tind să treacă pe nuanţat).
factorul II.
Descrierea celor cinci suprafactori
În concluzie, putem spune că factorii ce ţin de
FACTORUL I
ostilitate şi instabilitate emoţională se combină în
Am constatat astfel că factorul I – cel mai puternic
soluţia noastră, foarte probabil reprezentând rotaţii
în cadrul modelului (cuprinde un număr de 105
ale factorilor tradiţionali.
variabile cu încărcături peste .35) – conţine itemi
precum: activ, energic, doritor de afirmare, care
Pe de altă parte, unele din faţetele Nevrotismului în
reprezintă variabile cu conţinut prototipic pentru
NEO-PI (Costa şi McCrae, 1992) sunt distribuite
Extraversie în lista de adjective ACL utilizată de
în structura obţinută de noi pe alţi factori. Astfel,
John. Acest fapt, precum şi marea asemănare sub
elemente de depresie (complexat, resemnat,
raportul conţinutului (extravert, dinamic, vesel,
descurajat) şi insecuritate, nesiguranţă (inhibat,
vorbăreţ) cu factorii numiţi Surgency (cu sens de
fricos) sunt plasate pe factorul Extraversie. Acest
izbucnire) în modelul lui Goldberg (1990), respectiv
lucru nu este surprinzător, ţinând cont de corelaţia Extraversie în modelele lui Ostendorf (1990), De
observată între Nevrotism şi Extraversie: Costa, Raad s.a. (1992), Costa şi McCrae (1985) ne-a
McCrae şi Dye (1991) găsesc o corelaţie de .34 determinat să dăm numele Extraversie factorului
între factorii Extraversie şi instabilitate emoţională aflat pe primul loc în cadrul structurii taxonomice
măsuraţi cu BFQ (Caprara, Barbanelli, Borgogni româneşti.
şi Perugini, 1993). Câţiva itemi ce ţin de lipsa de
control (instabilitate) sunt de asemenea plasaţi pe Prezenţa aspectelor de nesiguranţă exprimate de
conştiinciozitate (dar vezi corelaţia de .53 dintre variabile precum: ruşinos (-.50), emotiv (-.49),
Nevrotism şi Conştiinciozitate din NEO-PI-R). neîncrezător (-.60), şovăielnic (-.46) ne-a sugerat
faptul că factorul Nevrotism vs. Instabilitate
În ceea ce priveşte factorul V, el este clar un factor emoţională a pătruns în această dimensiune. Aceasta
de deschidere intelectuală apropiindu-se mai mult nu trebuie să surprindă, însă, Costa, McCrae şi Dye
de Deschiderea la experienţă a lui Costa şi McCrae. găsind o corelaţie de .21 (p<0,001) între Extraversie
65
Construirea şi experimentarea ABCD-M

şi Nevrotism, în timp ce Caprara şi Perugini (1994) Această combinare a egocentrismului cu Impulsivi-


au găsit o corelaţie de .34 între factorul Extraversie tatea şi Ostilitatea ne-a condus la denumirea facto-
şi Stabilitatea emoţională măsurată de chestionarul rului II Imaturitate punând astfel în evidenţă şi as-
italian BFQ (Di Blas şi Forzi, 1994). pectele de emoţionalitate negativă pe care le conţine
dar şi incapacitatea eului de-a o controla.
Afirmarea, sociabilitatea, optimismul, umorul
căutarea plăcerii şi realizarea personală sunt aspectele De menţionat este şi faptul că în studiul întreprins de
principale ale factorului denumit Extraversie aşa Caprara şi Perugini, 1990, factorul situat pe primul
cum apare ea în contextul psiholingvistic românesc. loc a fost denumit de către cercetătorii italieni cu
numele Dezagreabilitate – conţinând variabile
FACTORUL II precum: încrezut, tiranic, arogant, dur, nemilos.
Analiza de conţinut a variabilelor încărcate pe factorii
II şi III arată faptul că dimensiunea afectivitate s-a FACTORUL III
împărţit în două, o componentă incluzând aspectele Factorul aflat pe locul al III-lea în cercetarea
negative indezirabile, ostilitatea (factorul II), cealaltă noastră combină aspecte tipice ale Agreabilităţii
componentă incluzând aspectele pozitive ce conduc care ţin de altruism - săritor (.55), darnic (.54),
la agreabilitate (factorul III). amabil (.46), ospitalier (.46), blândeţe: prietenos
(.49), milos (.47), duios (.43) - cu aspecte care
Mai mult decât atât, aceste două componente s- definesc conceptual factorul Stabilitate emoţională
au combinat cu aspecte diferite ale dimensiunii ( John, 1989, 28), respectiv aspecte care se referă
Stabilitate emoţională vs. Nevrotism. Astfel, factorul la Sensibilitate emoţională: afectuos (.62), sensibil
II conţine variabile al căror conţinut psihologic se (.55) , simţitor (.53), visător (.51), vibrant (.48) şi
referă la ostilitate şi impulsivitate - aspecte ce apar la Vulnerabilitate: sperios (.40), vulnerabil (.41),
ca faţete ale Nevrotismului în modelul NEO-PI îngrijorat (.38), frământat (.37), impresionabil
(Costa şi McCrae, 1985, 1987). (.35).

Astfel de variabile conţinute de factorul II sunt: Factorul III a fost denumit Agreabilitate.
impulsiv (.54), irascibil (.53), dominant (.43), violent
(.56). Aceste variabile s-au combinat cu acelea care Sub aspectul conţinutului psihologic, acest factor pe
surprind prin înţelesul lor psihologic aspectele ale care noi l-am numit Agreabilitate se aseamănă mult
unei atitudini de tip egocentric: enervant (.58), cu factorul numit Sensibilitate care apare pe locul al
autoritar (.58), certăreţ (.53), înţepat (.51), tiranic treilea în cercetarea italienilor Di Blas şi Forzi, 1994
(.50), profitor (.50). (sensibil, romantic, afectuos, cald, sentimental).
66
ABCD-M

Ca un argument în plus pentru denumirea acorda- Observăm că a patra dimensiune a modelului


tă de noi factorului III putem aminti că Johnson şi factorial românesc prezintă un conţinut foarte
Ostendorf, 1993, ţinând cont de numeroasele cone- asemănător cu cel al factorilor similari obţinuţi
xiuni lexicale laterale ale termenilor de personalitate, în diferite abordări lingvistice (olandeză, italiană,
au redenumit Agreabilitatea ca Blândeţe „Softness” engleză americană), aceasta venind să justifice
(Block, 1995). denumirea ce i-a fost dată, Conştiinciozitate.

FACTORUL IV FACTORUL V
Factorul IV identificat de noi ca fiind Conştiincio- Acest factor cuprinde itemi al căror conţinut
zitatea, apare în forma sa întâlnită în mod obişnuit psihologic surprinde aspecte referitoare la spiritul
în mai toate studiile lingvistice efectuate în engleza cercetător, căutător: cercetător (.52), curios (.43),
americană, în olandeză, germană, italiană etc. Mai isteţ (.40), iscoditor (.39), întrebător (.39), analitic
mult, această dimensiune ocupă în versiunea psiho- (.32).
lingvistică românească acelaşi loc patru în care este
întâlnită în alte studii, excepţie făcând doar cercetă-
Sunt prezente şi aspecte ce surprind dimensiunea
rile lui Perugini şi Caprara, 1994, şi Di Blaz şi Forzi,
artistică a fiinţei: rafinat (.54), muzical (.43),
1994, unde Conştiinciozitatea ocupă primul loc în
original (.37), fantezist (.35), nonconformist (.34),
ierarhia structurii factoriale de tip big five.
creator (.32), precum şi itemi ce scot în evidenţă
spiritul ascuţit: tăios (.44), ironic (.41), direct(.33),
În cadrul studiului psiholingvistic românesc, aceas-
tă dimensiune este caracterizată prin atribute referi- paradoxal (.46).
toare la control şi ordine: riguros (.68), exact (.57),
ordonat (.42), meticulos (.43); raţionalitate: chib- Factorul V, cel mai mic în cadrul modelului (numai 38
zuit (.54), echilibrat (.46), raţional (.45), măsurat de variabile încărcate peste .35), prezintă asemănări
(.44); competenţă: perseverent (.63), eficient (.49), de conţinut cu unele faţete ale Deschiderii din
priceput (.48 ), studios (.47). NEO-PI. Elementele care se regăsesc în cercetările
empirice ale lui Costa şi McCrae sunt: curiozitatea
Factorul Conştiinciozitate este descris în plan intelectuală (spiritul cercetător, în studiul nostru),
adjectival astfel: disciplinat, harnic, precis, ascultător, sensibilitatea estetică (dimensiunea artistică, la
conştiincios, punctual (De Raad, 1992), prudent, noi), independenţa în modul de a gândi lucrurile,
măsurat, meticulos, echilibrat (Caprara şi Perugini, imaginaţia vie.
1990), silitor, precis, responsabil, matur, raţional
(Di Blas, Forzi, 1994), capabil, organizat, meticulos, Această dimensiune intelectuală care apare în vari-
persistent (Costa, McCrae, 1985, 1987). anta psiholingvistică românească este comparabi-
67
Construirea şi experimentarea ABCD-M

lă şi cu ceea ce instrumentul italian SACBIF care Caracteristici ale modelului românesc


denumeşte factorul Deschidere mentală (receptiv, Analizând toate aceste aspecte particulare ale
neconvenţional, creativ, treaz). De asemenea, în va- structurii factoriale româneşti şi comparându-le
rianta lui Wiggins întâlnim factorul Deschidere la cu versiunile conturate în alte contexte lingvistice,
experienţă (planul filosofic, preferinţă pentru gândi- putem concluziona că modelul big five se regăseşte
rea abstractă, imaginativ, reflexiv, cu interese literare, cu o anumită specificitate în contextul psiholingvistic
cu tendinţa de a pune întrebări). românesc.

Factorul Stabilitate emoţională vs. Nevrotism nu


Aspectele surprinse de factorul V nu se asociază
lipseşte din modelul factorial românesc ci s-a spart
în mod necesar cu inteligenţa generală, exprimând
şi a pătruns în celelalte dimensiuni structurale. Atât
mai degrabă nuanţe ale unui stil exploratoriu
factorul II cât şi III, au legătură cu sfera interpersonală
caracteristic pentru ceea ce Maslow denumeşte
şi în ambii este prezentă emoţionalitatea; aceştia par
meta-motivaţie, fapt pentru care am numit această
să exprime două componente ale Nevrotismului /,
dimensiune Autoactualizare.
respectiv absenţa controlului emoţional în contexte
sociale (factorul II) şi dispoziţiile afective pozitive
Importanţa identificării acestei dimensiuni inte-
faţă de alte persoane (factorul III).
lectuale în cadrul modelului românesc este cu atât
mai mare cu cât în alte cercetări cum sunt cele ale
Factorul II – denumit de noi Imaturitate este
echipelor germane sau italiene acest factor nu s-a
rezultatul unei relaţii cunoscute între maturizarea
structurat cu precizie. Astfel, în studiul efectuat în personală şi capacitatea de a interrelaţiona
cadrul lexiconului italian, Caprara şi Perugini, 1990, adaptativ şi deschis: faţeta Ostilitate a factorului
nu au identificat factorul Intelect, deşi au încercat Nevrotism (NEO-PI) prezentă o corelaţie de
să extragă mai mult de cinci componente principale. .46 cu Agreabilitatea şi o corelaţie de .68 cu
Concluzia a fost aceea că factorul nu poate să apară Nevrotismul (Costa în Di Blas, Forzi, 1994, p. 15).
din cauza numărului mic de adjective care se refe- Într-adevăr, acest factor pare să reprezinte o expresie
ră la Intelect sau Cultură. Nici studiul efectuat de a instabilităţii, iritabilităţii şi lipsei de control
Di Blas şi Forzi (1994) în cadrul lexiconului italian manifestate în social.
nu a condus la identificarea distinctă a dimensiunii
Deschidere, aceasta părând să pătrundă în celelalte A treia dimensiune majoră în modelul nostru
dimensiuni identificate: Sensibilitate, Extraversie, Agreabilitatea ca sensibilitate şi altruism combină
Conştiinciozitate. elemente de Agreabilitate şi Nevrotism, în acest
caz exprimând sensibilitatea, emoţiile şi căldura în
tendinţa apropierii de alţi oameni.
68
ABCD-M

Într-adevăr,tradiţionalul Nevrotism (Costa McCrae) apare în contextul psiholingvistic românesc pentru


sau Stabilitate emoţională (Goldberg, De Raad, dimensiunile interpersonale care sunt puternic
Ostendorf ) pare să se fi rupt în diversele sale faţete: asimilate împreună cu trăsături emoţionale şi care
Nesiguranţa de sine şi absenţa controlului emoţional depind de gradul de maturizare al eului. Aceasta
ca Impulsivitate) fiind exprimată de Iritabilitate şi poate fi una din cauzele care au determinat
Ostilitatea din Imaturitate, iar dispoziţiile afective fragmentarea acestor două dimensiuni.
individuale pentru ceilalţi oameni alimentând în
factorul Agreabilitate aspectele specifice sensibilităţii Este posibil ca pentru vorbitorii limbii române
şi emoţiilor pozitive. acestea două să reprezinte trăsături distincte, în
timp ce în alte contexte culturale ele să reprezinte
Este clar prezentă aici o integrare între trăsăturile faţete ale aceleiaşi trăsături. O altă cauză poate
afective şi cele interpersonale, integrare remarcată fi existenţa unor încărcături secundare şi terţiare
şi de Saucier, în 1992 (în Di Blas, 1994), care şi relativ numeroase şi semnificative ale diferitelor
propune o a treia structură dimensională ce ar trebui variabile pe factorii obţinuţi.
să reprezinte legăturile dintre factorii I Extraversie,
Putem afirma că toate cele cinci dimensiuni majore
II Agreabilitate şi IV Stabilitate emoţională, din
ale personalităţii din cadrul modelului big five se
cadrul lexiconului englezei americane.
regăsesc în primii cinci factori obţinuţi în versiunea
lexicală românească, unii într-o formă relativ pură:
În concluzie, putem afirma validitatea ipotezei
Extraversia, Conştiinciozitatea şi Deschiderea
formulate de noi pentru Studiul privind
intelectuală, ceilalţi, Agreabilitatea şi Stabilitatea
replicabilitatea modelului de cinci dimensiuni
emoţională – în forme sui generis.
deoarece structura factorială big five a putut fi
redescoperită în contextul psiholingvistic românesc:
Extraversia încărcată pe factorul I, Instabilitatea
Stabilizarea factorială
emoţională pe factorul II cu accentul pe egocentrism,
Agreabilitatea pe factorul III cu accentul pe altruism Replicările acestei cercetări de bază a avut ca scop
şi sensibilitate interpersonală, Conştiinciozitatea pe verificarea stabilităţii factoriale şi a compoziţiei
factorul IV şi intelectul ca stil evolutiv, denumit factorilor.
Autoactualizare pe factorul V.
Un prim grup de studii au avut în vedere populaţia
Faptul că cei doi suprafactori ai personalităţii, adultă, sub aspectul nor indici demografici precum
Agreabilitatea şi Stabilitatea emoţională, s-au spart genul, nivelul educaţional şi formarea educaţională,
şi s-au combinat între ei dovedeşte interesul care vârsta. S-au derulat mai multe aplicări care au
69
Construirea şi experimentarea ABCD-M

cuprins 2035 de persoane adulte, între 20 si 68 ani. motivaţiei asumate; factorul V reflectă Extraversia
Faţă de prima cercetare în care genul subiecţilor cu accentul pe dinamica introvertă, activism şi
era relativ neechilibrat, cu circa 25% populaţie simţul umorului.
masculină, echilibrarea acestui indicator conform
indicelui demografic din România, a condus spre În această situaţie, s-a ajuns la concluzia că cei cinci
aceeaşi formulă factorială, cu unele diferenţe în mari factori, forţe latente în jurul cărora pare să se
privinţa procentului din varianţă acoperit de fiecare organizeze integrarea eului în adolescenţă, suportă
dintre aceşti cinci factori, precum şi încărcăturii în această perioadă o puternică distorsiune datorită
unora dintre descriptori. dominării în comportament a aspectelor care ţin
de temperament şi insuficienta luare în stăpânire
Big fine în adolescenţă acestora.

Un al II-lea grup de cercetări a avut ca scop


S-au derulat mai multe aplicări ale chestionarului
definirea condiţiei populaţiei de adolescenţi.
pilot pe populaţia de adolescenţi, cu vârste între 13
Încă din cercetarea iniţială, din rezultatele culese
– 18 ani, care au condus spre ideea că în perioada
cu ajutorul metodei descrierii (imagine de sine
în care structura personalităţii este încă în proces
acceptată, imagine de sine respinsă, imagine de sine
de formare şi maturizare, aspectele care ţin de
ideală şi imaginea unei persoane semnificative) s-a
temperament apar să acţioneze de sine stătător
observat accentul semnificativ pus pe descriptori de
ca elemente formative neintegrate. Aceste date
tip imagine fizică / constituţie şi pe descriptori de
sunt congruente cu cercetările unor personologi
tip temperament.
precum R. B. Cattell sau Eysenck. Problema vârstei
Acest prim demers a condus spre o soluţie de cinci şi stabilităţii factoriale a constituit un domeniu
factori în care pe primul loc era Agreabilitatea, pe preferenţial pentru multe echipe, dintr-o perspectivă
locul secund un factor compozit de energie corelat structuralistă şi longitudinală. Astfel, Cattell, Gruen,
cu egocentrismul şi agresivitatea, denumit Auto- 1953; Cattell, 1957; Cattell, Coan, 1957; Peterson,
controlul energiei, al III-lea factor era centrat pe 1965; Eysenck, Easting, Eysenck, 1970 ajung să
Imaginea fizică, prezentare; factorul IV care parţial releve că există trăsături care apar în adolescenţă, în
se referă la Conştiinciozitate, cuprinde aspecte care timp ce alte trăsături dispar şi că unii factori sunt
ţin de încredere şi siguranţă de sine alături de prezenţi de-a lungul tuturor vârstelor.
energie pozitivă şi voinţă cu o predominare a polului
negativ al descriptorilor, astfel încât s-a considerat În această situaţie, am realizat în 2001 o cercetare
că este vorba de o insuficientă integrare a aspectelor care a inclus alături de itemii chestionarului
de tip temperamental la nivelul atitudinilor şi ABCD-M itemii chestionarului lui J. Strelau,
70
ABCD-M

Strelau Temperament Inventory, STI-R, (cu factorul III Afectivitate cu faţetele Romantism,
dimensiunile: forţa excitaţiei SE, forţa inhibiţiei SI, sensibilitate şi Căldură afectivă;
mobilitatea proprietăţilor sistemului central nervos
(Studiul de experimentare a variantei româneşti, factorul IV Conştiinciozitate vs. lipsa de ordine, cu
STI R, Minulescu, 1992, a reţinut un total de faţetele Cumpătare materială şi Auto-organizare;
48 de itemi; câte 16 pentru fiecare dintre cele trei
scale ale testului). De asemenea, s-au adăugat şi factorul V Deschidere intelectuală cu faţetele
itemii chestionarului lui Arnet, AISS - The Arnett Problematizare, Creativitate, Onestitate şi
Inventory of Sensation Seeking, test care măsoară Altruism;
un factor al temperamentului conceptualizat
de M. Zuckermann în 1960 sub denumirea factorul VI Lipsa forţei excitaţiei cu faţetele
de Căutarea senzaţiei (Sensation Seeking, SS, Nesiguranţă la stres, Anxietate la experienţa proprie
1993). Cu acest prilej, s-a demonstrat importanţa şi Oboseală la tensiune;
factorilor temperamentului în perioada constituirii
factorul VII denumit Rebeliune vs. Acomodare, cu
personalităţii, măsura în care acţionează ca factori de
faţetele Rebeliune, Imoralitate şi Irascibilitate;
sine stătători, încă neintegraţi în ceea ce, ulterior, pe
măsură ce personalitatea şi eul încep să funcţioneze
factorul VIII denumit Lipsa de mobilitate cu faţetele
coerent şi constant, se va stabiliza sub forma celor
Neadaptare la alternanţa activităţii şi Neadaptare la
cinci mari dimensiuni.
noutate.

Această nouă cercetare exploratorie desfăşurată


Această cercetare a condus treptat, prin reiterarea
pe un număr de 250 de adolescenţi (vârsta medie,
cercetării pe alte loturi de adolescenţi între 13,6 şi
15,5 ani, 50% fete) a condus spre o soluţie factorială
19 ani, spre construirea unui chestionar factorial
de opt factori, care apare a caracteriza condiţia pe opt mari dimensiuni şi 24 de subscale / faţete,
personalităţii în adolescenţă. denumit Adolescentul.

Aceşti factori au fost denumiţi:


factorul I, Extraversie cu faţetele Activism, Construirea unui model ierarhic structural al
Optimism, Umor şi Adaptabilitate;
acestor descriptori
factorul II, Imaturitate (lipsa forţei eului) cu faţetele Această direcţie de cercetare a avut ca obiectiv
Egocentrism, Agresivitate, Lipsa autocontrolului şi elaborarea unui model ierarhic-structural al
Manipulare; descriptorilor personalităţii din limba română. În
71
Construirea şi experimentarea ABCD-M

echipa de cercetare o contribuţie majoră a avut-o D. bun punct de plecare pentru un nou chestionar de
Ciobănescu (1995). personalitate.

Denumirea „modele ierarhic-structurale” se referă la Metodă


un nou tip de structură taxonomică, care integrea-
ză atât caracteristici specifice modelelor big five cât Pentru calculul factorilor adiţionali a fost folosită
şi celor circumplexe clasice. Aceste noi modele au metodologia propusă de Hofstee s.a. (1992).
avantajul că păstrează organizarea ierarhică a trăsă-
turilor pe mai multe niveluri de abstracţie, organiza- Paşii urmaţi, pe scurt:
re întâlnită la modelele clasice, dar permite totodată a. după calculul încărcăturilor variabilelor pe cei
o mai bună surprindere a relaţiilor structurale dintre cinci factori principali
trăsături în interiorul spaţiului multidimensional şi
de asemenea dintre acestea şi axele factoriale. b. se introduc pentru fiecare pereche de doi
factori încă patru factori secundari la unghiuri
Totodată, elaborarea faţetelor factorilor este mai de 30 şi 60 de grade;
uşor de realizat, ele putând fi obţinute ca modificări c. se calculează apoi încărcăturile variabilelor pe
ale fiecărui factor de către ceilalţi. Pe lângă faţeta
cei 40 de factori astfel obţinuţi rezultând o
pură, se formează astfel, pentru fiecare factor, câte opt
matrice de n variabile x 45 de încărcături;
faţete mixte având variabile cu încărcături principale
pe factorul respectiv şi secundare pe polii pozitivi şi d. trăsăturile sunt apoi atribuite polului factorial
negativi ai celorlalţi patru factori. În total deci se pot pe care au cea mai mare proiecţie;
obţine teoretic 45 de faţete cu 90 de poli.
e. sunt eliminate trăsăturile ale căror încărcături
nu depăşesc o anumită valoare prag (.2) pe
Justificarea demersului
nici unul dintre factori;
Analiza rezultatelor obţinute în faza precedentă arată f. pornind de la aceste specificaţii, s-a elaborat
că rotaţia nu a avut destulă putere discriminativă: un program pe calculator cu ajutorul căruia
existau încărcături secundare semnificative de peste să poată fi obţinute încărcăturile pe factorii
.25 şi 24 dintre variabile prezintă chiar încărcături secundari.
terţiare peste acest prag. Pe de altă parte, a exclude
aceşti termeni ca fiind „impuri” ar însemna pierderea
unor termeni importanţi (de exemplu, „emotiv”, Analizând rezultatele obţinute se constată că, din
„nervos” etc). În plus, modelul va permite o mai numărul total de 466 de variabile, 460 prezintă
bună interpretare a factorilor şi va constitui un încărcături de peste .2 pe cel puţin unul dintre
72
ABCD-M

factori. Numărul de termeni atribuiţi celor 90 de segmentul I- II+, care sunt situaţi de fapt în celule
celule (45 de factori x 2 poli) variază de la 0 pentru tridimensionale opuse, I- II+ V+ şi, respectiv, I- II+
26 de celule, la 26 pentru celula I- II+ şi 25 pentru V-. Aceste considerente ne-au îndemnat să căutăm
celula I+ IV+. Se poate observa deci o distribuţie o îmbunătăţire a metodologiei de clasificare propuse
foarte neuniformă a trăsăturilor, anumite segmente odată cu modelul AB5C.
sunt puternic reprezentate, iar altele lipsesc cu
desăvârşire. Modificări ale modelului

Datele sunt surprinzătoare şi dintr-un alt punct de O primă schimbare a vizat mărimea unghiului
vedere. Faţetele pure (markeri), cu variabile puternic acoperit de segmentele pure de la 30 la 60 de grade.
Astfel, de la un raport de 1:1 al segmentelor pure
încărcate şi nesemnificativ pe ceilalţi factori, sunt
cu cele mixte sau interstiţiale s-a ajuns acum la un
foarte slab reprezentate. Această situaţie poate
raport de 2:1 în favoarea celor dintâi. Se obţin astfel
primi ca explicaţie că factorii sunt rotiţi faţă de
două faţete bipolare pure cu unghiuri de 45 de grade
poziţiile standard sau că aceştia nu sunt complet
şi 4 faţete mixte de 22,5 grade pe fiecare circumplex.
ortogonali. Numărul termenilor atribuiţi faţetelor
Factorii adiţionali sunt fixaţi acum la unghiuri de 34
pure este, în ordine, de 5,10,9,6,1, cifre insuficiente
şi respectiv 56 de grade faţă de factorii principali.
pentru o imagine adecvata a acestora. De asemenea,
analizând faţetele obţinute am constatat că acestea
Cu această modificare se ating două obiective: o
sunt destul de eterogene.
imagine mai clară a factorilor puri, numărul de
variabile fiind acum suficient pentru a-i caracteriza
Hofstee şi ceilalţi (1992) au constatat un lucru şi, în acelaşi timp, o delimitare mai clară a faţetelor
similar în modelul AB5C, arătând că structura mixte de aceştia, pe ele rămânând numai acele
internă nu este identică cu cea externă (obţinută pe variabile cu adevărat mixte.
baza similarităţii semantice).
În acelaşi timp se păstrează structura ierarhică,
În soluţia prezentă însă această eterogenitate este ele rămânând ca subfactori ai factorilor principali.
mai pronunţată. Cea mai plauzibilă explicaţie Trebuie adăugat că relaţionarea spaţială a variabilelor
trebuie căutată în faptul că există multe variabile nu depinde de segmentele în care acestea sunt
având încărcături terţiare semnificative (93 de distribuite.
termeni prezintă o a treia încărcătură de peste
.2, faţă de 17 în modelul AB5C). Astfel, există În ceea ce priveşte luarea în consideraţie a
ermenii repartizaţi în aceeaşi faţetă, de exemplu, încărcăturii terţiare, complicarea structurii de la
complicat şi neproductiv, ambii făcând parte din bi- la tridimensional se realizează într-un mod
73
Construirea şi experimentarea ABCD-M

analog. În cazul în care, luând în consideraţie a treia De asemenea, circumplexul II x IV corespunde


dimensiune, variabila nu se află într-un segment aproximativ cu II x III clasic, găsit de Ostendorf
de 45 de grade în jurul factorilor compuşi, este (1991) drept cel mai bine dezvoltat în limba
calculată încărcătura acestora pe un factor adiţional germană. În ceea ce priveşte circumplexul I x IV,
ce se află la un unghi de 45 de grade de factorul forţa acestuia se datorează în special faţetei I x IV
respectiv, în planul făcut de acest factor, şi cel pe care (31 de itemi) ce cuprinde şi unii itemi referitori la
variabila prezintă a treia încărcătură. Se obţin astfel abilităţi cognitive (talentat, înzestrat, valoros) care
un fel de faţete de ordinul doi. Pentru simplitate se au fost excluşi în alte taxonomii.
indică numai celula în care se găseşte termenul şi
încărcătura acestuia pe factorul adiţional. În legătură cu modul de dispunere a trăsăturilor în
interiorul circumplexelor, se poate observa că cea
Trebuie remarcat că toate avantajele obţinute mai uniformă distribuţie o are circumplexul I x IV
prin trecerea de la soluţia simplă la cea complexă cu faţete definite la ambii poli. Pe de altă parte, în
bidimensională se păstrează şi pentru noua extindere
circumplexele formate de factorii II şi III variabilele
a modelului, plusul de complexitate al noului
au o dispunere în jurul unei axe oblice. Acestea
model neafectând prea mult economia soluţiei:
sugerează, aşa cum era de aşteptat, existenţa unei
interpretarea mai bună a factorilor şi faţetelor,
corelaţii între cei doi factori, ambii legaţi de sfera
cuprinderea unui spectru mai larg de trăsături, o
relaţiilor interpersonale.
mai bună omogenitate a clusterilor de variabile.

Trecând la faţete, din cele 45 posibile numai 32


Rezultate obţinute sunt bine dezvoltate, majoritatea însă la un singur
Mai întâi trebuie remarcat că numărul termenilor pol, în timp ce încă 4 sunt numai vag conturate (3
atribuiţi segmentelor pure a crescut simţitor. Astfel, itemi fiecare). O imagine mai clară a distribuţiei
în ordine, faţetele pure au 26, 28, 19, 15 şi 11 neuniforme obţinute poate fi realizată prin
elemente. considerarea numărului de celule unipolare. Faţă de
modelul AB5C, soluţia olandeză, care a găsit 65 de
Circumplexele cel mai bine reprezentate sunt I x celule semnificative, în această structură sunt numai
IV (100 de itemi) şi I x II (99), urmate de I x III 39. Diferenţa se poate datora unei situaţii obiective
(86) şi II x IV (80). Această ordine confirmă faptul existente în limba română însă mai probabil se
deja observat că factorii Extraversie şi Agreabilitate explică prin faptul că factorii sunt rotiţi faţă de
formează cea mai puternic reprezentată configuraţie poziţia lor standard (sau poate fi o consecinţă a
(aproximativ echivalentă cu circumplexul selecţiei nebalansate a variabilelor iniţiale).
interpersonal Wiggins).
74
ABCD-M

Când doi sau mai mulţi termeni sunt localizaţi în rezultatele obţinute în faza a doua a cercetării, am
aproximativ acelaşi loc pe cerc, eticheta se aplică încercat să evaluăm corectitudinea interpretărilor
celui cu proiecţia cea mai mare. Trebuie ţinut cont făcute în funcţie de locul unde se plasează termenii
că pentru denumirea variabilelor au fost folosite adoptaţi drept etichete şi de componenţa faţetelor
adjectivele din care au fost derivaţi itemii. Totuşi pure pentru fiecare factor.
între aceste două categorii nu există o corespondenţă
deplină. Deşi termenul extraversie se găseşte în sectorul
I+ IV-, denumirea primului factor pare suficient
Aplicaţii posibile ale modelului de adecvată. Făcând o comparaţie cu definirea
factorului Extraversie clasic prin termenii săi
După cum remarcau şi autorii modelului AB5C
prototipici ( John, 1989), aceştia se apropie în mare
(Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992), modelul
măsură de cei conţinuţi pe faţeta pură, printre care
poate servi drept cadru general pentru integrarea,
regăsim vesel, activ, sociabil, răzbătător, optimism,
evaluarea şi mai buna înţelegere a altor modele
bătăios vs. trist, însingurat, închis, şters, fără curaj.
taxonomice.
În consecinţă, primul factor obţinut pare să se refere
într-adevăr la Extraversia clasică.
De exemplu, folosind posibilitatea vizualizării
structurii cu relaţiile dintre trăsături se poate
În ceea ce priveşte factorul II, denumit de noi
verifica dacă două soluţii diferite nu sunt în realitate
Imaturitate, descriptorul „irascibil” este poziţionat
decât simple rotaţii ale axelor factoriale ale unuia şi
în segmentul II+ IV-, iar „ostil” pe II+ I-. Variabilele
aceluiaşi model. De asemenea, pot fi evaluate atât
completitudinea unei soluţii propuse, evidenţiind încărcate pe faţeta pură scot în evidenţă o atitudine
dacă conţine o reprezentare adecvată a trăsăturilor negativă în raport cu alţii combinată cu o instabilitate
din diferite zone, cât şi adecvarea modelului în emoţională (impulsivitate) manifestă. Accentul este
sensul plasării unor faţete pe factori. În versiunea pus pe agresivitate, spirit contradictoriu, revendicativ
lui Goldberg, de exemplu, spre deosebire de cea a şi dominant. Pentru această faţetă, denumiri
lui Costa şi McCrae, faţeta Căldură este plasată de potrivite ar putea fi şi Beligeranţă sau Contestare.
primii pe factorul I iar de ceilalţi pe factorul II. În În ansamblu însă, dacă ţinem cont de faptul că cele
realitate însă, se constată că diferenţa nu este atât de mai puternice faţete se referă la impulsivitate şi
mare, variabilele componente fiind situate între cei egoism, denumirea pare corespunzătoare pentru că
doi factori. evidenţiază condiţia de imaturitate a eului.

Verificarea adecvării denumirii şi interpretării date Acest factor se apropie mult de factorii denumiţi
factorilor este o altă posibilă aplicaţie. Pornind de la Iritabilitate din soluţiile cercetătorilor italieni Di
75
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Blas şi Forzi, 1990, Caprara şi Perugini, 1994. Pe Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor
de altă parte, prezenţa unor termeni precum „rebel, Faţeta I+ I+ Faţeta I- I-
protestatar, răzvrătit, răsculat” îl apropie şi de Vesel Trist
Vioi Însingurat
factorul V olandez.
Bucuros Pesimist
Dinamic Neîncrezător
Pentru factorul III, denumit Agreabilitate, situaţia Sociabil Singuratic
este oarecum mai simplă. Atât sensibil cât şi altruist Activ Închis
Dezgheţat Şters
(spirit de sacrificiu) se găsesc pe faţeta pură III+
Tânăr Inhibat
III+, iar ceilalţi termeni se subsumează celor două Natural
categorii (afectuos, sensibil, tandru, simţitor şi Faţeta II+ II+ Faţeta II- II-
amabil, darnic, sufletist, primitor). Accentul pus pe Poruncitor Paşnic
Autoritar Înţelegător
afectivitate este semnalat de prezenţa unor itemi Ţâfnos Indulgent
ca duios, feminin, ocrotitor, intuitiv. Acest factor se Acaparator Cuviincios
regăseşte în special în soluţia obţinută de Di Blas şi Agresiv
Forzi (1990). Violent
Mânios
Protestatar
Pentru factorul IV, Conştiinciozitate, deşi cuvântul Pedepsitor
„conştiincios” nu apare, cel mai apropiat ca sens, Răzvrătit
Certăreţ
„destoinic”, este poziţionat de asemenea pe faţeta
Faţeta III+ III+ Faţeta III- III-
pură, fiindu-i opus descriptorul „superficial”. Cu Afectuos Individualist
toate acestea, ţinând cont numai de faţeta pură, Încrezător Nemilos
acesteia i s-ar potrivi mai degrabă denumirea Sensibil Rău
Darnic Masculin
Cumpănire, raţiune. Este evidentă prezenţa unor
Simţitor
termeni referitori la autocontrol şi la echilibru, Spirit de sacrificiu
stabilitate, tendinţă semnalată şi în cazul factorului Împăciuitor
clasic (Block, 1995). Tandru
Faţeta IV+ IV+ Faţeta IV- IV-
Riguros Căscat
Cea mai complexă situaţie o întâlnim în cazul Exact Zăpăcit
factorului V. Deşi pe ansamblu avem de-a face Chibzuit Superficial
clar cu un factor ce se referă la stil evolutiv, pe Înfrânat Cheltuitor
Coerent Mincinos
faţeta pură apar itemi referitori atât la deschiderea
Serios
la experienţă (cercetător, flexibil, pasionat), la Măsurat
maturitate intelectuală (responsabil, principial) cât
76
ABCD-M

Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor (continuare) pe I+ IV+ V+ şi ingenios, talentat, sclipitor pe I+
Faţeta V+ V+ Faţeta V- V- IV+ II+. Cei din prima categorie pot fi consideraţi
Cercetător Parşiv markeri pentru faţeta I+ IV+.
Responsabil Făţarnic
Isteţ Prefăcut
Pasionat Ostentativ
Construirea faţetelor
Flexibil (relativizant) Smerit
Principial O altă posibilitate de a utiliza modelul constă
în elaborarea unui sistem de categorii mai puţin
şi la caracter (neparşiv, nefăţarnic). O denumire abstracte, obţinute prin subdivizarea marilor
mai sugestivă decât Autoactualizare e greu de găsit dimensiuni.
(numai din analiza faţetei pure).
Un prim aspect este evaluarea sistemelor elaborate
Elaborarea şi verificarea markerilor până acum (de exemplu, a celor propuse de Norman,
Goldberg, Costa şi McCrae) în ceea ce priveşte
O altă posibilă aplicaţie, legată de cea anterioară, omogenitatea lor (dacă termenii componenţi se
este folosirea modelului pentru evaluarea unor găsesc în aceleaşi segmente sau eventual în sectoare
markeri deja construiţi sau elaborarea unora noi. adiţionale).
Dacă se doreşte elaborarea unor markeri puri, care
să coreleze puternic cu axa şi neglijabil cu celelalte, În al doilea rând, remarcam mai sus că pot fi obţinute
sistemul obţinut independent poate fi evaluat atât în mod economic faţete cu ajutorul acestui model,
prin verificarea încadrării markerilor în faţetele pure ca modificări ale factorilor de fiecare dintre ceilalţi.
cât şi, de asemenea, urmărind reprezentativitatea
acestora pentru faţetele respective. Un pas următor ar fi testarea consistenţei interne
a acestora cu ajutorul corelaţiilor inter-itemi. Spre
Dacă se intenţionează obţinerea unui sistem de deosebire de modelele clasice, modelele spaţiale
markeri care să cuprindă şi variabilele intermediare, aduc un plus de informaţie, ele relevând nu numai
crescând astfel completitudinea sa, un bun punct grupe de trăsături, ci şi relaţiile spaţiale existente
de plecare îl reprezintă termenii cuprinşi pe între aceste grupe (distanţă, orientare). Cu toate
faţetele mixte pure, cei care nu au fost distribuiţi acestea, pentru a se ajunge la un sistem valid de
pe faţetele mixte de ordinul doi având încărcături categorii de nivel mijlociu o alternativă adecvată pare
terţiare neglijabile. Spre exemplu, pe faţeta I+ IV+ o abordare multiplă, folosind atât subfactorizarea
avem itemi puri, ca energic, puternic, descurcăreţ, suprafactorilor, relaţiile de sinonimie relevate
răzbătător şi „impuri” , cum ar fi senin şi detaşat de dicţionare (Goldberg, 1990), cât şi modelele
pe I+ IV+ V-; capabil, înzestrat, valoros, distins spaţiale.
77
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Pentru o primă ilustrare a acestei direcţii, am încercat Tabelul 2.8. Faţetele factorilor şi mărimea acestora
interpretarea faţetelor bine dezvoltate din soluţia Factorul I . Extraversie
obţinută de noi. Pentru a obţine o imagine cât mai I+I+ Extraversie (energie) 26
I+II+ Abilitate interpersonală 11
clară a acestora, am folosit atât itemii conţinuţi
I+III+ Deschidere socială 13
de faţeta respectivă, cât şi pe cei conţinuţi de I+IV+ Optimism (Încredere în sine) 31
celulele vecine şi, acolo unde existau, de cele opuse. I+V+ Umor 17
Semnificaţia faţetelor a fost redată printr-un cuvânt I-II+ Anxietate 27
I-III+ Timiditate 9
cât mai sugestiv. În Tabelul 2.8. sunt prezentate I+IV- Introversie / dezinhibiţie 8
faţetele bine dezvoltate, denumirea sugerată prin ele Factorul II. Iritabilitate- ostilitate
şi numărul de itemi corespunzători. II+II+ Rebel 28
II+I+ Aroganţă 5
II+III+ Imprevizibilitate 3
Pentru factorul I pot fi dezvoltate 8 faţete: I+ II+V+ Antagonism 9
I+, Dinamism (vesel, activ, răzbunător vs. trist, II+I- Suspiciune 12
închis, şters); I+ II+, Abilitate interpersonală II+III- Despotism / duritate 12
II+IV- Iritabilitate / impulsivitate 18
(abil, şiret, seducător); I+ III+, Deschidere socială
II+V- Egocentric 15
(simpatic, agreabil, jovial); I+ IV+; Optimism / Factorul III. Sensibilitate-altruism
încredere în sine (optimist, puternic, valoros); I+ III+ III+ Romantism / tandreţe 19
V+, Umor (simţul umorului, glumeţ vs. posac); III+ I+ Altruism 6
III+ IV+ Onestitate 14
I- II+, Anxietate (nedorit, neînţeles, încordat); I-
III+ V+ Moralitate 13
III+, Timiditate (emotiv, timid, ruşinos); I- IV+, III+ I- Hipersensibilitate 13
Introversie (introvert, tăcut, retras vs. extravert, III+ II- Compasiune 9
petrecăreţ). III+ V- Căldură afectivă / blândeţe 3
Factorul IV. Conştiinciozitate
IV+ IV+ Planificare / chibzuinţă 15
Factorul II are 8 faţete: II+ II+, Rebel (agresiv, IV+ I+ Voinţă 17
certăreţ, rebel); II+ I+, Aroganţă (tupeist, IV+ III+ Auto-disciplină 7
pretenţios, încăpăţânat); II+ III+, Imprevizibilitate IV+ V+ Raţionalitate 8
IV+ I- Meticulozitate 3
(imprevizibil, pătimaş); II+ V+ Antagonism
IV- II+ Inconsecvenţă 16
(răsculat, mândru, încăpăţânat); II+ I- Suspiciune Factorul V. Deschidere intelectuală
(bănuitor, neîncrezător, posesiv); II+ III-, Despotism V+ V+ Rafinare intelectuală 11
/ duritate (nemilos, individualist, răutăcios); II+ V+ I+ Agerimea minţii 11
V+ II+ Creativitate 9
IV- Iritabilitate /impulsivitate (irascibil, impulsiv, V+ III+ Curiozitate 8
nestăpânit); II+V- Egocentric (lacom, profitor, V+ IV+ Aprofundare / discernământ 7
invidios). V+ II- Toleranţă 4
78
ABCD-M

Factorul III are 7 faţete: III+ III+, Romantism Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic
/ tandreţe (sensibil, tandru, sufletist); III+ I+,
Altruism (prietenos, săritor, îndrăgit); III+ Avantajele elaborării unei structuri taxonomice
IV+, Onestitate (onest, fidel, politicos); III+ specificate la mai multe niveluri ierarhice, de la
V+, Moralitate (bun, sincer, moral); III+ I-, categorii largi şi abstracte - precum cei cinci mari
Hipersensibilitate (visător, vulnerabil, influenţabil); factori, la termeni concreţi, au fost sesizate de
III+ II-, Compasiune (milos, generos, tolerant); numeroşi autori. În funcţie de scopul urmărit este
III+ V-, Căldură afectivă / blândeţe (mămos, duios, mai adecvat unul sau altul dintre niveluri.
îngăduitor).
Nivelurile mai concrete sunt foarte utile în elaborarea
Faţetele factorului IV sunt în număr de 6: IV+ predicţiilor şi formularea unor ipoteze testabile.
IV+, Planificare / chibzuinţă (cumpătat, măsurat, Prima încercare de acest fel a fost făcută încă de
riguros); IV+ I+, Voinţă (eficient, perseverent, Norman, care, în 1967, a divizat cele 75 de categorii
hotărât); IV+ III+, Auto-disciplină (ordonat, la care ajunsese în 571 de clusteri de sinonime. Un
echilibrat); IV+ V+, Raţionalitate (raţional, alt exemplu îl reprezintă cei 100 de clusteri ai lui
cerebral); IV- II+, Inconsecvenţă (instabil, Goldberg (1990).
indisciplinat, iresponsabil).
Până acum însă aceste grupări au fost făcute numai
În ceea ce priveşte factorul V, există 6 faţete: V+ pe baza criteriilor de sinonimie. Aşa cum remarcau
V+, Rafinare intelectuală (isteţ, cercetător vs. însă şi autorii modelului AB5C, între structura
parşiv); V+ I+, Agerimea minţii (sprinten, deştept); internă a spaţiului de trăsături obţinute din
V+ II+, Creativitate (original, ironic, imaginativ, autoevaluări şi cea externă dedusă din dicţionare
noncomformist); V+ III+, Curiozitate (curios, nu există un acord perfect. Modelul tridimensional
întrebător); V+ IV+, Aprofundare / discernământ propus poate fi util şi în această privinţă.
(independent, analitic vs. pripit); V+ II-, Toleranţă
(neduşmănos, nerăzbunător). De asemenea, informaţiile suplimentare legate de
a treia încărcătură a termenilor pot folosi pentru o
O imagine sugestivă se obţine din analiza faţetelor mai bună interpretare a faţetelor. Faţete care la prima
aşa cum sunt ele poziţionate pe cele 10 circumplexe, vedere par eterogene pot fi înţelese prin această
fiind surprinse mai bine relaţiile dintre ele. Au fost prismă. De exemplu, pe faţeta I- II+ întâlnim
evidenţiate trei categorii de faţete după gradul lor itemi puri: nedorit, neacceptat, neînţeles, şi o serie
de dezvoltare: puternice cu peste 15 itemi, bine de itemi ce se distribuie pe faţete mixte de ordinul
conturate între 10 şi 15, semnificative 3-10 itemi. II: inutil, plictisit, fals, încorsetat de prejudecăţi pe
I- II+ IV-, rigid, rutinier, xenofob pe I- II+ IV+,
79
Construirea şi experimentarea ABCD-M

împrăştiat şi neproductiv pe I- II+ V-, complicat şi Generarea unei ipoteze teoretice


distant pe I- II+ V+, încordat, penibil, plângăreţ,
firav, masochist pe I- II+ III+, rece pe I- II+ III-. Posibilitatea de a evidenţia existenţa unor clusteri
importanţi de trăsături, a unor zone puternic
Putem deci considera această faţetă ca fiind formată populate (de exemplu, faţeta I- II+ sau I+ IV+) sau
din mai mulţi clusteri: neacceptat, rigid, inutil, chiar a unor zone situate la intersecţia a trei factori
neproductiv, înstrăinat, autoacuzator, rece, care (I+ II+ V+) poate conduce la generarea unor
conturează mai bine un portret apropiat de depresie ipoteze interesante: sunt aceşti clusteri importanţi
(ţinând cont şi de faptul că termenii precum numai în raport cu setul de variabile sau eşantionul
trist, pesimist, însingurat se situează în imediata respectiv este o caracteristică mai generală a limbii?
vecinătate).
În acest din urmă caz, au ei şi o importanţă externă
Elaborarea chestionarelor de personalitate corespunzătoare?

Modelul propus poate fi privit şi ca un prim pas către


Pot fi legaţi de evenimente semnificative din viaţa
elaborarea unui chestionar de personalitate care să
noastră?
surprindă într-un mod mai complet atât variabilele
ce se încadrează în soluţia simplă a modelului big
De asemenea, faptul că modelul nu realizează
five, cât şi pe cele mixte, rezultate din amestecul a
o simplă clasificare ci pune în evidenţă relaţiile
doi factori. Ţinând cont de faptul că clasificarea a
structurale dintre trăsături şi grupuri întregi de
folosit itemi şi nu adjective simple şi că au fost deja
trăsături poate fi folosit pentru a face predicţii atât
schiţate faţetele, el poate servi ca un bun punct de
plecare. în legătură cu structura personalităţii în general,
dar şi legate de structura personalităţii indivizilor
Trăsăturile ce vor fi în final integrate în chestionar care sunt evaluaţi. În loc de obţinerea unor simple
pot fi selectate astfel încât să se asigure o diversitate scoruri pe nişte scale se poate încerca o evidenţiere a
a variabilelor în ce priveşte încărcăturile secundare, relaţiilor multiple între trăsăturile caracteristice ale
eliminând astfel posibilele redundanţe, supărătoare persoanei în cauză.
pentru cel ce răspunde la chestionar şi în acelaşi
timp evitând neacoperirea unor zone semnificative
din spaţiul trăsăturilor.

În plus, prin această echilibrare a încărcăturilor


secundare se reduc posibilele corelaţii ce apar între
scale.
80
ABCD-M

Descrierea Chestionarului românesc big celor cinci mari dimensiuni şi a faţetelor acestuia. În
selectarea descriptorilor, s-a urmărit principiul de
–five, ABCD-M
a păstra doar acei descriptori care au o încărcătură
puternică pe un factor (peste .35) şi încărcături
neglijabile (sub .10) sau inexistente pe alţi factori.
A II-a fază a cercetării a avut ca scop construirea
Pentru reliefarea faţetelor s-a utilizat procedeul
şi experimentarea unui chestionar românesc
analizei factoriale urmată de rotarea ortogonală
pentru cele cinci mari dimensiuni. Cercetările s-au
pentru fiecare dintre cei cinci mari factori. Astfel a
desfăşurat în perioada 1997 – 2004 şi 2005 – 2008
şi a avut ca obiective: 1) construirea unui chestionar fost obţinut un chestionar pilot ABCD-M care a
pentru evaluarea personalităţii bazat pe taxonomia avut iniţial un număr de 208 itemi.
rezultată; 3) verificarea calităţilor psihometrice
– fidelitatea, validitatea de construct şi/sau de Construirea itemilor a fost prezentată în
criteriu. subcapitolul privind replicarea modelului Big
Five în limba română. Cele patru pilotări au avut
ca subiect: stabilizarea numărului de itemi prin
Construirea chestionarului ABCD-M
calcularea consistenţei interne şi a contribuţiei
Derularea cercetărilor româneşti (Minulescu, 1997- fiecăruia dintre itemi la scorul total; realizarea
2004) privind constituirea chestionarului românesc unei egalizări a numărului de itemi pentru fiecare
Big Five s-a realizat prin pilotarea formei pilot pe scală majoră şi pentru fiecare scală componentă;
mai multe loturi de persoane, succesiv. realizarea unui control al inteligibilităţii itemilor în
cadrul populaţiei adulte cu un nivel de şcolarizare
În urma cercetărilor din perioada 1994 – 1997 s-a de la şcoala elementară în sus; realizarea unui
ajuns în prezent la constituirea unui model consistent studiu de control a atitudinii respondentului la
cu domeniile big five cu definirea a 5 mari factori probă; realizarea chestionarului în forma sa finală
având fiecare un număr de 5 faţete. Componentele cu calcularea fidelităţii prin consistenţă internă şi
principale acopereau în momentul construirii a fidelităţii test-retest; realizarea studiilor privind
chestionarului ca instrument de evaluare 68.6 % validitatea de conţinut şi de criteriu; studiul factorial
din varianţă, astfel: extraversia, 21.2%, Imaturitatea al formei stabilizate a chestionarului.
14.2%, Agreabilitatea 13.1%, Conştiinciozitatea
11.4%, Auto-actualizarea, 8.6%.. Detalii privind loturile folosite, modalităţilor
secvenţiale de selecţie a itemilor au fost prezente
Pe baza acestei soluţii factoriale stabilizate s-a într-o serie de publicaţii menţionate anterior, la care
construit chestionarul ABCD-M pentru evaluarea cititorul interesat se poate referi.
81
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Ca principii generale care au ghidat construirea şi prin metodele tradiţionale prin specificitatea înaltă
experimentarea chestionarului ABCD-M putem a factorilor pentru populaţia vorbitoare de limbă
menţiona 4: structurarea ierarhică, originalitatea, română. În acest sens, pe de o parte putem vorbi
cerinţele psihometrice şi validitatea de construct. despre faptul că cele cinci mari domenii acoperă
în mod semnificativ cele cinci domenii reliefate de
Structurarea ierarhică: Chestionarul ABCD- literatura de specialitate, astfel că am putut atribui
M se bazează pe cercetările care au demonstrat denumiri consistente cu cele funcţionale pe plan
faptul că trăsăturile sunt aranjate în ierarhii legate, interrelaţional (aspect dovedit şi de consistenţa
conform ipotezei psiholingvistice, de modul studiilor privind validitatea de conţinut prezentate
implicit în care vorbitorii unei limbi şi culturi îşi în Capitolul 5).
reprezintă semnificaţia acestor trăsături pentru
comportamentul uman. În analiza de item am Concepte precum extraversia, agreabilitatea,
început prin a selecta itemii de la nivelul domeniilor conştiinciozitatea sau cele prin care sunt descrise
şi apoi am procedat la analizarea factorială a itemilor faţetele sunt bine cunoscute în întreaga literatură
fiecărui domeniu pentru a definitiva faţetele. privind personalitatea şi diferenţele individuale.

Chestionarul prezent adoptă o imagine consistent Totuşi, cercetările au dovedit încă odată importanţa
bidimensională în legătură cu aceste trăsături con- factorului cultural prin caracteristicile specifice pe
siderându-le dimensiuni de sine stătătoare a căror care două dintre domnii le-au prezentat pentru
interacţiune conduce la conduite reprezentative, dar populaţia românească, aspecte are ne-au condus
această interacţiune trebuie evaluată de psihologul spre atribuirea unor denumiri relativ diferite de
care face interpretarea corelată a factorilor şi faţe- cele tradiţionale. Acest lucru este evident în special
telor acestora. Altfel spus, imaginea structurală este în privinţa domeniului stabilităţii emoţionale, care,
un produs care depinde de abilitatea şi experienţa în varianta românească, s-a dovedit legată decisiv
celui care interpretează şi nu este garantată în sine de maturizarea eului. Acest argument ne-a condus
de profilul dimensiunilor şi faţetelor. Ceea ce este spre inversarea scalei şi denumirea de Maturitate vs.
garantat este faptul că în acest profil, factorii aflaţi Imaturitate.
în fruntea ierarhiei sunt mai semnificativ ca şi con-
tributori şi, în situaţia în care aceştia sunt mai activi În cazul factorului intelectual, variabilitatea
par a modela mai viguros conduitele persoanei. acestuia este recunoscută astfel că nu ne-a surprins
specificitatea românească care pune accent pe stilul
Originalitatea chestionarului ABCD-M.Chestionarul formativ. Prin denumirea acordată, Autoactualizare,
prezent este original faţă de chestionarele construite am vrut să subliniem semnificaţia acestei dimensiuni
82
ABCD-M

pentru condiţia de asumare a transformării, vs. (Minulescu, Iliescu, 2007). Ultima experimentare
stagnare şi regres în evoluţia personală. pentru realizarea normării a fost realizată pe un
eşantion reprezentativ de 2015 persoane (2007 -
Cerinţele psihometrice. Chestionarul a fost construit 2008).
pe baza unei abordări sistematice de tip analiză
factorială, care a permis selectarea acelor descriptori Datele psihometrice au făcut obiectul unor
care şi-au dovedit capacitatea de a satura înalt repetate experimentări ce au dovedit că este un
semnificativ cele cinci mari dimensiuni şi faţetele instrument valid în contextul cultural românesc
acestora. Analiza factorială a fost instrumentul (prezentarea datelor statistice pentru ultima
de bază pentru identificarea clusterilor de itemi variantă a chestionarului apare în Capitolele 4 şi 5
care covariază unii cu ceilalţi dar care sunt relativ ale Manualului.
independenţi de alţi clusteri de itemi, cu alte cuvinte
itemi care sunt congruenţi şi prezintă validitate Validarea de construct: Valoarea fiecărei scale a
convergentă cu ceilalţi itemi din clusterul respectiv, chestionarului stă, în ultimă instanţă, în capacitatea
dar care prezintă validitate divergentă faţă de de a prezenta relaţii semnificative cu criterii
alţi itemi. Am ghidat analiza factorială pentru a externe care să ne permită să realizăm evaluări şi
identifica iniţial domeniile, cei cinci mari factori / interpretări valide ale scorurilor scalei. Din această
dimensiuni, apoi pentru identificarea faţetelor. perspectivă, ne asociem modului în care H. Gough
vede personalitatea umană şi rolul chestionarelor de
Au fost derulate mai multe cercetări pentru personalitate: ceea ce are sens este modul cum se
stabilizarea itemilor astfel încât să se asigure: exprimă personalitatea umană în relaţie şi contextul
posibilitatea de a fi înţeleşi de un vorbitor al limbii de utilizare al rezultatelor, măsura în care datele
române cu un vocabular mediu obişnuit, cu un sunt operaţionale în raport cu felul cum se comportă
grad de şcolarizare de bază. De asemenea s-a avut indivizii în conjuncturi situaţionale specifice.
în vedere realizarea omogenităţii scalelor principale Testele sunt construite pentru a avea relevanţă în
şi a faţetelor acestora, precum şi validitatea de analiza persoanei afirmă autorul „To me, the first and
construct a fiecăruia dintre cei 5 plus 25 de factori. În cardinal principle is that tests are made to be used,
manual, prezentăm studiile care certifică fidelitatea and a subsidiary principle is that they are to be used in
şi validarea celor cinci scale principale şi a celor 25 the analysis conceptualization of the individual case”
de scale reprezentând câte cinci faţete ale scalelor (H.Gough, 1965).
celor cinci mari dimensiuni. Penultima revizie a
chestionarului a fost realizată în perioada 2006 – Coerent cu această perspectivă, am acordat atenţie
2007, pe un eşantion românesc de 1342 de persoane studiilor privind validitatea de construct a domeniilor
83
Construirea şi experimentarea ABCD-M

şi a faţetelor. Aceste studii au fost demarate încă de Ultimul item al chestionarului, 151, invită respon-
la început, odată cu cercetările privind replicarea dentul la verificarea răspunsurilor. Prezentarea re-
modelului big – five şi au continuat pe parcurs zumativă a scalelor ABCD-M apare în Tabelul 2.9.
odată cu pilotarea celor 4 variante ale chestionarului
ABCD-M. Aceste studii de validare a constructului
au avut un rol decisiv în detalierea şi rafinarea Validitatea răspunsurilor la chestionar:
interpretării scalelor chestionarului precum şi în Indicatorul de frecvenţă
definitivarea formei de raport abreviate. În prezent,
nu anticipăm schimbări în itemii actuali ai scalelor Pornim de la ideea că validitatea răspunsurilor este
sau în modul de scorare a acestora, iar cercetările asigurată în primul rând de o administrare corectă a
prezente şi de viitor sunt axate pe validitatea de testului şi de o interpretarea adecvată a rezultatelor.
construct şi de criteriu. Acest lucru implică pe de o parte o bună motivare
a subiecţilor pentru cooperare, pe de altă parte, este
Prezentarea succintă a formei definitive asigurată de modul simplu de formulare al itemilor
şi de vocabularul nepretenţios care s-au dovedit că
Forma definitivă a chestionarului are un număr de asigură o comprehensibilitate ridicată. În formulare
150 de itemi care acoperă în mod egal, câte 30 itemi, s-a urmărit ca itemii nu fie ambigui, să aibă relevanţa
fiecare dintre cele cinci scale majore reprezentând personală şi un grad ridicat de acceptabilitate pentru
cele cinci mari domenii. respondent. În acest sens, este importantă obţinerea
consimţământului informat de la respondent.
În cadrul acestora, câte 6 itemi acoperă conţinutul
comportamental specific pentru scalele care repre- În al II-lea rând, ne-am bazat pe jocul dintre
zentă cele cinci faţete ale fiecărui mare domeniu. aparenta validitate de faţadă a formulării fiecărui

Tabel 2.9. Prezentarea succintă a scalelor chestionarului


Scalele şi număr de itemi Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5
Scala I. Extraversie: Activism: Optimism: Umor: Abilitate interpersonală: Afirmare personală:
30 6 6 6 6 6
Scala II. Maturitate: Respect: Adaptare: Prietenie: Forţa inhibiţiei: Forţa eului:
30 6 6 6 6 6
Scala III. Agreabilitate: Altruism: Romantism: Căldură afectivă: Empatie: Onestitate:
30 6 6 6 6 6
Scala IV. Conştiinciozitate: Voinţă şi perseverenţă: Spirit de perfecţiune: Raţionalitate: Planificare: Auto-discipină:
30 6 6 6 6 6
Scala V. Autoactualizare: Aprofundare: Toleranţă: Rafinare: Independenţă: Creativitate:
30 6 6 6 6 6
84
ABCD-M

item combinată cu dificultatea reală în cazul pentru jumătatea a II-a a chestionarului raportul se
chestionarelor construite empiric de a trăda sensul inversează, respectiv ⅔ din răspunsuri sunt cotate
în care se combină aceşti itemi şi trăsăturile de 1 sau 2 putem interpreta că pentru dimensiunea
personalitate urmărite. respectivă persoana prezintă incoerenţă în atitudini.
Într-o astfel de situaţie profilul nu va putea fi
Indicatorul de frecvenţă: în ultimă instanţă, deşi interpretat ca atare. Se recomandă discutarea
numărul de itemi mic, 150, nu conduce spre insta- situaţiei în cadrul interviului pentru a descoperi ce
bilitate datorită oboselii, am construit un indice de- anume a modificat pe termen scurt comportamentul
numit „Frecvenţa răspunsurilor pozitive A” compa- faţă de probă.
rativ cu „Frecvenţa răspunsurilor pozitive B”, FrpA
vs. FrpB. Prin prima jumătate înţelegem itemii de În aplicările clinice, chestionarul aduce avantajul
la 1 la 70; prin a II-a jumătate înţelegem itemii de unui instrument structurat, sensibil şi scurt. Este
la 71 la 150. un avantaj major pentru condiţia de fatigabilitate şi
fluctuare a energiei psihice caracteristică persoanelor
Pe baza acestui indice comparăm comportamentul nevrotice.
respondentului în prima jumătate a chestionarului
vs. a doua jumătate, pentru fiecare dintre cele cinci Materialele testului
mari domenii, scale majore. Scopul este de a verifica
coerenţa răspunsurilor,constanţa comportamentului Testul ABCD-M constă din Manualul profesional,
în probă. chestionarul ABCD-M sub forma unei broşuri, fişa
de evaluare cuplată la fişa de scorare, 3 fişe de profil
Un mod incoerent de a răspunde, trădat prin abor- pe care se pot vizualiza scorurile: Profil general
darea semnificativ diferită a celor două părţi la ni- pentru populaţia feminină şi masculină reunite, un
velul celor cinci mari scale, ne conduce spre imagi- Profil pentru populaţia feminină şi un Profil pentru
nea unui respondent inconstant, care are scopuri populaţia masculină, precum şi o fişă de prezentare
personale. Acest lucru se dovedeşte a fi semnificativ sumativă a rezultatelor persoanei examinate pentru
pentru condiţia de disimulare mai ales pentru scale- cele cinci mari dimensiuni.
le dimensiunii Maturitate (datorită încărcăturii de
termeni negativi) şi a scalei dimensiunii Conştiin- De asemenea, în varianta online, chestionarul
ciozitate (datorită încărcăturii de termeni valorizaţi poate fi administrat pe un mare număr de subiecţi
de norma socială). şi se primesc descrieri elaborate ale condiţiei
respondentului în probă, descrierea scalelor majore
Astfel dacă ⅔ din răspunsurile la prima jumătate, precum şi descrierea detaliată a scalelor care
A, sunt pozitive, respectiv au note între 3, 4 şi 5 iar reprezintă faţetele.
85
Construirea şi experimentarea ABCD-M

Broşura. Fişa de răspuns , Fişa de scorare Zona mediană, în jurul mediei este cuprinsă între
Broşura cu itemii testului împreună cu fişa de T55 şi T45 şi reprezintă comportamentul normal
răspuns sunt folosite pentru aplicarea individuală al caracteristicilor specifice pentru scala dată. Este
sau de grup. În aplicarea de grup nu sfătuim zona cea mai intens colorată.
să se distribuie la mai mult de 30 de persoane
odată. Pentru un număr mai mare de pesoane se În continuare în cele două direcţii există o câte o
pierde posibilitatea observării comportamentului zonă colorată mai puţin intens, între T56 şi T65,
nonverbal. respectiv între T44 şi T35, care atrage atenţia despre
condiţia de depăşire a zonei de mediu – normalitate,
Fişa de răspuns, dublată de fişa de scorare permit cu accentuarea în conduită a sensului trăsăturilor
ca, odată cu răspunsul, să se poată şi cota numeric caracteristice pentru scală.
intensitatea alegerii exprimate de subiect.
Zona albă de la T66 în sus şi de la T34 în jos indică
Fişa de scorare este în aşa fel concepută, încât extremizarea condiţiei scalei, respectiv impactul
la finele fiecăruia dintre rânduri, se pot însuma major al trăsăturilor asupra comportamentului
scorurile respondentului la cei 6 itemi ai unei persoanei.
anume faţete. Scorurile pentru domeniul major se
obţin prin însumarea scorurilor parţiale pentru cele Fişa rezumativă
5 faţete ale fiecărui domeniu, conform indicaţiilor Fişa este concepută pentru ca psihologul să poată
din fişa de scorare. da un feedback respondentului într-o manieră
rapidă şi pe înţelesul general, feedback legat de la
Profilele rezultatele sale pentru cele cinci mari domenii ale
Profilele sunt menite psihologului şi permit o personalităţii.
vizualizare integrată a scorurilor respondentului la
toate cele 30 de scale ale ABCD-M. Partea iniţială a fişei cuprinde o prezentare a
semnificaţiei acestei prezentări rezumative, iar
Profilele au fost construite prin elaborarea unor tabelul cuprinde o rezumare a nivelelor extreme
etaloane normative în note T şi permit conversia şi a celui mediu pentru fiecare dintre cei cinci
directă a scorurilor brute la scalele majore şi la suprafactori (scorul înalt, scorul mediu şi scorul
scalele-faţete. Scorurile T prezentate în aceste profile scăzut).
au o medie de 50 şi o deviaţie standard de 10.

Profilele au incluse zone de culoare care atrag atenţia


asupra condiţiei scorului respectiv.
86
ABCD-M

Licenţierea unui instrument care îi poate construi o „reputaţie


solidă” este obiectivitatea şi aceasta se poate
Licenţierea pentru utilizarea ABCD-M se obţine de obţine numai prin cercetări minuţioase. Versiunile
la D&D Research, organismul care este responsabil nonstandardizate pot conţine erori în organizarea
de difuzarea instrumentului. itemilor, în traducerea acestora, în grilele de scorare,
în aplicarea normelor.
Psihologii care utilizează ABCD-M pot dori să
folosească doar un subset de scale, fie în cercetare, Cerinţe profesionale: test de nivel B
fie în scopuri aplicative, sau să prezinte şi să scoreze ABCD-M este un instrument cu auto-administrare.
scalele în altă modalitate decât cea standard. De Administrarea şi scorarea se pot realiza de persoane
exemplu, pot dori să folosească doar scalele care care nu au o formare în psihologie organizaţională,
răspund unui criteriu de eficienţă profesională într- educaţională sau clinică. Procedurile de administrare
un examen de selecţie, sau vor să includă testul ca şi scorare sunt prezentate distinct în Capitolul 6.
parte al unei baterii de evaluare tipărită distinct.
De asemenea, poate să apară nevoia utilizării unei Conform Standardelor Codului deontologic al
componente a testului care încă nu a fost publicată, profesiei, interpretarea rezultatelor la ABCD-M
de exemplu modalitatea de utilizare în evaluarea cere o formare profesională în testarea psihologică şi
copiilor şi adolescenţilor, ori modalitatea de a folosi evaluarea psihologică, familiarizarea cu materialele
ABCD-M ca instrument de rangare în observarea prezentate în manual (în Capitolul 1 şi 2 pentru
comportamentului, ori o versiune într-o limbă teoria generală şi cunoaşterea bazelor de interpretare,
străină a instrumentului. În toate aceste situaţii, în Capitolul 3 privind descrierea scalelor, precum şi
psihologul trebuie să obţină consimţământul scris în Capitolul 7 unde sunt prezentate studii de caz).
al autorului testului şi o licenţă formală de acceptare
din partea companiei. Utilizarea testului este restrânsă doar la profesioniştii
care au formare în psihologie şi în teoriile testării
Astfel de versiuni de utilizare nu sunt încurajate, psihologice şi ale personalităţii.
în măsura în care cea mai importantă calitate a
CAPITOLUL 3
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M
ABCD-M operaţionalizează modelul BF al perso- pe scurt stilurile sale emoţionale, interpersonale,
nalităţii în spaţiul lingvistic şi cultural românesc. experenţiale, atitudinale, motivaţionale.
Cei cinci suprafactori reprezintă cele mai funda-
mentale dimensiuni implicate în structurarea şi di- Cercetările ne-au permis să obţinem dovezi
namica personalităţii. Factorii sunt definiţi de grupe consistente legate de adjectivele şi termenii prin care
de trăsături intercorelate. Aceste trăsături mai speci- putem descrie conduitele în cadrul fiecărei faţete
fice sunt denumite faţete, astfel că fiecare cluster de şi domeniu. Aceste date sunt integrate prezentării
faţete formează un domeniu. fiecărui domeniu şi fiecărei faţete.

Însumând scalele care reprezintă faţetele obţinem Capitolul 3 descrie fiecare dintre domenii sau
scorul pentru domeniul respectiv, considerat ca o suprafactori, prezintă definiţiile fundamentale şi
aproximare a scorului suprafactorului. diferenţierile dintre aceştia. Scalele faţetelor permit
o analiză de fineţe măsurând trăsături specifice ale
Aceste scoruri ne permit să descriem individul fiecăruia dintre cele cinci mari domenii.
din perspectiva fiecăruia dintre cele cinci domenii
printr-o imagine integrată care aduce date privind Fiecare dintre domenii este reprezentat prin cinci
modalităţile sale de a relaţiona, dezvoltarea eului şi a scale specifice care reprezintă faţetele domeniului.
afectivităţii, capacitatea de planificare şi de evoluţie, Această grupare permite o consistenţă în abordarea
88
ABCD-M

fiecăruia dintre domenii, în sensul că fiecare faţetă De exemplu, o persoană al cărei scor la Extraversie
reprezintă un contributor semnificativ la modul cum este mediu, dar care prezintă la Activism şi la
funcţionează domeniul. De exemplu, fiecare dintre Afirmare socială scoruri ridicate, în timp ce la Umor
scalele domeniului Extraversie aduc informaţie are un scor submediu va reacţiona la o situaţia
specifică coerentă cu problematica investirii energiei socială tensionată cu totul diferit de cel care are
în real şi a nivelului de stimulare prin relaţia cu acelaşi scor mediu la Extraversie, dar Umorul este
socialul; fiecare dintre scalele /faţetele domeniului ridicat, alături de Afirmare şi de Activism; cea de a
Marturitate aduc informaţie specifică despre nivelul II-a persoană va fi mult mai degajată şi se va putea
de maturizare şi funcţionalitate al eului pe diferite plia mai suplu pe aspectele pozitive ale lucrurilor.
componente.
Pentru cercetare, informaţia detaliată oferită de
Avantajul semnificativ al acestei abordări multi-
scalele faţetelor poate fi utilă pentru interpretările
faţete în măsurarea BF este nu numai nuanţarea
constructelor şi pentru noi ipoteze şi formulări
informaţiei despre funcţionarea şi modalităţile de
teoretice. De exemplu, putem vedea că afectivitatea
manifestare în comportamentul persoanei a acestor
ca energie psihică apare în relaţia cu maturitatea eului
suprafactori, ci mai ales posibilitatea să obţinem di-
ca posibilitate a acestuia de a controla şi umaniza
ferenţe specifice între indivizi din interiorul acestor
agresivitatea şi emoţiile negative transformându-le
domenii. Dacă fiecare dintre oameni prezintă aceste
în emoţii prosociale şi construind posibilitatea unor
mari domenii de funcţionare, care îl fac asemănător
raporturi definite prin Respect, Adaptare, Prietenie
ca model cu ceilalţi oameni, dar diferit ca nivele de
(trei dintre faţetele maturităţii implică acest proces).
manifestare, posibilitatea de a înţelege în profunzi-
Tot în plan afectiv, emoţiile primare pozitive se
me comportamentul este nuanţată decisiv prin in-
umanizează şi permit conduite tipice pentru factorul
termediul faţetelor. Avem, la acelaşi scor pe dome-
Agreabilitate: Altruism, Căldură afectivă, Empatie
niu, o multitudine de profile posibile prin scorurile
şi susţin posibilitatea de a fi Onest.
celor cinci scale componente.

Putem diferenţia mai bine oamenii între ei, dar Toate acestea, de exemplu, ne conduc spre
putem diferenţia mai bine şi înţelege de ce apar posibilitatea definirii unei noi teorii privind
unele comportamente, la ce ne putem aştepta în conduitele prosociale, rădăcina latentă a acestor
anumite condiţii pe care le putem astfel clar defini. conduite şi conectarea la maturizarea eului. O astfel
Examinarea scalelor faţetelor permite o mult mai de teorie, ne poate ajuta să înţelegem mult mai
nuanţată şi realistă analiză a profilului personalităţii. bine etiologia dependenţei şi manifestările afective
Acest lucru poate fi de ajutor şi în situaţiile când paradoxale specifice: de la furie la depresie, de la
nivelul general al suprafactorului este mediu. sentimentalism la blândeţe (v. Capitolul 8).
89
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

În plus faţă de descrierea propriu-zisă a scalelor dihotomice şi pe subsecventa procedură de corelare


care reprezintă trăsăturile comportamentele ale punct-biserială.
celor cinci mari domenii, pentru fiecare dintre faţete
este prezentat şi un tabel care cuprinde descriptori
corelaţi înalt la scală. Aceste adjective au fost obţinute
printr-o cercetare desfăşurată pe 91 de familii care
Descrierea suprafactorului Extraversie
au primit ABCD-M prin autoevaluare şi BFA în
heteroevaluare. După cum se poate uşor observa,
Scala I: Factorul I, Extraversie (E)
adjectivele BFA sunt înalt consistente cu descrierea
trăsăturilor comportamentelor scalei respective
Factorul Extraversie ocupă prima poziţie în
iar folosirea lor în evaluare dă posibilitatea să se
ierarhia structurii factoriale româneşti BF şi este
înţeleagă şi imaginea pe care o crează conduita unei dimensiunea cel mai bine reprezentată, explicând
persoane. 15.59 din varianţa comportamentală. Conţine 30
de atribute caracteristice, cu marcheri tipici pentru
Corelaţiile adjectivale care sunt prezentate în tipul de comportament extravert, cu aspecte privind
paranteze provin dintr-o cercetare corelaţională nivelul ridicat al energiei ce implică vitalitate şi poftă
în care ABCD-M a fost administrat împreună cu de viaţă, dar şi centrarea pe relaţie şi asertivitate.
BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli,
Steca, 2002), unui eşantion de 91 de participanţi. Cei 30 de descriptori prezintă numeroase
Participanţii sunt studenţi la trei programe asemănări, sub aspectul conţinutului lor lingvistic,
masterale din cadrul unei facultăţi de comunicare cu atribute care descriu dimensiunea Extraversie
din Bucureşti. Dintre cei 91 de participanţi, 43 în alte contexte lingvistice, cum ar fi markerii lui
sunt de sex masculin şi 48 de sex feminin. Vârsta Goldberg sau lista de adjective SACBIF. Există şi
lor este cuprinsă între un minim de 20 şi un maxim deosebiri semnificative, mai ales în orientarea unora
de 25 de ani (m=22.77, SD=1.51). Este important dintre faţete.
de menţionat că BFA, spre deosebire de alte liste
adjectivale care forţează de la respondent un răspuns Markerii americani, aşa cum au fost identificaţi de
dihotomic, presupune o evaluare pe o scală Likert Goldberg, se referă la aspecte precum: vorbăreţ,
cu 7 trepte. În acest fel, fiecare item are o varianţă doritor de afirmare, energic, îndrăzneţ, activ, curajos,
suficient de mare încât să poate genera corelaţii viguros, spontan, timid, tăcut, inhibat, retras, sfios
foarte puternice. Corelaţiile ce vor fi prezentate ar – majoritatea dintre acestea găsindu-se şi în lista
fi probabil mult mai mici, chiar dacă în continuare noastră de atribute. De asemenea, adjective ca
semnificative, dacă s-ar fi bazat pe răspunsuri extravert / introvert, vesel, tăcut, activ, vorbăreţ
90
ABCD-M

Tabelul 3.1. Succintă descriere a scalei Extraversie şi a scalelor acesteia, E1-E5


Denumire EXTRAVERSIE
abreviere E1 E2 E3 E4 E5
Denumirea faţetelor Activism Optimism Umor Abilitate interpersonală Afirmare personală
E (+) * Activ Optimist, emoţii Cu umor, flexibil Cu ascendenţă Caută succesul
Extravert pozitive socială, dominant
E (=)** Energie şi iniţiativă Optimism moderat Umor moderat Uneori participant şi Nevoie moderata de
Energie investită moderat moderate abil reuşită
în exterior
E (-)*** Pasiv Pesimist Lipsa umor Lipsit de ascendenţă Dezinteresat
Introvert de afirmare;
conservator

Denumire INTROVERSIE
* (+) semnifică polul scalei coerent cu denumirea de bază; caracteristicile respective constituie conduite comportamentale evidente şi constante
** (=) semnifică situaţia în care aspectele caracteristice scalei sunt prezente moderat şi nu constituie o condiţie comportamentală permanentă
*** (-) semnifică polul scalei inversat, caracteristicile comportamentale implicatee sunt constante şi evidente

– cuprinse în lista italiană SACBIF nu lipsesc din omul de ştiinţă, practicianul proactiv sau managerul
lista românească de descriptori adjectivali. unei organizaţii dinamice.

Factorul Extraversie apare caracterizat prin descrip- Introversia apare mai ales prin raportarea la carac-
tori bipolari precum: dinamic vs. pasiv, pesimist vs. teristicile comportamentului extravert – ca lipsă a
dinamismului şi energiei implicate în social, inca-
optimist, glumeţ vs. sobru, abil vs. inabil sau sclipi-
pacitate de a participa direct în social. Persoana îşi
tor vs. şters.
neagă atributele pro-sociale, îşi afirmă pesimismul şi
lipsa de umor, lipsa de jovialitate şi deschidere spre
Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul
joc şi, în mod specific, lipsa caracteristicilor care să
său printre oameni şi grupuri mari, este dinamic, vioi,
modeleze succesul interpersonal. Din această per-
activ, vorbăreţ şi participativ; îi place schimbarea, se
spectivă, este interesant de explorat un profil în care,
bucură de viaţă, este atras de ceea ce este stimulativ,
de exemplu, apare o tensiune între introversia defi-
are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă,
nită prin faţetele E1 – E4 la nivele sub medii alături
deschisă spre interacţiuni şi umor. Semnificativ
de E5 ridicat sau înalt ca definind o tipologie intro-
pentru spaţiul autocton, extraversia semnifică un vertă animată de o propensiune spre reuşita social-
stil proactiv, energic, afirmarea personală printr-un profesională.
impact transformator, modern, ingenios şi spiritual
în existenţă. Prototipul extravertului nu este numai În general, individul introvert în contextul acestor
vânzătorul, comerciantul, întreprinzătorul, ci şi scale, apare rezervat, dar nu se bucură de viaţă; fără
91
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

a fi cu necesitate neprietenos, este independent, Tabelul 3.2. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
E1-Activism din ABCD-M (N=91)
liniştit, nu suferă în mod necesar de anxietate socială,
dar este lipsit de abilităţi de relaţionare. Astfel de Adjectiv Corelaţie
Dinamic .74
inşi preferă să fie centraţi pe propria persoană, nu
Energic .73
au exuberanţa extraverţilor, sunt mai puţin fericiţi Curajos .73
de contactul cu realitatea directă a vieţii. Dezinvolt .72
Bun conducător .71
Sigur pe sine .66
Activ .66
Entuziast .65
Scalele şi faţetele extraversiei Dominant .64
Luptător .64
E1: Activism Vivace .62
Capabil .61
Aspectele caracteristice ale scalei sunt: dinamic, vioi, Convenţional -.42
vorbăreţ, dezgheţat, activ, cu iniţiativă. Apatic -.42
Confuz -.43
Timid -.49
În comportamentul unei persoanei cu o cotă înaltă
Fricos -.56
la E1 apare evident un tempo ridicat; persoana este Inconsecvent -.57
plină de energie şi iniţiativă. Se manifestă verbal şi Supus -.58
în planul acţiunilor ca dinamică, activă, vioaie. Se Taciturn -.61
poate implica cu uşurinţă în acţiuni, este în mişcare, Tăcut -.62
vorbăreţ, are energie şi „suflu”, poate energiza şi pe Închis în sine -.71
ceilalţi. Şovăielnic -.72
Introvertit -.75
* p≤.05, ** p≤.01.
Polul opus indică preferinţă pentru un tempo
mai relaxat, lipsit de vioiciune şi energie. Acestor
persoane le lipseşte iniţiativa; individul apare pasiv,
E2: Optimism
nu se angajează în acţiuni decât împins de alţii, Aspectele caracteristice scalei sunt: lipsa de
nu îi place să vorbească, fără ca toate acestea să fie pesimism, lipsa de tristeţe, capacitatea de a se bucura
interpretabile ca lene, comoditate. de viaţă, capacitatea de a trăi din plin, negarea
ambiţiei, capacitatea de a rămâne mereu senin.

Condiţia de optimism, caracteristică pentru o


cotă ridicată E2, reprezintă tendinţa de a trăi stări
92
ABCD-M

Tabelul 3.3.. Adjective asociate prin autoevaluare scalei emoţiile sunt pozitive, iar dispoziţia este senină,
E2-Optimism din ABCD-M (N=91)
optimistă şi fericită într-o manieră directă.
Adjectiv Corelaţie
Optimist .56
La polul opus nu apare cu necesitate lipsa de
Vesel .55
Sincer .44 compasiune pentru alţii sau ostilitatea, ci un mod
Activ .41 mai pesimist şi relativ depresiv de a vedea viaţa.
Informat .39 Persoane care afectiv apar mai puţin fericite, dar şi
Vivace .38 mai reţinute emoţional, mai închise în manifestările
Competitiv .38
emoţionale.
Ager la minte .38
Profund .38
Receptiv .37 Aceasta este faţeta cea mai apropiată de suprafactorul
Inovator .37 agreabilitate în relaţiile interpersonale, dar se
Nonconformist .35
distinge printr-un aspect de vitalitate şi energie care
Temător -.32
nu este inclus în agreabilitatea propriu-zisă.
Fragil emoţional -.33
Fricos -.33
Anxios -.33 În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută,
Tăcut -.35 sindromul ascunde neîncredere în viaţă şi în sine.
Taciturn -.35
Supus -.36 E3: Umor
Închis în sine -.37
Inert -.37 Aspectele specifice scalei includ caracteristica de a
Deprimat -.39
fi glumeţ, cu umor, jovial şi vesel, dar şi flexibil şi
Stresat -.64
Frământat -.68
adaptabil şi deschis.
* p≤.05, ** p≤.01.
Scorurile înalte la această scală indică persoane
emoţionale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, ce glumesc cu uşurinţă, sunt joviale şi flexibile.
iubirea, excitarea; persoanele râd cu uşurinţă, Dispoziţia generală admite „partea bună a lucrurilor”,
sunt optimiste şi satisfăcute de viaţă. Faţetă este jocul şi spontaneitatea. Acest factor este, empiric,
relevantă pentru extraversia percepută şi indică un considerat cel mai relevant pentru predicţia stării de
comportament dominat de o afectivitate deschisă, fericire, a capacităţii de a lua viaţa uşor.
prietenoasă; sunt persoane care se apropie uşor de
ceilalţi, se ataşează uşor, sunt deschise spre viaţă, La polul opus, sunt persoane care „nu au simţul
care „trăiesc din plin”, fără ca în mod necesar toate umorului”, nu „înţeleg de glumă”, sunt inhibate şi
acestea să implice ambiţie sau orgoliu. Dimpotrivă, rigide în modul de a trăi evenimentele şi situaţiile de
93
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

viaţă, nu pot găsi o supapă de descărcare a tensiunii. E4: Abilitate interpersonală


Sunt „serioase” pentru că nu pot să vadă partea
optimistă, parte de transformare pozitivă a unei Aspectele specifice ale scalei includ caracteristici
situaţii şi nu au încredere că lucrurile pot evolua în ce permit ascendenţă, deschidere şi succes
bine. Nu sunt spontani. interpersonal: abil, şiret, ager, perspicace, capabil şi
participativ la nou.
În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută,
sunt persoane depresive şi inflexibile. Scala E4 la popul cotelor înalte indică un
comportament dominant, plin de forţă, cu
ascendenţă socială; persoane care se consideră abile
Tabelul 3.4. Adjective asociate prin autoevaluare scalei şi se pot descurca într-o diversitate de situaţii. Se
E3-Umor din ABCD-M (N=91) simt capabile, se consideră perspicace şi acţionează
Adjectiv Corelaţie cu agerime, fără să ezite şi devin de obicei liderii
Simpatic .64 grupurilor de apartenenţă. Participă cu uşurinţă la
Plăcut .63
evenimente noi.
Optimist .59
Sclipitor .57
Spumos .56 La polul opus sunt cei care preferă să rămână în
Flexibil .56 fundal şi să lase altora grija afirmării, nu se consideră
Sigur pe sine .55 suficient de abili şi nu au încredere în propria
Creativ .55
perspicacitate. Se feresc de situaţii în care „trebuie
Spiritual .54
Original .54
să facă faţă” unor provocări sau unor lucruri pe care
Entuziast .54 nu le cunosc.
Imaginativ .52
Neperseverent -.40 În cazuri cronice, cu cote extrem de scăzute, sunt
Leneş -.40 persoane fără ascendenţă, şterse, terne şi incapabile
Inconsecvent -.41 să se exprime în relaţia cu ceilalţi.
Şovăielnic -.41
Taciturn -.42
Deprimat -.43
E5: Afirmare personală
Fără principii -.43
Supus -.43
Caracteristicile de bază ale scalei E5 cuprind aspecte
Confuz -.46
care implică o imagine pozitivă de sine mai ales prin
Introvertit -.47
Convenţional -.51 prisma succesului şi afirmării personale: sclipitor,
Închis în sine -.52 reformator, preocupat de reuşita în viaţă, modern,
* p≤.05, ** p≤.01. ingenios şi spiritual.
94
ABCD-M

Tabelul 3.5. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.6. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
E4-Abilitate interpersonală din ABCD-M (N=91) E5-Afirmare personală din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Plăcut .72 Expert .72
Sclipitor .69 Competitiv .72
Simpatic .67 Luptător .72
Iscusit .65 Dinamic .71
Comunicativ .60 Competent .71
Entuziast .60 Iscusit .69
Dinamic .59 Inteligent .69
Bun conducător .59 Dezinvolt .69
Capabil .59 Întreprinzător .68
Dominant .57 Bun conducător .68
Inteligent .57 Activ .67
Dezinvolt .57 Vivace .66
Convenţional -.40 Timid -.42
Neperseverent -.40 Apatic -.45
Taciturn -.45 Confuz -.46
Tăcut -.45 Indecis -.49
Inconsecvent -.46 Şovăielnic -.51
Şovăielnic -.51 Închis în sine -.51
Supus -.52 Introvertit -.56
Fricos -.53 Inconsecvent -.63
Arogant -.56 Taciturn -.66
Introvertit -.63 Tăcut -.72
Închis în sine -.65 Supus -.76
Confuz -.73 Fricos -.79
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.

Caracteristic pentru comportamentul unei persoane în sine, cu o nevoie de reuşită şi eficienţă, pot face
cu cote înalte la E5 este încrederea în sine în raport faţă provocărilor, sunt gata să schimbe şi să se
cu evenimentele şi oamenii. Persoana se consideră plieze pe ceea ce le asigură succesul; sunt moderni,
sclipitoare, are capacitatea de a reuşi, are în vedere reformatori, cu spirit viu.
moduri ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii;
acesta este un comportament care caracterizează La polul opus, în comportament apare lipsa de
în genere o persoană din categoria VIP, cu încredere în capacitatea de a răspunde dificultăţilor
propensiune spre succes personal care reuşesc în vieţii; sunt persoane timide, care nu fac eforturi să
lupta cu viaţa; sunt persoane cu o afirmată încredere reuşească, acţionează conservând ceea ce ştiu, nu
pot face faţă schimbării şi noului.
95
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

imaturitate. În filosofia funcţionării psihismului, o


Descrierea suprafactorului Maturitate astfel de scala ni se pare mai firească pentru că pare
a surprinde exact condiţia eului pe care se structu-
rează ulterior un profil nevrotic.
Scala II: factorul II, Maturitate - Adaptare
În cercetările de bază, factorul Maturitate -
Al II-lea factor ca pondere, cu 14.06, din variaţia
Imaturitate, al II-lea ca pondere în varianţa
comportamentului, este diferit de cercetările din alte
comportamentală, s-a constituit prin atragerea unor
spaţii psiholingvistice prin direcţia relativ diferită
atribute negative.
de factorul nevrotism. În acest sens, deosebirea
semnificativă este că nu s-a constituit un factor de
Pentru coerenţa profilului, scala a fost inversată şi în
psihopatologie nevrotică vs. echilibrul emoţional
această condiţie a intrat în cercetările de validare.
definibil ca Nevrotism, ci un factor ce rezidă în
cadrul normalităţii funcţionării psihicului având
Denumirea fundamentală a scalei este Imaturitate
sensul de maturizare versus imaturizare.
vs. maturitate interrelaţională.

Maturitatea este o scală destul de inedită în contex-


Factorul Maturitate, în extrema lui pozitivă,
tul general al chestionarelor de tip big five pentru
subliniază capacitatea persoanei de respecta
că aduce in prim plan aspecte legate de gestiona-
oamenii, societatea, de a-şi controla reacţiile precum
rea agresivităţii şi emoţiilor negative şi condiţia de
şi încrederea în sine.

Tabelul 3.8. Succintă descriere a scalei Maturitate şi a scalelor acesteia, M1–M5


Denumire MATURITATE - ADAPTARE
abreviere M1 M2 M3 M4 M5
Denumirea faţetelor Respect Adaptare Prietenie Forţa inhibiţiei Forţa eului
M (+) Respect faţă de în Adaptativ Prietenos Controlul excitabilităţii Încredere în sine
Socializare ceilalţi matură
M (=) Comportament în Uneori stresat şi Centrare pe sine, Inhibare moderată a Încredere în
Amestec de genere socializat tensionat în relaţiile acomodare moderată tendinţelor emoţionale sine relativă, pot
rezilienţă şi cu ceilalţi la ceilalţi şi impulsurilor apare situaţii de
reactivitate nesiguranţă

M (-) Manipulativ Rebel Despotic Iritabil, excitabil Demonstrativ


Imaturitatea eului, (Egocentric)
agresivitate

Denumire IMATURITATE
96
ABCD-M

Maturizarea semnifică un tablou comportamental Marcherii negativi ai faţetei principale cuprind


nonreactiv, capabil de o centrare sănătoasă pe atribute comportamentale care exprimă conduita
scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi unei persoane nesigură de sine, ostilă şi încercând
ceilalţi. să se impună în primul rând prin manipularea celor
din jur. Sunt persoane lipsite de scrupule morale şi
La polul opus, surprinde condiţia unui psihic încă incapabile să respecte fiinţa umană.
infantil, centrat pe sine, revendicativ şi instabil
Tabelul 3.9. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
in relaţii, orgolios, reactiv, care, tocmai datorită M1-Respect din ABCD-M (N=91)
imaturităţii nu reuşeşte să facă faţă dinamicii
Adjectiv Corelaţie
relaţiilor existenţiale. Cordial .64
Amabil .64
O astfel de condiţie infantilă a eului, în faţa sarcinii Pacifist .64
de relaţionare socială aduce la suprafaţă incapacitatea Generos .61
de a gestiona adaptativ relaţia cu celălalt precum şi Moderat .61
Abordabil .59
emoţionalitatea negativă asociată egocentrismului
Hotărât .56
ca aspect central. Vesel .56
încrezător .55
Sistematic .55
Calm .54
Eficient .54
Scalele şi faţetele Maturităţii Neîncrezător -.58
Nechibzuit -.58
M1: Respect Ostil -.60
Anxios -.60
Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor Suspicios -.62
trăsături specifice pentru persoana manipulativă, Deprimat -.63
astfel subiectul consideră că nu este meschin, nu este Egoist -.63
profitor sau răuvoitor, nu are tendinţa de a-şi bate Agresiv -.63
Certăreţ -.66
joc sau de a fi josnic şi fitilist în relaţiile cu ceilalţi.
Îngâmfat -.69
Fără principii -.72
Scala indică un comportament prosocial. Atitudinea Avar -.78
dominantă pentru cotele înalte ale scalei implică * p≤.05, ** p≤.01.
capacitatea de a fi generos, binevoitor. O persoană
care respectă pe cei din jur, pe fondul unui auto-
respect şi a siguranţei de sine.
97
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

M2: Adaptare Tabelul 3.10. Adjective asociate prin autoevaluare scalei


M2-Adaptare din ABCD-M (N=91)

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor Adjectiv Corelaţie


trăsături specifice pentru persoana incapabilă să-şi Moderat .60
Generos .53
controleze energia agresivă, subiectul neagă faptul Amabil .51
de a fi rebel, răsculat sau răzvrătit şi protestatar şi Sârguincios .51
nu se consideră incomod sau agresiv în relaţiile cu Cordial .51
ceilalţi. Sunt negate atitudinile de rebeliune. Sincer .50
Pacifist .50
încrezător .50
Cotele înalte la această scală indică o capacitate Sigur pe sine .50
ridicată de adaptare inter-relaţională. Este Cu iniţiativă .49
caracteristica unor persoane care consideră că Stabil .49
pot avea o relaţie non-agresivă cu ceilalţi, îşi pot Seren .48
Egoist -.50
controla impulsurile şi emoţiile negative astfel că
Bădăran -.51
pot coopera destinşi şi fără să raporteze totul la Anxios -.52
propria persoană. Nesigur -.53
Supărăcios -.54
În extrema negativă, faţeta indică un comportament Îngâmfat -.54
antagonist descriptibil prin agresivitate, înclinaţia Ţâfnos -.55
spre a fi rebel şi sfidător, dominaţi de emoţii negative Avar -.58
Nervos -.61
pe care nu sunt capabili să le controleze, gata să se
Agitat -.61
împotrivească cu price preţ şi în orice situaţie, să Fără principii -.61
protesteze; un comportament incomod pentru cei Deprimat -.65
din jur inclusiv prin lipsa de maleabilitate. * p≤.05, ** p≤.01.

Faţeta pozitivă caracteristică pentru cotele ridicate


indică un comportament centrat pe acomodarea cu
M3: Prietenie ceilalţi; sunt negate deschis atitudinile autoritare, de
duritate şi orgoliu. Acest lucru este în general pus în
Caracteristicile de bază ale scalei M3 cuprind aspecte
joc de persoane a căror forţă personală este suficient
care implică lipsa de anxietate socială, deschiderea
de stabilă pentru a face faţă schimbării, adversităţii,
spre prietenie prin negarea autoritarismului, a
contradicţiei într-o manieră calmă care pot dezvolta
atitudini poruncitoare şi înţepate, a mândriei şi
în mod constant relaţii de prietenie şi deschidere cu
tendinţei de a fi poruncitor şi certăreţ.
ceilalţi.
98
ABCD-M

La popul opus,condiţia egocentrică împinge persoana M4: Forţa inhibiţiei


spre un comportament de afişare cu orice preţ a
puterii, de tip despotic: autoritar, dur, poruncitor, Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor
certăreţ şi gata să pedepsească din incapacitatea de a trăsături specifice pentru persoana excitabilă prin
face faţă provocării şi confruntării. lipsa de control emoţional. Astfel persoana nu se
consideră uşuratică, neagă lipsa de stăpânire şi
acţionare fără gândire, precum şi irasciblitatea,
Tabelul 3.11. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
conduitele jignitoare sau situaţiile în care „îşi iese
M3-Prietenie din ABCD-M (N=91)
din fire”.
Adjectiv Corelaţie
Generos .58
Persoana cu o cotă înaltă la această scală prezintă
Moderat .56
o bună capacitate de a controla emoţiile negative,
Pacifist .56
emoţionalitatea egocentrică. De aici aspectul
Cordial .53
Vesel .53 de raţionalitate în acţiuni şi stăpânire de sine;
Amabil .51 comportamentul este controlat mai ales prin
încrezător .46 inhibarea tendinţelor reactive. Persoana nu este
Calm .45 reactivă, se gândeşte înainte de acţiona, nu îşi iese
Sincer .45 din fire, preocuparea dominantă ţine de stăpânirea
Inţelegător .43 raţională a reacţiilor emoţionale.
Hotărât .42
Echilibrat .41 La polul opus, apare un comportament excitabil,
Egoist -.47 persoana apare uşuratică prin uşurinţa cu care pune
Anxios -.48 în act impulsurile, nu este capabilă să se stăpânească,
Coleric -.50 acţionează fără să se gândească, îşi iese uşor din fire,
Fără principii -.51
este irascibilă şi jignitoare faţă de ceilalţi. Persoana
Nervos -.51
este impulsivă, nestăpânită.
Ostil -.52
Deprimat -.52
Suspicios -.53
M5: Forţa eului
Certăreţ -.53
Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor
Îngâmfat -.54
trăsături specifice pentru persoana egocentrică,
Avar -.55
cu un eu rigid sau insuficient de flexibil, precum
Agresiv -.65
* p≤.05, ** p≤.01.
tendinţa de a fi mofturos, năzuros, răsfăţat, ţâfnos,
lăudăros sau gata să ceară mila celor din jur.
99
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.12. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.13. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
M4-Forţa inhibiţiei din ABCD-M (N=91) M5-Forţa eului din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie*** Adjectiv Corelaţie***
Arogant .42 Distant .39
Confuz .37 Pasiv .34
Inconsecvent .35 Irascibil .31
Vinovat .31 Indiferent .30
Fricos .31 Conciliant .30
Indiferent .31 Tăcut .29
Nemulţumit .28 Nemulţumit .27
Pasiv .28 Vinovat .27
Dezinformat .27 Bădăran .27
Nesociabil .27 Şovăielnic .26
Insensibil .27 Taciturn .25
Distant .26 Inconsecvent .25
Matur -.27 Spiritual -.27
Înţelegător -.27 Liniştit -.28
Profund -.27 Tolerant -.29
Corect -.27 Afectuos -.30
Echilibrat -.27 Autoritar -.30
Coleric -.29 Plin de fantezie -.30
Comunicativ -.30 Maleabil -.32
Analitic -.32 Vivace -.33
Capabil -.34 Sensibil -.33
Vivace -.35 Neglijent -.34
Inteligent -.40 Intolerant -.38
Iscusit -.41 Prietenos -.38
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.
*** la autoevaluare scala a fost inversată *** la autoevaluare scala a fost inversată

Faţeta indică un eu maturizat, stabil. Principala Polul opus aduce în prim plan demonstrativitatea
calitate a unor astfel de persoane este faptul că nu ca nevoie de a se pune în prim plan; sunt indivizi
cer cu orice preţ atenţia şi simpatia celor din jur; pot „răsfăţaţi” şi mofturoşi, inconsecvenţi, gata mereu
fi asertive fără a fi egocentrice, fără a se lamenta sau să ceară atenţia celorlalţi, lăudăroşi şi instabili în
a atrage atenţia asupra lor. Se pot baza pe ei înşişi şi relaţii. Se tem să nu fie neglijaţi, să nu fie trecuţi
astfel sunt adaptabile. cu vederea. Aspectul care le lipseşte este încrederea
stabilă în sine.
100
ABCD-M

nesimpatetic, neîncrezător, dur, care pretinde altora,


Descrierea suprafactorului bădăran, egoist, necooperant, necaritabil (Goldberg,
Agreabilitate 1992); blând, amabil, tandru, drăguţ, caritabil, sim-
patetic, se acomodează, fără mojicie, faţă de lipsit de
căldură, necaritabil, crud, cu inima de piatră, dur,
Scala III: factorul III, Agreabilitate (A) nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990).

Agreabilitatea acoperă 14.02 din varianţa Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei,
comportamentală. ca dimensiune pregnant interpersonală dar pune
în joc măsura în care persoana este afectiv şi moral
Agreabilitatea este un suprafactor relativ controver- capabilă de relaţionare. Patru din cele cinci faţete
sat. Există însă unele deosebiri între datele de cerce- implică asumarea sau inhibarea registrului afectiv în
tare româneşti şi adjectivele descriptive din scalele relaţiile cu cei din jur, agreabilitatea apare, în acest
de termeni bipolari care apar în alte culturi. Unii context ca un factor de disponibilitate afectivă în
autori o denumesc „factor de acomodare” (Howard, inter-relaţionarea cu cei din jur.
Howard, 2001). Astfel: altruist vs. cinic, afectiv vs.
răzbunător, simpatetic vs. individualist, ospitalier Aspectul central al dimensiunii Agreabilitate este
vs. egoist, nonviolent vs. suspicios, pentru lista ita- altruismul, cu sensul unui comportament stabil co-
liană (SACBIF); blând, cooperant, simpatetic, cald, operant şi simpatetic, de ajutorare a altora. Persoana
încrezător, plin de consideraţie, plăcut, agreabil, ofe- are caracteristică o fire empatică, deschisă, onestă.
ră ajutorul, generos, faţă de rece, lipsit de blândeţe, Uneori, nivelele înalte semnifică şi tipul de persoană

Tabelul 3.14. Succintă descriere a scalei Agreabilitate şi a scalelor acesteia, A1 – A5


Denumire AGREABILITATE
abreviere A1 A2 A3 A4 A5
Denumirea faţetelor Altruism Romantism Căldură afectivă Empatie Onestitate
A+ Altruist Romantic, sentimental Tandru, cald Empatic Onest, corect
Umanist şi moral
A= Uneori e gata să Ceva mai visător şi Ocazional tandru, Capabil uneori să se Corectitudine
Umanism moderat sară în ajutor sensibil la problemele ocrotitor pună în locul altuia moderată
altora
A (-) Egoist Insensibil Rece, neafectiv Lipsit de empatie Lipsit de onestitate
Egocentrism

Denumire LIPSA AGREABILITĂŢII


101
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

care are tendinţa firească de a dărui, este cumsecade Scalele şi faţetele Agreabilităţii
şi atent la nevoile celor din jur, se poate pune în sluj-
ba binelui celui care îi este aproape. A1: Altruism
Observăm în acest sens, tendinţa scalei de a permite o Caracteristicile cheie ale acestei scale indică un
grupare a comportamentelor de acomodare, flexibile comportament pro-social, deschis spre dăruire
şi adaptative la un pol, versus cele provocative pentru de sine şi ajutorare, astfel persoana afirmă că este
cei din jur datorită egocentrismului persoanei. În înţelegătoare, fidelă în relaţii, sare în ajutorul
zona mediană putem găsi persoana interesată şi semenilor, este prietenoasă, politicoasă şi amabilă.
capabilă de negociere.
Tabelu3.15. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A1-Altruism din ABCD-M (N=91)
Opusul descrie un comportament egoist şi antago-
A1
nist, lipsit de înţelegere pentru ceilalţi, rece şi dezin-
Prietenos .67
teresat, nesincer şi lipsit de omenie. O nota în gene- Exigent .67
ral scăzută poate indica un ins amoral, sceptic faţă Primitor .64
de intenţiile altora, fără spiritul dreptăţii, Adesea, Corect .63
empiric, reprezintă o persoană narcisistă, antisoci- Sârguincios .61
Perseverent .60
ală, lipsit de omenie. Lipsit de compasiune, încăpă-
Meticulos .58
ţânat, ţine să-şi exprime direct stările afective şi nu
Sensibil .58
ţine cont de sentimentele celuilalt. Eficient .57
Comunicativ .57
Factorul Agreabilitate aduce în condiţia socială Hotărât .56
Amabil .56
contemporană, o mai veche trăsătură prin care ţine
Arţăgos -.54
de „omenie”, iubire de sine şi de aproape.
Suspicios -.54
Ostil -.56
Este scala majoră cea mai apropiată de dimensiunea Certăreţ -.56
inteligenţei emoţionale, definită prin interesul faţă Îngâmfat -.57
de stările emoţionale proprii şi le altora şi înţelegerea Imprecis -.57
acestora. Dintre cele 5 faţete mai ales faţeta A1 Fără principii -.60
Nechibzuit -.61
asociată lui A3 şi A4 sunt predictive pentru un
Neperseverent -.62
comportament afectiv inteligent. Acest indicator
Cedează uşor -.62
este cu atât mai valid cu cât în profilul personalităţii Egoist -.63
apar asociate şi nivele peste medie ale scalelor , E2, Distant -.66
M3, M4, C5 şi Ac2. * p≤.05, ** p≤.01.
102
ABCD-M

Persoanele care prezintă o cotă ridicată la această importanţă felului în care simt, doar aspectului
scală sunt prietenoase şi în relaţiile cu ceilalţi dezvoltă raţional sau prejudecăţilor. Se consideră realişti,
înţelegere, politeţe şi amabilitate. Altruismul se pune raţionali, conduşi de simţ practic.
în valoare mai ales prin faptul că sunt gata să sară în
ajutor faţă de cei din jur, gata să sprijine. Este necesar să nu extindem semnificaţia acestui
factor dincolo de comportamentul emoţional
La polul opus sunt cei centraţi pe propria persoană, interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul
dezinteresaţi de problemele altora, incapabili să ofere în care relaţionează să nu-şi inhibe emoţiile şi
sprijin, caracterizaţi adesea de ceilalţi ca „nesimţiţi”, sensibilitatea, dar acest lucru nu înseamnă că nu
egoişti.
Tabelul 3.16. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A2-Romantism din ABCD-M (N=91)
La scoruri foarte scăzute putem întâlni conduite
Adjectiv Corelaţie
ostile, duşmănoase şi brutale.
Plin de fantezie .72
Afectuos .59
Sensibil .58
A2: Romantism Înţelegător .52
Stabil .49
Descriptorii cheie ai scalei sunt: visător, romantic, Curios .48
Exigent .42
sentimental,senzitiv,sensibil şi nostalgic,caracteristici
Prietenos .42
coerente cu sensibilitatea interpersonală. Corect .41
Imaginativ .40
Un astfel de factor, intrat în componenţa Amabil .39
agreabilităţii, se referă la un mod sensibil, dar şi încrezător .39
Ţâfnos -.36
sentimental şi romantic de manifestare.
Egoist -.36
Inert -.37
Cei care prezintă cote ridicate, sunt oameni care se Indiferent -.37
manifestă cu sensibilitate la problemele celor din jur, Distrat -.38
sunt gata să asculte, uneori visători şi romantici, pun Distant -.41
accentul sau iau decizii în funcţie de ceea ce simt în Bădăran -.41
situaţia dată. Arţăgos -.42
Supărăcios -.42
Iritabil -.43
La polul opus sunt cei practici şi „cu picioarele pe Insensibil -.49
pământ”, care nu-şi „îngăduie să viseze” şi de aceea Irascibil -.63
fără pic de romantism în viaţa personală, nu acordă * p≤.05, ** p≤.01.
103
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

sunt şi capabili de obiectivitate lucidă, sau că la Tabelul 3.17. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
A3-Căldură afectivă din ABCD-M (N=91)
cealaltă extremă putem vorbi de incapacitatea de a
simţi. Adjectiv Corelaţie
Prietenos .64
Afectuos .53
Semnificaţia factorului nu se extinde spre aspectul Sensibil .50
de moralitate, şi nu se pot face interpretări legate de Cordial .49
manipulare sau lipsa de onestitate. Plin de fantezie .47
Tolerant .46
Amabil .45
Moderat .43
A3: Căldură afectivă Sincer .42
Generos .42
Descriptorii scalei cuprind referinţe la tandreţe şi Stabil .41
blândeţe, astfel: tandru, drăgostos, duios, afectuos, Înţelegător .41
ocrotitor şi negarea durităţii. Certăreţ -.38
Iritabil -.39
Leneş -.39
Această faţetă are în vedere căldura afectivă: sunt
Arţăgos -.39
persoane care pun în joc tandreţea şi căldura în Inert -.40
relaţia cu cei din jur. Sunt afectuoase şi ocrotitoare Cedează uşor -.40
în mod natural asemeni unui părinte afectuos, sunt Distrat -.42
sensibili la problemele altora. Suspicios -.42
Irascibil -.47
Ostil -.48
Popul opus aduce în prim plan un comportament
Egoist -.49
lipsit de căldură, oameni care nu ştiu să se încălzească
Distant -.65
emoţional şi care nu pot să ofere altora conţinere * p≤.05, ** p≤.01.
afectivă fiind ei înşişi lipsiţi de tandreţe şi duioşie,
reci. Chiar în situaţia când vor să ajute pe cineva, o
fac într-o manieră impersonală, rece. Sunt mai duri, A4: Empatie
cu inima „împietrită“, prea puţin simţitori şi deloc
miloşi. Descriptorii scalei aduc în prim plan conduita
empatică: persanele afirmă capacitatea de a vibra la
cei din jur, a fi preocupaţi şi a-şi face griji pentru
ceilalţi, sunt intuitivi în relaţii, se simt influenţaţi
în ce spun sau fac de ceilalţi, dificultăţile altora îi
frământă sau sperie.
104
ABCD-M

Tabelul 3.18. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Elementul caracteristic polului opus este indiferenţa
A4-Empatie din ABCD-M (N=91)
faţă de alţii; persoana nu resimte şi nu vibrează
Adjectiv Corelaţie emoţional, nu este preocupată de binele celor din
Tolerant .49
jur, nu îşi face griji pentru că nici nu se poate „pune
Sensibil .49
Prietenos .46 în papucii altuia”.
încrezător .44
Inţelegător .44 Nivelul patologic al lipsei de empatie aduce la
Eficient .43 suprafaţă conduite egocentrice de tip mizantrop.
Analitic .43
Flexibil .43
Corect .43
Stabil .41 A5: Onestitate
Afectuos .39
Hotărât .39 Descriptorii scalei aduc în prim plan aspectul etic:
Neîncrezător -.33 persoana afirmă un mod corect, moral, sincer, modest
Iritabil -.33
şi omenos, gata să vină „în ajutorul dreptăţii”.
Egoist -.34
Supărăcios -.36
Ostil -.38 Notele înalte sunt un bun indiciu pentru un mod de
Bădăran -.38 manifestare în care corectitudinea, simţul dreptăţii,
Irascibil -.39 sinceritatea apar ca ingredient principal. Persoana
Arţăgos -.40 prezintă un mod onest, moral, sincer, deloc emfatic
Insensibil -.41 şi omenos de relaţionare. Din această perspectivă
Nesociabil -.41
aceşti oameni sunt bine primiţi, sunt atractori
Distant -.43
Indiferent -.61
naturali pentru condiţiile de conflictualitate, fiind
* p≤.05, ** p≤.01. adesea puşi în situaţia de a le media. Modeşti, corecţi,
fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine
sau aprecierea.
Empatia, la cotele la această scală, se manifestă mai
ales prin preocuparea constantă pentru cei din jur,
Polul opus aparţine celor care se consideră
prin grija manifestă pentru ceilalţi. Sunt persoane
îndreptăţiţi să mintă, să prezinte doar faţeta care
preocupate şi intuitive, care participă la viaţa altora, convine, cu un comportament cameleonic, gata să
se frământă în legătură cu semenii lor, ajung să se desconsidere adevărul din oportunism. Se simt
pună în locul celorlalţi în plan afectiv până la a se îndreptăţiţi pentru că adesea se consideră superiori
speria de situaţia de viaţă a altora. altora; care apar celor din jur ca lipsiţi de încredere
şi aroganţi.
105
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.19. Adjective asociate prin autoevaluare scalei


A5-Onestitate din ABCD-M (N=91) Descrierea suprafactorului
Adjectiv
Corect
Corelaţie
.75
Conştiinciozitate
Sincer .73
Loial .71
Matur .68 Scala IV: factorul IV, Conştiinciozitatea C)
Perseverent .65
Exigent .65
Factorul definit şi în limba română drept Conşti-
Sârguincios .64
Metodic .62 inciozitate acoperă 10.12 din varianţa comporta-
Eficient .61 mentală. Domeniul acestui factor se referă la au-
Hotărât .61 tocontrol, sub aspectul capacităţii de perseverare, a
Organizat .61
perfecţionării, a aspectului de ordine şi raţionalitate
Responsabil .61
Distrat -.54
precum şi control în propria viaţă: auto-organizare,
Inconstant -.54 îndeplinire a îndatoririlor, planificare.
Anxios -.54
Deprimat -.59 În alte medii culturale factorul este descris prin
Egoist -.59
adjective bipolare: scrupulos vs. imprecis, precis
Cedează uşor -.60
vs. dezordonat, harnic vs. inconstant (SACBIF);
Fără principii -.61
Imprecis -.63 organizat, sistematic, exact, practic, curat, eficient,
Îngâmfat -.63 atent, liniştit, conştient, prompt, faţă de dezorganizat,
Neperseverent -.64 negrijuliu, nesistematic, ineficient, pe care nu te poţi
Orgolios -.66 baza, nepractic, neglijent, inconsecvent, hazardat,
Nechibzuit -.70
neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar, curat,
* p≤.05, ** p≤.01.
eficient, planificat, sistematic, exact, cu autodisciplină,
de încredere, faţă de uituc, care nu inspiră încredere,
Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din
nepractic, fără disciplină (Wiggins).
sindromul narcisist.

Persoanele care prezintă un scor ridicat la această


dimensiune îşi definesc şi urmăresc scopurile,
sunt inşi hotărâţi şi cu voinţa formată. Realizările
de valoare din orice profesie, fie şi una artistică,
ţin de acest suprafactor şi de faţetele sale, astfel că
sunt oameni care nu lasă totul „la întâmplare”, se
106
ABCD-M

Tabelul 3.20. Succintă descriere a scalei Conştiinciozitate şi a scalelor acesteia, C1 – C5


Denumire CONŞTIINCIOZITATE
abreviere C1 C2 C3 C4 C5
Denumirea faţetelor Voinţă, perseverenţă Spirit de perfecţiune Raţionalitate Planificare Auto-disciplină
C (+) Cu voinţă, Studios Raţional, obiectiv Planificat Control emoţional,
Control, nevoia de perseverenţă calm
ordine
C (=) Perseverare Fără a fi superficial, În general preferă Îşi gestionează cu Îşi gestionează
Control moderat mediocră nu este interesat de să înţeleagă, să relativă exactitate normal reacţiile
cuprinderea tuturor conştientizeze condiţia materială emoţionale
aspectelor
C (-) Lipsit de mobilizare Superficial Subiectiv, iraţional Risipitor Fără auto-
Lipsa controlului şi constrângeri
ordinii

Denumire LIPSA ORDINII

străduiesc să evolueze şi în relaţia cu ceilalţi apar de Scalele şi faţetele conştiinciozităţii


încredere, punctuali, organizaţi.
C1: Voinţa, perseverare
Datele de cercetare indică că acest factor pare să se
asocieze optim cu stima de sine şi centrul de control Caracteristicile cheie ale acestei dimensiuni sunt
interior. asociate unui eu care îşi exercită voinţa, astfel: voinţă,
dârzenie, perseverenţă, hotărâre, negarea delăsării şi
Polul opus nu se caracterizează cu necesitate afirmarea eficienţei sunt descriptorii esenţiali.
prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai scăzută
exactitate în acţiuni, pregătirea acestora, urmărirea În bună măsură această faţetă pare să fie responsabilă
scopurilor pe care şi le propun. Instabilitatea de sentimentul de competenţă în relaţia cu viaţa
este accentuată de lipsa de organizare raţională şi profesională şi personală.
auto-control, dezinteresul pentru perfecţionare şi
superficialitatea, dublate de o manieră uşuratică de Voinţa este faţeta cea mai puternică a acestui
a-şi urmări sau realiza sarcinile. suprafactor este voinţa. Persoana cu o cotă ridicată
la această scală, îşi controlează atent energia pentru
Sunt date empirice care indică tendinţa spre a nu ceda în faţa dificultăţilor şi perseverează în ceea
hedonism şi interesul dominant pentru viaţa ce are de făcut, are capacitatea de a începe o sarcină
sexuală. şi de a o duce la bun sfârşit în ciuda plictiselii sau a
altor posibile distrageri ale atenţiei. Adoptă un stil
107
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.21. Adjective asociate prin autoevaluare scalei sunt persoane mai puţin pregătite să se confrunte
C1-Voinţă, perseverenţă din ABCD-M (N=91)
cu viaţa şi problemele. Apatici, chiar leneşi, nu sunt
Adjectiv Corelaţie conduşi de dorinţa reuşitei, le poate lipsi fie ambiţia,
Puternic .73
fie scopul bine precizat şi nu trăiesc insatisfacţii
Tenace .73
Sârguincios .68
pentru nivelul scăzut al reuşitei.
Perseverent .67
Sigur pe sine .66 Nivelele foarte ridicate pot indica o prea mare in-
Dezinvolt .62 vestire a vieţii exclusiv în această direcţie, a muncii, a
Organizat .62
carierei cu sensul sindromului „workalchoolic“ (ah-
Bun conducător .61
Eficient .61
tiaţi după muncă).
Inteligent .60
Cu iniţiativă .59
Hotărât .59 C2: Spirit de perfecţiune
Deprimat -.46
Nesigur -.49 Caracteristicile centrale ale acestei faţete a conşti-
Nechibzuit -.49
inciozităţii sunt explicate controlul atent al conti-
Tăcut -.50
nuităţii în efortul de a cunoaşte şi acţiona în viaţă;
Inert -.50
Inconsecvent -.51 oamenii de acest gen afirmă atribute precum: per-
Confuz -.52 fecţionist, profund, non-superficial, matur, riguros
Fără principii -.55 şi studios. Toţi aceşti descriptori sunt centraţi pe
Închis în sine -.56 investirea energiei psihice într-un mod constant şi
Introvertit -.61 controlat, pentru perseverare.
Cedează uşor -.61
Neperseverent -.65
* p≤.05, ** p≤.01.
Persoanele cu cote ridicate sunt oameni cu „spirit
de perfecţiune”. Doresc să aprofundeze lucrurile, să
analitic şi urmăreşte eficienţa în ceea ce face şi o face depăşească planul exterior, superficial, apar celorlalţi
ca studioşi, maturi şi riguroşi în ceea ce fac.
cu dârzenie. Sunt oameni în general pregătiţi pentru
viaţă, harnici, care-şi conduc viaţa după o anume
Sensul acestui spirit de perfecţionare indică controlul
direcţie.
sub forma de a nu pierde din vedere aspecte, de a nu
trece peste aspecte fără să fie cercetate în totalitate.
La polul opus, sunt persoane care nu consideră că
pot să-şi mobilizeze voinţa, sunt „delăsătoare” în La polul opus al acestei faţete, apar conduitele
confruntarea cu problemele, ineficiente. În general, caracterizate, în general, drept superficiale, uneori
108
ABCD-M

din imaturitate, alteori din dezinteres generalizat. C3. Raţionalitate


Sunt persoane care nu sunt interesate şi motivate de
curiozitate pentru ceea ce este dincolo de aparenţă. Descriptorii caracteristici pentru acest factor includ
nevoia de control raţional al viaţii: persoanele
Acest comportament poate ascunde o auto- valorizează capacitatea de a fi obiectiv, realist,
apreciere scăzută sau o atitudine depresivă şi lipsa raţional, cerebral, vigilent şi conştient,
unei sens personal. Oameni care trăiesc viaţa la
nivelul orizontal, fără să-şi pună problema nuanţelor, Factorul trădează o atitudine generală faţă de viaţă;
aspectelor ascunse, sau neşlefuite. sunt persoane care consideră că este important să

Tabelul 3.22. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.23. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
C2-Spirit de perfecţiune din ABCD-M (N=91) C3-Raţionalitate din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Exigent .64 Organizat .68
Precis .62 Exigent .67
Ordonat .62 Tenace .66
Sistematic .60 Ordonat .64
Meticulos .60 Sârguincios .64
Metodic .59 Meticulos .63
Sârguincios .59 Conştiincios .63
Organizat .59 Perseverent .59
Afectuos .58 Sistematic .59
Sensibil .54 Responsabil .57
Perseverent .53 Puternic .57
Eficient .53 Analitic .57
Certăreţ -.48 Fără principii -.50
Vinovat -.49 Arţăgos -.50
Bădăran -.49 Dezordonat -.52
Anxios -.49 Inconstant -.52
Fără principii -.51 Imprecis -.56
Supărăcios -.51 Egoist -.58
Arţăgos -.54 Certăreţ -.58
Nechibzuit -.57 Indecis -.58
Dezordonat -.61 Cedează uşor -.62
Imprecis -.65 Neperseverent -.64
Cedează uşor -.67 Nechibzuit -.68
Neperseverent -.72 Inert -.69
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.
109
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

descopere ceea ce este obiectiv şi raţional în viaţă. cea mai bună, sunt mai spontani şi, la nevoie, capabili
Adoptă un comportament centrat pe ceea ce este real, să decidă dar au o autoapreciere scăzută privind
şi caută să fie mereu în controlul conştient al propriei organizarea şi un modul deloc metodic de a acţiona.
vieţi. Conduşi de conştiinţă, de responsabilitatea Neatenţi, pot ajunge prea risipitori şi incapabili să
asumării conştiente, se declară cerebrali, sunt atenţi, gestioneze venitul.
vigilenţi şi au nevoie de o bază obiectivă de validare
a raţionamentelor şi acţiunilor lor. Împins la extremă, acest factorul de ordine poate
face parte din sindromul compulsiv.
În contrast, la polul opus sunt persoane mult mai
detaşate de realitatea ca atare; pot fi subiective şi
Tabelul 3.24. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
iraţionale în preferinţe şi opinii, nu se preocupă de
C4-Planificare din ABCD-M (N=91)
înţelegerea logică sau de controlul raţional.
Adjectiv Corelaţie
Metodic .64
Hotărât .62
C4. Planificare Sistematic .58
Precis .57
Descriptorii specifici sunt: negarea tendinţei de a fi Organizat .57
Eficient .56
risipitor, afirmarea uni mod planificat şi cumpătat
Ordonat .56
de a fi: necheltuitor, econom, cumpătat, socotit, Sârguincios .56
chibzuit. Perseverent .55
Corect .55
La cotele înalte ale acestei scale, întâlnim persoane Responsabil .55
Matur .53
care acordă sens organizării şi autocontrolului
Ţâfnos -.41
în toate acţiunile; de aceea folosesc în descrierea Orgolios -.42
acţiunilor termeni precum: chibzuit, econom, Distrat -.44
cumpătat, socotit. Din exterior apar tuturor ca fiind Inconsecvent -.45
bine organizaţi, limpezi, clari; îşi păstrează lucrurile Cedează uşor -.46
la locul lor şi ştiu mereu cum stau, mai ales din Fără principii -.47
Inconstant -.49
punct de vedere financiar. Chibzuinţa şi precauţia
Neperseverent -.50
fiind aspectele centrale ale factorului.
Dezordonat -.53
Leneş -.53
La extrema cealaltă apar cei pripiţi, care acţionează Imprecis -.57
fără să judece consecinţele. În varianta cea mai Nechibzuit -.57
obişnuită sunt delăsători, inconsecvenţi. În varianta * p≤.05, ** p≤.01.
110
ABCD-M

C5. Auto-disciplină Tabelul 2.25. Adjective asociate prin autoevaluare scalei


C5-Autodisciplină din ABCD-M (N=91)
Controlul ca auto-disciplină emoţională, implică Adjectiv Corelaţie
realizarea unui comportament caracterizat prin Constant .71
Harnic .67
calm, echilibru şi măsură. Acest din urmă aspect
Conştiincios .65
indică caracteristica unei atitudini generale în care Sârguincios .64
obţinerea liniştii, a echilibrului devine un deziderat Responsabil .62
auto-impus. A nu te pierde cu firea implică aduce în Precis .61
prim plan voinţa de a controla reacţiile emoţionale Perseverent .59
şi comportamentale. Corect .58
Ordonat .57
Sistematic .56
Astfel de persoane încearcă să-şi disciplineze emoţi- Meticulos .56
onalitatea, pentru a face faţă non-emoţional tensiu- Loial .55
nilor, frustrărilor, evenimentelor neaşteptate. Într-o Egoist -.47
situaţie de stres acumulat şi de durată, persoanele Inert -.47
cu cote înalte pot reacţiona paradoxal faţă de acest Orgolios -.49
comportament de auto-disciplinare. De exemplu, Certăreţ -.49
Cedează uşor -.53
odată cu acumulările interioare de frustrări şi trăiri
Dezordonat -.54
emoţionale blocate, acestea pot izbucni periodic dis-
Neperseverent -.56
proproţionat în situaţii de stres chiar minor, sau pot Nechibzuit -.59
conduce la agresivitate manifestată prin ironie sau Imprecis -.59
critică mai ales în cazul unui temperament coleric Inconstant -.71
sau flegmatic. Leneş -.72
Distrat -.74
La polul opus, apar persoanele dezinteresate de * p≤.05, ** p≤.01.

controlul comportamentului, care apar spontane,


libere de auto-contrângeri; sunt persoane care Descrierea suprafactorului
reacţionează la situaţia cu care se confruntă fără
să-şi mai pună problema controlului conduitei, Autoactualizare
consecinţelor ca imagine sau acţiune a eliberării
emoţiilor. Acţiunile lor, conduita generală vor purta Scala V: factorul V, Autoactualizare (Ac)
mereu amprenta emoţiilor pozitive sau negative
trăite, care se descarcă pe neaşteptate, cu o amploare În mentalul specific culturii române, Autoactualiza-
mai mare sau mai mică în funcţie de reactivitatea rea este un factor semnificativ pentru comportament
temperamentală naturală. în măsura în care acoperă 8.73% din varianţa com-
111
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

portamentală. Specificul celui de al V-lea factor în intelectual, creativ, complex, imaginativ, strălucitor,
cultura română implică în bună măsură aspecte de filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv,
tip atitudinal şi motivaţional care sprijină generarea faţă de neintelectual, neinteligent, neimaginativ,
în spiritul uman a ceea ce Maslow denumea com- necreativ, simplu, nesofisticat, nereflexiv, lipsit de
portamentul de autoactualizare definit prin meta- spirit de observaţie, fără interogaţii, superficial.
trebuinţe. Astfel de persoane sunt constant preocu-
pate de evoluţia personală şi, în raport cu sine înseşi Varianta lui Wiggins denumeşte factorul„deschidere
dar şi cu mediul profesional, apar creative, motivate la experienţă“ şi îl descrie prin: filosofic, preferinţă
de curiozitate şi transformare evolutivă. pentru gândire abstractă, imaginativ, reflexiv, cu
interese literare, cu tendinţa de a pune întrebări,
Factorul se deosebeşte substanţial de termenii individualist, neconvenţional, cu mintea deschisă,
bipolari prin care se exprimă acest set de motivaţii şi faţă de convenţional, neartistic, neliterar, nereflexiv,
atitudini în alte culturi. De exemplu, instrumentul necomplex, neimaginativ, neabstract, necercetător,
italian denumeşte factorul „deschidere mentală fără să-şi pună întrebări, nefilosofic.
vs. închidere/opacitate mentală“, cu adjectivele
neconvenţional vs. tradiţionalist, receptiv vs. neliberal, Polul pozitiv a grupat atitudini şi motivaţii generative,
eclectic vs. conservator, creativ vs. convenţional, treaz care permit persoanei să se transforme, să evolueze,
vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF). să nu se mulţumească cu ceea ce este aparent,
stagnat sau superficial. Persoana se raportează la
Instrumentul creat de Goldberg denumeşte factorul propria condiţie existenţială, angajându-se pe un
„intelect“, şi este descris de adjective bipolare de tipul: drum ascensional, de transformări personale, de

Tabelul 3.26. Succintă descriere a scalei Autoactualizare şi a scalelor acesteia, Ac1 – Ac5
Denumire AUTOACTUALIZARE (ATITUDINE ŞI MOTIVAŢII GENERATIVE )
abreviere Ac 1 Ac 2 Ac 3 Ac 4 Ac 4
Denumirea faţetelor Aprofundare Toleranţă Rafinare Independenţă Creativitate
Ac (+) Spirit de aprofundare Tolerant, deschis Spirit de rafinare Independent şi Creativ
Meta-trebuinţe şi evoluţie personală responsabil
Ac (=) Curiozitate mediocră Capacitate mai Preocupare mediocră Uneori capabil Imaginaţie şi nevoie
Preocupări legate de redusă de a lua de auto-optimizare de asumarea de schimbare
evoluţia personală lucrurile realist răspunderii mediocre
Ac (-) Platitudine Interpretativ Rudimentar Dependent Non-creativ
Stagnare şi intelectuală
platitudine

Denumire STAGNARE
112
ABCD-M

autonomie şi creativitate sau rămâne indiferentă Polul lipsei de deschidere duce la un comportament
şi se angajează în viaţa în primul rând prin prisma conservator, individul preferă ceea ce este familiar,
unor motivaţii are ţin de supravieţuirea imediată, de obişnuit. Lipsa de autoactualizare poate înseamnă,
acomodarea cu condiţiile prezentului fără un efort spre deosebire de NEO PI R de exemplu, intoleranţă
evolutiv. sau agresivitate şi manipulare datorită unei maniere
defensive, în care persoana resimte mai ales nevoia
Denumirea acestui factor, aşa cum a apărut în urma de a se apăra, de a nu depune efort; aceste le
cercetărilor empirice, trimite la teoria lui Maslow întâlnim şi la factorul agreabilitate dar pe fondul
privind autoactualizarea, sau la mai vechea teorie a lipsei de principii. În acest sens, autoactualizarea
lui Jung privind individuarea. Persoana nu mai este nu înseamnă nu semnifică lipsă de principii. Unele
un individ cu o conştiinţă de sine limitată de rapor- apropieri de sens, apar cu factorul Ac, Ai şi Ie din
tul bazal cu cerinţele existenţiale de tip reactiv, care C.P.I.
supravieţuieşte prin folosirea unor instincte de bază
definite de Maslow drept trebuinţe bazale. Persoana
este animată de un scop transformativ, care cores-
punde unor meta-trebuinţe caracterizate în primul Scalele şi faţetele auto-actualizării
rând prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce
sunt satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia Ac1: Aprofundare
şi plăcerea de a continua ascensiunea. Eul este ani-
Caracteristicile specifice afirmate în cadrul scalei
mat energetic de actul de transformare, descoperire, sunt: căutarea unui sens ascuns, atenţia la misterul
construire şi devine flexibil şi creativ. Astfel de per- vieţii, observarea nuanţelor, modul iscoditor, analitic
soane sunt creatoare de cultură şi acte civilizatoare. şi dezaprobator de a se manifesta.

Reversul semnifică stagnare, trăirea vieţii prin Persoana este animată de curiozitate, de dorinţa de
prisma trebuinţelor temporare care satisfăcute oferă înţelegere, astfel încât este dispusă să caute înţelesul
o saţietate imediată urmând a reveni ciclic la acelaşi ascuns din spatele aparenţelor, să fie atentă la nuanţe,
nivel de manifestare, de obicei destul de rudimentar amănunte, să procedeze analitic pentru a cerceta
şi noncreator de cultură; persoanele se lasă „purtate misterul, care îşi asumă astfel riscul de a dezaproba
de valul” trebuinţelor şi motivaţiilor imediate, atunci când dincolo de aparenţe găseşte altceva.
nu construiesc, sunt defensive în faţa vieţii, sunt
dominate de dorinţe egocentrice şi de forme de Astfel că avem portretul unei persoane care nu se
manifestare a acestor dorinţe primitive, mai puţin mulţumeşte cu o imagine generală, cu prejudecăţi
umanizate,. şi idei de-a gata; caută să descopere singură temeiul
113
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.27. Adjective asociate prin autoevaluare scalei În contrast cu această atitudine, la polul opus apare
AC1- Aprofundare din ABCD-M (N=91)
un comportament dominat de lipsa de curiozitate:
Adjectiv Corelaţie persoane care acceptă ceea ce primesc, ceea ce văd,
Informat .78
ceea ce li se spune fără să-şi pună întrebări, fără să
Ager la minte .76
Profund .76 analizeze pe cont propriu. Iau lucrurile aşa cum par,
Analitic .75 de aceea nici nu se preocupă să vadă dincolo de ima-
Receptiv .74 ginea care li se oferă. Sunt destul de comozi când au
Raţional .73 de îndeplinit „întocmai” ceea ce li se cere, dar nu sunt
Cu interese diversificate .71
capabili să decidă, să ducă mai departe, să găsească
Logic .69
Activ .65 răspunsuri, să pună întrebări care să limpezească o
Corect .65 situaţie. Intelectual nu se dezvoltă, sunt superficiali
Inteligent .64 în cunoştinţe, rămân acolo unde i-a condus cultura
Entuziast .63
locală, şcoala sau educaţia, atât ca şi cunoştinţe cât şi
Indecis -.54
ca deprinderi sau prejudecăţi curente.
Arţăgos -.54
Fără principii -.55
Certăreţ -.56
Cedează uşor -.57 Ac2: Toleranţă
Imprecis -.58
Neperseverent -.59 Aspectele centrale ale descriptorilor indică
Tăcut -.60 deschiderea şi toleranţa faţă de viaţă: persoana neagă
Nechibzuit -.60 condiţia de perfecţiune, se declară non-duşmănos şi
Taciturn -.60
non-manipulativ; în schimb este în mod declarat
Inconsecvent -.63
Inert -.64
tolerant, curios şi gata să relativizeze, flexibil. Toate
* p≤.05, ** p≤.01. aceste aspecte îi permit să rămână mereu deschisă
spre viaţă, spre ceea ce apare diferit şi nou, cu
atitudini non-rigide.
unor condiţii sau situaţii cu care este confruntată.
A înţelege devine un imperativ care o împinge să Persoana, deschisă şi interesată de sine, este flexibilă
aprofundeze şi să se împotrivească deschis dacă ceea şi interesată de ceilalţi. Din această perspectivă este
ce descoperă contrazice ceea ce era aparent. tolerantă pentru că nu se centrează pe aparenţe şi nu
este interpretativă sau duşmănoasă, nu se consideră
Comparativ cu Spiritul de perfecţionare definit perfectă, nu cere perfecţiune de la alţii, caută să
în faţeta C2, aici accentul este pus pe preocuparea relativizeze, să gestioneze lucrurile în aşa fel încât să
legată de propria perfecţionare. nu se ajungă la conflict şi extremizări de poziţii.
114
ABCD-M

La polul opus regăsim persoane care se consideră Ac3: Rafinare


perfecte şi cer altora să fie perfecţi, sunt suspicioase, nu
sunt dispuse să crediteze nimic din comportamentul Descriptorii acestui factor trimit la o condiţie
altora, iau lucrurile ad literam, exagerând în termenii intelectuală definită de preocuparea pentru rafinare
unei judecăţi în alb sau negru, pot face cu greu faţă capacităţii de cunoaştere, nuanţare şi atitudinea
caracterului provocator al vieţii (mai ales faţă de interogativă faţă de viaţă şi sine. Persoana se declară
prejudecăţi şi adevăruri stabilizate). isteţ pentru a reuşi, pentru a-i înţelege pe alţii se
pune în pielea lor, cere mult de la sine şi îşi pune
mereu întrebări, este meloman şi are gusturi alese.
Tabelul 3.28. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC2-Toleranţă din ABCD-M (N=91) Caracteristica dominantă surprinsă de acest
Adjectiv Corelaţie factor este atitudinea deschisă faţă de propria
Maleabil .77 completitudine, de cizelarea personală în pan
Liniştit .73
intelectual; sunt oameni care apreciază isteţimea,
Indulgent .66
care sunt dispuşi să îi înţeleagă pe ceilalţi punându-
Altruist .59
Pacifist .56
se raţional în pielea lor.
Moderat .52
Generos .52 Spre deosebire de empatia din agreabilitate, care
Cordial .47 implică afectivitatea, aici elementul central este
Stabil .41 înţelegerea. Cer de la ei înşişi mult, se formează
Seren .41 pentru a înţelege muzica, îşi rafinează gusturile, îşi
Amabil .40
pun multe întrebări.
Tolerant .40
Impulsiv -.36
Ţâfnos -.36
La polul opus, avem persoane care nu acordă
Suspicios -.38 importanţă formării personale; nu sunt interesaţi
Certăreţ -.38 de transformarea personală spre un scop definit,
Iritabil -.41 iau lucrurile aşa cum vin, de aceea este posibil să
Îngâmfat -.41 neglijeze pe cei din jur, să aibă maniere şi gusturi
Egoist -.42 rudimentare pe care să le pună în joc fără să se
Agresiv -.45 preocupe de consecinţe (felul cum sunt priviţi sau
Ostil -.46
măsura în care deranjează pe ceilalţi).
Indiferent -.49
Agitat -.51
Avar -.52
* p≤.05, ** p≤.01.
115
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

Tabelul 3.29. Adjective asociate prin autoevaluare scalei Tabelul 3.30. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC3-Rafinare din ABCD-M (N=91) AC4-Independenţă din ABCD-M (N=91)
Adjectiv Corelaţie Adjectiv Corelaţie
Cult .69 Independent .71
Cu interese diversificate .63 Progresist .68
Raţional .60 Expansiv .66
Progresist .59 Energic .66
Înţelept .58 Activ .64
Logic .56 Responsabil .63
Analitic .56 Hotărât .62
Intuitiv .54 Ager la minte .59
Informat .51 Eficient .59
Hotărât .51 Întreprinzător .58
Organizat .50 Sigur pe sine .57
Corect .49 Cu iniţiativă .56
Inert -.36 Introvertit -.43
Confuz -.36 Ostil -.46
Dezordonat -.36 Imprecis -.48
Taciturn -.37 Fără principii -.48
Neperseverent -.37 Dezordonat -.49
Cedează uşor -.38 Neperseverent -.51
Ţâfnos -.39 Arţăgos -.51
Tăcut -.40 Cedează uşor -.55
Inconstant -.41 Nechibzuit -.56
Imprecis -.42 Indecis -.60
Nechibzuit -.45 Timid -.68
Inconsecvent -.49 Apatic -.77
* p≤.05, ** p≤.01. * p≤.05, ** p≤.01.

Ac4: Independenţă Nota înaltă la acest factor aduce în prim plan ati-
tudinea de independenţă şi asumare a răspunderii.
Descriptorii definesc siguranţa personală dublată Sunt persoane care nu se pierd în faţa unor situaţii
de asumarea răspunderii personale. Astfel, aceste cu un grad mare de contradictorialitate, de nedeter-
persoane admit că fac faţă situaţiilor contradictorii, minare, se pot confrunta cu condiţii de ambiguitate
că acceptă răspunderea şi îşi asumă responsabilitatea, fără să-şi piardă centrarea şi siguranţa de sine. Se
sunt independente şi spun lucrurilor pe nume şi se bazează pe ei înşişi, având un loc al controlului in-
pot confrunta cu situaţiile ambigui. tern, astfel că acceptă şi îşi asumă responsabilitatea.
116
ABCD-M

Te poţi baza pe ei în condiţii de dificultate, pentru Tabelul 3.31. Adjective asociate prin autoevaluare scalei
AC5-Creativitate din ABCD-M (N=91)
că le place să spună lucrurilor pe nume, nu fug de
răspundere şi nu se pierd cu firea. Adjectiv Corelaţie
Inovator .70
Creativ .62
Acest factor are un sens comun cu ceea ce surprind Curios .61
scalele Ie şi Py din CPI. Receptiv .59
Dinamic .58
La polul comportamental opus, acest factor aduce Bun conducător .56
Dezinvolt .55
în prin plan incapacitatea unui control intern; din
Imaginativ .55
această cauză persoana nu se descurcă în faţa unor Nonconformist .52
condiţii incerte, ambigui sau neclare şi nici nu este Ager la minte .52
capabilă să „existe pe propriile picioare”, să-şi asume Entuziast .51
Original .51
răspunderea. Doreşte situaţii certe, cu rezolvări
Confuz -.40
prefabricate, iar în situaţii dificile dă înapoi punând
Şovăielnic -.41
sarcina sau responsabilitatea consecinţelor „pe Inert -.42
spatele altora”. Tradiţionalist -.44
Supus -.45
Tăcut -.46
Ac5: Creativitate Inconsecvent -.50
Convenţional -.50
Ultima faţetă a factorului Autoactualizare aduce în Introvertit -.54
Conservator -.55
prim plan preocuparea creativă; descriptorii scalei
Taciturn -.55
afirmă fantezia liberă, spiritul liber, preocuparea Închis în sine -.56
pentru creaţie, imaginaţia, capacitatea de a pune în * p≤.05, ** p≤.01.
mişcare lucrurile şi plăcerea de participa la ceea ce
este nou.
O astfel de atitudine este benefică mai ales în
Factorul aduce în prim plan o atitudine deschisă cazurile unde viaţa, profesia, socialul valorifică
spre creaţie: persoana se consideră un spirit liber, sau cer schimbare şi adaptarea la noi cerinţe sau
cu o imaginaţie liberă şi vie, îi place să participe la condiţii. Într-o echipă de creaţie, în munca de creaţie
crearea noului. Preferă să pună lucrurile în mişcare, în general. Persoana nu-şi găseşte locul în condiţii
nu suportă stagnarea şi ancorarea în ceea ce este deja care îi impun să se adapteze la un cadru deja creat
stabilizat. Este un căutător continuu, care se implică fără să mai aducă inovaţii, sau să-l pună sub semnul
direct în schimbare. întrebării.
117
Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

La polul opus persoana admite lipsa de imaginaţie, ale vieţii şi astfel poate ajunge în conflict cu nevoia
de fantezie; îi place confortul a ceea ce s-a stabilizat naturală de înnoire şi adaptare la acest proces. Sunt
deja, nu face eforturi să meargă mai departe de ceea ce persoane prin excelenţă conservatoare, care nu
este dat, recunoscut, admis. Stagnarea non-creativă apreciază noul, care se simt bine mai ales într-un
poate interfera însă cu cerinţele transformatoare cadru în care nu se cer sau admit schimbări.
CAPITOLUL 4
Indici statistici de start. Normarea
persoanelor cuprinse în eşantion (cu excepţia a
Descrierea eşantioanelor 18 persoane care nu ţi-au declarat vârsta) variază
între un minim de 14 şi un maxim de 71 de ani
Elaborarea ABCD-M a fost un proces de foarte
(m=25.08, SD=9.73). Tabelul 4.1. ilustrează
lungă durată şi s-a întins de-a lungul a cel puţin
distribuţia distribuţia eşantionului pe gen şi
15 ani. În cursul acestor ani, calităţile diferitelor
categorii de vârstă.
variante ale chestionarului au fost examinate
pe eşantioane foarte diverse, totalizând peste
10000 de chestionare. Totuşi, pentru descrierea
Tabelul 4.1.. Distribuţia eşantionului normativ al ABCD-M
calităţilor psihometrice ale testului au fost reţinute
pe gen şi categorii de vârstă
doar chestionarele administrate pe baza ultimei
Masculin Feminin Total
variante a ABCD-M, în perioada Septembrie 2007
14-17 ani 131 218 349
– Aprilie 2008. Aceste administrări au fost reunite 18-25 ani 398 560 958
în eşantionul normativ al ABCD-M, care conţine 26-35 ani 261 178 439
2015 persoane. 36-50 ani 86 109 195
51+ ani 24 32 56
Eşantionul normativ al ABCD-M conţine 903 NS/NR 3 15 18
bărbaţi (44.81%) şi 1112 femei (55.19%). Vârsta Total 903 1112 2015
119
Indici statistici de start. Normarea

După cum se poate observa, eşantionul este într- Tabelul 4.2. Distribuţia geografică a eşantionului normativ
al ABCD-M (Zone statistice)
o oarecare măsură dezechilibrat pe variabila gen,
femeile fiind reprezentate în proporţie de 55%, pe Frecvenţă Procent
Zona 1 (Nord-Est) 94 4.67
când în cadrul populaţiei României ele au o propor-
Zona 2 (Sud-Est) 177 8.78
ţie de ~52%. De asemenea, sunt subreprezentate
Zona 3 (Sud) 191 9.48
categoriile de vârstă de peste 50 de ani şi suprarepre- Zona 4 (Sud-Vest) 301 14.94
zentate categoriile de vârstă mai mici. Accentuăm în Zona 5 (Nord-Vest) 224 11.12
acest context faptul că subeşantionul 14-17 ani, care Zona 6 (Nord) 240 11.91
conţine 349 de adolescenţi, este considerat de autori Zona 7 (Centru) 267 13.25
Zona 8 (Bucureşti) 446 22.13
ca fiind unul experimental, la acest moment fiind în
NS/NR 75 3.72
lucru un chestionar alternativ, centrat pe adolescenţi
2015 100.00
şi copii, cu performanţe psihoemtrice superioare în
aceste categorii de vârstă.
Tabelul 4.2. vizualizează distribuţia eşantionului
normativ al ABCD-M în ceea ce priveşte zona
Chestionarele au fost culese în cea mai mare măsură
statistică. Se poate observa că Zona 1 (Nord-Est)
sub formă creion-hârtie, de operatori de teren,
este relativ subreprezentată, cu doar 4.67% din
precum şi de psihologi practicanţi, care au utilizat
chestionare; acestea fiind aplicate aproape exclusiv
chestionarul cu titlu experimental, obţinând în
în judeţul Iaşi. Prin comparaţie, Zona statistică 8
prealabil consimţământul informat al persoanelor
(Bucureşti) este relativ suprareprezentată, cu 22.13%
testate, cu privire la utilizarea acestui procedeu
din chestionare. Pentru un număr de 75 (3.72%)
experimental. Dintre cele 2015 administrări din de chestionare, toate provenind din subeşantionul
eşantionul normativ, un număr de 1138 (56.48%) administrat online, nu s-a putut stabili provenienţa
au fost culese în format creion-hârtie, iar un număr geografică.
de 877 (43.52%) au fost culese online, prin invitaţii
electronice adresate nominal. Datorită costurilor mari presupuse de administrările
sistematice în zone rurale, eşantionul normativ
La administrările creion-hârtie nu s-a operat cu un al ABCD-M conţine din păcate doar un număr
pas de eşantionare sau cu vreun alt procedeu care restrâns de chestionare administrate în afara oraşelor.
să asigure reprezentativitatea, pe baza principiilor Astfel, un număr de 208 (10.32%) chestionare
probabilităţii. Cu toate acestea, chestionarele au fost au fost administrate în zone rurale, iar un număr
distribuite spre operatori şi psihologi din întreaga comparativ mult mai mare de chestionare, 1807
ţară, în aşa fel încât să se asigure o cât mai bună (89.68%) au fost administrate în zone urbane.
reprezentare a tuturor regiunilor ţării.
120
ABCD-M

au scoruri mai mari pentru A1-Altruism (t=3.41,


Indici statistici de start p<.01), A2-Romantism (t=18.93, p<.0001), A3-
Căldură afectivă (t=7.97, p<.0001) şi A4-Empatie
Tabelul 4.3. cuprinde mediile şi dispersiile pentru
(t=9.01, p<.0001).
cele cinci scale şi cele 25 de subscale ale ABCD-M,
calculate atât pentru eşantionul total, cât şi pentru
În cazul subscalelor suprafactorului Conştiinciozi-
subeşantionul masculin şi cel feminin.
tate, singura subscală cu o diferenţă semnificativă
din punct de vedere statistic este subscala C2-Spirit
Pot fi observate unele diferenţe de gen, în cea mai
de perfecţiune (t=2.69, p<.05).
mare parte acestea mergând în direcţia aşteptată.

Pentru subscalele suprafactorului Autoactualizare,


Astfel, atunci când discutăm performanţa în cei
diferenţe semnificative se înregistrează exclusiv în
cinci suprafactori, putem constata un avantaj de
favoarea femeilor, şi anume pentru subscale precum
intensitate medie al bărbaţilor în cazul factorului
AC1-Aprofundare (t=4.01, p<.01), AC2-Toleranţă
Maturitate (t=3.52, p<.01), dar un dezavantaj de
(t=3.42, p<.01), AC3-Rafinare (t=3.94, p<.01) şi
intensitate medie pentru factorul Autoactualizare
AC5-Creativitate (t=2.80, p<.05)
(t=4.01, p<.01). Este de asemenea vizibil un
avantaj foarte accentuat al femeilor în ceea ce
Aceste diferenţe, descrise anterior, nu sunt
priveşte scorurile factorului Agreabilitate (t=13.03,
neaşteptate. Ele au valoare validaţională chiar pentru
p<.0001). În factorii Extraversie şi Conştiinciozitate
că ne aşteptam ca femeile să obţină în medie scoruri
diferenţele, deşi vizibile, nu sunt puternice şi nu sunt
mai mari la romantism, altruism, empatie, toleranţă,
semnificative statistic (p>.05).
agreabilitate, dar scoruri mai mici la autocontrol,
autodisciplină, raţionalitate etc.
Diferenţele marcante din cadrul suprafactorului
Maturitate descriu scoruri mai mari pentru bărbaţi,
Sunt de asemenea vizibile şi diferenţe interesante
în subscale precum M2-Adaptare (t=2.02, p<.05),
între diversele categorii de vârstă. Aceste diferenţe
M3-Prietenie (t=1.85, p<.05), dar mai ales M4-
au şi o valoare validaţională, căci era de aşteptat,
Forţa inhibiţiei (t=5.83, p<.0001) şi M5-Forţa
conform bazei teoretice a testului, ca anumite scale
eului (t=3.16, p<.01).
să aibă anumite evoluţii în funcţie de vârstă. Tabelul
4.5. cuprinde mediile şi dispersiile scalelor şi
Cele cinci subscale din cadrul suprafactorului
subscalelor ABCD-M, pentru cele cinci categorii de
Agreabilitate prezintă toate diferenţe semnificative
vârstă în care a fost împărţit eşantionul normativ.
statistic în favoarea femeilor, demonstrând că acestea
121
Indici statistici de start. Normarea

Tabelul 4.3. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pentru eşantionul normativ total şi pentru subeşantioanele de
gen
Total Masculin Feminin
(N=2015) (N=903) (N=1112)
m SD m SD m SD
E1 Activism 22.42 4.48 22.42 4.34 22.42 4.60
E2 Optimism 21.43 4.80 21.63 4.80 21.26 4.79
E3 Umor 23.89 4.28 23.82 4.25 23.96 4.30
E4 Abilitate interpersonală 22.29 4.51 22.23 4.56 22.33 4.47
E5 Afirmare personală 21.12 4.29 21.20 4.18 21.04 4.38
M1 Respect 22.33 5.51 22.33 5.23 22.33 5.74
M2 Adaptare 20.84 5.33 21.10 5.13 20.62 5.48
M3 Prietenie 18.19 4.95 18.41 4.88 18.00 5.00
M4 Forţa inhibiţiei 19.06 5.01 19.77 4.68 18.48 5.19
M5 Forţa eului 19.71 5.40 20.13 5.36 19.37 5.40
A1 Altruism 23.69 4.33 23.33 4.41 23.99 4.24
A2 Romantism 19.44 4.99 17.32 4.30 21.17 4.84
A3 Căldură afectivă 19.88 4.63 18.98 4.50 20.60 4.60
A4 Empatie 19.64 4.67 18.60 4.85 20.47 4.34
A5 Onestitate 23.03 4.43 22.84 4.48 23.17 4.39
C1 Voinţă, perseverenţă 22.25 4.34 22.34 4.26 22.18 4.41
C2 Spirit de perfecţiune 20.88 4.39 20.58 4.43 21.11 4.34
C3 Raţionalitate 22.75 4.23 22.85 4.20 22.67 4.26
C4 Planificare 19.86 5.08 19.84 4.96 19.87 5.18
C5 Auto-disciplina 21.32 4.59 21.46 4.57 21.21 4.60
AC1 Aprofundare 22.04 4.66 21.58 4.72 22.41 4.57
AC2 Toleranţă 22.82 4.91 22.41 4.87 23.15 4.91
AC3 Rafinare 23.70 4.64 23.25 4.68 24.07 4.58
AC4 Independenţă 22.94 4.25 23.05 4.17 22.84 4.31
AC5 Creativitate 22.20 4.64 21.88 4.85 22.46 4.44
E Extraversie 111.14 16.17 111.30 15.83 111.02 16.45
M Maturitate 100.12 20.75 101.74 19.80 98.81 21.40
A Agreabilitate 105.68 15.79 101.08 15.00 109.41 15.44
C Conştiinciozitate 107.06 16.38 107.08 16.22 107.05 16.52
AC Autoactualizare 113.69 16.45 112.16 16.58 114.94 16.25
122
ABCD-M

Tabelul 4.4. Diferenţe de gen ale scorurilor medii la scalele şi subscalele ABCD-M
Avantaj a Diferenţă b t p
E1 Activism +m .00 .02 >.01
E2 Optimism +m .37 1.70 >.01
E3 Umor +f -.14 .75 >.01
E4 Abilitate interpersonală +f -.10 .48 >.01
E5 Afirmare personală +m .16 .82 >.01
M1 Respect +f .00 .02 >.01
M2 Adaptare +m .48 2.02 .01
M3 Prietenie +m .41 1.85 >.01
M4 Forţa inhibiţiei +m 1.28 5.83 <.0001
M5 Forţa eului +m .76 3.16 <.01
A1 Altruism +f -.66 3.41 <.01
A2 Romantism +f -3.86 18.93 <.0001
A3 Căldură afectivă +f -1.62 7.97 <.0001
A4 Empatie +f -1.87 9.01 <.0001
A5 Onestitate +f -.33 1.66 >.01
C1 Voinţă, perseverenţă +m .16 .80 >.01
C2 Spirit de perfecţiune +f -.53 2.69 .01
C3 Raţionalitate +m .19 .99 >.01
C4 Planificare +f -.03 .12 >.01
C5 Auto-disciplina +m .25 1.22 >.01
AC1 Aprofundare +f -.84 4.01 <.01
AC2 Toleranţă +f -.75 3.42 <.01
AC3 Rafinare +f -.82 3.94 <.01
AC4 Independenţă +m .21 1.10 >.01
AC5 Creativitate +f -.59 2.80 .01
E Extraversie +m .19 .34 >.01
M Maturitate +m 2.48 3.52 <.01
A Agreabilitate +f -6.71 13.03 <.0001
C Conştiinciozitate +m .10 .18 >.01
AC Autoactualizare +f -2.24 4.01 <.01
Notă: a +f semnifică o diferenţă în favoarea femeilor, +m o diferenţă în favoarea bărbaţilor; b diferenţele pozitive sunt în favoarea bărbaţilor.
123
Indici statistici de start. Normarea

Tabelul 4.5. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pe diverse categorii de vârstă
14-17 ani 18-25 ani 26-35 ani 36-50 ani 51+ ani
(N=349) (N=958) (N=439) (N=195) (N=56)
m SD m SD m SD m SD m SD
E1 Activism 18.21 3.29 18.38 3.41 18.78 3.19 19.07 3.19 17.50 3.94
E2 Optimism 18.05 3.96 17.92 3.39 17.26 3.50 17.07 3.84 16.25 4.43
E3 Umor 19.70 2.87 19.89 3.22 18.81 3.10 19.62 3.46 19.29 3.04
E4 Abilitate interpersonală 17.87 3.46 18.66 3.22 18.71 3.16 17.66 3.88 16.82 4.44
E5 Afirmare personală 17.25 2.98 17.24 3.34 18.20 3.11 17.46 3.30 16.55 3.89
M1 Respect 17.61 4.15 18.74 3.75 17.59 4.33 18.70 4.97 19.27 4.96
M2 Adaptare 16.44 3.69 17.68 3.52 16.44 4.67 17.77 4.81 17.66 5.16
M3 Prietenie 15.23 3.34 15.10 3.58 14.67 3.87 15.90 4.61 16.54 4.45
M4 Forţa inhibiţiei 15.25 3.77 15.89 3.56 16.13 3.95 16.10 4.53 15.34 5.01
M5 Forţa eului 15.95 3.86 16.04 4.10 16.59 3.72 17.67 4.77 18.25 4.40
A1 Altruism 19.05 3.13 19.50 3.15 19.61 3.20 19.87 2.89 19.93 4.12
A2 Romantism 16.15 3.76 16.29 3.83 15.60 3.54 16.21 3.91 18.16 4.63
A3 Căldură afectivă 15.67 3.59 16.45 3.54 16.44 3.30 17.27 3.56 18.38 4.26
A4 Empatie 16.12 3.29 16.10 3.31 16.55 4.12 16.15 3.86 17.86 3.53
A5 Onestitate 17.74 3.35 18.62 3.30 20.03 2.86 19.97 2.98 20.86 2.67
C1 Voinţă, perseverenţă 17.41 3.36 18.23 3.33 19.10 2.79 19.47 2.92 18.27 4.18
C2 Spirit de perfecţiune 15.88 3.28 16.94 3.26 18.58 3.25 18.19 2.92 18.68 3.31
C3 Raţionalitate 17.62 3.15 18.66 3.03 19.62 3.06 19.37 3.01 19.96 2.74
C4 Planificare 15.03 3.92 16.10 3.82 17.68 3.45 17.54 3.69 19.07 3.67
C5 Auto-disciplina 16.42 3.57 17.40 3.41 18.30 3.10 18.74 3.71 18.52 3.01
AC1 Aprofundare 17.48 3.36 18.51 3.53 18.42 3.41 17.44 3.69 18.05 4.00
AC2 Toleranţă 18.04 3.60 18.93 3.84 18.72 3.36 18.36 3.90 20.66 3.08
AC3 Rafinare 19.06 3.42 19.69 3.51 19.36 3.38 18.71 3.41 20.23 2.95
AC4 Independenţă 18.04 3.33 19.06 3.06 19.41 2.75 18.73 3.57 19.13 4.19
AC5 Creativitate 18.78 3.39 18.38 3.52 18.17 3.39 17.66 3.48 17.25 3.94
E Extraversie 110.40 15.60 111.69 16.69 111.50 14.55 110.23 16.39 104.61 20.41
M Maturitate 96.86 17.96 100.69 18.65 98.23 22.61 104.50 26.62 105.89 27.56
A Agreabilitate 102.10 15.62 105.11 16.06 107.05 14.10 108.27 16.05 115.64 17.86
C Conştiinciozitate 99.16 15.68 105.26 15.78 113.20 15.04 113.26 15.39 115.13 15.61
AC Autoactualizare 110.63 15.50 114.96 17.19 114.59 15.07 110.09 16.47 116.50 17.08
124
ABCD-M

Evoluţiile sugerate de datele cuprinse în Tabelul 4.5. Dintre subscale, cele care au cele mai puternice evo-
sunt interesante. Se pare, astfel, că Extraversia tinde luţii datorate vârstei sunt cuprinse în suprafactorul
să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Toate celelalte Agreabilitate (A3-Căldură afectivă şi A5-Onestita-
scale ale ABCD-M tind, dimpotrivă, să înregistreze te) şi în suprafactorul Conştiinciozitate (C3-Raţi-
valori mai mari la vârste mai avansate. Cel mai clar onalitate şi C4-Planificare). Din suprafactorul Ex-
este acest trend la suprafactorii Conştiinciozitate şi traversie, singura subscală cu o evoluţie interesantă,
Agreabilitate, însă este vizibil cu multă claritate şi dar descrescătoare este subscala E2-Optimism, iar
la suprafactorii Maturitate şi Autoactualizare. Acest în suprafactorul Autoactualizare putem observa o
fapt este relativ consistent cu cercetările americane evoluţie slabă, ascendentă, a subscalei AC2-Tole-
şi interculturale privind evoluţia BF la vârstele ranţă. Putem aşadar considera că persoane similare
maturităţii: un declin al Nevrotismului, Extraversiei cu cele cuprinse în eşantionul normativ al ABCD-
şi Deschiderii de la 18 spre 30 de ani, în timp de M tind să devină mai calde, oneste, tolerante, raţio-
Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea tind crească şi nale şi înclinate spre planificare, odată cu vârsta, dar
să continue creşterea şi după 30 de ani (McCrae s.a., că tind de asemenea să devină mai puţin optimiste,
2000). în timp.
125
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

CAPITOLUL 5
Calităţi psihometrice ale ABCD-M
stabilitatea test-retest şi corelaţia formelor paralele.
I. Fidelitatea ABCD-M
Pentru ABCD-M nu avem la dispoziţie date privind
Fidelitatea se defineşte drept claritatea sau fineţea cu
corelaţia formelor paralele, deoarece nu există forme
care testul măsoară constructele sale componente,
respectiv lipsa greşelilor de măsurare şi a fluctuaţiilor. paralele ale testului. În plus, datorită numărului
Fidelitatea nu este o caracteristică a testului, ci este minim de itemi pentru fiecare subscală, şase, nu
o caracteristică a fiecăreia din scalele sau subscalele sunt posibile unele dintre artificiile recomandate
sale. Fidelitatea indică utilizatorului testului cât de de literatura de specialitate în cazul inexistenţei de
mare este eroarea care însoţeşte fiecare măsurare forme paralele.
şi astfel îi spune acestuia cât de mult poate avea
încredere şi se poate baza în diagnostic şi intervenţie Aşadar, pentru ABCD-M se vor descrie, în cele ce
pe rezultatele testului. urmează, aspectele principale care ţin de consistenţa
internă şi de stabilitatea test-retest. Se consideră în
Fidelitatea se determină prin mai multe proceduri, general (Pitariu, Albu, 1993) că stabilitatea test-
însă se consideră în genere că trei sunt formele de retest este o modalitate de măsurare a fidelităţii,
fidelitate relevante pentru evaluarea psihometrică a pe când consistenţa internă este o modalitate de
unui inventar de personalitate: consistenţa internă, estimare a acesteia.
126
ABCD-M

Determinarea consistenţei interne s-a realizat Tabelul 5.1. Indici de consistenţă internă pentru scalele şi
subscalele ABCD-M
prin calculul coeficientului Alpha Cronbach de
consistenţă internă iar stabilitatea a fost verificată Masculin Feminin Total
(N=903) (N=1112) (N=2015)
prin metoda test-retest.
E1 Activism .6484 .7220 .6898
E2 Optimism .6963 .7033 .6991
E3 Umor .6872 .6977 .6924
E4 Abilitate interpersonală .6978 .6987 .6979
Consistenţa internă E5 Afirmare personală .7056 .7053 .7050
M1 Respect .7178 .7874 .7594
Coeficienţii de consistenţă internă (Alpha Cronba- M2 Adaptare .7286 .7625 .7488
ch) ai scalelor şi subscalelor ABCD-M sunt repre- M3 Prietenie .6999 .6889 .6940
zentaţi în Tabelul 5.1., atât pentru întregul eşantion M4 Forţa inhibiţiei .6889 .7161 .7104
normativ, cât şi, separat, pentru eşantioanele parţiale M5 Forţa eului .7258 .7399 .7338
definite pe bază de gen. Indicii de consistenţă in- A1 Altruism .7103 .7427 .7291
ternă, după cum am mai menţionat anterior, sunt A2 Romantism .6231 .7418 .7435
indici care estimează fidelitatea unei scale sau sub- A3 Căldură afectivă .6988 .7209 .7207
scale, precizând, de fapt, măsura în care scala sau A4 Empatie .6778 .7078 .7062

subscala respectivă cuprinde un construct mai de- A5 Onestitate .7197 .7653 .7449
C1 Voinţă, perseverenţă .7287 .7087 .7171
grabă omogen (consistenţă internă mare) sau ete-
C2 Spirit de perfecţiune .6757 .7259 .7040
rogen (consistenţă internă scăzută). Un construct
C3 Raţionalitate .7418 .7228 .7312
multidimensional, slab conturat din punct de vede-
C4 Planificare .6974 .7417 .7225
re empiric, cu itemi care nu corelează puternic unul
C5 Auto-disciplina .6624 .6847 .6750
cu celălalt, este caracterizat de obicei prin indici de
AC1 Aprofundare .7166 .7812 .7531
consistenţă internă reduşi, pe când constructele
AC2 Toleranţă .7066 .7290 .7203
unidimensionale, monolitice, demonstrează indici AC3 Rafinare .7243 .7510 .7403
de consistenţă internă mari. AC4 Independenţă .7244 .7364 .7311
AC5 Creativitate .7331 .7036 .7180
Literatura de specialitate nu este unanimă în a stipu- E Extraversie .8657 .8777 .8722
la un nivel al coeficientului Alpha care să fie necesar M Maturitate .9001 .9118 .9073
sau obligatoriu pentru anumite scopuri, de exemplu A Agreabilitate .8369 .8677 .8640
pentru psihodiagnostic, sau pentru anumite tipuri C Conştiinciozitate .8711 .8802 .8761
de decizii sau intervenţii. Totuşi, Nunnaly, Bern- AC Autoactualizare .8738 .8807 .8782
stein (1994) oferă unele indicii utile în acest sens.
127
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Autorii menţionaţi sugerează că, pentru cazurile în se plasează la limită. Considerăm că principalul
care deciziile importante sau predicţiile sunt obiec- motiv pentru aceşti indici mai degrabă reduşi, chiar
tive importante ale testării, sunt necesari indici de fi- dacă acceptabili, este numărul mic de itemi al fiecărei
delitate de peste .90. Acest nivel ar trebui să fie ţintit scale. Coerenţa conceptelor ţintite de fiecare scală şi
şi în acele cazuri în care deciziile ulterioare evaluării subscală este clară în lumina consideraţiilor factor-
psihologice sunt decizii cu impact major („high stake analitice, care vor fi făcute într-una din secţiunile
decisions”). Pentru scopuri de cercetare ori pentru viitoare ale acestui capitol.
scopuri descriptive, ar trebui să se ţintească spre in-
dici de fidelitate mai mari de .70. Coeficienţii de consistenţă raportaţi în Tabelul 5.1.
variază pentru eşantionul total între un minim de
Se întâmplă deseori în practică ca teste celebre, .68 (pentru subscala C5-Auto-disciplină) şi un
consacrate, să aibă în componenţă unele scale sau maxim de .76 (pentru subscala M1-Respect), cu o
subscale cu indici care cad sub acest nivel, de .70. În mediană de .72. Un număr de patru subscale cad,
mod special acesta este cazul atunci când scalele sau după rotunjirea la două zecimale, cu foarte puţin
subscalele respective conţin un număr restrâns de sub limita de .70: E1-Activism, E3-Umor, M3-
itemi pentru a măsura constructe largi, atunci când Prietenie şi C5-Auto-disciplină.
itemii scalei sunt dihotomici, neasigurând suficientă
varianţă măsurării, ori atunci când constructele Atunci când sunt comparaţi indicii de fidelitate
ţintite sunt ele însele multifazice. obţinuţi de cele două subeşantioane de gen, putem
observa că în general indicii bărbaţilor sunt mai
Însă nivelul de .70 este de principiu un nivel reduşi decât cei ai femeilor, chiar dacă această
considerat ca fiind nivelul minim adecvat pentru diferenţă nu este aproape niciodată mare. Bărbaţii
utilizarea coerentă a unei scale de personalitate. obţin indici de consistenţă internă între un minim
Orice scală care obţine în mod constant indici de .62 pentru subscala A2-Romantism şi un maxim
de fidelitate plasaţi sub acest nivel are cu mare de .74, pentru subscala C3-Raţionalitate, cu o
probabilitate un conţinut eterogen în semnificaţia mediană de .71. Femeile obţin indici de consistenţă
itemilor şi este posibil să nu măsoare o singură internă între un minim de .68 pentru subscala C5-
trăsătură clară. Auto-disciplina şi un maxim de .79, pentru subscala
M1-Respect, cu o mediană de .72.
Dacă utilizăm aceste convenţii şi examinăm indicii
de fidelitate rezultaţi pentru eşantionul normativ, Este interesant să atragem atenţia asupra diferenţei
care pot fi observaţi în Tabelul 5.1., este clar că aceştia foarte mari între indicii de fidelitate obţinuţi de
sunt adecvaţi, chiar dacă în cazul anumitor subscale cele două subeşantioane pentru subscala A2-
128
ABCD-M

Romantism. Bărbaţii înregistrează pentru această oară la un interval relativ redus, trăsătura nu se va fi
subscală un indice de .62, cel mai scăzut, pe când schimbat, iar lipsa unei corelaţii maxime între sco-
femeile înregistrează un indice de .74, unul dintre rurile obţinute după prima administrare şi scorurile
cele mai ridicate, comparativ cu alte subscale. obţinute în urma celei de-a doua administrări va fi
Indicele de consistenţă internă poate fi interpretat un indicator al lipsei de stabilitate a instrumentului
în anumite condiţii şi ca un indicator al gradului
de adecvare al itemilor sau a problematicii puse de În România, stabilitatea scorurilor scalelor şi
itemi, la un anumit grup-ţintă. În aceste condiţii, s- subscalelor ABCD-M a fost evaluată pe un eşantion
ar putea specula cu privire la semnificaţia acordată de N=47 de participanţi, dintre care 19 (40.40%)
de participanţii de sex masculin celor şase itemi au fost de sex masculin şi 28 (59.60%) au fost de
cuprinşi în subscala Romantism. sex feminin. Participanţii la această cercetare au
fost studenţi la cursurile de zi ale unei facultăţi de
Indicii de consistenţă internă calculaţi pentru comunicare şi relaţii publice din Bucureşti, cu vârste
cuprinse între un minim de 18 şi un maxim de 23 de
scalele celor cinci suprafactori sunt mult mai
ani (m=20.36, SD=1.34). Retestul a fost efectuat
mari şi se plasează parţial aproape sau chiar peste
după 21 de zile (3 săptămâni) după prima testare.
nivelul de .90. Se pare, astfel, că factorul Maturitate
este măsurat cu cea mai bună fidelitate (.91), pe
Tabelul 5.2. surprinde indicii de stabilitate
când suprafactorul Agreabilitate este măsurat cu
calculaţi pe baza acestui eşantion, pentru
fidelitatea cea mai scăzută (.86). scalele şi subscalele ABCD-M.

Se poate observa că indicii de stabilitate test-


retest sunt cuprinşi între un minim de .70 pentru
Stabilitatea test-retest subscala C1-Voinţă, perseverenţă şi un maxim de
.80 pentru subscala M1-Respect, cu o mediană de
Un indicator important al fidelităţii unui test este, .74. În cazul măsurării fidelităţii prin metoda test-
după cum am menţionat şi anterior, comparaţia din- retest, indicele nici uneia dintre subscalele ABCD-
tre scorurile obţinute de un eşantion de persoane şi M nu cade sub nivelul critic de .70. Totuşi, această
scorurile obţinute de acelaşi eşantion la un moment concluzie optimistă este umbrită de volumul mic al
de timp ulterior. Ipoteza într-o astfel de situaţie ex- eşantionului utilizat.
perimentală este aceea că de-a lungul unei perioade
relativ scurte de timp o caracteristică ce ţine de per- Şi în cazul acestei metode, indicii pentru cei cinci
sonalitate nu se va modifica în cazul aceloraşi parti- suprafactori sunt net superiori indicilor înregistraţi
cipanţi. Astfel, dacă testul este administrat o a doua pentru subscale. Cel mai mic indice de corelaţie
129
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.2.. Indici de stabilitate test-retest pentru scalele test-retest este întregistrat pentru suprafactorul
şi subscalele ABCD-M
Autoactualizare (.84), iar cel mai ridicat este
rtt înregistrat, din nou, pentru suprafactorul Maturitate
E1 Activism .74 (.92).
E2 Optimism .75
E3 Umor .72
E4 Abilitate interpersonală .73
E5 Afirmare personală .77 II. Validitatea ABCD-M
M1 Respect .80
M2 Adaptare .72 Concepţia comunităţii ştiinţifice despre semnificaţia
M3 Prietenie .71 validităţii unui test sau a unei scale s-a modificat
M4 Forţa inhibiţiei .76 în mare măsură de-a lungul timpului. Viziunea
M5 Forţa eului .75 actuală priveşte validitatea ca pe un corpus complex
A1 Altruism .76 şi integrat de demonstraţii şi cunoştinţe ştiinţifice
A2 Romantism .72 care examinează nu doar testul în sine, ci şi structura
A3 Căldură afectivă .78 acestuia şi chiar variabilele psihologice măsurate de
A4 Empatie .72 test (AERA, APA, NCME, 1999). Acest corpus
A5 Onestitate .75 de cunoştinţe ne parvine într-o varietate de forme,
C1 Voinţă, perseverenţă .70 căci provine, în cazul fericit, dintr-un mare număr
C2 Spirit de perfecţiune .72 de cercetări independente, realizate pe eşantioane
C3 Raţionalitate .75 diferite, în situaţii diferite, cu instrumente diferite
C4 Planificare .78 şi designuri de cercetare diferite. Aserţiunile şi
C5 Auto-disciplina .71 deciziile privitoare la validitatea unui test necesită
AC1 Aprofundare .79 de aceea examinarea atentă a acestor „probe”.
AC2 Toleranţă .73
AC3 Rafinare .74 Validitatea este caracteristica unui test sau a unei
AC4 Independenţă .71 scale care ne permite formularea de aserţiuni
AC5 Creativitate .71 privind gradul de dezvoltare al unei trăsături
E Extraversie .89 anume sau emiterea de predicţii în ceea ce priveşte
M Maturitate .92 comportamentul viitor al persoanei evaluate. De
A Agreabilitate .86 aceea validitatea este unul din conceptele centrale,
C Conştiinciozitate .87 dacă nu chiar conceptul central pe care se bazează
AC Autoactualizare .84 psihodiagnosticul, atât în cazul aptitudinilor cât şi
în cazul personalităţii.
130
ABCD-M

Validitatea se defineşte în general, în psihometria specialitate sau la diverse meta-analize bazate pe


modernă, în mai multe modalităţi, de obicei de- această literatură.
scrise pe baza designului specific al cercetării care a
oferit respectiva dovadă ştiinţifică. Vorbim astfel de De aceea, nu este posibilă nici furnizarea de date
validarea de conţinut, validarea de criteriu şi valida- cantitative, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut
rea de construct. a ABCD-M. Aşa cum s-a discutat pe larg, atât în
partea teoretică, cât şi în capitolul care tratează
În cele ce urmează, vor fi descrise rezultatele unei dezvoltarea testului, formularea itemilor s-a făcut
părţi a cercetărilor de validare a ABCD-M de până pe baza unei teorii coerente, consacrate şi care
acum. este considerată la ora actuală ca fiind probabil cea
mai completă şi mai bine fundamentată teorie a
personalităţii.

Validitatea de conţinut Recomandările pentru interpretarea scalelor au


urmat de asemenea cu stricteţe conţinutul itemilor.
Un test, chestionar, sau orice altă metodă Din acest motiv, putem considera că ABCD-M
psihodiagnostic este validă din punct de vedere este valid din punct de vedere al conţinutului său.
al conţinutului, atunci când conţinutul itemilor Cu toate acestea, vom examina în cele ce urmează
ei acoperă, în mod adecvat, aria fenomenelor care structura chestionarului şi felul în care conţinutul
trebuie măsurate. Din acest punct de vedere spune, său se articulează.
aşadar, că o scală este validă atunci când acoperă
complet aria conceptului asupra căruia declară că se
concentrează şi dacă nu acoperă în acelaşi timp şi
arii conexe, pe care ar trebui să le evite. Aserţiunile Intercorelaţiile scalelor ABCD-M
despre validitatea de conţinut se concentrează aşadar
asupra gradului în care testul omite arii conceptuale Tabelul 5.3. prezintă intercorelaţiile suprafactorilor
care ar fi trebuit incluse în măsurare. ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ, iar
Tabelul 5.4. prezintă aceleaşi intercorelaţii pentru
Desigur, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut, subeşantionul masculin, respectiv pentru cel feminin.
nu se poate indica un indice de validitate sau o Aceste corelaţii diferenţiate sunt importante pentru
cotă anume. Validitatea de conţinut este de obicei a stabili dacă testul şi scalele sale se comportă din
determinată de judecăţile experţilor (Lienert, Raatz, punct de vedere structural diferit pentru grupe-
1994) sau este afirmată prin apelul la literatura de criteriu diferite. Invarianţa structurală în funcţie de
131
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.3. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru Tabelul 5.4.. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru
întregul eşantion normativ (N=2015) eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
E M A C AC E M A C AC
E Extraversie - E Extraversie - -.01 .36** .38** .58**
M Maturitate -.08* - M Maturitate -.14** - -.09* .13** -.12*
A Agreabilitate .32** -.03 - A Agreabilitate .32** .04 - .47** .53**
C Conştiinciozitate .37** .13** .46** - C Conştiinciozitate .37** .13** .49** - .55**
AC Autoactualizare .58** -.06* .49** .52** - AC Autoactualizare .59** .01 .44** .50** -
Notă: * p<.01, ** p<.0001. Notă: Peste diagonală sunt reprezentate corelaţiile subeşantionului
masculin, sub diagonală cele ale subeşantionului feminin; * p<.01,
** p<.0001.
vârstă sau sex a modelului Big Five este considerată
ca fiind dată, ceea ce înseamnă că o similaritate ciozitate şi Autoactualizare. Diferenţe ceva mai re-
mare între aceste structuri ar constitui informaţie marcabile între structurile demonstrate de cele două
cu caracter validaţional. subeşantioane sunt cele care privesc corelaţia dintre
Extraversie şi Maturitate (aproape nulă în cazul
După cum se poate observa, există corelaţii relativ bărbaţilor şi uşor negativă în cazul femeilor) şi din-
mari între suprafactorul Extraversie şi suprafactorii tre Maturitate şi Autoactualizare (aproape nulă în
Agreabilitate (.32), Conştiinciozitate (.37) şi mai cazul femeilor şi uşor negativă în cazul bărbaţilor).
ales Autoactualizare (.58), precum şi între factorul
Agreabilitate şi factorii Conştiinciozitate (.46) Tabelul 5.6. vizualizează intercorelaţiile tuturor
şi Autoactualizare (.49). Remarcăm de asemenea subscalelor ABCD-M cu suprafactorii. Se poate
corelaţia foarte mare dintre Conştiinciozitate şi observa că structura sugerată şi de tabelele ceva
Autoactualizare (.52). Spre deosebire de aceste mai mici de intercorelaţii între suprafactori,
relaţii, legătura dintre Maturitate şi restul factorilor este confirmată şi de această detaliere, la fel ca şi
este relativ scăzută, acesta părând a fi un suprafactor relativa invarianţă a structurii chestionarului între
relativ independent de ceilalţi patru. eşantioane definite pe baza genului.

Această structură principială se păstrează şi în cazul Se poate specula pe marginea Tabelulul 5.6. şi
subeşantioanelor diferenţiate pe baza genului. Di- referitor la subscalele care sunt mai puternic sau
ferenţele intercorelaţiilor între aceste subeşantioane mai puţin puternic aliniate cu fiecare suprafactor
sunt minime, iar structurile demonstrează relativă de care aparţin. Astfel, se pare că suprafactorul
independenţă a suprafactorului Maturitate de cei- Agreabilitate este definit cel mai puternic de faţeta
lalţi factori, precum şi corelaţiile relativ puternice A3-Căldură afectivă, care are corelaţiile cele mai
ale factorilor Extraversie, Agreabilitate, Conştiin- mari cu acest factor: .74 pentru bărbaţi, respectiv
132
ABCD-M

.78 pentru femei. Similar, am putea considera că În afara corelaţiilor mari, aşteptate şi logice, de altfel,
factorul Conştiinciozitate este cel mai puţin bine cu suprafactorul din care fac parte, există însă şi alte
definit de faţeta C4-Planificare: .68 pentru bărbaţi corelaţii interesante ale subscalelor, care au apărut în
şi .70 pentru femei. acest context. Putem de exemplu remarca legătura
puternic pozitivă între Extraversie şi Altruism
(.48 pentru bărbaţi şi .43 pentru femei), dintre

Tabelul 5.5. Corelaţiile subscalelor cu suprafactorii ABCD-M, pentru eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
Masculin Feminin
(N=903) (N=1112)
E M A C AC E M A C AC
E1 Activism .76** .01 .28** .23** .40** .77** -.10* .21** .23** .42**
E2 Optimism .71** .14** .14** .09* .24** .69** .04 .17** .10* .30**
E3 Umor .75** .19** .33** .20** .44** .78** .11* .34** .29** .51**
E4 Abilitate interpersonală .72** -.18** .25** .41** .50** .77** -.25** .23** .36** .50**
E5 Afirmare personală .68** -.21** .30** .44** .52** .69** -.32** .25** .41** .46**
M1 Respect .05 .80** -.03 .16** .03 .01 .81** .18** .19** .23**
M2 Adaptare .01 .79** -.06 .10* -.16** -.09* .82** .10* .11* -.04
M3 Prietenie -.11* .81** -.03 -.04 -.14** -.26** .79** .01 -.07* -.15**
M4 Forţa inhibiţiei -.01 .77** -.12* .21** -.11* -.13** .78** -.10* .18** -.03
M5 Forţa eului .00 .78** -.11* .10* -.10* -.12** .81** -.02 .09 -.02
A1 Altruism .48** .26** .66** .47** .49** .43** .31** .70** .45** .45**
A2 Romantism .11* -.19** .69** .14** .28** .12** -.06 .72** .17** .27**
A3 Căldura afectivă .23** .01 .74** .27** .26** .21** .00 .78** .34** .22**
A4 Empatie .00 -.51** .58** .09* .26** .05 -.33** .61** .20** .19**
A5 Onestitate .40** .18** .69** .63** .52** .32** .27** .65** .57** .43**
C1 Voinţa, perseverenţa .50** .07* .32** .71** .51** .52** -.01 .34** .75** .49**
C2 Spirit de perfecţiune .28** -.03 .37** .75** .50** .33** -.09* .41** .75** .48**
C3 Raţionalitate .46** .01 .42** .76** .58** .45** .03 .32** .76** .49**
C4 Planificare -.04 .23** .25** .68** .13** -.02 .24** .35** .70** .14**
C5 Auto-disciplină .23** .17** .36** .75** .34** .14** .26** .38** .74** .29**
AC1 Aprofundare .43** -.22** .41** .47** .78** .48** -.19** .33** .41** .74**
AC2 Toleranţa .21** -.05 .30** .27** .65** .21** .07* .27** .27** .65**
AC3 Rafinare .44** -.09* .45** .47** .77** .43** .08* .42** .41** .74**
AC4 Independenţa .49** -.04 .33** .48** .72** .50** .02 .26** .46** .73**
AC5 Creativitate .53** -.02 .42** .31** .68** .52** .04 .31** .26** .73**
Notă: * p<.01, ** p<.0001.
Tabelul 5.6. Intercorelaţiile subscalelor ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ (N=2015)
E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4
E1 -
E2 .41 -
E3 .52 .53 -
E4 .46 .32 .43 -
E5 .41 .24 .35 .53 -
M1 .03 .12 .22 -.10 -.15 -
M2 -.07 .10 .21 -.18 -.24 .62 -
M3 -.15 .03 .04 -.31 -.32 .53 .56 -
M4 -.11 .05 .04 -.14 -.13 .48 .54 .54 -
M5 .06 .04 .06 -.15 -.25 .56 .49 .59 .54 -
A1 .37 .29 .49 .29 .23 .34 .25 .19 .14 .21 -
A2 .06 .02 .12 .11 .08 -.03 -.10 -.05 -.23 -.13 .28 -
133

A3 .11 .15 .26 .10 .19 .02 .07 .03 -.05 -.11 .43 .51 -
A4 .03 -.13 -.06 .10 .15 -.30 -.32 -.29 -.43 -.33 .15 .44 .32 -
A5 .26 .20 .36 .23 .26 .33 .19 .07 .13 .15 .55 .23 .39 .16 -
C1 .37 .22 .34 .48 .46 .15 .04 -.15 .03 .01 .40 .07 .18 .05 .45 -
C2 .23 .01 .15 .36 .41 .06 -.09 -.19 -.01 -.03 .33 .25 .18 .21 .42 .50 -
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C3 .30 .18 .33 .43 .45 .11 .00 -.14 .10 .01 .39 .03 .20 .11 .49 .57 .51 -
C4 -.06 -.11 -.02 .04 .06 .18 .19 .13 .24 .21 .25 .09 .23 .10 .39 .26 .38 .32 -
C5 .04 .08 .17 .15 .22 .16 .22 .10 .30 .12 .34 .09 .30 .07 .44 .40 .36 .45 .49 -
AC1 .29 .15 .28 .49 .45 -.05 -.24 -.26 -.15 -.17 .29 .23 .18 .27 .33 .40 .45 .46 .10 .21 -
AC2 .11 .11 .28 .14 .14 .16 .00 -.05 -.05 -.04 .28 .17 .13 .14 .32 .21 .27 .26 .12 .16 .33 -
AC3 .30 .19 .37 .40 .32 .17 .02 -.11 -.06 -.04 .43 .27 .19 .25 .40 .40 .40 .44 .13 .25 .49 .37 -
AC4 .40 .23 .39 .36 .45 .13 -.09 -.10 .02 .02 .33 .05 .13 .08 .39 .44 .40 .48 .15 .28 .46 .34 .44 -
AC5 .40 .29 .42 .41 .40 .11 -.04 -.03 -.03 .01 .36 .29 .25 .11 .27 .35 .26 .27 -.01 .21 .46 .27 .42 .41
Notă: pentru r≥.09 p<.0001.
134
ABCD-M

Extraversie şi Independenţă (.49 pentru bărbaţi şi factorială obţinută, ale cărei valori vor fi discutate în
.52 pentru femei), sau dintre Extraversie şi Voinţă, continuare.
perseverenţă (.50 pentru bărbaţi şi .52 pentru femei).
De asemenea, sunt demne de menţionat legăturile Aşa cum este reprezentat în Tabelul 5.7., datele re-
negative dintre Maturitate şi Empatie (-.51 pentru zultate pe baza subscalele ABCD-M pot fi descrise
bărbaţi şi -.33 pentru femei) şi legăturile pozitive printr-o soluţie în cinci factori, care explică 62.52%
dintre Autoactualizare şi Raţionalitate (.58 pentru din varianţa totală.
bărbaţi şi .49 pentru femei) sau Autoactualizare
şi Voinţă, perseverenţă (.51 pentru bărbaţi şi .49 Soluţia factorială reprezentată în Tabelul 5.7. este
pentru femei). Putem specula relativ la componenta o soluţie foarte clară, aproape perfectă. Soluţiile
pro-socială a acestor scale. factoriale din Tabelul 5.8., care vizualizează
rezultatele aceluiaşi procedeu, rulat pe subeşantioane
Tabelul 5.6. prezintă un nivel de detaliu chiar mai de gen, sunt şi ele convingătoare, chiar dacă mai
puternic, vizualizând intercorelaţiile tuturor celor puţin congruente între ele. În două cazuri, pentru
25 de subscale ale ABCD-M. Această explorare soluţiile diferenţiate pe gen, subscalele nu încarcă la
este însă continuată prin procedee de reducţie a fel de convingător în factorul corect precum în alţi
dimensionalităţii, precum analiza factorială. suprafactori. Este cazul subscalei AC5-Creativitate,
care în cazul subeşantionului de bărbaţi are o
încărcare de doar .18 în factorul corect, încărcând în
III. Structura factorială a ABCD - M acelaşi timp cu .56 şi Extraversia. Este de asemenea
cazul pentru subscala A5-Onestitate, care încarcă
Pentru a explora la un nivel mai complex modalita- în afara suprafactorului său, Agreabilitate, mai
tea în care se grupează în constructe mai generale puternic suprafactorul Conştiinciozitate (.55 faţă
subscalele ABCD-M, pentru a confirma structura de .35 pentru bărbaţi şi .54 faţă de .33 pentru
în cinci factori şi a explora astfel validitatea chestio- femei), sugerând astfel că onestitatea, aşa cum este
narului, datele cuprinse în eşantionul normativ ro- ea măsurată de ABCD-M, ar putea fi o trăsătură
mânesc au fost supuse unui proces factor-analitic. de personalitate puternic determinată de achiziţii
comportamentale mediate cultural şi social.
Analiza factorială a pornit de la matricea inter-
corelaţiilor subscalelor ABCD-M, optându-se Se poate observa, însă, în toate aceste trei soluţii
pentru procedeul de extracţie în componente factoriale, că toate subscalele au o saturaţie foarte
principale, al cărui rezultat a fost supus ulterior unei mare, reprezentativă, plasată peste pragul de .40, în
analize Varimax. Tabelul 5.7. vizualizează matricea factorii corecţi. Există de asemenea unele subscale care
135
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

încarcă cu saturaţii mari şi alţi suprafactori, dar acest Extraversie (.42) şi Maturitate (.32). Subscala
lucru se întâmplă la un nivel mai redus decât pentru AC5-Creativitate saturează chiar suprafactorul
factorul corect. De exemplu, subscala A1-Altruism Extraversie la un nivel mai înalt (.51) decât propriul
încarcă, pe lângă suprafactorul Agreabilitate, de factor, Autoactualizare (.44). Însă, în mod cert,
asemenea suprafactorii Conştiinciozitate (.31), soluţia factorială care rezultă pe baza datelor

Tabelul 5.7. Analiza factorială exploratorie pentru subscalele ABCD-M, pe eşantionul normativ românesc (N=2015)
M E C AC A
E1 Activism -.08 .74 * .09 .16 -.01
E2 Optimism .13 .75 * -.05 -.05 .06
E3 Umor .18 .77 * .06 .20 .16
E4 Abilitate interpersonală -.30 * .60 * .32 * .21 -.07
E5 Afirmare personala -.37 * .52 * .43 * .15 -.04
M1 Respect .80 * .06 .06 .26 -.01
M2 Adaptare .80 * .05 .06 -.11 .06
M3 Prietenie .80 * -.08 -.10 -.07 .09
M4 Forţa inhibiţiei .72 * -.03 .26 -.14 -.21
M5 Forţa eului .76 * -.01 .06 .03 -.14
A1 Altruism .32 * .42 * .31 * .26 .44 *
A2 Romantism -.12 .02 -.01 .23 .78 *
A3 Căldura afectivă .01 .20 .25 -.08 .79 *
A4 Empatie -.46 * -.16 .10 .23 .58 *
A5 Onestitate .24 .23 .53 * .29 .34 *
C1 Voinţa, perseverenţa -.03 .40 * .63 * .23 -.04
C2 Spirit de perfecţiune -.14 .06 .65 * .39 * .08
C3 Raţionalitate -.04 .29 .70 * .28 -.04
C4 Planificare .22 -.24 .71 * -.01 .18
C5 Auto-disciplină .21 .04 .73 * -.01 .19
AC1 Aprofundare -.28 .27 .33 .58 * .08
AC2 Toleranţa .07 .03 .06 .73 * .12
AC3 Rafinare -.01 .28 .25 .64 * .19
AC4 Independenţa -.03 .38 .37 .51 * -.09
AC5 Creativitate -.01 .51 * .09 .44 * .20
Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost M, E, C, AC, A, iar procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost de 26.53, 15.87,
8.59, 6.95 şi 4.58%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fiecare factor sunt de 15.59, 14.06, 14.02, 10.12 şi 8.73%. Saturaţiile scrise cu
litere bold sunt reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.
136
ABCD-M

Tabelul 5.8. Soluţiile factoriale ale unei analize exploratorii, pentru subeşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)
Masculin Feminin
(N=903) (N=1112)
F1 F2 F3 F4 F5 F1 F2 F3 F4 F5
E1 Activism .15 -.01 .74 * .00 .11 -.13 .10 .72 * .19 -.02
E2 Optimism -.04 .18 .74 * .08 -.05 .09 -.06 .76 * .01 .06
E3 Umor .04 .23 .75 * .18 .23 .14 .11 .77 * .24 .13
E4 Abilitate interpersonală .45 * -.24 .57 * -.11 .07 -.33 * .28 .60 * .27 -.03
E5 Afirmare personală .52 * -.30 * .52 * .00 -.03 -.42 * .40 * .47 * .21 -.02
M1 Respect .04 .80 * .05 -.08 .25 .79 * .08 .07 .30 * .02
M2 Adaptare -.02 .80 * .05 .06 -.07 .81 * .08 .05 -.07 .06
M3 Prietenie -.14 .79 * -.04 .15 -.02 .80 * -.11 -.11 -.09 .06
M4 Forţa inhibiţiei .23 .73 * -.03 -.06 -.24 .73 * .25 -.05 -.06 -.26
M5 Forţa eului .06 .73 * .02 -.17 .02 .78 * .06 -.02 .03 -.11
A1 Altruism .33 * .30 * .40 * .38 * .35 * .34 * .31 * .44 * .21 .46 *
A2 Romantism .03 -.22 .05 .74 * .17 -.05 -.02 .02 .25 .79 *
A3 Căldura afectivă .17 .03 .19 .82 * -.06 .02 .28 .20 -.08 .76 *
A4 Empatie .10 -.58 * -.14 .44 * .25 -.37 * .15 -.15 .16 .63 *
A5 Onestitate .55 * .21 .20 .35 * .36 * .28 .54 * .23 .22 .33 *
C1 Voinţa, perseverenţa .64 * .04 .39 * -.05 .14 -.08 .66 * .38 * .23 -.01
C2 Spirit de perfecţiune .73 * -.08 .03 .02 .27 -.17 .64 * .05 .38 * .14
C3 Raţionalitate .73 * -.02 .27 .05 .22 -.05 .71 * .28 .27 -.07
C4 Planificare .65 * .27 -.34 * .19 -.02 .21 .71 * -.20 -.03 .21
C5 Auto-disciplină .71 * .19 .02 .28 -.10 .24 .71 * .01 .03 .18
AC1 Aprofundare .50 * -.30 * .28 .05 .41 * -.27 .28 .24 .63 * .07
AC2 Toleranţa .13 -.01 .06 .08 .77 * .09 .08 -.01 .70 * .11
AC3 Rafinare .41 * -.13 .29 .11 .58 * .07 .21 .27 .64 * .21
AC4 Independenţa .48 * -.08 .39 * -.04 .38 * -.01 .37 * .34 * .55 * -.09
AC5 Creativitate .23 -.07 .56 * .30 * .18 * .03 .03 .45 * .59 * .13
Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost păstrată. Procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost pentru bărbaţi de 26.74,
15.94, 8.28, 6.75 şi 4.54%, iar pentru femei de 26.47, 16.16, 8.70, 6.71 şi 4.70%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fiecare factor
sunt pentru bărbaţi de 16.53, 15.82, 13.93, 8.10 şi 7.88% şi pentru femei de 15.87, 13.84, 13.34, 10.82 şi 8.87%. Saturaţiile scrise cu litere bold sunt
reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.
137
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

ABCD-M este o soluţie puternică, reuşind să pună Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic
în valoare calităţile psihometrice ale testului.
al Big Five. NEO-PI-R
NEO-PI-R (NEO Psychological Inventory, Revised,
Validitatea de construct Costa & McCrae, 1992) este probabil cel mai
celebru chestionar Big Five la nivel internaţional.
Validitatea de construct a fost evaluată pentru Este considerat a fi exponentul modelului canonic al
ABCD-M în repetate rânduri, prin corelaţii cu cele Big Five şi este un standard în cercetare şi activitatea
mai variate instrumente. Totuşi, vom prezenta aici practică, pentru domenii precum cel clinic, industrial-
doar date obţinute cu ultima variantă, cea finală, a organizaţional, şcolar, consiliere etc. etc. NEO-PI-R
ABCD-M. Această variantă finală a fost corelată este în curs de adaptare pentru populaţia României
într-o cercetare panel, foarte amplă, cu un număr la momentul cercetării prezentate aici şi chiar dacă
relativ mare de alte teste. Studiul s-a bazat pe un încă nu existau norme româneşti definitive, itemii
număr foarte mare de itemi dar pe un volum doar finali ai variantei româneşti a chestionarului fuseseră
mediu de participanţi. Astfel, au fost administraţi de mult definitivaţi. Cercetarea se bazează aşadar pe
în decursul a trei săptămâni aproximativ 2200 de
o formă bine adaptată a unui chestionar consacrat.
itemi, unui număr de 104 participanţi, de ambele
NEO-PI-R conţine 240 de itemi, care scorează în
sexe, cu vârste cuprinse între 14 şi 60 de ani.
cele cinci domenii ale modelului, precum şi, pentru
fiecare domeniu, într-un număr de şase faţete.
Din păcate doar 89 dintre cei 104 participanţi au
predat chestionare ABCD-M valide, iar mai târziu,
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NEO-
la investigarea eşantioanelor perechi pentru aceste
PI-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt
89 de chestionare, s-a stabilit că existau pierderi
similare şi cu privire la alte teste folosite. Aceste calculate pe un eşantion de N=65 persoane, dintre
pierderi se datorează unui număr mare de itemi care 31 (47.69%) de sex masculin si 34 (52.31%) de
lipsă – au fost excluse din studiul corelaţional toate sex feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt
acele chestionare cărora le lipseau mai mult de 7% cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 51
din itemi. Datele care vor fi prezentate în continuare (m=35.74, SD=10.44).
se bazează aşadar pe subeşantioane cuprinse între
65 şi 75 de participanţi, cărora li sa administrat Extraversiune. Din Tabelul 5.9, remarcăm că
ABCD-M şi un alt test. Vor fi descrise pe larg aceste Optimismul (r=-.33; p≤.01), Umorul (r=-.20,
subeşantioane, precum şi, de fiecare dată, corelaţiile p≤.05) şi Abilităţile interpersonale (r=-.20; p≤.05)
care validează scale sau subscale ale ABCD-M, sau reduc în mod semnificativ riscul de a manifesta
care le conferă acestora semnificaţii speciale. depresie şi că, deşi toate aceste trăsături se asociază
Tabelul 5.9. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele NEO-PI-R (N=65)
Scalele NEO-PI-R Scalele ABCD-M
E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
N1-Anxietate -.12 .04 -.17 -.07 .16 .17 .23 .17 -.08 -.15 -.44 -.07 -.29 -.01 -.18 .05 .27 .14 .01 -.07 .12 -.06 -.06 .24 .11
N2-Ostilitate -.11 -.12 -.23 -.11 -.02 .17 -.17 -.25 -.10 -.10 -.24 .03 -.03 .21 -.06 .10 .16 -.10 -.25 -.17 -.19 .05 -.16 -.23 .12
N3-Depresie .18 -.33 -.20 -.20 .00 .09 -.12 -.13 -.10 -.10 .02 -.15 -.11 -.02 .02 .05 .22 -.02 -.11 .06 -.23 .13 -.16 -.15 -.12
N4-Conştiinţa de sine .03 -.08 .02 -.07 -.11 .29 .09 -.23 .11 .32 -.02 .05 -.06 -.12 -.02 -.08 -.11 -.12 -.12 -.21 -.16 -.03 -.16 -.10 -.17
N5-Impulsivitate .06 -.07 -.39 -.24 .22 .10 .10 -.05 .33 .05 .29 -.20 -.15 .02 .01 -.10 -.28 .08 -.18 .04 .07 .05 -.16 -.01 -.17
N6-Vulnerabilitate -.22 -.12 .02 -.15 -.04 .21 -.21 -.17 -.06 -.11 .18 -.06 .17 .30 .02 .29 .42 .13 .01 .28 -.24 -.07 .09 -.28 -.08
E1-Caldura/Entuziasm .11 -.09 .18 .48 .19 -.14 -.05 .08 -.06 .11 -.05 -.18 .39 -.02 -.33 -.22 .10 .34 -.35 -.01 .07 -.12 .00 -.18 .19
E2-Spirit gregar .24 .18 .61 .42 -.13 -.13 -.05 .18 -.01 .19 -.07 -.10 -.03 .11 .00 .28 .00 .06 .36 .26 .41 .04 .26 .53 .24
E3-Afirmarea .21 -.11 -.35 -.02 .35 .16 .10 .08 -.14 -.02 .16 -.36 .02 .02 -.11 .17 .24 .18 -.06 .19 -.22 -.14 .27 -.40 .34
E4-Activismul .36 .03 -.04 .27 -.08 -.23 .08 -.01 -.44 .05 .17 -.15 .08 -.14 .29 .30 .00 .10 -.04 .14 .10 .09 .20 .23 .08
E5-Căutarea excitării .30 .16 .00 .25 .14 -.04 .01 .32 .00 .06 -.26 -.27 -.12 .14 -.06 .18 .08 -.03 .04 .09 .33 .17 .26 .33 .39
E6-Calitatea pozitivă a stărilor emoţionale -.21 .42 .05 .20 -.08 .11 .22 .57 .06 .01 .10 .01 -.17 -.06 .02 .00 -.37 -.11 -.05 .05 .26 .46 .18 .24 -.16
O1-Deschiderea spre fantezie .07 -.11 .11 -.09 -.07 .16 .15 -.15 .24 .16 -.17 -.13 -.04 .23 -.16 .24 .48 .23 .15 .18 .13 -.39 .31 .05 .30
O2-Deschiderea în plan estetic .37 .09 .14 .25 -.11 -.35 -.24 .13 -.06 .21 .21 .02 -.03 .35 .35 .31 -.14 -.23 .18 .18 .40 .07 .50 .18 .22
138

O3-Deschiderea spre modurile proprii de a simţi .30 .09 .15 .10 .08 -.11 -.05 .21 .10 .20 -.27 -.15 -.30 .28 .02 .24 .07 .01 .18 .23 .57 .18 .25 .52 .26
ABCD-M

O4-Deschiderea în planul actiunilor .25 .14 .01 .10 -.11 -.22 .09 .26 -.08 .01 -.05 -.19 -.26 .10 .23 .17 -.06 .05 .11 .12 .42 .17 .18 .75 .10
O5-Deschiderea în plan ideatic .32 -.10 .09 .02 .07 -.27 -.29 .03 .14 .31 -.03 .04 -.14 .10 .05 -.09 -.13 -.08 .13 .00 .22 -.07 .23 .17 .48
O6-Deschiderea în planul valorilor .16 .01 .12 .13 .05 .04 -.06 .20 .00 .10 -.39 -.05 -.15 .24 -.23 .21 .20 .08 .17 .03 .17 .12 .25 .25 .61
A1-Încredere -.08 -.09 .20 -.03 -.11 -.12 -.11 -.19 -.22 .05 .27 .24 .22 .26 .13 .14 .21 .11 .02 .12 -.15 -.23 .25 -.27 .00
A2-Sincer în expresia opiniilor, în conduită .13 .04 .07 .01 -.33 -.36 -.19 -.22 -.23 -.28 -.25 .37 .06 .08 .47 .11 .03 -.31 .08 -.18 -.02 .11 -.10 .18 -.24
A3-Altruism .01 -.05 -.03 -.19 .05 -.03 .06 -.08 .15 .10 .54 .02 .07 .22 .04 .03 .01 .11 .09 .24 -.13 -.19 .26 -.31 .17
A4-Bunavoinţa -.25 .14 .00 -.34 .06 .08 -.08 .18 .19 .13 .04 .10 -.29 .30 .00 .04 .04 .11 -.11 .27 .08 .14 .16 -.07 -.09
A5-Modestia .21 -.35 -.08 .00 .11 -.05 -.16 -.17 .12 .28 .12 .08 -.04 .20 .08 .31 .04 .10 .06 .03 .16 .10 .04 -.20 .43
A6-Blândeţea -.20 .03 .11 .05 .05 .03 -.01 .13 .38 .03 .10 .24 .08 -.20 -.12 -.36 -.35 -.21 -.22 -.27 .02 .19 -.34 -.18 -.29
C1-Competenţa -.11 .01 -.22 -.12 .06 .09 .02 -.08 .14 -.16 .08 .07 -.01 .17 .20 .16 .08 -.17 -.08 -.11 .04 .16 .07 -.27 -.22
C2-Ordinea .09 -.16 .30 .18 .06 .05 -.22 -.07 .27 .08 -.40 .12 -.05 -.06 -.37 -.07 .07 -.15 .26 -.03 .03 -.05 -.29 .03 .07
C3-Simţul datoriei .12 .05 .32 -.05 -.24 -.04 -.17 -.08 -.03 .22 .16 .12 -.04 .30 .29 .56 .37 .07 .21 .41 .08 .02 .43 -.13 .12
C4-Dorinţa de realizare .16 -.35 -.17 .02 .38 -.17 -.19 -.13 -.09 -.11 -.21 -.06 .01 .13 -.14 -.13 .28 .13 -.12 -.16 .06 -.22 -.17 -.12 .24
C5-Auto-disciplina .18 -.17 .02 .03 .22 .22 -.07 .13 .13 .05 .16 -.23 -.08 .25 -.03 .33 .43 .25 -.03 .47 .13 .02 .22 -.08 .18
C6-Capacitatea de deliberare .12 .11 .09 -.25 -.02 .08 .28 .08 .11 .28 -.19 -.02 -.34 .15 -.06 .15 .22 .31 .18 .21 .25 -.10 .22 .32 .22
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
139
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

cu niveluri scăzute de ostilitate, umorul este cel corelaţie atât de puternică precum ne-am aştepta
mai evident legat de tendinţele non-ostile (r=-.23; (r=.35; p≤.01), ceea ce ne conduce la concluzia că
p≤.05). deşi posedă capacitatea de a reuşi şi diverse moduri
ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii, încredere
De asemenea, alături de Afirmarea personală, în sine şi nevoie de reuşită, aceşti indivizi nu fac
Umorul şi Abilităţile interpersonale sunt dimensi- parte dintre cei care ar face orice pentru succes, ci
uni relevante pentru nivelul de impulsivitate al unei se bazează mai mult pe calităţile lor decât pe acţiuni
persoane, furnizând informaţii în acest sens: simţul care să influenţeze contextele în care evoluează în
umorului şi aptitudinile sociale, de relaţionare cu cei aşa fel încât să fie mereu cei care câştigă.
din jur, necesită autocontrol, conştientizarea limite-
lor dincolo de care unui individ i se impune să nu Activismul (r=.30; p≤.01) şi Abilitatea Interperso-
treacă, încălcarea lor punând în pericol însăşi relaţia nală (r=.25; p≤.05) corelează semnificativ cu Că-
cu semenii săi. De aceea, o persoană care este ca- utarea Excitării, cu singura observaţie că indivizii
racterizată de scoruri mari la aceste scale preţuieşte dinamici şi energici caută provocarea în activităţile
acceptarea celorlalţi, renunţând la tendinţele impul- pe care le desfăşoară, iar cei cu ascendenţă socială
sive (lucru demonstrat de corelaţiile negative care se – în cadrele sociale la care iau parte.
stabilesc cu scorurile la scala de Impulsivitate). Nu
acelaşi lucru putem spune despre indivizii al căror Din nou surprinzătoare este corelaţia negativă din-
scop este autorealizarea, succesul, obţinerea recu- tre Activism şi Calitatea pozitivă a stărilor emoţio-
noaşterii. Pentru ei nu este la fel de important să îşi nale (r=-.21; p≤.05). S-ar părea că persoanele active
cenzureze reacţiile (r=.22, p≤.05). sunt predispuse la stări emoţionale negative. Acestea
se pot datora mai multor factori: sentimentul supra-
Aşa cum era de aşteptat, indivizii cu aptitudini încărcării, frustrarea de a nu găsi un anturaj care să
sociale bine dezvoltate (r=.42; p≤.01) şi cei dinamici, poată ţine pasul cu ei, un grad prea mare de energie
energici (r=.24; p≤.05), dar mai ales cei cu simţul care nu poate fi exprimat etc. Evident, Optimismul
umorului (r=.61; p≤.01) preferă compania altor este o trăsătură esenţială pentru coloratura emoţi-
persoane, contextele sociale, activităţile desfăşurate onală pozitivă (r=.42; p≤.01), iar abilităţile sociale
împreună cu alţii. asigură şi ele, deşi într-o măsură mai mică, starea de
bine din punct de vedere afectiv (r=.20; p≤.05).
Simţul umorului pare să fie tipic indivizilor care
nu vor să se afirme (r=-.35; p≤.01), dar ceea ce Cei mai preocupaţi de armonie şi frumos sunt
este cu adevărat surprinzător este faptul că între indivizii sociabili (r=.25; p≤.05) şi cei activi,
Afirmare Personală şi Afirmare nu se stabileşte o dinamici (r=.37; p≤.01). Aceştia din urmă se
140
ABCD-M

dovedesc totodată a fi, desigur, cei mai deschişi lor într-un grup şi în general în contexte sociale nu
la acţiune (r=.25; p≤.05), inclusiv la activităţi par să se remarce prin bunăvoinţă. E adevărat, nu-şi
intelectuale, cognitive (r=.32; p≤.01). Cei mai asumă nici rolul de evaluatori sau de judecători (r=-
interesaţi de înţelegerea propriilor moduri de a simţi .25; p≤.05), dar amabilitatea nu se numără printre
nu sunt cei cu bune abilităţi interpersonale, aşa cum punctele lor forte, după cum nu se numără printre
ar fi de aşteptat, ci tot indivizii activi, energici şi punctele forte ale indivizilor activi (r=-.25; p≤.05),
dinamici (r=.30; p≤.05), cu atât mai mult cu cât mult mai preocupaţi de ceea ce au ei de făcut decât
există o şansă ca emoţiile lor să fie şi negative, după de a fi amabili sau blânzi cu cei din jur. În schimb,
cum am remarcat mai devreme. activismul se asociază cu modestia (r=.21; p≤.05).

Revenind la umor, el asigură încrederea indivizilor Optimismul este o caracteristică ce predispune la


în cei din jur, în virtutea modului relaxat de a privi lipsă de modestie (r=-.35; p≤.01) şi la slabe dorinţe
lucrurile (r=.20; p≤.05). Referitor la atitudinea faţă de realizare (r=-.35; p≤.01), indivizii optimişti
de sarcinile cu care se confruntă, persoanele cu un nefiind animaţi de aceasta, ci de convingerea lor că
simţ al umorului dezvoltat nu se remarcă neapărat lucrurile nu pot sfârşi altfel decât bine.
prin competenţă (r=-.22; p≤.05), cât prin ordine
(r=.30; p≤.01) şi simţul datoriei (r=.32; p≤.01). Maturitate. Observăm că adaptarea presupune
un oarecare nivel de anxietate (r=.23; p≤.05). A te
Indivizii preocupaţi de afirmarea personală par acomoda cerinţelor mediului, a renunţa la tendinţele
să înţeleagă cel mai bine faptul că succesul nu rebele, incomode sau agresive implică şi teama de a
depinde numai de voinţa şi competenţele lor, ci şi de nu greşi, de a nu fi totuşi acceptat, de a întâmpina
sprijinul celor din jur. De aceea, ei sunt şi cei care îşi respingere din partea celorlalţi.
cenzurează cel mai mult opiniile şi nu îşi permit să
spună tot ce gândesc sau să se comporte cum doresc În mod previzibil, Prietenia corelează negativ cu
(r=-.33; p≤.01). Pe de altă parte constatăm că, în Ostilitatea (r=-.25; p≤.05), întrucât prietenia toc-
mod neaşteptat, dorinţa de a reuşi nu se asociază mai asta înseamnă: acomodarea cu ceilalţi, nega-
neapărat sau în toate situaţiile cu simţul datoriei rea atitudinilor autoritare şi de orgoliu, puterea de
(r=-.24; p≤.05), ci cu dorinţa de realizare (r=.38; a face faţă schimbărilor, adversităţii, contradicţiei
p≤.01) şi cu auto-disciplina (r=.22; p≤.05). într-o manieră calmă.

Încă o observaţie neaşteptată aduce în atenţie corela- Un nivel ridicat al conştiinţei de sine participă
ţia negativă a abilităţilor interpersonale cu bunăvo- la construirea unei atitudini deschise, generoase,
inţa (r=-.34; p≤.01): indivizii care se simt în largul binevoitoare (r=.29; p≤.01), specifice indivizilor
141
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

stabili, cu un eu matur (r=.32; p≤.01), în timp ce furnizarea de emoţii pozitive. În plus, atitudinea
axarea pe nevoile celorlalţi se asociază cu o mai slabă prietenoasă şi binevoitoare este singura tipică celor
conştiinţă de sine (r=-.23; p≤.05). care caută stimulii, provocarea (r=.32; .01).

O corelaţie surprinzătoare este cea dintre Forţa Cei mai deschişi spre fantezie sunt indivizii
inhibiţiei şi Impulsivitate (r=.33; p≤.01). S-ar părea controlaţi, cărora le lipsesc tendinţele impulsive
că o impulsivitate accentuată determină, în mai toate (r=.24; p≤.05), probabil şi pentru că ei resimt mai
cazurile, dezvoltarea, sau mai degrabă educarea acut nevoia de a „evada” într-un fel din cotidian.
autocontrolului şi stăpânirii de sine raţionale.
Respectul faţă de cei din jur, inclusiv respectarea
Un comportament puternic prosocial, deschiderea normelor care îi conduc şi pe aceştia, conduce la
şi bunăvoinţa arătate celor din jur aduc după sine şi pierderea interesului pentru îndeplinirea cerinţelor
o vulnerabilitate mai ridicată (r=.21; p≤.05), bazată de armonie, echilibru şi frumos, în favoarea
pe importanţa care se acordă mulţumirii celorlalţi; concentrării asupra îmbunătăţirii propriei imagini
în schimb, atunci când individul devine parte în ochii celor din jur. În schimb, indivizii maturi,
integrantă a unui grup, când se pierde în interiorul stabili se preocupă şi de aceste aspecte, laolaltă
acelui grup, el devine intangibil (r=-.21; p≤.05). cu cele referitoare la propriul univers interior, în
scopul înţelegerii propriilor moduri de a simţi. În
Pe dimensiunea Activism, observăm că ea este în această privinţă, mai putem observa că atitudinea
mod evident independentă de comportamentele prietenoasă şi deschiderea faţă de cei din jur este o
puternic prosociale (r=-.23; p≤.05), respectiv de condiţie importantă pentru manifestarea interesului
autocontrol, stăpânire de sine (r=-.44; p≤.01), viz a vis de modul în care evoluează propriile
dar, dacă la nivelul respectului lucrurile rămân la sentimente (r=.21; p≤.05).
fel şi în privinţa deschiderii în planul acţiunilor,
corelaţia dintre Deschiderea în planul acţiunilor şi Considerăm că lipsa de covariaţie cu Sinceritatea
Forţa inhibiţiei este mult mai slabă (r=-.08). Astfel, nu trebuie interpretată în sensul ei negativ, ci
indivizii controlaţi, care îşi ţin în frâu impulsurile poată avea ca suport renunţarea la tendinţa de a
sunt dispuşi să desfăşoare diverse activităţi, dar nu pune dorinţele, opiniile, gândurile şi modurile de a
au şi cantitatea de energie necesară pentru a deveni acţiona ale propriei persoane mai presus de cele ale
comparabili cu cei cu un nivel de activism ridicat. semenilor noştri, în limitele a ceea ce este dezirabil
şi acceptabil din punct de vedere social. Aşadar,
Comportamentul centrat pe acomodarea cu ceilalţi multiplele corelaţii negative stabilite cu sinceritatea
şi cu cerinţele mediului este cel mai important în în expresia opiniilor şi în conduită susţin ideea că a
142
ABCD-M

fi matur înseamnă a fi pregătit să accepţi convenţiile „prelua” un amalgam de stări sufleteşti ce poate
sociale, aşa cum a fi blând înseamnă a-ţi stăpâni determina tendinţe ostile. Mai mult decât atât, ei
impulsurile (r=.38; p≤.01). sunt şi cei mai vulnerabili (r=.30; p≤.01).

Mai observăm că adaptarea presupune renunţarea În privinţa Anxietăţii, constatăm că acele trăsături
la propria idee de ordine în favoarea acceptării care ne facilitează apropierea de cei din jur au un
ideii de ordine a celorlalţi (r=-.22; p≤.05), dar rol extrem de important în reducerea temerilor,
că autocontrolul înseamnă într-adevăr disciplină tensiunilor, angoaselor; este vorba despre Altruism
(r=.27; p≤.05). (r=-.44; p≤.01) şi Căldură afectivă (r=-.29; p≤.01),
deşi Altruismul pare să se asocieze cu Impulsivitatea
Eul maturizat, stabil, ce apare la nivelul indivizilor într-un grad destul de mare (r=.29; p≤.01).
care pot fi asertivi fără a fi egocentrici, fără a se
lamenta sau a atrage atenţia asupra lor se asociază, Deşi era evident că entuziasmul/căldura va corela cel
previzibil, cu Modestia (r=.28; p≤.01), dar şi cu un mai bine cu apropierea, căldura afectivă, remarcăm
Simţ al datoriei relativ dezvoltat (r=.22; p≤.05). faptul că a fi onest, dimpotrivă, presupune o oarecare
răceală, distanţă afectivă (r=-.33; p≤.01).
După cum reiese din tabel, Auto-disciplina nu
este o dimensiune care să ţină de practicarea unui Încă un aspect neaşteptat se leagă de spiritul gregar.
autocontrol sever, ci mai degrabă de respectul faţă Acesta nu se regăseşte la un nivel semnificativ la
de semeni (r=.22; p≤.05). indivizii care obţin scoruri ridicate la scalele de
Agreabilitate; deşi el presupune confort resimţit în
Persoanele capabile să discearnă, să delibereze, compania celorlalţi, în desfăşurarea activităţilor de
să îndeplinească rolul de evaluatori sunt cele bine grup, nu se referă neapărat şi la implicare afectivă în
adaptate social (r=.28; p≤.01), stabile şi mature aceste activităţi. Romantismul este cel ce se asociază
(r=.28; p≤.01). cu cea mai slabă Dorinţă de afirmare (r=-.36;
p≤.01). Pentru persoanele sensibile, sentimentale,
Agreabilitate. Aşa cum ne aşteptam, Altruismul visătoare, romantice, prioritar nu este să obţină
presupune lipsa Ostilităţii (r=-.24; p≤.05). Ceea ce succesul, ci să acţioneze aşa cum simt.
contravine însă aşteptărilor liniare este nivelul relativ
ridicat de ostilitate constatat la indivizii empatici Persoanele interesate să găsească stimuli şi provocări
(r=.21; p≤.05). Capacitatea acestora de a se pune în tot ceea ce fac nu se mai preocupă de ajutorarea
în locul celorlalţi este îndeajuns de dezvoltată încât celor din jur (r=-.26; p≤.05) sau de gesturi romantice
să le permită transferul de emoţii, astfel încât pot (r=-.27; p≤.05), pentru că asta ar însemna să se
143
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

centreze pe oamenii care îi înconjoară, or a căuta noi Tot Onestitatea este, evident, cea care corelează
provocări urmăreşte doar propria satisfacţie. cel mai puternic cu Sinceritatea (r=.47; p≤.01).
În schimb se pare că Altruismul presupune o doză
de lipsă de sinceritate (r=-.25; p≤.05), de vreme
Altruismul, Empatia şi Onestitatea se asociază cu ce a te pune în slujba celorlalţi înseamnă a renunţa
preferinţa pentru armonie, cu dragostea de frumos, la propriile interese şi idealuri (r=-.21; p≤.05), la
lucru care nu poate constitui o surpriză de vreme ce propria ordine şi modalitate de a face lucrurile (r=-
aceste trei aspecte se clădesc pe un sistem de valori .40; p≤.01).
bine definit, alcătuit din înţelegere, corectitudine,
ajutorare, dragoste de semeni. Corelaţiile demonstrează că nu Căldura afectivă este
cea care se asociază cu bunăvoinţa (r=-.29; p≤.01),
Pentru a te putea pune în locul celorlalţi, este ci Empatia (r=.30; p≤.01), trăsătură ce corelează
necesar un anumit grad de deschidere spre analiza pozitiv atât cu modestia (r=.20; p≤.05), cât şi cu
propriilor moduri de a simţi, întrucât nu-i poţi simţul datoriei (r=.30; p≤.01) şi auto-disciplina
înţelege pe alţii dacă nu te înţelegi pe tine însuţi. (r=.25; p≤.05).
Această idee este argumentată de corelaţia dintre
Empatie şi Deschiderea spre modurile proprii de Cei mai puţin indicaţi pentru sarcini de deliberare
a simţi (r=.28; p≤.01). În schimb, pentru a fi o sunt indivizii caracterizaţi de Căldură afectivă
persoană caldă, apropiată de cei din jur (r=-.27; (r=-.34; p≤.01), pentru că ei nu se pot împiedica
p≤.05) şi dispusă la a-i ajuta (r=-.30; p≤.01) nu e să fie subiectivi şi să se gândească mai degrabă la
necesar să te înţelegi pe tine însuţi. sentimentele oamenilor.

Corelaţiile scalelor aferente Agreabilităţii cu Conştiinciozitate. Pe această dimensiune, consta-


Deschiderea în planul valorilor sunt oarecum tăm că Spiritul de perfecţiune se asociază cu nive-
surprinzătoare. Se pare că Empatia asigură cea mai luri crescute ale anxietăţii (r=.27; p≤.05), ceea ce
mare disponibilitate spre acţiuni care să urmeze un determină riscurile de depresie (r=.22; p≤.05). Tea-
sistem valoric (r=.24; p≤.05). ma de a greşi, de a nu face lucrurile aşa cum trebuie
şi obţinerea de rezultate care uneori nu întâlnesc aş-
Onestitatea este singura care nu arată a avea o teptările pot duce la stări depresive. Această idee îşi
legătură semnificativă cu Încrederea. Toate celelalte găseşte sprijin în corelaţia puternică a scalei Spirit de
scale corelează pozitiv cu aceasta, ceea ce confirmă perfecţiune cu Vulnerabilitatea (r=.42; p≤.01). Tot
aşteptările. vulnerabili sunt şi indivizii cu o voinţă puternică,
persevereneţi (r=.29; p≤.01) şi care practică o auto-
144
ABCD-M

disciplină severă (r=.28; p≤.01). Mai remarcăm că exprime cu sinceritate opiniile sau sau să se comporte
ei sunt totodată cei cărora le lipseşte cel mai mult după cum simt (r=-.31; p≤.01).
căldura, entuziasmul manifestate în relaţiile cu cei
din jur, deşi voinţa se numără, după cum arată core- Blândeţea nu este genul de trăsătură care să se
laţia (r=.28; p≤.01), printre trăsăturile celor cărora asocieze cu Conştiinciozitatea; corelaţiile negative
le plac activităţile desfăşurate împreună cu alţii. stabilite cu toate scalele dovedesc acest lucru, în
schimb Simţul datoriei da, deşi ne-am fi aşteptat
Planificarea şi Auto-disciplina sunt scale care probabil ca el să coreleze şi cu Raţionalitatea şi cu
stabilesc şi ele corelaţii pozitive semnificative cu Planificarea, dar acest lucru nu se întâmplă.
Spiritul gregar, deşi s-ar putea crede că persoanele
care îşi planifică în mod strict existenţa preferă Auto-disciplina în schimb constituie o coordonată
activităţile individuale, întrucât a face ceva împreună de bază pentru Conştiinciozitate, mai puţin pentru
cu alţii ar însemna să se abată de la programul pe Planificare (r=-.03), dar asta este de înţeles în sensul
care şi l-au creat. în care a face planuri nu înseamnă în mod necesar
şi a le respecta.
Spiritul de perfecţiune se asociază cu afirmarea
(r=.24; p≤.05), dar disponibilitatea spre a desfăşura Dacă pe celelalte dimensiuni măsurate de ABCD-
mai multe activităţi şi energia necesară acestei M Capacitatea de deliberare nu constituia un
tendinţe ţin mai mult de Voinţă şi perseverenţă punct forte al indivizilor descrişi de ele, cu ajutorul
decât de dorinţa ca totul să iasă bine (r=.30; p≤.01). dimensiunii Conştiinciozitate putem identifica
Totuşi, aşa cum observam şi mai devreme în persoanele care pot îndeplini cu succes rolul
legătură cu predispoziţia la depresie a persoanelor de evaluator, ele reunind trăsături ca: spirit de
perfecţioniste, ea constituie un pericol real, de vreme perfecţiune (r=.22; p≤.05), raţionalitate (r=.31;
ce acestea experimentează evidente sentimente p≤.01), auto-disciplină (r=.21; p≤.05).
predominant negative (r=-.37; p≤.01).
Autoactualizare. Autoactualizarea grupează atitu-
Se pare că cel mai puţin axaţi pe aspectele estetice dini şi motivaţii generative, care permit persoanei să
sunt indivizii puternic raţionali (r=-.23; p≤.05), în se transforme, să evolueze, să nu se mulţumească cu
vreme ce Perseverenţa se asociază cu deschiderea ceea ce este aparent, stagnat sau superficial. Ea este
spre astfel de aspecte ale lucrurilor (r=.31; p≤.01). astfel animată de un scop transformativ, care cores-
punde unor metatrebuinţe caracterizate în primul
Indivizii raţionali sunt, după cum observăm din rând prin condiţia de auto-energizare.
tabelul de corelaţii, cel mai puţin dispuşi să-şi
145
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Această dimensiune corespunde, după cum demon- Interesul în cizelarea propriei persoane în plan
strează corelaţiile, unui spirit gregar accentuat. To- intelectual (r=.27; p≤.05) şi atitudinea deschisă
leranţa este singura faţetă a acestei dimensiuni care spre creaţie (r=.34; p≤.01) covariaţă cu dorinţa
nu stabileşte corelaţii semnificative cu scala Spirit de afirmare să se afirme;spre deosebire de condiţia
gregar. Astfel, persoanele deschise , interesate atât indivizilor independenţi (r=-.40; p≤.01) sau a celor
de sine, cât şi de ceilalţi, nu se centrează pe aparenţe cu o dezvoltată curiozitate îndreptată spre ceea ce se
şi nu sunt interpretative sau duşmănoase. În plus, ascunde în spatele aparenţelor (r=-.22; p≤.05).
neconsiderându-se perfecte, nu cer perfecţiune nici
de la alţii. Totuşi, par să prefere lucrurile făcute în Ca tendinţă generală, dimensiunea Autoactualizare
mod individual. se asociază cu Emoţii pozitive.

Pe de altă parte, Independenţa este cea care se Deschiderea spre fantezie necesită atât o creativitate
dezvoltată (r=.30; p≤.01), cât şi dorinţa de a evolua
asociază cu un nivel crescut de Anxietate (r=.24;
pe plan intelectual (r=.31; p≤.01), dar ea nu
p≤.05), întrucât indivizilor independenţi le lipseşte
poate fi pusă în slujba înţelegerii celor din jur şi a
siguranţa pe care o oferă apartenenţa la un grup
comportamentelor ce ilustrează Toleranţa (r=-.39;
sau împărţirea responsabilităţii cu alţii. Iată însă
p≤.01).
că, deşi anxietatea este evidentă la aceşti indivizi,
gradul lor de vulnerabilitate este totuşi scăzut, ceea
În mod evident, Deschiderea spre înţelegerea pro-
ce poate fi explicat prin faptul că ei nu se percep ca
priilor moduri de a simţi presupune centrarea pe
fiind vulnerabili (r=-.28; p≤.01). Aspectul pozitiv acele faţete ale Autoactualizării care ajută la perfec-
al Independenţei îl constituie nivelul scăzut al ţionarea propriei persoane: Aprofundare (r=.57;
ostilităţii, ostilitate ce poate deveni exagerată atunci p≤.01), Rafinare (r=.25; p≤.05), Independenţă
când individul se află în compania altora (r=-.23; (r=.52; p≤.01), Creativitate (r=.26; p≤.05). Cen-
p≤.05). trarea pe înţelegerea celor din jur nu face decât să
micşoreze interesul pentru propriile emoţii.
În acelaşi timp, mai observăm un fapt: cu cât
persoana este mai interesată să găsească înţelesurile Armonia, frumosul constituie obiectivele celor
ascunse din spatele cuvintelor, al aparenţelor, cu axaţi pe dezvoltarea propriei persoane din punct de
cât este mai atentă la nuanţe, la amănunte şi cu cât vedere intelectual, creativ, din perspectiva capacităţii
procedează mai analitic, cu atât vulnerabilitatea ei lor de a discerne nuanţele.
este mai scăzută (r=-.24; p≤.05), deoarece înţelege
mai bine situaţiile şi nu mai poate fi luată prin Observăm că Autoactualizarea nu presupune în
surprindere. mod necesar acţiune: numai Independenţa (r=.75;
146
ABCD-M

p≤.01) şi Aprofundarea (r=.42; p≤.01) par să disciplina, care nu stabilesc corelaţii semnificative
se refere la acţiuni concrete. În schimb, referirea decât cu Rafinarea, semnalând faptul că cizelarea
la un plan ideatic pare mai pregnantă în cazul personală pe plan intelectual nu presupune ordine
acestei dimensiuni, a autoactualizării, întrucât trei (r=-.29; p≤.01), dar în mod evident necesită Simţul
dintre faţetele ei se asociază cu un astfel de plan: datoriei (r=.43; p≤.01) şi o Auto-disciplină (r=.22;
Aprofundare, Rafinare şi Creativitate. p≤.05).

Sistemul de valori este important pentru cei Ceea ce este semnificativ pentru dimensiunea avută
care caută să se perfecţioneze, în special pentru în vedere este Capacitatea de deliberare, deoarece, în
indivizii independenţi (r=.25; p≤.05), interesaţi de vreme ce Toleranţa este singura care poate influenţa
dezvoltarea lor pe plan intelectual (r=.25; p≤.05) şi opiniile persoanei care trebuie să judece, să evalueze
care se remarcă prin creativitate (r=.61). o situaţie, celelalte faţete ale Autoactualizării nu fac
altceva decât să contribuie la îndeplinirea cu succes
După cum observam şi în cazul altor faţete măsura- a unor astfel de atribuţii, după cum demonstrează
te cu ajutorul ABCD-M, bunăvoinţa nu constituie corelaţiile pozitive semnificative prezentate în tabel.
un punct forte nici pentru cei care şi-au propus să se
perfecţioneze pe diverse planuri, inclusiv pe cel inte-
lectual. Corelaţiile scalelor ABCD-M pentru Auto-
actualizare sunt prea slabe ca să ofere vreo relevanţă, Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului
chiar şi în cazul Toleranţei, cu care ne-am fi aşteptat Big Five. BFQ
să stabilească legături mult mai puternice.
BFQ (Big Five Questionnaire, Caprara, Barbaranelli
Încă un aspect neaşteptat se referă la corelaţia & Borgogni, 2005) este un exponent influent al
Sincerităţii cu Creativitatea. Ne-am obişnuit să teoriei Big Five, unul dintre cele mai bune chestionare
credem că indivizii creativi, la care ne referim în de acest tip, un rezultat al cercetărilor europene în
general cu denumirea de „artişti”, sunt cei mai puţin domeniu. BFQ conţine 156 de itemi, care scorează
dispuşi să ascundă ce simt sau să se poarte altfel pe cele cinci domenii ale modelului, precum şi pe un
decât vor. Corelaţia prezentată în tabel contrazice număr de două faţete pentru fiecare domeniu. BFQ
însă aşteptările (r=-.24; p≤.05). conţine de asemenea o scală de validare, numită
Disimulare.
Nici Altruismul, Modestia sau Blândeţea nu con-
stituie o trăsătură relevantă pentru Autoactualizare, Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFQ,
ca şi Ordinea sau chiar Simţul datoriei sau Auto- care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
147
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32 Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum
(45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex sunt acestea evaluate de ABCD-M, corelează în
feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt mod evident şi puternic cu faţetele Extraversiunii,
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 aşa cum sunt acestea tratate de BFQ. Toate scale-
(m=33.51, SD=10.57). le ABCD-M care se referă al extraversie corelează
cu Extraversia măsurată de BFQ, în mod special

Tabelul 5.10.Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFQ (N=71)


Scalele ABCD-M Scalele BFQ
Di Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds
E1-Activism .40 .43 .03 -.15 .05 .26 .07 .29 -.11 -.10 .53 -.12 .14 .25 -.13 .15
E2-Optimism .11 .27 .47 .25 -.09 .01 .01 .06 .00 -.08 .24 .44 -.06 .04 -.04 .05
E3-Umor .16 .19 .04 .01 .07 .04 -.10 -.02 .19 -.10 .23 .03 .07 -.08 .08 -.12
E4-Abilitate interpersonală .13 .24 .16 .24 .10 .18 -.16 .02 .11 .03 .23 .28 .15 -.07 .09 -.08
E5-Afirmare personală .23 .42 .08 -.05 -.07 .15 -.02 .09 -.07 -.08 .41 -.01 .01 .05 -.09 -.01
M1-Respect .08 .00 -.16 -.07 .16 .07 -.07 .07 -.06 .32 .05 -.14 .14 .01 .12 .14
M2-Adaptare .05 .13 -.27 -.02 .15 .02 .05 .08 .05 .07 .11 -.14 .11 .09 .07 .08
M3-Prietenie -.06 -.12 .33 -.03 -.04 -.10 -.04 .13 .18 -.06 -.11 .12 -.07 .07 .10 -.13
M4-Forţa inhibiţiei -.29 .07 -.02 .25 -.14 -.10 .41 .43 .05 -.02 -.17 .21 -.14 .55 .03 .06
M5-Forţa eului .00 .03 -.08 .24 -.04 .03 .37 .23 .08 .14 .02 .18 -.01 .38 .13 .22
A1-Altruism -.03 -.22 .22 .16 -.03 -.02 -.06 .16 .28 -.06 -.15 .24 -.03 .08 .17 -.10
A2-Romantism -.05 -.02 .19 .12 -.05 -.04 -.15 -.02 .03 .00 -.04 .20 -.05 -.10 .02 -.14
A3-Caldură afectivă -.21 -.16 .38 .04 -.09 -.20 .01 .12 .14 -.13 -.24 .21 -.15 .09 .03 -.08
A4-Empatie .09 .08 .30 .13 -.03 -.16 .21 -.01 .10 -.05 .11 .25 -.09 .12 .05 -.05
A5-Onestitate .15 .08 .34 .27 .03 -.01 -.08 .18 .17 .11 .15 .40 .02 .08 .18 -.15
C1-Voinţa, perseverenţa -.15 .11 -.18 -.11 .42 .40 -.15 .10 .21 .05 -.05 -.19 .46 -.02 .17 .26
C2-Spirit de perfecţiune -.03 .10 -.16 -.09 .34 .13 -.27 -.16 -.06 -.07 .04 -.15 .29 -.27 -.08 .06
C3-Rationalitate .01 .02 -.07 -.09 .01 -.03 .17 .22 -.01 .07 .02 -.12 -.01 .26 .03 .25
C4-Planificare .22 .14 -.10 -.17 .31 .33 -.21 -.17 -.27 -.15 .24 -.20 .36 -.25 -.27 .20
C5-Auto-disciplina -.22 .04 .00 -.10 .31 .14 -.02 -.17 .29 -.01 -.13 -.08 .28 -.13 .20 -.03
AC1-Aprofundare .14 .27 -.28 -.06 .05 .17 .00 .32 .04 .13 .26 -.18 .10 .23 .10 .22
AC2-Toleranţa .01 -.18 -.01 .04 .06 .03 .05 -.01 .16 .17 -.10 .03 .06 .02 .20 .12
AC3-Rafinare -.13 -.06 .00 .02 .06 .21 .04 -.01 .35 .20 -.13 .01 .13 .02 .35 -.29
AC4-Independenţa .15 .05 -.06 -.03 .01 .07 .11 .25 -.08 -.15 .13 -.05 .04 .24 -.14 .03
AC5-Creativitate .02 -.01 -.13 -.06 .10 .10 -.13 .16 .34 .24 .01 -.12 .11 .04 .37 .02
Notă: Abrevierile scalelor BFQ au următoarea semnificaţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-
Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-
Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
148
ABCD-M

fiind aici de amintit Activismul (r=.53; p≤.01) şi p≤.01), dar şi corelaţiile mari demonstrate de alte
Afirmarea personală (r=.41; p≤.01). La nivelul fa- scale ale ABCD-M cu Cordialitatea. Este cazul
ţetelor, Activismul este corelat în special cu Dina- scalelor de Empatie (r=.30; p≤.01) şi de Căldură
mismul (r=.40; p≤.01), iar Afirmarea personală în afectivă (r=.38; p≤.01). În general, scalele ABCD-
special cu Dominanţa (r=.42; p≤.01). Observăm M par să coreleze mai degrabă cu faţeta Cordialitate
în acelaşi timp şi unele ieşiri ale scalelor ABCD-M decât cu faţeta Cooperare din modelul Big Five
din cadrul formal al modelului canonic al Big Five. reprezentat de BFQ.
De exemplu, Optimismul, care este considerat de
ABCD-M ca fiind o scală de Extraversie, corelea- Conştiinciozitate. Conştiinciozitatea măsurată de
ză puternic cu o scală a Agreabilităţii, Cordialitatea ABCD-M este conformă cu viziunea BFQ despre
(r=.47; p≤.01), precum şi cu Agreabilitatea ca fac- acelaşi suprafactor. Astfel, Conştiinciozitatea mă-
tor final (r=.44; p≤.01). surată de BFQ, corelează puternic pozitiv şi sem-
nificativ cu scale ale ABCD-M precum Voinţa,
perseverenţa (r=.46; p≤.01), Spiritul de perfecţi-
Maturitate. După cum s-a mai discutat, Maturita-
une (r=.29; p≤.01), Planificarea (r=.36; p≤.01) şi
tea este în mod evident factorul ABCD-M cel mai
Auto-disciplina (r=.28; p≤.01), dar nu şi cu Raţi-
tipic pentru cultura românească, neregăsindu-se ca
onalitatea. Se pare, din toate corelaţiile prezentate
atare în modelul canonic al Big Five. Totuşi, anu-
aici, că Raţionalitatea corelează mai degrabă cu fa-
mite faţete ale acestui factor corelează puternic cu
ţeta Control al emoţiilor (r=.22; p≤.05), fiind aşa-
anumite scale sau subscale tipice pentru BFQ. De dar o faţetă, conform modelului canonic al Big Five,
exemplu, Forţa inhibiţiei este puternic corelată atât opusă Nevrotismului.
cu scala de Control al impulsurilor (r=.41; p≤.01),
cât şi cu cea de Control al emoţiilor (r=.43; p≤.01) Autoactualizare. Autoactualizarea este, pe lângă
di BFQ. De asemenea, Respectul este corelat puter- Maturitate, al doilea suprafactor care este tipic pen-
nic cu Deschiderea către experienţe (r=.32; p≤.01), tru mediul românesc. Astfel, Autoactualizarea nu se
iar Prietenia este un predictor al Cooperării (r=.33; remarcă prin corelaţii mari cu scalele BFQ. Totuşi,
p≤.01). anumite faţete ale Autoactualizării sunt puternic
corelate cu anumite faţete ale BFQ, iar această in-
Agreabilitate. Agreabilitatea din ABCD-M formaţie are valoare de validare, precum şi valoare
corelează pozitiv şi semnificativ cu Agreabilitatea psihodiagnostică, pentru semnificaţia respectivelor
din BFQ, prin toate faţetele sale, în special scala faţete. De exemplu, Rafinarea este puternic corelată
de Onestitate (r=.40; p≤.01). Amintim în acest cu Deschiderea către cultură (r=.35; p≤.01), ceea
context corelaţia mare dintre Onestitate şi faţetele ce confirmă o immportantă semnificaţie a scalei. La
Cordialitate (r=.34; p≤.01) şi Cooperare (r=.27; fel, Creativitatea este corelată pozitiv cu Deschi-
149
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

derea către Experienţe (r=.34; p≤.01). În general, Corelaţiile dintre ABCD-M şi BFA sunt în foarte
acest suprafactor este un factor de deschidere, de mare măsură similare celor discutate anterior între
intelectualitate, cu corelaţii semnificative pe acest ABCD-M şi BFQ. Acest lucru nu este de mirare,
marker din partea faţetelor de Toleranţă (r=.20; de vreme ce BFA ar putea fi considerat a fi o formă
p≤.05), Rafinare (r=.35; p≤.01) şi Creativitate adjectivală a BFQ. Scalele sunt şi ele identice,
(r=.37; p≤.01), cu o corelaţie pozitivă, dar nesem- precum şi orientarea lor în spaţiul factorial. De
nificativă, în acest sens, din partea faţetei Aprofun- aceea, aceste corelaţii nu vor mai fi discutate aici, cu
dare (r=.10; p>.05), precum şi cu o corelaţie nega- atât mai mult cu cât corelaţiile dintre ABCD-M şi
tivă a faţetei Independenţă (r=-.14), care pare mai adjectivele BFA au mai fost discutate într-una din
degrabă corelată Extraversiei. secţiunile anterioare ale acestui manual.

Corelaţii cu indicatori adjectivali ai Corelaţii cu modele factoriale ale


modelului Big Five. BFA personalităţii. Scalele Eysenck
pentru Adulţi, EPQ-R şi IVE
BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli
& Steca , 2002) este un alt exponent influent al Sc alele Eysenck pentru Adulţi, în ultima lor variantă
cercetărilor europene în registrul teoriei Big Five. (Eysenck & Eysenck, 1991), sunt compuse din două
BFA este forma adjectivală a BFQ, care a fost descris chestionare, anume EPQ-R (Eysenck Personality
anterior. BFA conţine 175 de itemi, evaluaţi pe o Questionnaire, Revised) şi IVE (Impulsiveness-
scală de 7 trepte, care scorează pe cele cinci domenii Venturesomeness-Empathy). Cele două teste conţin
ale modelului, precum şi pe un număr de două faţete 106, respectiv 54 de itemi şi sunt ultimele revizii ale
pentru fiecare domeniu. BFQ conţine de asemenea celebrelor chestionare Eysenck.
o scală de validare, numită Disimulare.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFA, EPQ-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate calculate pe un eşantion de N=69 persoane, dintre
pe un eşantion de N=67 persoane, dintre care 28 care 35 (50.72%) de sex masculin si 34 (49.28%) de
(41.79%) de sex masculin si 39 (58.21%) de sex sex feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt
feminin. Vârstele celor 67 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=35.01, SD=11.99).
(m=35.55, SD=11.25).
150
ABCD-M

Tabelul 5.11. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFA (N=73)


Scalele ABCD-M Scalele BFA
Di Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds
E1-Activism .27 .46 .19 .24 .15 .21 -.23 .28 .35 .23 .34 .32 .09 .22 .34 .31
E2-Optimism .50 .44 .42 .76 .21 .33 .23 .50 .22 .73 .17 -.17 -.31 -.18 -.06 -.08
E3-Umor .19 .50 .20 .32 .34 .52 -.03 .45 .38 .47 .08 .10 .23 .19 .10 -.05
E4-Abilitate interpersonală .26 .32 .01 .13 .26 .28 -.22 .28 .17 .25 .29 -.05 .17 .16 .06 .17
E5-Afirmare personală .56 .48 .37 .41 .45 .59 .23 .50 .43 .54 .31 -.04 .05 -.05 .02 .08
M1-Respect -.07 .04 .32 .38 .11 .14 .20 .16 .22 .15 -.18 .08 -.04 -.02 .02 .01
M2-Adaptare .33 .25 .33 .35 .22 .33 .20 .20 .35 .23 .20 .08 -.04 .03 .14 .15
M3-Prietenie .17 .28 .41 .30 .23 .30 .09 .25 .29 .30 .11 .16 .04 .12 .16 .13
M4-Forţa inhibiţiei .11 .16 .20 .39 .09 .24 .34 .26 .05 .30 -.08 -.06 -.14 -.17 -.18 -.27
M5-Forţa eului -.22 -.34 -.09 -.08 -.26 -.23 .23 -.35 -.19 -.13 -.36 -.47 -.30 -.51 -.59 -.55
A1-Altruism .21 .07 .15 .37 .15 .28 .75 .20 .27 .17 -.08 .28 -.31 -.04 -.03 .09
A2-Romantism -.07 -.14 -.08 .42 -.34 -.21 .31 -.03 -.19 .16 -.36 -.22 -.69 -.68 -.37 -.46
A3-Caldură afectivă .22 .25 .32 .43 .19 .27 .29 .41 .14 .52 -.02 -.27 .07 .11 .05 -.01
A4-Empatie -.10 .07 .20 .26 -.02 .26 .23 .08 .05 .35 -.32 -.26 -.14 -.24 -.39 -.48
A5-Onestitate -.13 .07 .48 .51 .17 .16 .52 .14 .08 .28 -.39 -.20 -.16 -.16 -.38 -.20
C1-Voinţa, perseverenţa .13 .23 .02 .11 .08 .25 .06 .21 .13 .10 .09 .21 -.06 -.01 .10 -.01
C2-Spirit de perfecţiune -.11 .38 .55 .26 .43 .45 .18 .24 .33 .26 -.16 -.04 .39 .28 -.08 .05
C3-Rationalitate .16 .44 .49 .31 .28 .48 -.02 .33 .34 .40 .11 -.15 .32 .22 .13 .06
C4-Planificare .33 .27 .37 .08 .59 .59 .10 .35 .43 .26 .24 .05 .48 .36 .10 .27
C5-Auto-disciplina .27 .35 .24 .40 .29 .48 .59 .42 .30 .37 .07 .17 -.13 .14 -.04 .03
AC1-Aprofundare .25 .20 .15 .35 .20 .40 .33 .32 .22 .25 .08 .23 -.14 .02 .07 .07
AC2-Toleranţa .25 .27 .42 .38 .13 .22 .30 .20 .33 .21 .10 .13 -.16 -.08 .16 .26
AC3-Rafinare .15 .32 .38 .28 .31 .52 .31 .24 .43 .32 .02 .32 .11 .21 .03 .08
AC4-Independenţa .08 .09 .06 .00 .24 .16 .34 .04 .20 -.04 .08 .14 .05 .19 -.02 .14
AC5-Creativitate .23 .28 .11 .45 .17 .42 .13 .53 .18 .50 .08 .37 -.11 .13 .15 -.06
Notă: Abrevierile scalelor BFA au următoarea semnificaţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-
Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-
Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

Extraversie. Optimismul (r=-.28; p≤.01), umorul să ne integrăm într-un grup, să ne simţim bine în
(r=-.32; p≤.01) şi Abilităţile interpersonale (r=- compania semenilor noştri, dar şi să devenim, la
.24; p≤.05) sunt factorii care elimină pulsiunile rândul nostru, o companie plăcută pentru ei, sunt
tipice pentru Psihotism. Cu alte cuvinte, acele cele care ne fac non-ostili, lipsiţi de agresivitate,
trăsături care ne ajută să ne apropiem de ceilalţi, adaptabili, capabili să percepem riscurile.
151
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Tabelul 5.12. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele EPQ (N=69)


Scalele ABCD-M Scalele EPQ-R
P E N L A C
E1-Activism -.03 .22 -.16 -.21 -.10 -.10
E2-Optimism -.28 .28 -.34 -.11 -.37 -.37
E3-Umor -.32 -.06 .00 -.21 .06 -.03
E4-Abilitate interpersonală -.24 .25 .00 -.20 -.10 -.06
E5-Afirmare personală .10 .39 -.13 -.23 -.18 -.04
M1-Respect -.30 .10 -.15 -.05 -.21 -.23
M2-Adaptare -.36 .15 -.15 -.17 -.21 -.18
M3-Prietenie -.30 -.05 -.24 .35 -.31 -.34
M4-Forta inhibiţiei -.34 .06 -.30 .07 -.31 -.30
M5-Forţa eului -.24 .04 -.21 -.01 -.23 -.25
A1-Altruism -.26 -.17 -.22 -.08 -.18 -.25
A2-Romantism -.25 .08 .00 -.15 -.06 -.06
A3-Caldură afectivă -.35 .15 -.14 -.06 -.22 -.13
A4-Empatie -.35 -.05 -.01 .10 -.07 -.07
A5-Onestitate -.18 .01 -.07 -.35 -.03 -.14
C1-Voinţă, perseverenţă -.11 .20 -.16 -.02 -.20 -.17
C2-Spirit de perfecţiune -.36 .21 -.28 -.04 -.38 -.30
C3-Raţionalitate -.14 -.05 -.34 -.07 -.30 -.30
C4-Planificare -.11 .10 -.26 -.11 -.30 -.25
C5-Auto-disciplină -.07 .20 -.29 -.29 -.17 -.19
AC1-Aprofundare -.16 .12 -.28 -.29 -.23 -.28
AC2-Toleranţa -.26 .10 .12 -.15 -.04 -.01
AC3-Rafinare -.08 .11 -.14 .09 -.16 -.13
AC4-Independenţa -.12 .20 -.20 -.25 -.16 -.16
AC5-Creativitate .13 .11 .11 -.35 .23 .22
Notă: Abrevierile scalelor EPQ-R au următoarea semnificaţie: P-Psihotism, E-Extraversie, N-Nevrotism, L-Minciună, A-Adictie, C-Criminalitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

Extraversiunea se asociază în cea mai mare măsură informaţional, mai ales dacă luăm în consideraţie
cu Activismul (r=.22; p≤.05), Optimismul covariaţia negativă dintre această scală şi Psihotism
(r=.28; p≤.01), Abilităţile interpersonale (r=.25; şi Lie.
p≤.05) şi cu Afirmarea personală (r=.39; p≤.01).
Lipsa Umorului de pe lista scalelor care covariază Scala de Optimism corelează negativ cu factorul N.
semnificativ cu factorul Extraversiune aduce După cum demonstrează corelaţia (r=-.34; p≤.01),
pentru extraversia obţinută psiholinvgistic un plus persoanele pesimiste sunt într-adevăr cele mai
152
ABCD-M

anxioase, îngrijorate şi au cele mai puternice reacţii timp cât se referă la aspecte cum ar fi: prietenie,
emoţionale de acest tip. centrată pe acomodarea cu ceilalţi (r=-.24; p≤.05),
forţa inhibiţiei, controlul asupra emoţiilor negative
Deşi extraversia scade riscul adicţiei sau al şi asupra tendinţelor egocentrice (r=-.30; p≤.01),
manifestării de comportamente deviante, tabelul forţa eului, stabilitatea şi maturitatea acestuia (r=-
de corelaţii demonstrează că o viziune pesimistă .21; p≤.05).
are cele mai mari şanse să determine conduite
deviante, fie în direcţia dependenţei de substanţe Un ultim aspect al maturităţii este relevat de
(r=-.37; p≤.01), fie în cea a actelor criminale (r=- corelaţiile negative cu scala de Criminalitate a EPQ.
.37; p≤.01). Deşi negarea atitudinilor de rebeliune specifică
adaptării ar trebui să stabilească la rândul ei o
Maturitate. Nu putem să nu remarcăm faptul că corelaţie negativă semnificativă cu Criminalitatea,
dimensiunea Maturitate corelează negativ cu mai acest lucru nu se întâmplă, ceea ce poate însemna că
toate scalele EPQ. a comite acte criminale ţine în bună parte de alegere,
nu doar de anumite tendinţe.
După cum demonstrează corelaţiile prezentate
în tabel, dimensiunea Maturitate, caracterizând Agreabilitate. Singura dimensiune cu adevărat
indivizii capabili de o centrare sănătoasă pe scopuri, relevantă pentru Agreabilitate o constituie
relaţii, control moral şi încredere în sine şi în ceilalţi, Psihotismul. După cum demonstrează corelaţiile
corelează negativ, în totalitatea aspectelor aferente prezentate în tabel, o persoană agreabilă este, în
ei, cu Psihotismul, ceea ce relevă lipsa manifestărilor mod esenţial, lipsită de tendinţe ostile, apropiată şi
ostile, agresive (inclusiv verbale), lipsa plăcerii de caldă în relaţiile cu cei din jur, adaptabilă şi perfect
a-i pune pe cei din jur într-o lumină proastă sau a capabilă să se integreze în diverse grupuri, fără
atracţiei pentru lucrurile stranii şi neobişnuite. De manifestări agresive şi care percepe corect riscurile
asemenea, Maturitate mai înseamnă lipsa adicţiilor, şi pericolul.
indiferent prin prisma cărei trăsături ce compune
această dimensiune privim lucrurile, după cum Conştiinciozitate. Corelaţiile din tabel sugerează că
relevă corelaţiile negative ce se stabilesc între scalele indivizii anxioşi, îngrijoraţi, cu fluctuaţii emoţionale
maturităţii şi factorul Adicţie. şi deseori deprimaţi, care de multe ori reacţionează
inadecvat la situaţiile cu care se confruntă (trăsături
De asemenea, Maturitatea înseamnă sentimentul relevate de scorurile mari obţinute la factorul N) şi
siguranţei, stabilitate emoţională, reacţii adecvate care prezintă riscuri ridicate de a deveni dependenţi
la situaţiile cu care se confruntă individul, atâta de substanţe, sau care sunt deja, nu pot fi, în nici
153
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

un caz, caracterizaţi prin adjectivul „conştiincios”. totuşi o covarianţă cu adicţia (r=.23; p≤.05) saucu
Ceva mai mari şanse de a se regăsi printre cei actele criminale (r=.22; p≤.05); acest aspect este
conştiincioşi au cei care contribuie la creşterea ratei concordant cu asocierea frecventă între creativ şi
infracţionalităţii. incapacitatea de a se integra în reguli fixe.

În schimb, voinţa, perseverenţa (r=.20; p≤.05), Mai notăm că Independenţa se asociază într-o
spiritul de perfecţiune (r=.21; p≤.05) şi auto- anumită măsură cu Extraversiunea (r=.20; p≤.05)
disciplina (r=.20; p≤.05) sunt trăsături esenţiale şi cu lipsa emoţiilor anxioase şi a exagerării reacţiilor
pentru ca o persoană să poată fi regăsită în descrierile emoţionale (r=-.20; p≤.05), în timp ce face posibilă
aferente Conştiinciozitîţii. perceperea corectă a realităţii şi prezentarea ei într-
o formă de asemenea reală (r=-.25; p≤.05).
Deşi toate scalele acestei dimensiuni corelează
negativ cu scala de Minciună, observăm că Auto- Psihotismul este încă o trăsătură capabilă să
înfrâneze demersurile făcute de individ în direcţia
disciplina este cea care reduce predispoziţia la
Autoactualizării, dar acest lucru este cel mai evident
disimulare sau chiar la distorsiuni neintenţionate
în cazul persoanelor tolerante: riscul ca acestea să fie
ale realităţii (r=-.29; p≤.01).
ostile, să aibă preferinţe pentru lucrurile stranii sau
neobişnuite sau să nu fie capabile să devină parte
Autoactualizare. Scalele EPQ care au capacitatea
dintr-un grup este cel mai scăzut (r=-.26; p≤.05).
de a releva manifestări deviante (scala de Minciună,
Adicţie şi Criminalitate) semnalează în mod
evident indivizii care constituie exact opusul a ceea
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele IVE,
ce am numi persoane interesate de autoactualizare.
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
Aşadar, dorinţa de a evolua, de a se perfecţiona, de
pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 39
a-şi îmbunătăţi performanţele, aparţine persoanelor (54.93%) de sex masculin si 32 (45.07%) de sex
cu slabe tendinţe spre înfăptuirea de acte deviante, feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
dar nu neapărat. Ele trebuie să manifeste un interes cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
vădit de a înţelege, de a descoperi înţelesurile din (m=32.35, SD=12).
spatele aparenţelor, de a distinge nuanţele.
Extraversiune. Pentru chestionarul de impulsivi-
Pe de altă parte, Creativitatea, deşi nu induce tate IVE, scalele ABCD-M care măsoară extraver-
predispoziţia la a distorsiona realitatea sau la a siunea nu par foarte relevante. Singurele corelaţii
disimula, până la a acunde intenţionat adevărul şi semnificative care apar nu fac decât să sublinieze un
a prezenta realităţi false (r=-.35; p≤.01), prezintă aspect deja bănuit: Spiritul de aventură corelează
154
ABCD-M

Tabelul 5.13. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele IVE pra pericolului, ci din cantitatea mare de energie de
(N=71)
care individul dispune şi de credinţa lui că şansele ca
Scalele ABCD-M Scalele IVE ceva rău să se întâmple sunt foarte mici.
Imp Vent Emp
E1-Activism .16 .38 -.01
E2-Optimism .10 .20 -.13 Maturitate. Pe această dimensiune, ce se referă
E3-Umor -.02 .06 -.01 la centrarea sănătoasă pe scopuri, relaţii, control
E4-Abilitate interpersonală .04 .07 .16 moral şi încredere în sine şi în ceilalţi, notăm că
E5-Afirmare personală -.10 -.04 -.17
Impulsivitatea constituie apanajul imaturităţii,
M1-Respect -.03 -.02 .22
M2-Adaptare -.10 .03 -.06 observaţie ce derivă din corelaţiile negative cu toate
M3-Prietenie -.02 .06 .16 scalele Maturităţii din ABCD-M, dar mai ales al
M4-Forta inhibiţiei -.21 .23 -.01 indivizilor incapabili să îşi controleze emoţionalitatea
M5-Forţa eului -.07 .13 .18 egocentrică (r=.,21; p≤.05). În schimb, s-ar părea că
A1-Altruism -.08 -.12 .26
cei cu spirit de aventură sunt cei mai capabili să îşi
A2-Romantism -.02 -.08 .08
A3-Caldură afectivă .10 .06 .21 ţină în frâu emoţiile, mai ales pe cele negative (r=.23;
A4-Empatie -.01 -.14 .36 p≤.05), ceea ce ar demonstra că ei sunt conştienţi de
A5-Onestitate -.08 .10 .20 limite şi capabili să facă ceea ce trebuie, rămânând
C1-Voinţă, perseverenţă .04 .26 -.07
raţionali chiar şi în situaţii-limită.
C2-Spirit de perfecţiune -.25 -.04 -.13
C3-Raţionalitate .14 .14 .09
C4-Planificare -.06 .12 -.15 Respectul, descriind atitudinile deschise, generoase
C5-Auto-disciplină -.29 -.24 -.15 şi binevoitoare, este caracteristica tipică empaticilor
AC1-Aprofundare .03 -.07 -.11 (r=.22; p≤.05), ceea ce nu miră pe nimeni în măsura
AC2-Toleranţa .25 .13 .18
în care aceştia îi tratează pe cei din jur aşa cum şi-ar
AC3-Rafinare -.03 -.07 .16
AC4-Independenţa -.01 .10 -.14 dori ei înşişi să fie trataţi.
AC5-Creativitate -.03 -.16 -.10
Notă: Abrevierile scalelor IVE au următoarea semnificaţie: Imp
– Impulsivitate, Vent – Spirit de aventură, Emp – Empatie.
Agreabilitate. Pentru aproape toate faţetele
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01. Agreabilităţii, Empatia constituie trăsătura cea mai
relevantă. Impulsivitatea însă, deşi nu stabileşte
corelaţii puternice cu acestea, se dovedeşte a fi unul
pozitiv cu Activismul (r=.38; p≤.01) şi cu Optimis- dintre factorii care scad agreabilitatea: un individ
mul (r=.20; p≤.05). Cu alte cuvinte, plăcerea de a care pierde controlul asupra propriilor emoţii scade
înfrunta riscuri care fac existenţa mai palpitantă nu în ochii celor din jur, spre deosebire de cel capabil să
vine din teribilism sau dintr-o percepţie greşită asu- se pună în locul acestora, să le înţeleagă trăirile.
155
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Conştiinciozitate. Scalele chestionarului de im- pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care 39


pulsivitate IVE nu par să-şi demonstreze relevanţa (54.17%) de sex masculin si 33 (45.83%) de sex
pentru dimensiunea Conştiinciozitate. Cu excepţia feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt
Auto-disciplinei, faţetă care, conform aşteptărilor cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
corelează negativ cu impulsivitatea (r=-.29; p≤.01) (m=34.44, SD=11.84).
şi cu spiritul de aventură (r=-.24; p≤.05), celelalte
corelaţii semnificative care apar sunt mai degrabă Extraversiune. Corelaţiile faţetelor Extraversiei din
rezultatul întâmplării. Astfel, dimensiunea Conşti- ABCD-M cu scalele CPI sunt foarte convingătoare.
inciozitate nu poate fi pusă în lumină prin studierea Vom menţiona pe scurt aici câteva din cele mai
nivelului de impulsivitate a unui individ. interesante corelaţii. Astfel, este principial corect
faptul că faţetele extraversiei corelează puternic cu
Autoactualizare. Pe baza corelaţiilor prezentate scalele CPI din gruparea de scale sociale. Amintim în
în tabel, putem susţine că impulsivitatea nu acest sens corelaţiile mari şi semnificative din punct
constituie o trăsătură tipică celor interesaţi să se
de vedere statistic între Activism şi Dominanţă
autoperfecţioneze. Remarcăm o covarianţă între
(r=.31; p≤.01), Capacitate de statut (r=.26;
Toleranţă şi scalele IVE, care pare să consfirme
p≤.05), Sociabilitate (r=.27; p≤.05), Acceptare de
modul deschis, noninterpretativ şi realist de a privi
sine (r=.33; p≤.01) etc. Faţeta Afirmare personală
lucrurile specific celui „tolerant”.
din ABCD-M are corelaţii interesante, este de
menţionat în special corelaţia mare, cu puternic
caracter valdiaţional, pe care această faţetă o are cu
scala Capacitate de statut (r=.48; p≤.01), precum
Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI
şi cea demonstrată cu scala Prezenţă socială (r=.44;
Chestionarul Psihologic California (California Psy- p≤.01).
chological Inventory, Gough, 1982, 1996, 2005) este
considerat a fi unul dintre cele mai puternice ches- Există de asemenea unele corelaţii ale faţetelor
tionare de personalitate din lume. În acest studiu a Extraversiei în afara grupajului de scale sociale.
fost administrat sub forma sa de 260 de itemi, care De exemplu Activismul corelează puternic negativ
acoperă 20 de scale structurale, trei scale vectoriale cu prima scală vectorială (r=-.37; p≤.01) şi
şi un număr variabil de scale secundare, din care au cu Autocontrolul (r=-.31; p≤.01), pozitiv cu
fost reţinute pentru prezentul studiu 15. Creativitatea (r=.31; p≤.01). Prima scală vectorială,
care este o expresie sublimată a continuumului
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele CPI, extraversie-introversie are în general corelaţii foarte
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate convingătoare cu toate faţetele Extraversiei din
Tabelul 5.14. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele CPI (N=72)
Scalele Scalele ABCD-M
CPI E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
Do .31 .14 .12 .27 .33 .07 .13 .20 .14 .08 .17 -.03 .21 .21 -.10 .00 -.11 -.07 -.14 -.09 -.01 .16 -.09 .08 .02
Cs .26 .25 .24 .15 .48 .25 .11 .16 .02 -.04 .18 .18 .18 .35 .18 .08 .03 .08 -.13 -.10 .19 .22 .13 .33 .20
Sy .27 .29 .24 .24 .34 .17 .08 .23 -.04 .00 .19 .17 .30 .23 .13 .18 -.06 -.01 -.02 -.29 .17 .04 .07 .21 .15
Sp .25 .26 .24 .29 .44 .42 .25 .13 -.27 -.06 .05 .19 .10 .30 .25 .16 .18 .07 -.02 -.26 .35 .13 .16 .34 .19
Sa .33 .22 .16 .23 .38 .14 .20 .20 .12 -.07 .25 .11 .19 .26 -.03 .09 -.02 -.04 -.11 -.19 .18 .12 .08 .18 .12
In .26 .07 .09 .19 .26 .05 .07 .23 .19 .17 .11 .08 .18 .21 .00 -.01 .02 -.03 -.15 .01 .00 .25 .01 .04 .05
Em .25 .04 .11 .22 .36 .26 .27 .18 -.05 -.03 .08 .14 .07 .40 .12 .01 .20 .01 -.17 -.08 .12 .18 .01 .23 .18
Re -.08 -.08 -.15 -.12 -.21 -.08 -.16 .04 .38 .18 .13 -.03 .12 .07 -.14 -.04 -.06 .03 -.10 .22 -.09 .02 -.04 -.01 -.08
So .00 .07 -.04 .05 -.16 .01 -.03 .13 .22 .27 .01 -.11 -.04 .11 .04 .15 -.05 .15 -.06 .22 .13 .22 .15 .06 -.09
Sc -.31 -.20 -.20 -.27 -.34 -.22 -.28 .03 .40 .14 -.12 -.14 -.08 -.15 -.10 -.02 -.07 .03 .04 .38 -.21 .05 -.11 -.18 -.19
Gi -.15 -.06 -.07 -.11 -.15 -.06 -.15 .16 .39 .20 -.11 -.17 .04 .00 -.10 .06 -.09 .05 .01 .24 -.17 .12 -.10 -.07 -.20
Cm .16 .23 .05 .09 -.05 .20 .09 .02 .09 .06 .08 .02 .05 .19 .14 .12 .08 .22 -.05 .02 .27 -.13 .08 .16 .20
156

Wb .06 .30 .08 .10 .09 .27 .04 .17 .14 .26 .10 -.10 .08 .21 .14 .22 .01 .11 .00 .08 .20 .21 .13 .23 .03
ABCD-M

To .11 .14 .05 -.01 .14 .37 .05 .16 .17 .25 .17 .13 .19 .32 .19 .09 .05 .12 -.13 .08 .17 .28 .07 .22 .02
Ac -.09 -.02 -.02 .05 -.08 .00 -.12 .19 .30 .15 .03 -.14 .25 .23 -.09 .09 -.03 .11 .06 .03 -.06 .14 .02 .07 -.07
Ai .10 .01 -.02 -.04 .28 .13 .03 .07 .06 -.06 -.02 .08 .11 .13 .05 .06 .05 .18 -.14 .02 .10 .21 .02 .25 .21
Cf .25 .13 .06 .15 .31 .26 .11 .23 .12 .09 .16 .07 .13 .35 .13 .11 .14 .20 -.14 .01 .25 .20 .19 .32 .16
Is .20 .06 .02 .04 .24 .08 .11 .06 .03 .02 .06 .02 .07 .17 .12 .06 -.05 .23 -.07 -.01 .17 .18 .04 .15 .12
Fx .13 .08 .00 -.15 .16 .05 .11 -.19 -.26 -.09 .05 .11 .06 -.17 .06 -.03 .01 -.06 -.10 -.21 .07 -.09 -.08 .02 .23
Sn -.23 -.25 -.07 -.20 -.34 -.41 -.14 -.25 -.05 -.13 -.29 -.15 -.24 -.36 -.11 -.14 -.06 .04 .04 .09 -.17 -.12 .00 -.21 -.17
Mp .15 .21 .10 .05 .26 .29 .06 .22 .24 .14 .17 .07 .14 .40 .10 .17 .02 .13 -.06 .04 .08 .29 .06 .29 .03
Wo .09 .10 .05 .05 -.07 .19 .04 .09 .20 .17 .04 .05 .05 .23 .18 .19 .10 .15 .04 .15 .13 .12 .10 .22 .01
CT .31 .19 .09 .04 .26 .20 .14 -.04 -.13 -.05 .24 .11 .22 .12 .03 .08 -.03 -.13 -.28 -.22 .12 .16 -.05 .23 .29
Lp .23 .23 .10 .20 .30 .11 .06 .26 .17 .09 .13 .02 .24 .30 -.02 .10 -.07 .02 -.11 -.03 .07 .22 .01 .14 .11
BMs .35 .25 .11 .20 .36 .18 .10 .17 .12 .07 .24 .01 .28 .25 -.03 .14 -.07 -.07 -.09 -.12 .08 .19 -.05 .22 .11
BFm -.15 -.02 -.11 -.11 -.31 -.23 -.26 -.14 .21 -.03 -.12 -.22 .02 -.22 -.10 .11 -.05 .06 .09 .05 -.04 .03 .02 -.07 -.08
Anx -.15 -.06 .07 .00 -.14 -.16 -.01 -.14 -.19 .08 -.14 -.06 -.06 -.24 -.07 -.17 -.12 .09 -.01 -.16 -.12 -.01 -.03 -.23 -.13
Tabelul 5.14. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele CPI (N=72) (continuare)

Scalele Scalele ABCD-M


CPI E1 E2 E3 E4 E5 M1 M2 M3 M4 M5 A1 A2 A3 A4 A5 C1 C2 C3 C4 C5 AC1 AC2 AC3 AC4 AC5
Leo .08 .18 .16 .18 .07 .07 -.05 .09 .19 .15 .21 .01 .22 .14 .00 .08 -.05 .09 -.06 .04 .01 .31 -.01 .08 -.16
Nar .36 .09 .28 .43 .38 .18 .29 .05 -.27 -.21 .20 .20 .08 .23 .11 -.06 .16 -.08 -.06 -.29 .26 .08 .19 .19 .19
v1 -.37 -.23 -.28 -.45 -.46 -.32 -.31 -.18 .12 .03 -.19 -.10 -.15 -.32 -.04 -.02 -.09 .03 .07 .28 -.12 -.16 -.05 -.25 -.03
v2 -.16 -.01 -.02 .07 -.18 -.05 -.07 .25 .33 .17 .05 -.11 -.03 .12 -.06 .00 -.10 .04 .02 .21 -.06 .10 .06 -.12 -.26
v3 .15 .14 -.13 -.15 .07 .27 .13 .04 .20 .12 .08 .10 .11 .16 .03 .09 .01 .01 -.11 .20 .04 .13 -.16 .12 .02
Ami -.03 .06 -.08 .01 -.10 .16 .03 .06 .30 .26 -.06 -.12 -.02 .18 .06 .22 .03 .16 .10 .19 .09 .18 .11 .19 -.07
Tm .16 .09 -.02 .14 .16 .03 -.01 .13 .25 .28 -.05 -.13 .17 .15 -.12 .09 -.10 .13 -.09 -.03 .00 .23 -.05 .10 -.07
DSd .10 .13 .10 .16 .10 .17 .07 .35 .18 -.04 .11 .06 .15 .39 .14 .25 .12 .12 -.02 .07 .15 .16 .26 .20 .08
DAc .04 -.13 -.07 .08 -.03 -.04 .17 .09 -.20 -.19 .05 .09 -.12 .09 .01 .02 .16 -.17 .05 -.16 .05 -.14 .05 -.01 -.06
Hos -.06 -.19 .10 .06 -.07 -.27 .00 -.10 -.33 -.21 -.10 -.06 -.16 -.20 -.01 -.05 .05 -.05 .05 -.16 .03 -.25 .03 -.17 .00
FF .11 .13 -.02 .03 .15 -.01 -.02 .01 .11 .11 .04 -.14 .17 .12 -.09 .05 -.24 .05 -.02 .04 -.04 .15 -.04 .10 .06
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
158
ABCD-M

ABCD-M. La fel se întâmplă şi cu scala Sensibilitate, Conştiinciozitate. Aşa cum era de aşteptat, faţete-
sugerând în acest fel valori mai masculine şi active la le Conştiinciozităţii au corelaţii mari cu acele scale
persoanele cu extraversie ridicată. ale CPI care se concentrează pe concepte similare.
De exemplu, scala Auto-control din ABCD-M co-
Maturitate. Faţetele factorului Maturitate au une- relează puternic cu Autocontrolul din CPI (r=.38;
le legături cu valenţe de validare, cu scalele CPI. p≤.01), dar şi cu Responsabilitatea (r=.22; p≤.05)
Menţionăm în acest sens legătura dintre Adaptare şi cu Socializarea (r=.22; p≤.05).
şi prima scală vectorială (r=-.31; p≤.01), care su-
gerează un nivel ceva mai bun de adaptare pentru Autoactualizare. Corelaţiile dintre scalele CPI şi
extraverţi. De asemenea este interesantă legătura faţetele Autoactualizării, măsurate de ABCD-M
dintre Prezenţa socială şi Forţa inhibiţiei (r=-.27; sunt semnificative pentru componentele atitudinilor
p≤.05), care sugerează un autocontrol mai bun la generative. Cu valoare de validare pentru scale ale
persoanele lipsite de prezenţă socială; acest fapt este ABCD-M, corelaţia pozitivă a scalei Creativitate cu
consonant cu latura punitivă pe care o denotă sco- scala Temperament creativ a CPI (r=.29; p≤.01),
rurile Prezenţei sociale. Forţa inhibiţiei are de ase- corelaţia pozitivă dintre Independenţa măsurată
menea o corelaţie mare cu Autocontrolul (r=.40; de ABCD-M şi Realizarea prin independenţă din
p≤.01) şi cu Responsabilitatea (r=.38; p≤.01), care CPI (r=.25; p≤.05), corelaţia pozitivă dintre scalele
este şi ea o măsură a autocontrolului şi meticulozi- omonime, numite Toleranţă, din cele două teste
tăţii, precum şi a internalizării normelor, precum şi (r=.28; p≤.01) etc.
cu a doua scală vectorială (r=.33; p≤.01), care este
o măsură a aderenţei la normă. Forţa inhibiţiei şi
Forţa eului au ambele corelaţii negative semnificati-
ve cu Ostilitatea din CPI (r=-.33; p≤.01, respectiv Corelaţii cu indicatori de personalitate.
r=-.21; p≤.05). În general, scalele Maturităţii sunt NPQ
aşadar scale care denotă autocontrolul şi orientarea
spre normă.
NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire, Pauno-
Agreabilitate. Agreabilitatea corelează cu unele nen, Jackson & Ashton, 2004) este un chestionar
dintre scalele CPI care sunt concordante cu sensul de personalitate cu o abordare orgininală. Itemii săi
acesteia. Remarcăm corelaţiile mari pe care scala sunt desene şi nu itemi verbali, dar evaluează cele 17
Empatie din ABCD-M le are cu scalele Empatie scale ale testului prin metode standardizate şi prin
(r=.40; p≤.01), Capacitate de Statut (r=.35; p≤.01) raportare la normă. Chestionarul conţine 136 de
şi Potential managerial (r=.40; p≤.01) din CPI. itemi, evaluaţi pe o scală Likert de 7 trepte.
Tabelul 5.15. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele NPQ (N=72)
Scalele ABCD-M Scalele NPQ
Ac Af Ag Au Do En Ex Ts Im Nu Or Pl Se Sr Su Un De N E O A C
E1-Activism .30 .17 .18 .02 .42 .26 .43 .22 .15 .23 .28 .26 .24 .36 .00 .32 .02 .24 .41 .30 .09 .39
E2-Optimism .24 .08 .06 .01 .13 -.08 .23 .11 .05 .00 .11 .19 .03 .14 -.17 .16 -.06 -.01 .24 .12 -.11 .16
E3-Umor .18 .10 .07 -.13 .31 .17 .32 .19 .08 -.01 .03 .05 .13 .14 -.04 .24 .01 .07 .23 .16 -.04 .18
E4-Abilitate interpersonală .17 .16 .06 .29 .30 .18 .09 .21 .17 .29 .22 .07 .24 .11 .10 .20 .01 .13 .15 .34 .31 .28
E5-Afirmare personală .44 .14 .26 -.18 .44 .26 .31 .16 .09 .10 .36 .26 .14 .40 .17 .37 .15 .37 .33 .19 .10 .44
M1-Respect .15 .23 -.23 .21 .09 .08 -.08 -.16 -.10 .29 .17 .01 .19 .11 -.11 .06 -.24 .00 .06 .11 -.14 .14
M2-Adaptare .26 .14 .12 -.01 .32 .27 .26 .15 .13 .22 .28 .08 .24 .26 .13 .36 .05 .25 .23 .28 .12 .37
M3-Prietenie .16 .29 -.13 .08 .00 -.04 -.02 -.04 .04 .34 .11 .05 .12 -.02 .03 -.05 -.04 .00 .13 .04 .09 .11
M4-Forta inhibiţiei .25 .06 -.25 .13 -.04 .00 -.10 -.14 -.16 .31 .23 -.07 .19 -.19 .10 .13 -.10 -.06 -.06 .12 .03 .14
M5-Forţa eului .15 .26 -.01 .17 .30 .04 .19 -.09 .07 .20 .14 .13 .24 .18 .05 .17 .06 .15 .26 .19 .02 .17
A1-Altruism .02 .22 -.21 .01 .09 .19 -.01 -.20 -.33 .06 .20 -.05 .20 .03 -.17 .16 -.27 -.08 .06 .08 -.23 .07
A2-Romantism -.16 .25 -.21 .18 -.04 .20 -.05 -.16 -.08 .11 .10 -.10 .21 -.12 -.05 -.01 -.18 -.11 .03 .08 -.24 .04
A3-Caldură afectivă .07 .33 .03 .24 .12 -.04 .05 -.02 .04 .25 -.03 .25 .29 -.13 .22 .07 .00 .05 .27 .21 .22 .01
159

A4-Empatie .27 .33 .02 -.02 .09 .19 -.04 .00 .00 .18 .25 .16 .35 .19 .01 .18 -.06 .13 .19 .19 .01 .29
A5-Onestitate .13 .26 -.23 .07 -.01 .06 -.10 -.10 -.03 .35 .21 -.04 .39 -.10 -.04 .10 -.24 -.09 .03 .17 .06 .17
C1-Voinţă, perseverenţă .33 .17 .05 .40 .05 -.06 .00 .34 .13 .42 .16 .27 .28 .12 .39 .11 -.02 .32 .20 .40 .45 .21
C2-Spirit de perfecţiune .27 .23 -.03 -.11 .29 .27 .09 -.04 -.11 .21 .42 .11 .22 .33 .07 .24 -.08 .26 .19 .13 -.03 .35
C3-Raţionalitate .09 .12 .03 -.11 .06 .14 .06 -.18 -.15 .09 .26 -.04 .10 .16 -.13 .17 -.08 .03 .06 .01 -.17 .15
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C4-Planificare .26 .09 -.11 -.10 .10 .26 -.06 -.10 -.31 .01 .28 .00 .22 .15 -.03 .27 -.24 .08 .01 .12 -.17 .22
C5-Auto-disciplină .11 .07 -.09 -.15 .03 -.10 -.01 -.29 -.26 .22 .29 -.14 .16 .15 .04 -.05 -.04 .12 -.04 -.11 -.06 .06
AC1-Aprofundare .16 .21 -.23 -.01 .11 .28 .01 -.02 -.04 .30 .30 -.08 .29 .07 -.18 .29 -.31 -.06 .05 .21 -.17 .30
AC2-Toleranţa -.02 .22 -.35 -.06 -.15 -.07 -.30 -.23 -.25 .21 .09 -.09 .31 -.11 -.12 -.01 -.30 -.14 -.11 .01 -.06 -.06
AC3-Rafinare .23 .22 -.20 .24 .00 .13 -.16 -.06 .06 .41 .17 -.07 .27 -.21 .19 .36 -.26 -.02 -.03 .30 .19 .23
AC4-Independenţa .05 .09 -.03 .34 .21 .15 .29 .10 .14 .02 -.11 .07 .15 -.12 -.29 .19 .02 -.26 .22 .28 -.11 .08
AC5-Creativitate .20 .08 .13 .12 .34 .19 .29 .20 -.01 .01 .14 .33 .34 .25 -.03 .26 -.02 .15 .33 .34 .09 .21
Notă: Abrevierile scalelor NPQ au următoarea semnificaţie: Ac - Realizare, Af - Afiliere, Ag - Agresiune, Au - Autonomie, Do - Dominanta, En - Rezistenta, Ex - Exhibitie, Ts - Cautarea
aventurii, Im - Impulsivitate, Nu - Altruism, Or - Ordine, Pl - Joaca, Se - Senzorialitate, Sr - Recunoastere sociala, Su - Nevoia de ajutorare, Un - Intelegere, De - Devianta, N - Nevrotism, E
- Extraversie, O - Deschidere, A - Agreabilitate, C - Conştiinciozitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
160
ABCD-M

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NPQ, Deşi optimismul şi simţul umorului nu fac parte
care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate dintre faţetele-cheie pe care le putem pune în lumină
pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care cu ajutorul NPQ, celelalte aspecte ale Extraversiunii
27 (37.5%) de sex masculin si 45 (62.5%) de sex îşi demonstrează relevanţa.
feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 Maturitate. Cu ajutorul NPQ, această dimensiune
(m=33.15, SD=11.6). este surprinsă pe mai multe niveluri: mai întâi,
aşa cum ne arată corelaţiile, Maturitate înseamnă
Extraversiune. Având în vedere numărul mare de dobândirea de către individ a capacităţii de a se
corelaţii semnificative care se stabilesc între scalele subordona unui scop şi de a face demersuri în
Extraversiunii şi scalele NPQ, se poate afirma că este sensul atingerii acestuia, chiar dacă este unul pe
posibilă obţinerea unei cantităţi mari de informaţii termen lung, care necesită efort susţinut, răbdare şi
folosind cele două teste, NPQ şi ABCD-M. Mai perseverenţă, remarcă obţinută pe baza corelaţiilor
remarcăm faptul că toate corelaţiile semnificative cu scala de Reuşită.
care apar, indiferent la ce prag de probabilitate,
sunt pozitive, ceea ce este util în măsura în care În al doilea rând, Maturitate presupune acele abilităţi
se folosesc cele două teste în paralel, informaţiile ale individului care îl ajută să devină parte dintr-un
obţinute cu ajutorul unuia dintre ele putând fi
grup, să se afilieze acestuia şi nu numai atât, să arate
completate cu ajutorul celuilalt, prezenţa unei
implicare personală, chiar capacitatea de a avea grijă
trăsături neexcluzând alta.
de membrii acelui grup. Cu alte cuvinte, maturitate
înseamnă abandonarea lui „eu” în favoarea lui „noi”,
Aşadar o persoană energică, activă şi dinamică,
observaţie derivată din analiza corelaţiilor cu scala
centrată pe afirmarea persoanlă, după cum demon-
de Afiliere şi Altruism.
strează corelaţiile din tabel, pare să facă parte din
specia învingătorilor: nu numai că este orientată
Nu în ultimul rând, Maturitatea înseamnă interese
spre scopuri şi ar face orice este necesar pentru atin-
gerea lor, dar dispune şi de trăsăturile care ar aju- multiple, nuanţate, dar care susţin totodată
ta-o în acest sens – rezistenţă, încredere în sine şi autonomia individului, după cum arată corelaţiile
în propriile forţe, plăcerea de a trăi aventura şi de a cu scala de Senzorialitate.
căuta provocarea, dar şi capacitatea de a–i influenţa
pe cei din jur, cu atât mai pregnantă cu cât acest gen A ţine sub control tendinţele agresive şi în general
de indivizi ştiu să se facă plăcuţi, sunt deschişi şi co- deviante constituie de asemenea un semn de
municativi şi dispun de un simţ al umorului foarte Maturitate.
bine dezvoltat.
161
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Agreabilitate. Corelaţiile pozitive puternice din- prinzător, cu scala de Reuşită a NPQ, un indiciu că
tre scala de Afiliere a NPQ şi scalele dimensiunii nu e suficient să ai abilităţile necesare pentru a reuşi,
Agreabilitate din ABCD-M sugerează faptul că o ci mai este nevoie şi de Perseverenţă şi capacitatea
persoană agreabilă este în mod necesar o persoană de a-ţi urmări neobosit scopurile, până când acestea
cu un comportament cald, sociabil, care caută relaţii sunt atinse.
umane apropiate, care regăseşte plăcere din compa-
nia celorlalţi, motiv pentru care depune eforturi ac- În accepţiunea dată de ABCD-M conştiinciozităţii,
tive pentru a o căuta. În acelaşi timp, un astfel de in- aceasta presupune definirea şi urmărirea scopurilor,
divid manifestă comportamente altruiste, provenite hotărâre, voinţa formată. Un aspect la care ar trebui
din grija faţă de cei din jur, corelaţiile cu scala de Al- să reflectăm îl constituie faţeta socială a acestei
truism demonstrând această idee. De altfel, nici nu trăsături: corelaţiile cu unele scale ale NPQ, cum ar fi
ar trebui să fim surprinşi: considerăm că o persoană Altruismul, Înţelegerea, Recunoaşterea, semnalează
este agreabilă, general vorbind, dacă observăm la ea o componentă interpersonală pe care nu o putem
capacitatea şi dispoziţia de a fi alături de semenii săi ignora. Putem afirma că a fi conştiincios presupune
nu doar atunci când acestora le e bine, ci şi atunci, şi o responsabilitate a individului în faţa grupului de
sau mai ales atunci când trec prin momente dificile. apartenenţă, probabil în virtutea imaginii de sine pe
care o prezintă în faţa acestuia.
În plus, un individ agreabil tinde să manifeste inte-
rese variate pentru domenii multiple, să fie sensibil Poate şi pe baza acestei componente sociale, consta-
şi să vibreze la manifestări artistice. Acest lucru de- tăm lipsa impulsivităţii din trăsătura conştiinciozi-
monstrează o sensibilitate la care oamenii nu rămân tate, precum şi a autonomiei sau a căutării aventu-
indiferenţi şi care îl ajută pe individul în cauză să rii.
câştige simpatia celor din jur.
Autoactualizare. Autoactualizarea se referă la a fi
Corelaţiile negative dintre scalele Agreabilităţii şi animat de un scop transformativ, care corespunde
scala de Devianţă, sprijină ideea că devianţa, fie ea unor meta-trebuinţe caracterizate în primul rând
sub forma originalităţii, nu creşte şansele individului prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce sunt
de a fi considerat agreabil, lucru care iarăşi era de satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia şi
aşteptat: tindem să respingem ceea ce iese din tipar plăcerea de a continua ascensiunea.
sau nu respectă anumite aşteptări pe care le avem.
Remarcăm importanţa factorului social în acest
Conştiinciozitate. Din tabel, remarcăm că a di- proces de perfecţionare a propriei persoane: cei din
mensiunea Conştiinciozitate corelează, deloc sur- jur constituie nu doar publicul, ci şi concurenţa sau
162
ABCD-M

chiar sursa de energie care ne determină să vrem să Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI
devenim în mod continuu, să nu ne oprim niciodată
să evoluăm. FPI (Freiburger Persönlichkeitsinventar, Fahrenberg,
Hampel & Selg, 2001) este unul dintre cele
Pentru anumite componente, cum ar fi Rafinarea mai cunoscute teste de personaliatet utilizate în
(r=.24; p≤.05) şi Independenţa (r=.34; p≤.01), România şi unul dintre cele mai competitive astfel
Autonomia prezintă o importanţă mai mare decât de instrumente rezultate din psihologia europeană.
în cazul altora. Într-adevăr, Independenţa, alături FPI a trecut de-a lungul timpului printr-un
de Creativitate, este cea care împinge individul număr de şapte revizii, iar la prezenta cercetare a
spre acţiune, spre căutarea de stimuli, inclusiv de fost utilizată ultima formă a testului, FPI-R, care
căutarea de situaţii care să îi aducă pe aceşti indivizi conţine 136 de itemi.
în centrul atenţiei, după cum sugerează coeficienţii
de corelaţie a acestor faţete ale Autoactualizării cu Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele FPI,
scala de Exhibiţie. care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 33
Un alt segment asupra căruia merită să ne oprim (46.48%) de sex masculin si 38 (53.52%) de sex
atenţia îl constituie corelaţiile negative ale factorului feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
Nevrotism cu dimensiunea Autoactualizare. Evi- cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
dent, ele nu constituie o surpriză, dar trebuie amin- (m=34.73, SD=12.21).
tite în măsura în care dependenţa, emotivitatea,
suspiciunea, nevoia de sprijin emoţional din partea Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum
celor din jur nu constituie, în nici un caz, avantaje este aceasta măsurată de ABCD-M, au legături
atunci când este vorba de evoluţia unui individ, ci interesante cu scalele FPI-R. În primul rând, sunt
dimpotrivă pot determina stagnarea sau regresul vizibile corelaţii pozitive pentru toate cele cinci faţete,
acestuia. cu Satisfacţia cu viaţa, în special fiind marcante
legăturile acestei dimensiuni cu Activismul (r=.34;
Revenind la alte trăsături care pot asigura succesul p≤.01), Optimismul (r=.33; p≤.01) şi Abilitatea
în procesul de perfecţionare a propriei persoane, re- interpersonală (r=.32; p≤.01).
marcăm că interesele multiple şi variate par să fie
foarte importante, dar la fel de important este ca Aşa cum era de aşteptat, Afirmarea personală
individul să depună efort şi să demonstreze perse- corelează puternic pozitiv şi cu Orientarea spre
verenţă în activităţi aferente acestor interese. realizare (r=.39; p≤.01), dimensiune a FPI-R care
este relaţionată pozitiv şi cu Activismul, Umorul şi
Abilitatea interpersonală.
163
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Dorim să menţionăm şi corelaţiile puternice şi În fine, Acuzele somatice au şi ele legături negative
negative ale scalei Inhibiţie din FPI-R cu Activismul cu faţetele Extraversiei: Optimismul (r=-.29;
(r=-.38; p≤.01), Optimismul (r=-.37; p≤.01) şi p≤.01), Abilitatea interpersonală (r=-.28; p≤.01) şi
Abilitatea interpersonală (r=-.27; p≤.05). Activismul (r=-.22; p≤.05).

Tabelul 5.16. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele FPI (N=71)


Scalele ABCD-M Scalele FPI
LEB SOZ LEI GEH ERR AGGR BEAN KÖRP GES OFF E N
E1-Activism .34 .05 .20 -.38 -.13 .13 -.10 -.22 -.09 .15 .31 -.20
E2-Optimism .33 -.02 -.08 -.37 -.06 -.05 -.27 -.29 -.23 .16 .24 -.32
E3-Umor .20 .01 .20 -.16 .04 .03 .09 -.08 -.14 .15 .28 .01
E4-Abilitate interpersonală .32 .01 .22 -.27 -.01 .12 -.04 -.28 -.04 .07 .35 -.21
E5-Afirmare personală .18 .09 .39 -.10 -.04 -.04 .05 .01 .07 .09 .22 -.14
M1-Respect .14 .12 -.25 -.14 -.01 -.19 -.19 -.17 -.16 .05 .09 -.18
M2-Adaptare .15 -.14 -.03 -.01 -.09 .09 -.28 -.23 -.17 -.01 -.11 -.17
M3-Prietenie .03 .44 -.15 .09 -.17 -.21 -.12 -.07 .14 .01 -.15 -.07
M4-Forta inhibiţiei .16 .05 -.03 .00 -.30 -.13 -.03 -.25 -.08 -.06 .14 -.16
M5-Forţa eului .03 .11 -.09 -.08 -.25 -.06 -.23 -.19 .05 -.01 .06 -.12
A1-Altruism .15 .31 .03 .17 -.10 -.05 .12 -.02 -.03 .03 .04 .04
A2-Romantism .04 .10 -.15 .01 .04 -.09 -.10 -.04 -.33 .20 .02 .01
A3-Caldură afectivă .28 .11 .14 -.11 .01 -.21 -.03 -.14 -.05 .04 .22 -.14
A4-Empatie -.11 -.09 -.02 .06 -.01 .04 -.06 -.13 -.15 .21 -.07 .01
A5-Onestitate .03 -.22 -.25 .02 .00 .09 .00 -.13 -.16 .38 .04 .09
C1-Voinţă, perseverenţă .17 -.04 .35 .11 -.18 .12 .20 -.14 .12 .03 .06 -.02
C2-Spirit de perfecţiune -.02 -.09 .25 .15 .04 .08 .21 -.03 .03 .02 -.03 .07
C3-Raţionalitate .21 -.20 -.07 .21 -.14 .00 .11 -.17 -.11 .17 -.12 -.10
C4-Planificare .16 -.06 -.02 -.01 -.03 .15 -.02 -.10 -.01 .12 -.05 -.15
C5-Auto-disciplină .26 -.06 -.03 .24 -.34 -.27 -.04 -.20 .16 -.13 -.24 -.20
AC1-Aprofundare .28 -.08 .00 -.11 .01 .03 .02 -.08 -.19 .10 -.02 -.10
AC2-Toleranţa .04 .30 -.01 .12 -.31 -.31 -.15 -.06 .10 -.30 -.14 -.12
AC3-Rafinare .13 -.08 -.13 .03 -.12 .21 -.01 -.02 -.08 .21 -.02 .00
AC4-Independenţa .30 -.20 .09 -.04 -.13 .09 -.08 -.24 -.10 .09 .12 -.17
AC5-Creativitate .20 -.01 .21 -.12 -.03 -.06 .13 -.15 -.11 .18 .24 -.06
Notă: Abrevierile scalelor FPI au următoarea semnificaţie: LEB - Satisfacţie cu viaţa, SOZ - Orientare socială, LEI - Orientare spre realizare, GEH
- Inhibiţie, ERR - Excitabilitate, AGGR - Agresivitate, BEAN - Solicitare, KORP - Acuze somatice, GES - Probleme de sănătate, OFF - Sinceritate, E
- Extraversiune, N - Emoţionalitate.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
164
ABCD-M

Maturitate. Sunt prezente câteva covarianţe care (r=.30; p≤.01), dintre Independenţă şi Satisfacţie
au valoare de validare pentru scalele ABCD-M. (r=.30; p≤.01) sau dintre Aprofundare şi Satisfac-
Menţionăm corelaţia dintre Prietenie şi Orientare ţie (r=.28; p≤.01).
socială (r=.44; p≤.01), legătura dintre Forţa
inhibiţiei şi Excitabilitate (r=-.30; p≤.01), legătura De asemenea sunt vizibile unele corelaţii negative
dintre Forţa eului şi Inhibiţie (r=-.25; p≤.05), puternice, de exemplu o corelaţie normală şi aşteptată,
precum şi corelaţia dintre Adaptare şi Solicitare care confirmă semnificaţia scalei Independenţă din
(r=-.28; p≤.01) sau Adaptare şi Acuze somatice ABCD-M, sau între Independenţă în Orientare
(r=-.23; p≤.05). socială (r=-.20; p≤.05), dintre Toleranţă şi
Excitabilitate (r=-.31; p≤.01).
Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii din ABCD-
M denotă doar câteva corelaţii interesante cu scalele
FPI-R; astfel, menţionăm cu valoare de validare,
corelaţia negativă puternică între Romantism şi Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI
percepţia asupra propriei stări de sănătate fizică (r=-
.33; p≤.01), corelaţia de asemenea negativă între AMI (Achievement Motivation Inventory, Schuler,
Căldura afectivă şi Agresivitate (r=-.21; p≤.05) Thornton & Frintrup, 2004) este un chestionar mai
şi corelaţia pozitivă dintre Altruism şi Orientarea degrabă recent, exponent al psihologiei europene.
socială (r=.31; p≤.01). AMI umple un gol semnificativ în psihodiagnostic,
concentrându-se cu cei 170 de itemi şi cele 17
Conştiinciozitate. Faţetele Conştiinciozităţii din scale ale scale asupra registrului motivaţiei pentru
ABCD-M au câteva corelaţii interesante cu scalele performanţă.
FPI-R: Autodisciplina corelează puternic negativ cu
Excitabilitatea (r=-.37; p≤.01) şi cu Agresivitatea Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele AMI,
(r=-.27; p≤.05), iar Raţionalitatea corelează pozitiv care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
cu Satisfacţia (r=.21; p≤.05) şi Inhibiţia (r=.21; pe un eşantion de N=65 persoane, dintre care 30
p≤.05) şi negativ cu Orientarea socială (r=-.20; (46.15%) de sex masculin si 35 (53.85%) de sex
p≤.05). feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52
Autoactualizare. Faţetele autoactualizării demon- (m=34.66, SD=11.5).
strează unele corelaţii cu valoare de validare cu
scalele FPI-R. Sunt de menţionat corelaţiile mari Extraversiune. Analizând tabelul care prezintă co-
şi pozitive dintre Toleranţă şi Orientare socială relaţiile dintre scalele ce descriu dimensiunea Extra-
Tabelul 5.17. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele AMI (N=65)
Scalele ABCD-M Scalele AMI
BE DO EN EZ FX FL FU IN KA LS LB SP SE SK ST WE ZS AMI
E1-Activism .25 .30 .10 .16 .38 .06 .42 .07 .14 .08 .04 -.02 .29 .26 -.03 -.09 .24 .08
E2-Optimism .26 .33 .10 .37 .27 .12 .32 .29 .02 .08 .25 .10 .11 .24 .18 .07 .17 .13
E3-Umor .29 .34 .16 .28 .48 .16 .36 .24 .23 .33 .39 .22 .42 .29 .21 .06 .31 .26
E4-Abilitate interpersonală .20 .25 .10 .13 .31 .09 .40 .22 .11 .03 .02 -.05 .22 .25 -.05 -.09 .11 .05
E5-Afirmare personală .38 .32 .25 .32 .31 .18 .31 .22 .25 .44 .20 .15 .41 .41 .25 .29 .26 .32
M1-Respect .21 .10 .00 .06 .33 -.01 .29 .32 .08 .19 .00 -.02 .18 .29 -.11 -.07 .03 -.08
M2-Adaptare .14 .02 -.02 .01 .19 -.06 .22 .22 .03 .05 -.14 -.10 .10 .19 -.14 -.01 .04 -.12
M3-Prietenie .10 -.06 -.20 -.06 .21 -.18 .20 .14 -.13 -.02 -.20 -.07 .06 .06 -.18 -.15 -.11 -.21
M4-Forta inhibiţiei .13 .03 .21 .08 .09 .12 .16 .05 .13 .10 -.01 .13 .18 .21 -.04 -.02 .12 .17
M5-Forţa eului .06 .06 .09 .00 .11 .02 .02 .00 .10 .06 -.02 -.14 .04 -.02 -.02 .29 .09 .03
A1-Altruism .36 .30 .11 .19 .45 .06 .36 .18 .25 .34 .19 .28 .45 .48 .20 .03 .18 .21
A2-Romantism -.06 -.06 -.03 -.14 .05 -.23 -.10 -.23 .09 -.12 .02 -.03 -.03 -.12 -.12 -.03 -.09 -.19
A3-Caldură afectivă .04 .16 -.21 .08 .20 -.09 .15 -.01 -.04 .09 .09 .08 .09 .09 .02 -.07 -.08 -.03
165

A4-Empatie -.03 -.10 -.15 -.13 -.01 -.19 .06 -.12 .08 -.21 -.23 -.11 -.14 -.05 -.24 -.04 -.06 -.22
A5-Onestitate .28 .24 -.04 .21 .32 .06 .22 .27 .16 .25 .16 .31 .34 .40 .15 -.03 .13 .16
C1-Voinţă, perseverenţă .43 .35 .19 .39 .34 .24 .45 .31 .02 .26 .27 .24 .25 .22 .32 .20 .28 .34
C2-Spirit de perfecţiune .25 .13 .05 .06 .21 .11 .33 .16 -.04 .03 -.08 .01 .20 .08 -.08 -.01 .11 .01
C3-Raţionalitate .09 .24 .10 .11 .09 .15 .21 .09 .15 .07 .05 .13 .23 .19 .03 -.01 .27 .14
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

C4-Planificare .28 .27 .05 .26 .35 .22 .45 .28 .17 .26 .09 .20 .18 .31 .03 .11 .35 .20
C5-Auto-disciplină .35 .33 .15 .31 .29 .25 .11 .16 .37 .41 .26 .27 .33 .35 .36 .21 .32 .30
AC1-Aprofundare .36 .28 .27 .15 .31 .21 .27 .18 .35 .24 .12 .00 .38 .37 .11 .07 .22 .16
AC2-Toleranţa .17 .11 -.02 .12 .18 .02 .09 .17 .12 .07 .14 .26 .11 .10 .16 .09 .09 .08
AC3-Rafinare .29 .30 .27 .09 .25 .09 .24 .07 .24 .14 .08 .08 .34 .29 .16 -.03 .11 .19
AC4-Independenţa .31 .23 .03 .16 .34 .05 .37 .23 .14 .15 .13 .04 .33 .31 .10 .03 .19 .08
AC5-Creativitate .20 .29 .06 .24 .42 .10 .22 .07 .30 .38 .21 .16 .40 .28 .08 -.01 .23 .20
Notă: Abrevierile scalelor AMI au următoarea semnificaţie: BE - Perseverenţa, DO - Dominanţa, EN - Angajamentul, EZ - Siguranţa succesului, FX - Flexibilitatea, FL - Absorbirea, FU
- Neînfricarea, IN - Internalitatea, KA - Efortul compensator, LS - Mândria performanţei, LB - Dorinţa de învăţare, SP - Preferinţa pentru dificultate, SE - Independenţa, SK - Autocontrolul şi
autodisciplina, ST - Orientarea spre status, WE - Orientarea spre competiţie, ZS - Fixarea scopului, AMI - Indice Motivaţional General.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
166
ABCD-M

versiune din ABCD-M şi scalele AMI, remarcăm Maturitate. Dintre faţetele Maturităţii, se remarcă
că majoritatea corelaţiilor rezultate sunt pozitive şi câteva care au incidenţă asupra motivaţiei şi
semnificative. Acest lucru îmbogăţeşte în mare mă- comportamentului generat de aceasta. Menţionăm
sură corelatele comportamentale pe care le putem din acest punct de vedere cele câteva corelaţii ale
ataşa extraversiei: extraversiunea nu presupune doar Respectului, Adaptării şi Forţei inhibiţiei. Astfel,
disponibilitatea de a te angaja în diverse acţiuni, op- Respctul corelează puternic cu Autocontrolul
timism, simţul umorului, abilităţi interpersonale (r=.29; p≤.05), la fel ca şi Forta inhibiţiei (r=.21;
sau afirmare personală, ci şi alte trăsături cum ar fi: p≤.05).
persistenţa şi efortul depus în vederea soluţionării
sarcinilor proprii sau acelor solicitate de alţii, ten- Respectul corelează de asemenea cu Flexibilitate
dinţa de a exercita putere şi influenţă asupra altora, (r=.33; p≤.01). Adaptarea corelează puternic cu
anticiparea cu certitudine a unor rezultate pozitive Neînfricarea (r=.22; p≤.05) şi cu Internalitatea
a acţiunilor întreprinse, deschiderea la situaţii noi, (r=.22; p≤.05).
luarea în calcul a unui posibil eşec, convingerea că
rezultatele acţiunii sunt mai degrabă autocauzate, Agreabilitate. Dintre corelaţiile faţetelor Agreabi-
autocontrolul. lităţii, cu indicatori ai motivaţiei, dorim să menţi-
onăm, prin caracterul lor de informaţie de validare,
Deloc relevantă pentru Extraversiune este Absorbi- doar câteva. În primul rând, este interesantă corela-
rea. Aceasta descrie tendinţa de a se dedica intensiv ţia mare pe care Autocontrolul o are atât cu Altru-
sarcinilor şi problemelor, prin eliminarea tuturor ismul (r=.48; p≤.01) cât şi cu Onestitatea (r=.40;
distractorilor şi cu o mare concentrare, or extraver- p≤.01).
tiţii tind să fie destul de superficiali în ceea ce fac;
corelaţiile cu Angajamentul susţin aceeaşi idee (caz Altruismul are de asemenea o corelaţi pozitivă,
în care doar Afirmarea personală poate constitui un neaşteptată, cu Preferinţa pentru dificultate (r=.29;
scop suficient de puternic încât să impulsioneze in- p≤.01) şi apare este puternic legat de Neînfricare
dividul să lupte în continuare pentru atingerea sco- (r=.36; p≤.01) şi de Mândria performanţei (r=.34;
pului stabilit). p≤.01).

De asemenea, mai observăm că extraverţii nu preferă Conştiinciozitate. Dintre toţi indicatorii modelu-
sarcinile dificile, ci pe cele pe care le pot aborda mai lui Big Five, faţetele Conştiinciozităţii sunt probabil
relaxaţi. Numai cei cu un simţ al umorului dezvoltat cele mai puternic legate, în multe studii, de moti-
par să prefere să ia parte la activităţi dificile (r=.22; vaţie şi de diversele incidenţe comportamentale ale
p≤.05). acesteia.
167
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

Astfel, scala Voinţă-Perseverenţă din ABCD-M de aşteptat, şi ea cu Independenţa din AMI (r=.33;
este puternic corelată cu scalele Perseverenţă (r=.43; p≤.01).
p≤.01), Dominanţă (r=.35; p≤.01), Siguranţa
succesului (r=.39; p≤.01), Neînfricare (r=.45; Creativitatea, are corelaţii foarte mari cu Flexibilitatea
p≤.01), Internalitate (r=.31; p≤.01), Orientarea (r=.42; p≤.01) şi Mândria performanţei (r=.38;
spre status (r=.32; p≤.01). p≤.01).

De asemenea, această faţetă a ABCD-M are corelaţia


cea mai mare cu indicele motivaţional general (r=.34;
p≤.01). Spiritul de perfecţiune esre foarte puternic Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI
legate de Internalitate (r=.31; p≤.01). Planificarea
corelează puternic cu Perseverenţa (r=.28; p≤.01), STAI (State-Trait Anxiety Inventory, Spielberger,
Flexibilitatea (r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul 1983) conţine doar 40 de itemi şi măsoară anxietatea
(r=.31; p≤.01). Autodisciplina corelează foarte prin două scale: Anxietatea ca stare şi Anxietatea ca
bine, aşa cum era de aşteptat, cu Autocontrolul din Trăsătură.
AMI (r=.35; p≤.01), dar şi cu orientarea spre status
(r=.31; p≤.01), cu Independenţa (r=.31; p≤.01), cu Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele STAI,
mândria performanţei (r=.41; p≤.01) şi cu efortul care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
compensator (r=.37; p≤.01). pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32
(45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex
Autoactualizare. Aprofundarea, ca o scală cu multe feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt
semnificaţii în domeniul motivaţiei, are corelaţii care cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
îi validează conţinutul atitudinile autogenerative (m=35.44, SD=11.84).
despre care vorbeam. Autoactualizarea corelează cu
Perseverenţa (r=.36; p≤.01), cu Efortul compensator Extraversiune. Ne-am obişnuit cu ideea că
(r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul (r=.37; p≤.01). extravertiţii experimentează trăirile anxioase mai
rar şi la intensităţi mai mici decât introvertiţii.
Rafinarea are semnificaţie pentru motivaţie, în special Corelaţiile prezentate în tabel vin să infirme, cel
prin intermediul Perseverenţei (r=.29; p≤.01), puţin parţial această idee. Mai întâi, observăm că
Angajamentului (r=.27; p≤.01) şi Independenţei o persoană cu multă energie, aşa cum apare un
(r=.34; p≤.01). extravertit, experimentează anxietatea atât ca stare
(r=.35; p≤.01), cât şi ca trăsătură (r=.38; p≤.01).
Independenţa din ABCD-M corelează, aşa cum era Acelaşi lucru se poate spune şi în cazul în care
168
ABCD-M

Tabelul 5.18. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele Maturitate. Este de remarcat faptul că stabilitatea
STAI (N=71)
eului, centrarea sănătoasă pe scopuri, pe relaţii, con-
Scalele ABCD-M Scalele STAI trolul moral, încrederea în sine şi în ceilalţi, reunite
S-Anx T-Anx
sub numele de Maturitate, presupun lipsa anxietăţii,
E1-Activism .35 .38
E2-Optimism -.21 -.24 atât ca stare, cât şi ca trăsătură. Maturitatea înseam-
E3-Umor .09 .11 nă, până la urmă, depăşirea temerilor şi angoaselor,
E4-Abilitate interpersonală -.13 -.16 a face faţă cu succes grijilor care frământă fiecare in-
E5-Afirmare personală .24 .22
divid în parte. Şi sub acest aspect sensul suprafacto-
M1-Respect .08 .09
M2-Adaptare -.24 -.24 rului Maturitate este validat de covarianţa specifică
M3-Prietenie .02 .05 cu STAI.
M4-Forta inhibiţiei -.19 -.11
M5-Forţa eului -.20 -.22
Agreabilitate. Capacitatea de a ne pune în locul ce-
A1-Altruism .10 .06
A2-Romantism -.17 -.14 lorlalţi, cu scopul de a-i înţelege, pare să ofere un „re-
A3-Caldură afectivă .15 .12 mediu” temerilor şi neliniştilor noastre. Asta, pentru
A4-Empatie -.22 -.20 că ne este mai uşor să găsim soluţii la propriile pro-
A5-Onestitate -.21 -.28
bleme, luând ca model tocmai situaţiile traversate
C1-Voinţă, perseverenţă .22 .23
C2-Spirit de perfecţiune .28 .30 de semenii noştri şi pentru că, uneori, constatăm că
C3-Raţionalitate -.29 -.31 nu suntem singuri şi atunci putem depăşi mai uşor
C4-Planificare .07 .06 momentele dificile.
C5-Auto-disciplină .04 .02
AC1-Aprofundare -.16 -.18
AC2-Toleranţa .08 .07 Scala de Empatie şi scala de Onestitate semnalează
AC3-Rafinare -.13 -.11 corelaţii interesante: grija pentru celălat, preocuparea
AC4-Independenţa .06 .02 pentu cei din jur, respectiv modul corect şi omenos,
AC5-Creativitate .42 .37
legat de „spirirtul dreptăţii” caracteristic pentru
Notă: Abrevierile scalelor STAI au următoarea semnificaţie: S-Anx
– Anxietatea ca stare, T-Anx – Anxietatea ca trăsătură. conţinuturile ccomportasmentale ale celor două
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01. scale conudc spre decentratrea pe propriile temeri,
extravertitul dă dovadă de dorinţa de Afirmare minimizarea „problemelor” personale.
personală.
Conştiinciozitate. Această dimensiune face parte
Deşi Optimismul şi Abilităţile interpersonale pot dintre cele în care anxietatea se regăseşte în foarte
reduce tensiunile şi nervozitatea, putem conchide că mare măsură; exceptând Raţionalitatea, celelalte
o persoană extravertită nu este ocolită de anxietate, faţete ale Conştiinciozităţii se asociază cu niveluri
mai ales pe fondul nevoii de stimulare. relativ ridicate ale Anxietăţii, care pot proveni din
169
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

teama de a nu îndeplini aşteptările (ale altora sau Aprofundare) sau care sunt intersaţi de propria
propriile aşteptări). completitudine, de cizelarea personală pe plan
intelectual, după cum relevă scorurile la scala de
Raţionalitatea se asociază cu niveluri scăzute ale Rafinare) sunt foarte puţin anxioşi: primii, pentru
anxietăţii. Astfel, persoanele care consideră că este că ei sunt pregătiţi pentru orice, cunosc realitatea
important să descopere ceea ce este obiectiv şi ra- şi nu pot fi luaţi prin surprindere, deci nu au de ce
ţional în viaţă, care adoptă un comportament cen- să se teamă, ceilalţi – pentru că pun pe primul lor
trat pe ceea ce este real şi care caută să fie mereu în perfecţionarea propriei persoane, un scop mult prea
controlul conştient al propriei vieţi, care se declară important şi prea complex ca să se mai gândească la
cerebrale, care sunt atente, vigilente şi au nevoie de o ce anume îi poate reţine, la ce anume îi sperie sau le
bază obiectivă de validare a raţionamentelor şi acţiu- pune în pericol obiectivul.
nilor lor sunt în acelaşi timp cel mai puţin nervoase,
tensionate, animate de griji, stresate sau excesiv de
concentrate pe problemele cu care se confruntă, fie
Corelaţii cu indicatori ai furiei şi
agresivităţii. STAXI-2
că este vorba doar o stare pasageră (r=-.29; p≤.01),
fie că este vorba de o trăsătură de personalitate (r=-
STAXI-2 (State-Trait Anger Expression Inventory,
.31; p≤.01).
Spielberger, 1996) este versiunea revizuită a
celebrului STAXI. Chestionarul conţine 57 de
itemi şi măsoară angresivitatea şi tendinţele de
Autoactualizare. Pe dimensiunea Autoactualizare,
manifestare şi de control a furiei, atât în ipostazele
Creativitatea se asociază cu niveluri ridicate ale
tipice pentru anumite stări, cât şi ca trăsături de
Anxietăţii, atât ca trăsătură (r=.37; p≤.01), cât şi ca
personalitate relativ stabile.
stare (r=.42; p≤.01). Acest fapt este concordant cu
viziunea asupra individului creativ, mereu neliniştit, Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele
mereu în schimbare; este consistent cu definirea STAXI-2, care vor fi prezentate în continuare, sunt
creativităţii în scala ABCD-M ca fiind atitudinea calculate pe un eşantion de N=70 persoane, dintre
deschisă spre creaţie, în lumina căreia persoana se care 34 (48.57%) de sex masculin si 36 (51.43%) de
consideră un spirit liber, cu o imaginaţie vie pe care sex feminin. Vârstele celor 70 de participanţi sunt
îi place să o pună în slujba creării noului. cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53
(m=36.34, SD=11.34).
În schimb, indivizii care sunt preocupaţi mai
degrabă să afle înţelesurile din spatele aparenţelor Extraversiune. Legăturile Extraversiei, aşa cum este
(trăsătură pusă în evidenţă cu ajutorul scalei de aceasta măsurată de ABCD-M, cu indicatorii furiei
Tabelul 5.19. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele STAXI-2 (N=70)
Scalele ABCD-M Scalele STAXI-2
S-Ang S-Ang/F S-Ang/V S-Ang/P T-Ang T-Ang/T T-Ang/R AX-O AX-I AC-O AC-I
E1-Activism .21 .12 .29 .16 .22 .21 .20 .22 -.14 -.11 -.16
E2-Optimism -.02 -.05 .03 -.01 -.22 -.40 .00 -.14 -.19 .11 .14
E3-Umor .19 .06 .35 .10 .22 .07 .27 .23 -.10 -.14 -.25
E4-Abilitate interpersonală .16 .08 .23 .08 .16 .07 .20 .22 .04 -.06 -.06
E5-Afirmare personală .11 .03 .20 .05 .14 .10 .17 .11 -.03 -.03 -.01
M1-Respect .18 .18 .17 .06 .06 -.03 .20 .05 -.08 .07 .08
M2-Adaptare .16 .17 .14 .02 .05 .03 .11 .20 .05 -.02 .05
M3-Prietenie .03 .05 .05 -.09 -.17 -.21 -.06 -.09 .04 .07 .10
M4-Forta inhibiţiei .15 .20 .05 .05 -.26 -.25 -.22 -.07 -.16 -.02 -.03
M5-Forţa eului .06 .11 -.03 .08 -.03 .03 -.06 .05 -.05 -.13 -.17
A1-Altruism .27 .24 .22 .22 .14 .05 .19 .17 .07 -.18 -.23
A2-Romantism .25 .18 .30 .14 .23 .19 .20 .13 .12 -.22 -.28
A3-Caldură afectivă .00 -.04 .07 -.03 -.24 -.25 -.16 -.12 -.18 -.20 -.14
170

A4-Empatie .20 .13 .24 .22 .04 -.01 .05 .09 -.11 -.13 -.15
ABCD-M

A5-Onestitate .09 .05 .19 -.12 .08 .07 .07 .15 -.06 .00 -.08
C1-Voinţă, perseverenţă .11 .08 .16 .01 .22 .12 .22 .33 -.01 .00 -.14
C2-Spirit de perfecţiune .20 .24 .13 .03 .23 .18 .22 .32 .05 -.03 -.07
C3-Raţionalitate .22 .23 .19 .02 .09 .06 .11 .22 -.02 .15 .10
C4-Planificare .03 .08 .01 -.15 .09 -.03 .18 .12 .11 .23 .22
C5-Auto-disciplină -.05 .00 -.10 -.08 -.31 -.26 -.32 -.11 -.15 .01 -.04
AC1-Aprofundare .13 .11 .18 -.08 .14 .08 .18 .30 -.07 -.02 -.11
AC2-Toleranţa .10 .11 .07 .06 -.33 -.22 -.27 -.23 -.09 .04 -.01
AC3-Rafinare .13 .19 .05 -.02 .28 .20 .24 .40 .15 -.05 -.20
AC4-Independenţa .22 .19 .25 .05 .23 .13 .26 .31 -.04 .01 -.12
AC5-Creativitate .18 .11 .24 .10 .23 .23 .22 .18 -.04 -.08 -.13
Notă: Abrevierile scalelor STAXI-2 au următoarea semnificaţie: S-Ang - Furia ca stare, S-Ang/F - Sentimentul de furie, S-Ang/V - Tendinţa de a exprima verbal furia, S-
Ang/P - Tendinţa de a exprima fizic furia, T-Ang - Furia ca trăsătură, T-Ang/T - Temperament furios, T-Ang/R - Reacţie furioasă, AX-O - Exprimarea exterioară a furiei, AX-I
- Exprimarea interioară a furiei, AC-O - Controlul exterior al furiei, AC-I - Controlul interior al furiei.
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
(r=.24, p≤.01)
171
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

cuprinşi în scalele STAXI, sunt multiple. În primul negative între Autodisciplină şi indicatorii furiei ca
rând, remarcăm corelaţiile mari ale Umorului (r=.35, trăsătură (r=-.31, p≤.01), cum ar fi temperamentul
p≤.01), Activismului (r=.29, p≤.01) şi Abilităţii furios (r=-.26, p≤.01) şi reacţiile furioase (r=-.32,
interpersonale (r=.24, p≤.05) cu probabilitatea ca p≤.01).
furia să fie exprimată mai degrabă verbal decât fizic.
Remarcăm de asemenea corelaţiile interesante ale
Furia este prezentă ca o trăsătură de personalitate altor faţete ale Conştiinciozităţii, cum ar fi de exem-
distinctă şi relativ stabilă, mai degrabă la persoanele plu Voinţa, perseverenţa, cu indicatori ai controlu-
caracterizare de Activism (r=.22, p≤.01) sau Umor lui furiei. Toate aceste corelaţii sprijină validitatea
(r=.22, p≤.01) dar nu şi la cele la cele caracterizare scalei.
de Optimism (r=-.22, p≤.01). Şi reacţiile intense şi
explozive pot apare la persoanele cu un scor mare la Autoactualizare. Autoactualizarea corelează mai
scala Umor (r=.27, p≤.01) în măsura în care umo- negativ cu exprimarea furiei, în special prin faţeta ei
rul aduce flexibilitate, jovialitate şi flexibilitate. de Toleranţă, care este opusă preferinţelor de expri-
mare principială a furiei (r=-.33, p≤.01). Când eşti
Maturitate. Maturitatea are corelaţii puternic ne-
deschis şi realist, când nu ai tendinţe interpretative,
gative pe care le are Forţa inhibiţiei cu toate faţetele
furia nu-şi mi găseşte sensul existenşial.
furiei ca trăsătură. Persoanele caracterizate de o forţă
a inhibiţiei pronunţată sunt aşadar mai puţin ostile
(r=-.26, p≤.01), au tendinţa mai puţin pronunţată
de a reacţiona la provocări, reale sau imaginare (r=-
.22, p≤.01) şi sunt în general în preferinţele lor mai Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS
degrabă orientate spre reacţii împăciuitoare decât
explozive (r=-.24, p≤.01). Aceaste tendinţe validea- SWS (Survey of Work Styles, Jackson &
ză în mare măsură conţinuturile Maturităţii legate Mavrogiannis, 1993) este un chestionar de 96
de umanizarea emoţiilor negative. de itemi, care se concentrează asupra tiparului
comportamental de tip A. Testul accesează aşadar
Agreabilitate. Pentru Agreabilitatea menţionăm problema stresului, în mod special a stresului
corelaţia dintre Căldură Afectivă şi Furia ca ocupaţional, şi a somatizării acestuia, în mod special
trăsătură (r=-.24, p≤.01), care are un puternic cu incidenţă asupra afecţiunilor cardiace.
caracter validaţional pentru scala A3 a ABCD-M.
Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele SWS,
Conştiinciozitate. În ceea ce priveşte Conştiin- care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate
ciozitatea, remarcăm corelaţiile foarte puternice şi pe un eşantion de N=69 persoane, dintre care 20
172
ABCD-M

(28.99%) de sex masculin si 49 (71.01%) de sex sau alta din faţetele sale. În mod special remarcăm
feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt corelaţiile mari dintre Activism şi toate celelalte
cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 faţete ale tipului A, cu excepţia Insatisfacţiei cu
(m=36.78, SD=10.49). muncă. Persoanele cu scor mare la scala Activism
sunt aşadar mai impulsive (r=.33, p≤.01), mai
Extraversiune. Extraversiunea este legată de toate implicate în muncă (r=.33, p≤.01), mai animate de
comportamentele paternului de tip A, prin una presiunea timpului şi de percepţia legată de lipsa

Tabelul 5.20. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele SWS (N=69)


Scalele ABCD-M Scalele SWS
IMP ANG WI TU JD COM TA
E1-Activism .33 .17 .33 .36 -.11 .35 .30
E2-Optimism .12 -.04 .16 .01 -.24 .15 .07
E3-Umor .14 -.02 .18 .09 -.02 .10 .13
E4-Abilitate interpersonală -.11 -.21 .05 -.05 -.15 -.07 -.15
E5-Afirmare personală .07 .07 .13 .07 .09 .36 .14
M1-Respect .01 .01 -.12 .06 .12 -.10 -.02
M2-Adaptare .08 .16 .04 .19 .17 .02 .06
M3-Prietenie .12 .01 .05 .12 .09 .07 .13
M4-Forta inhibiţiei -.13 -.06 -.01 -.05 -.13 .03 -.11
M5-Forţa eului -.14 -.14 .04 .03 .01 .06 -.13
A1-Altruism .13 .02 .18 .14 -.13 .17 .17
A2-Romantism .18 .09 .16 .17 .11 .07 .06
A3-Caldură afectivă -.17 -.24 -.03 .01 .04 -.05 -.11
A4-Empatie .04 -.04 .04 .09 .04 .12 .12
A5-Onestitate -.21 -.15 -.22 -.24 -.09 -.16 -.21
C1-Voinţă, perseverenţă .18 .06 .19 .11 -.10 .34 .14
C2-Spirit de perfecţiune .10 .03 .05 .14 -.14 .15 .18
C3-Raţionalitate -.09 .05 -.04 .03 -.07 .01 .04
C4-Planificare .13 .11 .05 .08 .02 .31 .18
C5-Auto-disciplină -.09 -.29 -.12 -.13 .12 -.13 -.13
AC1-Aprofundare -.15 -.21 -.13 -.17 .09 -.01 -.21
AC2-Toleranţa -.03 -.11 -.06 .02 .01 -.10 -.20
AC3-Rafinare .05 -.09 .08 .13 -.10 .12 .09
AC4-Independenţa -.02 -.13 .05 .05 .00 .09 .06
AC5-Creativitate -.13 -.07 .00 .02 -.22 .02 -.03
Notă: Abrevierile scalelor SWS au următoarea semnificaţie: IMP-Nerăbdare, ANG-Furie, WI-Implicare în muncă, TU-Lipsa de timp, JD-Insatisfacţie cu
slujba, COM-Competitivitate, TA-Tip A/B (clasificator).
Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.
173
Calităţi psihometrice ale ABCD-M

timpului (r=.36, p≤.01) şi mai competitive (r=.35, Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii nu au, după
p≤.01). cum este iarăşi de aşteptat nici ele incidenţe convin-
gătoare cu indicatorii paternului comportamental
De asemenea, există o probabilitate mare ca aceste de tip A. Cu caracter validaţional, subliniem corela-
persoane să fie diagnosticate ca aparţinând tipului ţia semnificativă şi negativă între Căldura afectivă şi
A (r=.30, p≤.01). Este de asemenea de remarcat Furie (r=-.24, p≤.05).
corelaţia mare şi negativă dintre Abilitatea personală
şi Furie (r=-.21, p≤.05), precum şi corelaţia negativă Conştiinciozitate. Corelaţie puternică şi interesantă
şi semnificativă dintre Optimism şi Insatisfacţia cu care este prezentă între tipul A de comportament
slujba (r=-.24, p≤.05). şi faţetele Conştiinciozităţii din ABCD-M este
aceea dintre Voinţă, perseverenţă şi Competitivitate
Considerăm ca aceste corelaţii ne validează conţi- (r=.34, p≤.01), aceasta este de fapt o corelaţie
nutul extraversiei legat de energie şi nevoia de sti- aşteptată şi care validează semnificaţiile scalei
mulare. Perseverenţă.

Maturitate. Maturitatea nu este legată semnfiicativ Autoactualizare. Autoactualizarea nu este legată


de indicatorii paternului comportamental de tip A. semnfiicativ de indicatorii paternului comporta-
Acest fapt este consistent cu sensul de control al mental de tip A. Considerăm din nou că lipsa co-
eului asociat matrurităţii. varierii indică faptul că pentru o persoană condusă
de meta-trebuinţe, nevoile de afirmare de tip A sunt
deja depăşite.
CAPITOLUL 6
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.
spaţiul în care se desfăşoară testarea trebuie să fie
Administrarea testului iluminat corespunzător iar subiectul trebuie să
dispună de o masă de scris şi creioane.
Chestionarul poate fi aplicat atât individual, cât şi
în grup, atât în forma creion – hârtie, cât şi în formă
Dacă respondentul utilizează ochelari, examinatorul
electronică, online.
trebuie să se asigure că îi va utiliza pe parcursul
răspunsului la test. Administrarea propriu-zisă a
Administrarea chestionarului consumă între 30
testului poate începe numai după ce examinatorul
şi 45 de minute, atât datorită formei facile în care
s-a asigurat că subiectul a înţeles în totalitate
sunt scrişi itemii chestionarului, cât şi nivelului de
instrucţiunile şi modalitatea de răspuns.
accesibilitate ridicat. Timpul mediu de aplicare este
de 35 de minute.
Conform normelor deontologice, se cere
consimţământul informat al persoanei prin care îşi
Chestionarul big - five românesc, ABCD-M poate
exprimă acordul de a participa, după caz, la întreg
fi administrat individual sau în grup. Administrarea
examenul psihologic, sau la acest chestionar dacă se
ABCD-M necesită condiţiile obişnuite pentru
aplică doar instrumentul ABCD-M.
administrarea testelor psihologice. Mediul de testare
trebuie să fie confortabil şi lipsit de distractori,
175
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Instrucţiunea de administrare a testului: care ar semnifica o totală incapacitate de


Citiţi cu atenţie afirmaţiile cuprinse în acest autoevaluare.
chestionar. Evaluaţi în ce măsură aspectul re-
spectiv vi se potriveşte. Pentru a vă da posibi- Nu există răspunsuri corecte sau greşite,
litatea unei evaluări cât mai apropiate cu felul pentru că nu este un test de inteligenţă şi
Dvs. obişnuit de a vă comporta, a reacţiona, a nu este nevoie să fi expert pentru a completa
gândi aveţi la dispoziţie 5 forme posibile de a acest chestionar. Descrieţi-vă cât mai realist
vă exprima acordul sau dezacordul. exprimând clar măsura în care vi se potriveşte
respectiva afirmaţie. Acest chestionar conţine
În măsura în care răspunsul Dvs. este nu, nu numai 151 de afirmaţii.
mi se potriveşte deloc ceea ce scrie puteţi bifa Vă rugăm să le citiţi, pe rând pe fiecare, cu
TD, adică Total dezacord. atenţie şi să bifaţi în foaia de răspuns litera
În măsura în care, în general nu vi se corespunzătoare nivelului de potrivire cu
potriveşte deşi există unele situaţii în care v- felul Dvs. de a fi.
aţi manifestat în sensul afirmaţiei respective,
bifaţi DP, adică Dezacord parţial. Dacă există cuvinte pe care nu le cunoaşteţi
vă rugăm să întrebaţi despre sensul lor.
În măsura în care nu vă puteţi decide între
da şi nu, pentru că sunt situaţii în care vi Dacă aţi făcut o greşeală, puteţi şterge răs-
se potriveşte, dar şi situaţii în care nu vi se punsul şi marca alegerea care vi se potriveş-
potriveşte, puteţi bifa N: Neutru, nu mă pot te cel mai bine. Aveţi cel mult 45 de minute
decide, uneori da, alteori nu. pentru a răspunde la întreg chestionarul.

În situaţia în care în mare măsură afirmaţia În situaţia în care persoana nu terminat de răspuns
vi se potriveşte, bifaţi AP, adică Sunt parţial în cele 45 de minute puse la dispoziţie, fie avem de a
de acord. face cu o lentoare sau bradipsihie, fie cu o încercare
deliberată de a controla răspunsurile în aşa fel încât
Dacă afirmaţie este în perfectă potrivire cu să se potrivească unei imagini de sine deliberate.
felul Dvs. de a fi, bifaţi TA, adică Sunt total
de acord. Datele de cercetare indică faptul că un timp mediu
de completare, 35 de minute, este suficient pentru o
În nici un caz nu se poate accepta situaţia persoană care ştie să scrie şi să citească. În situaţia
în care să răspundeţi numai cu Neutru, când avem persoane care sunt mai puţin obişnuite
176
ABCD-M

cu cititul şi scrisul, timpul de parcurgere se va dilata examinatorului. Recomandarea principală este


până la o oră, trebuind în anumite cazuri să luăm în aceea de a nu aplica chestionarul în condiţiile în care
considerare şi parcurgerea itemilor prin citirea lor dispunem de dovezi privind o atitudine de falsificare
de către examinator, cu o voce egală, fără intonaţie, a subiectului, sau legate de o incapacitate subiectivă
dar spunând clar cuvintele. de autoevaluare.

Acest lucru tinde să se aplice şi pentru condiţia Este posibil ca reacţiile şi comportamentele
administrării chestionarului în condiţii clinice, mai ilustrate prin itemi să fie încărcate cu un conţinut
ales pentru situaţiile în care pacientul prezentă o legat de dezirabilitatea (sau indezirabilitatea)
capacitate de concentrare scăzută, atenţie fluctuantă, socială conformă cu imaginea expectată în cadrul
dificultăţi de lectură. examenului. De exemplu, dorinţa de a fi selectat pe
postul scos la concurs de manager, poate conduce
În plus, este important să se facă cunoscut persoana să răspundă în sensul dezirabilităţii la
respondenţilor că este important să răspundă toţi itemii care par să reflecte calităţi de acest tip.
mereu în funcţie de ceea ce este apropriat de Dar caracterul empiric al selecţiei itemilor nu
comportamentul lor real, ca să nu se găsească în permite o reală transparenţă asupra modului cum
situaţia de a fi detectaţi că au răspuns la întâmplare se combină itemii, din acest punct de vedere, o astfel
sau inconstant. de atitudine va conduce spre un profil incongruent,
cu note scăzute şi note ridicate care nu fac sens luate
ABCD-M nu dispune de o scală propriu-zisă de împreună. Într-o asfel de situaţie este important sa
validare a sincerităţii. Din acest motiv, examinatorul să verifice şi corenţa comportamentului prin indicele
va trebui să asigure de la momentul administrării de FrpA vs. FrpB.
sinceritatea răspunsurilor subiectului. Acest aspect
este rezolvat parţial prin instructajul probei, de vreme Informaţii de cea mai mare importanţă pentru
ce se clarifică subiectului că nu există răspunsuri interpretarea profilelor ABCD-M sunt obţinute
bune sau rele, că nu este o probă rezolutivă etc., că deja din faza de administrare a chestionarelor în
în răspunsuri este important să fie realist. măsura în care comportamentul persoanei în probă
ne permite să detectăm siguranţa vs. nesiguranţa şi
La fel ca şi celelalte chestionare de auto-evaluare, lipsa de încredere, modul direct vs. suspiciozitatea,
ABCD-M se bazează pe disponibilitatea spre tendinţa de a căuta sprijin în relaţia interpersonală
auto-descriere şi spre auto-dezvăluire a subiectului. a extravertului vs. modul tăcut şi introvert,
Generarea unei astfel de atitudini la subiect cade emotivitatea vs. controlul emoţional, capacitatea de
parţial în sarcina instructajului şi parţial în sarcina concentrare vs. inconstanţa atenţiei, modul stabil,
177
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

ordonat şi raţional de abordare vs. modul iraţional Scorurile standardizate sunt cele care ţin cont
de răspuns de tipul „o să ghicesc răspunsul” şi de caracteristicile populaţiei din care face parte
dificultăţile de organizare. subiectul şi ele trebuiesc folosite în interpretarea
profilelor ABCD-M.

Scoruri brute şi scoruri standardizate Aceste scoruri rezultă din analiza statistică a
răspunsurilor tuturor subiecţilor care au constituit
În construirea profilului unui subiect examinatorul eşantionul normativ, care, pentru populaţia
operează cu două tipuri de scoruri: scoruri brute şi românească conţine 903 bărbaţi (44.81%) şi 1112
scoruri standardizate. femei (55.19%).

Scorurile brute rezultă din însumarea scorurilor Profilele principale cât şi cele ale faţetelor sunt
obţinute de subiect pentru fiecare scală a testului. raportate şi vizualizate pe baza a două etaloane
Pentru scalele principale ale celor cinci mari factori, diferite. Pe de o parte se raportează scorurile
scorurile sunt cuprinse între un minim de 30 standardizate, calculate pe baza etalonului compozit,
puncte dacă subiectul a dat numai răspunsuri care rezultat din eşantionul normativ complet, pe de
se scorează cu 1 şi un maxim de 150 de puncte dacă altă parte se raportează scorurile calculate pe baza
subiectul a dat numai răspunsuri care se scorează cu etalonului specific genului subiectului, calculat
5. Desigur astfel de situaţii sunt reduceri la absurd a aşadar doar pe baza celor 1112 femei de femei,
comportamentului, pentru că nu există în realitate o respectiv 903 de bărbaţi care compun eşantionul
persoană care să fie total extremizată. Acelaşi lucru normativ românesc.
este valabil şi în cazul celor 25 de scale ale ABCD-
M reprezentând faţetele dimensiunilor majore, al
În funcţie de utilizarea profilului şi a evaluării
căror scor se poate desfăşura, în principiu, între 6
psihologice, specialistul va lua în considerare
şi 30 de puncte.
una sau alta dintre cele două etaloane. Etalonul
compozit este de obicei folosit mai intens în situaţii
Este important însă de reţinut că scorurile brute
nu ţin cont de structura normelor testului şi care necesită comparabilitatea profilelor, cum ar fi
de caracteristicile populaţiei din care face parte în mediul pedagogic sau în cadrul unei selecţii de
subiectul, motiv pentru care ele nu pot fi utilizate personal. Etalonul specific genului subiectului îşi
pentru evaluări individuale sau comparaţii între găseşte utilitatea frecvent în consilierea individuală,
indivizi. Acelaşi scor brut la o scală poate avea o în dezvoltarea personală, psihoterapie etc., examinări
semnificaţie diferită de la un grup normativ la altul unde înţelegerea comportamentului specific genului
sau de la o populaţie la alta. subiectului este mai important.
178
ABCD-M

Scorurile pentru toate cele 30 scale ale ABCD-M Am preferat, odată cu marea majoritate a
sunt reprezentate prin note T. Rezultatele standard constructorilor de chestionare de personalitate
se pot obţine prin transformări lineare sau prin exprimarea notelor standard în cote t. În cotele T,
transformări nelineare ale rezultatelor brute. Când se consideră că distribuţia are media 50 şi abaterea
se obţin prin transformare lineară, vor păstra relaţiile standard 10 astfel că, în practică, scara T are limitele
numerice exacte ale rezultatelor brute, deoarece între 15 şi 8.
sunt obţinute prin scăderea unei constante din
fiecare rezultat brut şi apoi împrăştierea rezultatelor x - media
conform altei constante. T = 50 + 10 -------------------------
σ (abaterea standard)
Într-un astfel de model, mărimea relativă a diferen-
ţelor dintre rezultatele standard derivate va cores- Reprezentarea în note T dă posibilitatea comparării
punde exact celei dintre rezultatele brute şi toate cotelor T la scalele ABCD-M cu cotele T ale scalelor
proprietăţile distribuţiei iniţiale a rezultatelor bru- altor chestionare.
te vor fi reproduse în distribuţie rezultatelor stan-
dard. Este de asemenea important de remarcat că în
profilele factorilor principali şi în profilele faţetelor
Rezultatele derivate linear se numesc şi rezultate punctele care semnifică scorurile unui individ pe
standard sau rezultate Z. Calcularea rezultatului Z scalele testului sunt unite prin linii. Astfel, în profilul
cere scăderea din rezultatul brut al persoanei media principal toate cele cinci puncte sunt unite, iar în
grupului normativ şi împărţirea acestei diferenţe la profilul faţetelor scalele care fac parte din aceeaşi
abaterea standard a grupului. Orice rezultat brut faţetă Big Five sunt şi ele unite prin drepte. Dorim să
egal cu media va avea valoarea lui z = 0. subliniem că liniile respective nu doresc să sugereze
secvenţialitatea punctelor sau scalelor, acestea sunt
x - media independente şi nu măsurători consecutive. Aşadar,
Z = --------------------------- din punct de vedere strict ştiinţific liniile nu se
σ (abaterea standard) justifică, însă există, dacă nu o convenţie, măcar
o cutumă în comunitatea ştiinţifică pentru uzul
Avantajul principal constă în faptul că între unor astfel de modalităţi de marcare, care dau o
rezultatele de tip z vom avea de fiecare dată aceeaşi mult mai rapidă înţelegere a structurii de ansamblu
distanţă. Dezavantajul major constă în faptul că a unui profilului psihologic, semnalizând rapid
în situaţia în care media e mai mare ca rezultatul, dimensiunile ridicate şi cele scăzute în structura de
rezultatul e negativ. personalitate a persoanei evaluate.
179
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

psihologice în general şi cu teoria Big Five în par-


Interpretarea scorurilor scalelor ticular.

Interpretarea propriu-zisă a profilului depăşeşte


Sub aspectul competenţei, proba necesită conform
abordarea psihometrică şi intră în zona abilităţilor
standardelor APA pentru testare un nivel de pregătire
psihologului de utilizare nuanţată şi cu fineţe a
de tip B, fiind accesibilă exclusiv psihologilor şi
informaţiilor recoltate de la subiect. Interpretarea
specialiştilor care au parcurs o calificare expresă
profilului înseamnă a da semnificaţie psihologică
relativ la particularităţile acestui instrument.
şi contextuală datelor recoltate de la subiect prin
chestionar. Este vorba despre o caracterizare
Formularea obiectivului testării
psihologică descriptivă a personalităţii subiectului
Definirea clară a scopului şi contextului evaluării este
şi stabilirea unor concluzii în raport cu scopurile şi
o altă condiţie fundamentală pentru interpretarea
contextul evaluării, eventual însoţite de unele decizii
corectă a profilului.
şi recomandări.
Problema esenţială este alegerea predictorilor, re-
Pentru adecvarea interpretării este necesar să fie
spectiv valoarea de predictori a variabilelor măsu-
satisfăcute câteva aspecte importante. rate pentru criteriile vizate prin evaluare. O decizie
corectă privind predictorii poate fi bazată numai pe
Cunoaşterea testului o definire adecvată a criteriilor urmărite. În foarte
Cunoaşterea aprofundată a probei reprezintă o multe contexte de evaluare o sursă importantă de
primă condiţie esenţială pentru o interpretare eroare o reprezintă tocmai definirea deficitară a cri-
corectă a profilului. teriilor avute în vedere. Interpretarea profilului de
personalitate va fi ghidată de scopul specific şi con-
Manualul de faţă conţine informaţii detaliate atât textul specific al evaluării.
despre modelul Big Five, ipoteza psiholingvistică,
cât şi despre modelul Big Five asupra personalităţii. De exemplu, în evaluarea unui cuplu sunt esenţiale
aspecte ce ţin de similitudini şi complementarităţi,
Există pe lângă această fundamentare teoretică ba- posibilitatea de a găsi explicaţii la nivel de personali-
zală şi suficientă informaţie despre modul de conce- tate pentru unele manifestări dezadaptative ce apar
pere şi structurare a probei şi descrierea scalelor. în cuplu, precum şi identificarea unor modalităţi
specifice sau direcţii de intervenţie.
Sursele bibliografice citate pot oferi de asemenea
utilizatorului informaţii utile. Suplimentar, este În situaţiile de selecţie profesională este esenţială
necesară o anumită experienţă în lucrul cu testele măsura în care subiectul satisface un set de criterii,
180
ABCD-M

precum şi valoarea de predictori a trăsăturilor de te cu ajutorul mai multor instrumente sau probe de
personalitate pentru criteriile vizate. evaluare, cum ar fi date de interviu, date biografice
despre subiect, date provenite din probe proiective,
Istoricul cazului şi integrarea datelor rezultatele altor instrumente psihometrice.
Interpretarea se bazează pe formularea unor ipote-
ze. Este esenţială pentru acurateţea interpretării co- Realizarea unei diagnoze obiective cu ajutorul unui
relarea informaţiilor rezultate direct din instrument singur instrument de evaluare este practic un non-
cu cele culese din alte surse sau prin alte mijloace şi sens.
relativizarea concluziilor.
Relativizarea concluziilor evaluării în funcţie de
Să nu pierdem din vedere că orice instrument datele contextuale, biografice sau recoltate prin alte
de tip bi-dimensional, cere din partea celui care mijloace de la subiect reprezintă o altă modalitate
interpretează datele o bună capacitate de înţelegere de a reduce influenţa surselor de eroare menţionate
a modului cum două şi mai multe trăsături corelează în rândurile de mai sus.
în viaţa reală în cadrul unui comportament coerent.
Validitatea protocolului
Interpretarea cere o expertiză care combină datele Indiferent de contextul testării, de obiective, ori
de teorie şi de cercetare curentă, cu cele privind ex- de istoricul cazului, prima problemă care trebui
perienţa de viaţă şi, nu în ultimă instanţă, capacita- clarificată în interpretare se referă la validitatea
tea intuitiv-creativă bine formate. Orice interpretare protocolului.Validitatea sau acurateţea răspunsurilor
va funcţiona astfel în algoritmul unei cercetări ştiin- unui subiect la chestionar este o problemă majoră
ţifice, conform căruia evaluatorul formează ipoteze în general în psihodiagnosticul care foloseşte
de lucru, ce ajung să fie validate total, parţial sau de- măsuri auto-declarative, căci există multe situaţii
loc, în baza cărora adună date pentru a justifica şi în care subiecţii ar putea fi tentaţi să disimuleze
nuanţa o interpretare. răspunsurile, ori în mod pozitiv, pentru a se pune
într-o lumină mai favorabilă, ori în mod negativ,
Este cunoscut faptul că orice instrument psihodia- pentru a enunţa sau maximiza unele probleme
gnostic are limite intrinseci în ceea ce priveşte capa- personale, ori total aleator din grabă, superficialitate
citatea de măsurare. Există şi o serie de alte surse de ori non-participare.
eroare în evaluare, care ţin de atitudinea şi starea su-
biectului, contextul de evaluare sau persoana exami- Interpretarea va porni de fiecare dată de la
natorului. Aceste surse de eroare în evaluarea psiho- validarea atitudinii respondentului faţă de proba,
logică pot fi eliminate prin corelarea datelor recolta- lucru care implică integrarea observaţiilor asupra
181
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

comportamentului în examen, utilizarea indicelui Putem întâlni astfel persoane extraverte lipsite
de comparare a frecvenţei răspunsurilor pozitive de energie, introverţi plini de umor, persoane cu
la nivelul celor două jumătăţi ale chestionarului încredere în sine dar abordând un comportament
şi evaluarea timpului în care a fost parcurs autoritar şi rebel, etc.
chestionarul.
Aici este momentul în care putem face integrarea
În continuare se trece la o evaluare generală pornind unor date de biografie, sau obţinute c ajutorul
de la semnificaţia celor cinci domenii majore ale unor alte metode (convorbire, observaţie, tehnici
personalităţii: care dintre acestea prezintă scorul proiective tc.) pentru a da sens real acestor ipoteze.
cel mai înalt vs. scorul cel mai scăzut, pornind de
la ipoteza că acele domenii vor fi cel mai pregnante Astfel, treptat, interpretarea va conduce spre o
în comportament? Ce însemnă această combinaţie imagine comprehensivă şi structurată care poate
particulară între cele 2 sau 3 domenii cu scorurile da sens şi integrează unitar mai multe surse de
extreme? La ce ne putem aştepta? informaţie. Să nu uităm niciodată că, de obicei, la
nivelul aspectelor discordante găsim adevăratele
Tot în această etapă de început ne putem adresa provocări spre o imagine mai apropiată de
scalelor care par să ne ajute să ne formulăm o ipoteză funcţionare personalităţii ca un întreg, în care
despre nivelul de coerenţă, forţă şi control a eului, există tensiuni intrinseci, motivaţii ascunse şi acte
ca vector principal al personalităţii. Avem în vedere comportamentale inconştiente, uneori compulsive.
condiţia dimensiunii maturitate, în special a scalelor
M5 şi M4, dar şi scalelor care ţin de imaginea de Realizarea profilelor
sine E2, E5 şi E4, autocontrolul emoţionalităţii, După aplicare grilei de corecţie, se totalizează
respectiv scalele C5, A5. În situaţii în care avem scorurile brute pentru fiecare dintre faţete şi apoi,
de a face în mod particular cu un eu puternic cu prin însumarea acestora se obţine scorul brut pentru
atitudini deschise spre evoluţie şi perfecţionare dimensiunea majoră.
personală, acestor scale le putem asocia şi condiţia
scalelor Ac1 – Ac5. Profilele sunt automat generate în varianta
computerizată online. Profilele pentru varianta
Odată parcursă această etapă, putem merge spre creion-hârtie, trebuiesc completate manual, pe baza
nuanţarea condiţiei celor cinci dimensiuni, urmărind scorurilor brute obţinute la fiecare dintre cel 30 de
cu ajutorul aceleiaşi ecuaţii: cea mai înaltă vs. cea mai scale. Conform celor trei etaloane pentru populaţia
scăzută cota, comportamentul scalelor care definesc adultă: etalon general, etalon pentru populaţia
trăsăturile evidente la nivelul cmportamentului. masculină, etalon pentru populaţia feminină pot
182
ABCD-M

fi completate 3 tipuri de profile prin convertirea acestor scoruri. În cadrul Capitolul 3 la descrierea
scorurilor brute în scoruri standard. factorilor şi a faţetelor am construit cinci tabele
unde sunt prezentate foarte rezumativ semnificaţiile
Se localizează coloana cu denumirea abreviată a pentru comportament ale celor trei situaţii.
scalei. Iniţial sunt prezentate cele 5 mari dimensiuni
în ordine ierarhică: extraversia, E, maturitatea , M, De asemenea, în fişa rezumativă, se vor marca acele
agreabilitatea A, conştiinciozitatea C, şi actualizarea, descrieri generale care definesc situaţia scorurilor la
Ac. Aceste coloane sunt urmate pe rând de colanele fiecare dintre cei 5 mari factori: înalt, mediu, scăzut
care prezintă convertirea în scoruri standard a şi se anulează celelalte descrieri.
faţetelor, deci de la E1, E2... la Ac4 şi Ac5 ca ultimă
coloană. Fişa de prezentare sintetică a rezultatelor
Inventarul de personalitate ABCD-M evaluează 5
În cadrul fiecărei coloane se marchează numărul care domenii largi, 5 dimensiuni ale personalităţi: energia
corespunde scorului brut obţinut de respondent. şi modul de investire, coerenţa şi stabilitatea eului,
După marcarea tuturor scorurilor la scale, se pot afectivitatea şi deschiderea în relaţiile cu ceilalţi,
conecta punctele cu linii pentru a produce graficul capacitatea de ordonare şi auto-disciplină precum şi
acestor scoruri la ABCD-M. actualizarea, motivaţia spre evoluţie şi transformare
personală. Sinteza prezentă vă poate da doar câteva
Furnizarea unui feedback pentru respondent aspecte foarte generale despre aceste lucruri legate
După scorare şi realizarea profilelor necesare, poate de felul propriu de a gândi, simţi şi interacţiona cu
fi dat un feedback rapid persoanei care a răspuns la ceilalţi fără a reuşi să surprindă aici în profunzime
test folosind modalitatea prefabricată de rezumare a ceea ce vă face să fiţi unic şi irepetabil în raport cu
condiţiei celor cinci mari dimensiuni. ceilalţi oameni şi viaţa.

Se examinează scorurile persoanei la cele cinci Pentru fiecare dintre cele 5 domenii sunt prezentate
domenii. Dacă scorul este peste 65 nota T, putem în rezumat descrierile în funcţie de 3 nivele ale
considera că nota este ridicată şi factorul respectiv scorului: înalt, mediu, scăzut. Descrierea care
marchează sensibil comportamentul în sensul este bifată reprezintă doar o sinteză generală a
definit de denumirea scale. Dacă avem un scor semnificaţiei scorurilor Dvs. la dimensiunea
T între 45 şi 55, putem considera un nivel mediu respectivă.
de manifestare al răsăturii. Dacă scorul T este sub
44, avem un scor scăzut, cu semnificaţia creşterii Este posibil ca, repetând completarea chestionarului
ponderii în comportament a extremei inverse a după un timp, să obţineţi un scor puţin diferit în
183
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Prin comparaţie cu răspunsurile altora, răspunsurile Dvs. par să indice următoarea descriere:

Extravert, dinamic, vioi, vă Moderat în activism şi Introvert, lipsă a dinamismului


place schimbarea, vă bucu- entuziasm, cu energie şi şi energiei implicate în social,
raţi de viaţă, atras de ceea ce iniţiativă moderate. Vă place rezervat şi serios. Preferaţi să
este stimulativ; cu o dispozi- compania altora dar preţuiţi fiţi singur sau cu puţin prieteni
ţie generală veselă, energică şi intimitatea. apropiaţi. Pesimism şi lipsă
şi optimistă, cu umor. Vă face de umor, dezinteres pentru
plăcere să vă afirmaţi. afirmare socială.

Un eu puternic, matur, care Uneori tensionat în relaţiile Sunteţi predominant centrat


vă face să respectaţi viaţa. cu ceilalţi, cu o încredere pe propria persoană; relativ
O centrare sănătoasă pe în sine relativă, pot apare instabil in relaţii, orgolios,
scopuri, relaţii, control moral situaţii de nesiguranţă, rebel, cu momente de intensă
şi încredere în sine şi ceilalţi. iritare, tristeţe. enervare.

Cald şi sentimental, plin de În general cald, încrezător Insensibil şi rece afectiv,


compasiune, bine intenţionat; şi agreabil, dar uneori puteţi dezinteresat de sentimentele
empatic şi cooperant ştiţi să fi încăpăţânat şi pus pe altuia, tindeţi să vă exprimaţi
evitaţi conflictele, în relaţiile competiţie. direct stările afective chiar
Dvs. preţuiţi corectitudinea. dacă deveniţi dezagreabil.

Cu voinţă, perseverent, con- Moderat ca organizare. În Dificultăţi de mobilizare şi


ştiincios şi bine organizat. genere, aveţi scopuri clare auto-control; relativ delăsător,
Raţional, puneţi preţ pe auto- dar sunteţi capabil şi să nu foarte bine organizat şi
control şi auto-disciplină lăsaţi munca deoparte. uneori lipsit de grijă.

Vă pace să aprofundaţi, Curiozitate şi preocupări Nu vă preocupaţi de


deschis şi tolerant, sunteţi moderate privind schimbări şi transformări
animat de dorinţa de evoluţie, schimbările şi noul în viaţa personale, vă place să
independent, aveţi interese Dvs. rămâneţi legat de ceea ce ştiţi
largi şi sunteţi plin de sau vă place deja.
imaginaţie şi spirit creativ.
184
ABCD-M

funcţie şi de situaţia existenţială. În orice caz, pentru pentru a se înţelege modul cum caracteristicile
majoritatea oamenilor, trăsăturile de personalitate profilului se manifestă în viaţa reală a persoanei.
tind să fie stabile la maturitate. Dacă nu treceţi
prin viaţă prin schimbări majore, sau dacă nu faceţi Să nu uităm adevărul general că nici un instrument
eforturi deliberate de a vă schimba, această descriere nu este infailibil, în măsura în care nici evaluarea
va corespunde şi peste un număr de ani. subiectivă a persoanei în cauză, sau a celor care o
cunosc, dar nici evaluarea psihologului nu sunt
Interpretarea profilelor infailibile. Dacă există aspecte care ridică suspiciuni,
Prezentăm în cele ce urmează interpretarea unor de exemplu prin necorelarea datelor scalelor cu
profile aspectele din anamneză, sau datele culese prin alte
instrumente sau metode (observaţia, interviu, etc.)
Interpretarea profilelor poate fi realizată simplist, este important să încercaţi să continuaţi explorarea.
dacă se iau în considerare şi se semnalizează numai Nu uitaţi că un chestionar, oricât de exact şi bine
câteva trăsături distinctive ale persoanei, sau funcţionează ca instrument, nu poate surprinde
complex în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi întreaga gamă a bogăţiei psihicului uman, care nu
interesul celui care interpretează. se limitează niciodată la ceea ce eul conştient poate
evalua. Este important să aveţi mereu la îndemână
Desigur că în fiecare dintre situaţiile concrete o probă proiectivă, la care să apelaţi pentru a culege
pentru care se face interpretarea trebuie luată în informaţii sau explicaţii suplimentare pentru aspecte
consideraţie multitudinea de date pentru a realiza incongruente.
integrarea acestora în timpul examinării profilului
la chestionar. În mod necesar, de exemplu, în Asemeni generaţiei actuale de chestionare ABCD-
interpretările clinice profilul trebuie interpretat în M nu este un instrument structural, iar trăsăturile
contextul anamnezei, al istoricului pacientului şi, nu sunt o măsură a covarierii între fateţe şi /
nu în ultimă instanţă poate fi dublat prin cererea sau suprafactori, astfel că psihologul trebuie să
de hetero-examinare de către cineva din familie, întreprindă o operă de interpretare prin care să
sau o persoană care cunoaşte bine persoana şi dea sens unor scale aparent independente. În
istoria sa. Este important să se releve existenţa unor acest sens, recomandăm mai ales pentru formarea
caracteristici care par să-şi fi modificat aspectul deprinderilor de interpretare, să se înceapă prin
în prezent comparativ cu trecutul (de exemplu, examinarea faţetelor, pentru fiecare domeniu în
perioada dinaintea îmbolnăvirii). parte. După cum vom prezenta în studiile de caz
dedicate din Capitolul 8, există şi modalităţi mai
În anumite tipuri de examene, inclusiv cele clinice, sintetice de lucru, dar ele sunt recomandate pentru
este de dorit să fie discutate rezultatele cu persoana un psiholog experimentat.
185
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Putem considera relaţiile dintre faţete de-a o imagine integrată asupra inteligenţei emoţionale şi
lungul domeniilor, demers care este susţinut de a funcţionalităţii acesteia în relaţiile cu semenii.
imposibilitatea de a evita ca unii dintre itemi să nu
aibă încărcături minore pe alte scale. Persoanele Stilurile de activism vs. pasivitate par să fie modelate
cu un M4 şi /sau M5 scăzut, instabile afectiv şi de cantitatea şi sensul acestei energii pe care o are
dependente, cu un eu imatur, vor avea probabil la dispoziţie individul dacă este să considerăm
tendinţa spre scoruri de la mediu în jos pentru sensul ataşat scalelor Extraversiei şi ale scalelor
C5, respectiv capacitatea de auto-disciplinare în Maturităţii.
măsura în care nu au desfăşurat formare specială
(ce exemplu actorii) pentru a-şi stabiliza emoţiile. Nu în ultimă instanţă, putem realiza aprecieri
Pentru o persoană introvertă, cu o ascendenţă valoroase asupra măsurii în care în comportament
personală scăzută, E 3 şi /sau E5 scăzute, dar cu domină ordinea şi controlul vs. afectivitatea şi lipsa
un eu consistent şi matur (domeniul M mediu, sau de control, analizând corelat sensul scalei Maturitate
ridicat) relaţia cu realitatea ar putea fi remodelată în alături de scala Conştiinciozitate. În ultimă
plan creativ şi astfel în zona de Autoactualizare să instanţă, dacă există cote scăzute la Maturitate,
găsim cote ridicate la A5, sau / şi A3 şi A4. sau la Agreabilitate, sau la Conştiinciozitate, dacă
scalele Autoactualizării prezintă tendinţa de a se
De asemenea, este bine să vă formaţi capacitatea de situa mai sus de medie, ele pot da o măsură coerentă
a înţelege şi vizualiza în termeni comportamentali privind şansele ca urmând o terapie sau un curs de
realişti, conduita asociată a două domenii. De optimizare personală, ceva din concepţia persoanei
exemplu, planul conduitelor interpersonale al asupra despre sine şi viaţă să se schimbe şi această
scalelor Extraversiei şi Agreabilităţii, care este schimbare să atragă după sine preocuparea în
surprins în modalităţi diferite de cele două scale, remodelarea atitudinilor şi controlului.
dar care modalităţi pot fi consistente dacă sunt
interpretate împreună. Atât versiunea administrată online al ABCD-M
cât şi rapoartele de interpretare realizate în urma
Din aceeaşi perspectivă, condiţia notelor la scalele administrării creion-hârtie sunt la fel de bogate în
modelând afectivitatea maturizată sau funcţionând date de interpretare, dar să nu uităm că rămâne în
prin emoţii negative (ostilitate, mânie, duşmănie responsabilitatea psihologului să integreze datele
la nivelul lui M2, M3, M4) de la nivelul faţetelor profilului în celelalte date relevante pentru acesta.
Maturităţii pot fi corelate cu rezultatele de la
faţetele Agreabilităţii unde accentul este pe Programul evaluează validitatea răspunsurilor
afectivitatea pozitivă (A2. A3, A4) pentru a obţine luând iniţial în considerare dacă există răspunsuri
186
ABCD-M

lipsă, răspunsuri neclare (respondentul a dat mediu, scăzut şi foarte scăzut, vs. ridicat şi foarte
mai mult de un răspuns la un item) sau există un ridicat precum şi semnificaţia nivelului scorului res-
comportament inconsistent (FrpA vs. FrpB). Dacă pondentului.
există mai mult de 10 răspunsuri lipsă /şi neclare,
sau dacă pentru o singură scală există 2 răspunsuri Secţiunea a II-a cuprinde o interpretare detaliată
lipsă sau neclare, nu este generat nici un profil. De a faţetelor extraversiei, maturităţii, agreabilităţii,
asemenea, dacă indicele privind comportamentul conştiinciozităţii şi autoactualizării, luând fiecare
inconsistent semnalează puternice distorsiuni în dintre cele 25 de scale şi prezentând conform
a doua jumătate a testului faţă de prima, nu se va nivelului scorului corelatele comportamentale.
genera nici un profil. În situaţia când aceşti indici
nu sunt atât de clari încât să anuleze posibilitatea Rapoartele interpretative sunt generate aplicând
evaluării, se vor notifica pentru psiholog aspectele un set de reguli de interpretare relativ la nivelurile
scorurilor. Afirmaţiile se bazează pe conţinutul sca-
privind precauţiile de interpretare.
lelor conform datele de cercetare. Aceste seturi de
rezultate interpretate trebuiesc considerate ca pro-
Odată verificate răspunsurile este generată lista cu
babilităţi. Pe măsură ce datele de cercetare vor adu-
răspunsurile persoanei la fiecare item. De asemenea,
ce în prim plan tipuri de corelate comportamentale
este dată statistica cu datele generale privind modus
asociate diferitelor profiluri de scoruri acestea vor fi
operandi.
integrate inclusiv în rapoartele generale online.

Sunt date scorurile brute ale persoanei la fiecare Exemplu de interpretare a unui profil:
scală. Cazul A.A.
Prezentăm rezultatele unei femei de 35 de ani,
Este generat profilul în raport de populaţia generală necăsătorită, manager al unei firme de resurse umane.
şi în raport de genul feminin sau masculin căruia îi Colectivul pe care conduce este destul de competitiv,
aparţine. în măsura în care se pune accentul pe competiţie şi
eficienţă; totuşi nu există legături apropiate între
Raportul detaliat are două secţiuni: o descriere glo- membrii, iar când li se cere să realizeze împreună un
bală a personalităţii, conform celor 5 mari factori, proiect prin colaborare, echipa întâmpină dificultăţi
extraversie, maturitate, agreabilitate, conştiincio- de comunicare.
zitate şi autoactualizare, începând de la scorul cel
mai îndepărtat de la medie. Este descris modul cum Profilul poate fi interpretat normal, datele indicând
apare respondentul în funcţie de fiecare dintre cele o corectă conduită în probă şi o constanţă în modul
cinci domenii, clasificând cinci nivele ale scorurilor: de răspuns.
187
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Tabelul 6.1. Cotele scalelor ABCD-M pentru subiectul A.A.


Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii Cota
E: Extraversie 60 A1: Altruism 47
M: Maturitate 46 A2: Romantism 46
A: Agreabilitate 46 A3: Căldură afectivă 46
C: Conştiinciozitate 54 A4: Empatie 50
Ac: Autoactualizare 50 A5:Onestitate 50
Faţetele Extraversiei Faţetele Conştiinciozităţii
E1: Activism 67 C1: Voinţă şi perseverenţă 54
E2: Optimism 53 C2: Spirit de perfecţiune 52
E3: Umor 53 C3: Raţionalitate 53
E4:Abilitate interpersonală 63 C4: Planificare 53
E5:Afirmare personală 64 C5: Auto-disciplină 51
Faţetele Maturităţii Faţetele Actualizării
M1: Respect 46 Ac1: Aprofundare 53
M2: Adaptare 45 Ac2: Toleranţă 52
M3: Prietenie 47 Ac3: Rafinare 48
M4: Forţa inhibiţiei 50 Ac4: Independenţă 48
M5: Forţa eului 50 Ac5: Creativitate 53

Interpretarea globală: scopurilor, este decisă când îşi urmează scopurile,


Cea mai distinctă scală ca nivel de deviere este cu stimă de sine şi încredere în eficienţa personală.
extraversia, cu o cotă ridicată la nivel 60T, aceasta
pare să fie şi cea mai evidentă trăsătură a personalităţii Autoactualizarea prezintă un nivel normal, la nivelul
pentru această persoană: acest nivel indică în general notei 50T cu semnificaţia interesului moderat
un grad de energie ridicat dar şi nevoia de stimulare pentru schimbare, evoluţie reală.
prin interacţiuni sociale: activ, optimist, cu nevoia
de ascendenţă, cu stil proactiv, energic, afirmarea Agreabilitatea se menţine în zona de normalitate,
personală printr-un impact transformator dar scorul este sub medie, 46T cu semnificaţia unei
persoane mai puţin interesate de evoluţie personală,
Celelalte domenii par să aibă un comportament fără cu tendinţa spre a fi mai degrabă conservatoare şi
aspecte pregnante. legată de prejudecăţi pe care le aplică nu totdeauna în
mod diferenţiat, pune mai puţin preţ pe înţelegerea
Conştiinciozitatea are un nivel normal, cota 54T are celorlalţi, este mai puţin caldă şi deschisă afectiv faţă
semnificaţia interesului pentru ordine şi control. Are de cei din jur.
tendinţa de a fi preocupată definirea şi urmărirea
Etalon feminin
Chestionarul Big Five ABCD-M Nume
Mihaela Minulescu, PhD
Data Vârsta ID

)
(E4)
1)

)
2)

5)

(C
3)

)
4)

onala

e (AC
)

nta (C

)
une (C
C4)

ala (E
(C5)
C1)

3)

ti

(E)
(A

(M
zitate
rpers
)
2)
C2)

tiva (A

3)

lizar
(AC5

evere

1)

1)
(A2)

ate (A
C3)

ie
ta

1
4)

(M5)
rfec
(C4)

erson
itiei (M
te (C
re (A

(A5)

(E2)
(A

)
iplina

m
te inte
, pers
nta

ritate
is
de pe

are p
vitate

tiincio
ra afe
icare

inhib
eului

actua

abilit
a
nie (M
tie (A
enden

ism (E
are (A

tare (M
nalita

avers
ism (A
titate
funda

r (E3
ect (M
ta
-disc

antism

it
it

rm

il
in
ir

fi
p

Activ
Optim
Umo
Ab
A
Resp
Adap
Priete
Forta
Forta
Altru
Rom
Caldu
Empa
Ones
Vo
S
Ratio
Planif
Auto
Apro
Tolera
Rafin
Indep
Creati

Extr
Matu
Agre
Cons
Auto
80 80
150
148
150
146
148
150 150 144
146 30
148 148 142
144 30
146 140 150 29 30 30
146 142
144 148 30 30
144 138 30
70 142 140 28 29 29 30 70
146 29
142 140 136 29

Foarte ridicat
Foarte ridicat

138 30 30
138 144 29 29
140 134 136 30 27 28 28 30 29
136 142 30 29 28 28
30 30 30 30 30
138 132 134 29 30
134 140 28 28 28
29 26 27 27 30 29
136 132 130 132 29 28 27 27
138 29 29 30 29 28 29 30 29
134 130 128 30 27 29
130 28 27 30 25 26 26 27
128 136 28 27 26 29 28 30
132 126 128 26 28
126 134 28 28 28 27 29 28
29 29 29 26 28
130 124 124 126 27 27 24 25 26 25 26
26 25 28 29
188

132 25 27
128 122 122 124 27 28 27 28 27
130 27 24 28 27 25 26
60 120 26 28 26 23 25 27 60
126 120 122 25 24 24 25 28
118 128 24 27 26
27 26 27

Ridicat
Ridicat

26
ABCD-M

124 118 120 26 25 23 24 24 25 26


116 126 25 22 27 26
27 23 23 24 27 26
122 114 116 118 24 26 23 26 25 26
124 25 23 25 23 25
112 25 24 21 22 24
120 114 116 24 26 22 25
110 122 26 25 22 23 26 25
118 114 23 22 22 25 22 24 25
108 112 120 24 23 21 24 24
24 23 20 23
116 106 110 112 24 25 21 21 24 25
118 25 21 21 22 21 24 24
104 22 22 20 24 23
114 108 110 23 19 23 22 23
116 23 22 23 20
112 102 108 20 24 20 23 24
106 114 24 21 20 21 20 23 23
50 100 21 18 19 23 22 22 50
110 106 22 21 22 22 19 22 21
98 104 112 19 19

Mediu
23
Mediu

108 104 20 23 19 22 19 22
96 102 110 23 18 22 20 21 22
20 21 17 21
106 94 102 21 20 21 18 18 21 20
100 108 19 18 18 21 22
92 20 17 22 18 19 21
104 100 106 22 16 21 20 21
90 98 19 20 19 17 17 19 20
98 20 18 20
102 88 104 17 17 20 21
96 19 16 21 17
86 96 21 15 18 20 19
100 102 18 17 16 16 20 20 19
94 19 18 19 16 18
84 94 19 18 16 19 20
98 100 14 15 16
82 92 15 20 15 17 19 18
96 92 17 20 16 19 17 19 18
80 98 18 18 17 17 18 15 18
40 90 14 15 19 40
94 78 90 96 13 14 15
88 15 19 14 16 17
16 19 16 18 18 14 17

Scazut
Scazut

92 76 88 94 17 16 16 17 18
86 17 13 13 14 17 18
74 86 14 12 14
90 92 18 13 16
72 15 15 17 15 17 13 16
84 84 18 16 12 15 16 17
88 70 90 16 15 11 12 13 16 17
82 13 12 13
68 82 14 14 17 12 15
86 88 16 14 15
80 17 15 11 11 16 14 15
66 80 15 14 12 10 12 15 16 16
84 86 13 11 12
64 78 13 11 14
82 78 84 10 16 13 14 14
62 16 14 11 10 15 15 13
76 14 12 9 11 15 15
80 76 82 13 10 11 14
60 12 10 13
30 74 74 9 9 15 13 13 30
78 58 80 10 14 12 12
Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum si
orice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau a
D&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

15 13 11 8 9 10 14 14
56 72 72 13 12 10 13 9 14
76 78 11 8 12
54 9 8 12 12
70 70 10 7 14 13 11 11
74 76 14 12 8 9 13 13
52 12 7 9 8 13
68 68 10 11 12 11
72 50 74 9 8 7 11 11
6 13 7 8 12 10 10
48 66 66 72 11 6 12 7 12
70 11 13 8 12
10

Foarte scazut
9
Foarte scazut

46 64 10 8 7 6 11 10 10
68 64 70 5
44 12 6 7 11 9 9
62 10 5 6 11
66 42 62 68 10 8 12 7 6 7 11 9
9 5 10 9 11 9
40 60 60 66 4 5 8
64 9 4 11 6 10 8 5
6 5 10
20 38 58 9 6 20

Figura 6.1. Cotele scalelor ABCD-M pentru subiectul A.A.


189
Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Maturitatea prezintă un scor sub medie dar în ce explică nivelul de competitivitate între membrii
limitele normalităţii, 46T trădând o persoană cu echipei pe care o conduce, tensiunile legate de
tendinţa spre centrare pe sine, mai puţin interesată validarea eficienţei.
de înţelegerea sau luarea în considerare a celorlalţi; o
astfel de persoană este în general capabilă de control Alături de scalele Extraversiei, scalele Conştiincio-
dar poate reacţiona destul de energic şi negativ când zităţii sunt plasate deasupra mediei, dar în limitele
interese sau aşteptările îi sunt lezate. unei implicări normale în comportament; în profil
scorul cel mai semnificativ deasupra mediei este al
Interpretarea detaliată a domeniilor cu ajutorul faţetei voinţă şi perseverenţă, 54T, iar cel mai scăzut
scalelor faţetelor. al faţetei autodisciplină, 51T. Putem afirma că ast-
Cea mai ridicată scală a celor 5 faţete ale extraversiei fel de persoane au tendinţa de a-şi urmări scopurile
este Activismul; este de asemenea cea mai ridicată cu relativă perseverenţă, dar mai puţin interesate de
scală a întregului profil cu semnificaţia de foarte maniera în care o fac datorită unei încrederi în sine
înalt. În limite ridicate sunt faţetele de Abilitate moderate.
interpersonală şi interesul pentru Afirmarea
personală. Toate trei scalele depăşesc zona de Scalele Autoactualizării aduc un plus de clarita-
te privind măsura în care persoana se cunoaşte şi
normalitate şi indică un exces în preferinţele şi
este cu adevărat interesată de evoluţia sa personală.
comportamentul persoanei în aceste privinţe:
Nivelele a trei faţete sunt deasupra mediei: apro-
putem astfel vorbi de multă energie în conduită,
fundare, toleranţă şi creativitate, între 53 T şi 52 T;
un tempo ridicat; persoana este plină de energie şi
iar pentru celelalte două scale nota este puţin dede-
iniţiativă, se manifestă verbal şi în planul acţiunilor
subtul mediei, rafinarea şi independenţa cu scorul
ca dinamică, activă, vioaie. Persoana pare să prefere 48T. Toate acestea semnifică o curiozitate medio-
situaţiile care îi dau posibilitatea să-i fie stimulată cră; poate privi şi realist lucrurile atunci când este
nevoia de afirmare: se consideră abilă şi capabilă să suficient de stabilă emoţional, prezintă o deschidere
se descurce; se simte perspicace, isteaţă şi acţionează mediocră spre nou, şi numai uneori este capabilă să-
direct, fără să ezite cu dorinţa expresă de a se şi asume cu adevărat răspunderea.
impune ca lider. Conform notei ridicate de la scala
E5, persoana apare interesată de succes personal şi Integrând alături de aceste date trăsăturile de reuşită,
de a-şi demonstra reuşita; este competitivă, cu o afirmare şi energie ale factorilor E, avem imaginea
nevoie de succes şi eficienţă. unei persoane în mare măsură purtate de propria
energie, „temperamentală” dar insuficient de realistă
Ca lider, este probabil că a impus tuturor celor din în evaluarea situaţiilor, preocupată de succes dar nu
subordine o astfel de linie de comportament, ceea de calitate.
190
ABCD-M

Maturitatea şi Agreabilitatea dezvăluie realele pro- şi sentimentalismul: tinde să fie o persoană mai


bleme privind gestionarea energiei şi emoţionalită- degrabă insensibilă la ceilalţi fără o apreciere reală
ţii. Majoritatea scalelor maturităţii sunt situate sub pentru sentimente şi căldură în relaţiile cu cei din jur.
medie, cea mai scăzută fiind capacitatea de adaptare, Corectitudinea şi empatia moderate o fac capabilă să
45T cu semnificaţia stresului relaţional prezent în atenueze direcţia autoritar–despotică din conduită,
viaţa persoanei. De asemenea, scalele respect şi pri- fără a susţine însă un comportament real empatic şi
etenie sunt ceva mai scăzute, 46T şi 47T, cu sensul atent la nevoile şi condiţia celor din jur.
gestionării mai dificile a relaţiei şi tendinţa spre a
utiliza conduite indirecte şi uneori autoritare pen- Rămâne tendinţa spre un comportament relativ
tru a determina cooperarea. Controlul excitabilităţii discreţionar, fără abilităţi de comunicare directă. În
funcţionează normal, persoana fiind atentă la inhi- general, acest profil nu este cel mai potrivit pentru
barea reacţiilor emoţionale dar din nou este semna- lucrul în resurse umane unde se cere în mai mare
lată o încredere în sine moderată, care poate lăsa loc măsură intuiţia empatică şi agreabilitatea în cadrul
tendinţelor de autoritate şi impunere a propriului unui colectiv, pentru o persoană care trebuie să
punct de vedere. răspundă nu numai de integrarea profesională ci şi
de şi bunăstarea personalului, crearea unei culturi
În planul Agreabilităţii, scalele cu note între 46T a calităţii, a competiţiei dublate de cooperare şi
şi 47T sunt şi cele mai importante, respectiv cele colegialitate.
care indică integrarea afectivă: altruismul, căldura
191
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

CAPITOLUL 7
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz
dimensiuni. Abilităţile cognitive sunt semnificative
ABCD-M în contextul psihologiei mai ales când este vorba de realizarea performantă
organizaţionale şi al resurselor umane a unor sarcini specifice. Dimensiunile personalităţii
intervin semnificativ mai ales în capacitatea de
Studiile dezvoltate pentru verificarea semnificaţiei a lucra cu alţii şi în consistenţa şi măsura în care
celor cinci dimensiuni ale personalităţii pentru persoana rămâne motivată în muncă.
integrarea profesională, demonstrează legătura
dintre performanţa în muncă şi cele cinci domenii Astfel, de exemplu, se subliniază corelaţia dintre cele
ale personalităţii, validitatea acestora ca predictori cinci mari dimensiuni şi două dintre componentele
pentru pe performanţa în corelaţie cu locul de de bază ale succesului profesional: nivelul de
muncă. cooperare cu alţii şi satisfacţia generală cu locul de
muncă ( Judge, Heller, Mount, 2002).
Unele studii care explică această legătură pun
acceptul pe consecinţele aspectelor sociale În general, dintre cele cinci dimensiuni
ale locului de muncă, subliniind în schimb că conştiinciozitatea şi extraversia sunt cele pentru care
abilităţile cognitive sunt mai puternic corelate cu se obţin constant corelaţii pozitive cu performanţa în
succesul profesional decât oricare dintre cele cinci muncă; cu observaţia că dacă conştiinciozitatea este
192
ABCD-M

mereu într-o relaţie pozitivă, extraversia, atunci când Pentru introverţi, este mai probabil să apară un nivel
se combină cu nivele scăzute de conştiinciozitate optim de activare în afara locului de muncă unde
apare adesea într-o relaţie negativă în măsura în care nivel de stimulare este mai mic şi de aceea tind să
conduce spre mai multe absenţe. prezinte o insatisfacţie legată de nivelul de stimulare
pe care îl resimt la locul de muncă. Acest lucru este
Agreabilitatea corelează negativ cu performanţa mai explicat de faptul că extraversia se referă la gradul în
ales pentru rolul de conducere. care o persoană poate tolera stimularea senzorială
din parte situaţiilor sau oamenilor din jur; cei care
Deschiderea la experienţă nu prezintă o relaţie au un nivel ridicat de extraversie se caracterizează
semnificativă, mai ales cu joburile legate de vânzări prin condiţia de energie alături de preferinţa de a
sau ocupaţii care se caracterizează prin interacţiune fi înconjuraţi de mai mulţi stimuli şi a se implica
cu oamenii. Cel mai predictiv dintre marii factori în multe activităţi. Extraversia scăzută, semnifică
pentru performanţa în muncă ridicată este preferinţa de a lucra singur şi un nivel mai scăzut de
conştiinciozitatea (Hurtz, Donovan, 2000). stimulare (sunt în general liniştiţi, serioşi şi preferă
intimitatea (Howard, Howard, 2002).
Nevrotismul conduce spre o legătură negativă cu
performanţa. În special persoanele reziliente şi cu Persoanele extraverte prezintă în general un nivel
o buna stabilitate emoţională sunt cele mai capabile mai ridicat de satisfacţie legat de locul de muncă,
să facă faţă stresului ocupaţional; iar persoanele acesta dându-le posibilitatea să trăiască un nivel
mai reactive tind să răspundă într-o manieră alertă, optim de activare, spre deosebire de persoanele
preocupată sau excitabilă şi astfel tind să creeze o introverte care resimt un nivel prea mare de
oportunitate mai ridicată pentru condiţia de stres la stimulare şi în consecinţă apar mai puţin satisfăcuţi
locul de muncă (Howar, Howard, 2002). ( Judge s.a., 2002).

Nivelul general de satisfacţie cu munca, care apare Legat de munca în echipă şi de studiile care indică
ca un element cheie pentru non-absenteism şi pro- rolul critic al abilităţii de a fi co-echipier pentru
babilitatea de a rămâne angajat pe postul respectiv, performanţa în muncă, studii recente indică
corelează cu conştiinciozitatea, extraversia şi agre- conştiinciozitatea, extraversia şi agreabilitatea ca
abilitatea. În special nevrotismul corelează negativ fiind indicative pentru conduita de cooperare fără ca
şi extraversia pozitiv cu satisfacţia profesională, în aceasta să fie legată direct de performanţă (LePine,
funcţie şi de natura locului de muncă ( Judge, Heller, Dyne, 2001).
Mount, 2002); dacă locul de muncă este un mediu
social, extraverţii tind să prezinte un nivel de activa- Abilităţile de lider, mai ales pentru persoanele
re optim în perioada de muncă. care aspiră spre poziţii de conducere sunt un alt
193
Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

domeniu cercetat în corelaţie cu cei cinci mari interpersonală. În acelaşi timp, devianţa organiza-
factori ai personalităţii. Nevrotismul apare negativ ţională covariază negativ cu nivelele înalte de con-
legat de abilităţile de lider, dar, în mod surprinzător ştiinciozitate; dar prezintă o covarianţă pozitivă cu
şi agreabilitatea. Există o disociere între cerinţe care nivelele crescute de nevrotism. Pentru persoanele
ţin de impunerea autoritară şi nivelele crescute de cu o bună stabilitate emoţională şi conştiincioase
agreabilitate. este mai puţin probabil să apară conduite de furt
sau lene; iar persoanele cu un nivel de agreabilitate
Agreabilitatea este semnificativă şi corelează pozitiv înalt este mai puţin probabil să dezvolte ostilitate în
cu lucrul în echipă, dar nu este factor cheie pentru relaţiile cu colegii de muncă.
condiţia de lider; persoanele care nu sunt reziliente,
nu sunt gata mereu să agreeze şi, dimpotrivă, tind să- Absenteismul, ca o conduită de instabilitate profe-
şi exprime poziţia proprie într-o manieră asertivă şi sională este covariază negativ cu introversia asociată
directă, sunt cei care vor avansa în ierarhie, în timp ce conştiinciozităţii; respectiv negativ cu extraversia
persoanele care sunt reziliente şi adoptă o conduită asociată lipsei de conştiinciozitate. Nevrotismul în
agreabilă tind să rămână într-o poziţie de subaltern. sine nu s-a dovedit a fi un predictor semnificativ
Extraversia apare pozitiv corelată abilităţilor de ( Judge, Martocchio, Thoresen, 1997).
conducere iar deschiderea la experienţă pare a fi un
contributor nesemnificativ (Lim, Ployhart, 2004). În general vorbind, pentru selecţia profesională şi
angajarea pe post predictorul cel mai valid şi general
Legat de conduitele care pot fi incuse în categoria din cadrul celor cinci domenii apare a fi Conştiin-
devianţei organizaţionale (furt, lipsa de onestitate, ciozitatea (Schmidt, Ryan, 1993).
lene) şi devianţei