SUPRAFACTORII MODELULUI BIG FIVE

Five-Factor Personality Inventory (FFPI)

Conţinutul capitolului

1. Prezentarea generală a chestionarului FFPI

2. Constructele măsurate de chestionarul FFPI
3. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului FFPI
4. Conţinutul chestionarului FFPI
5. Descrierea itemilor chestionarului FFPI
6. Materialele utilizate pentru testare
7. Instrucţiunile de administrare a chestionarului FFPI
8. Cotarea răspunsurilor
9. Adaptarea chestionarului FFPI în România
10. Validarea chestionarului FFPI
11. Fidelitatea chestionarului FFPI
12. Etalonarea chestionarului FFPI
13. Interpretarea scorurilor chestionarului FFPI
Bibliografie
Anexe:
Anexa 1 – Caietul chestionarului FFPI
Anexa 2 – Foaia de răspuns a chestionarului FFPI
Anexa 3 – Grila de cotare a chestionarului FFPI
 1. Prezentarea generală a chestionarului FFPI

1.1. Scopul chestionarului FFPI şi domeniile sale de aplicare

Five-Factor Personality Inventory (Chestionarul FFPI) evaluează cei cinci suprafactori din
modelul Big Five: Extraversiunea (E), Amabilitatea (A), Conştiinciozitatea (C), Stabilitatea
emoţională (S) şi Autonomia (D). El a fost proiectat cu scopul de a fi utilizat atât pentru autoevaluare,
cât şi pentru evaluarea subiectului de către persoane care îl cunosc bine.
FFPI poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în domeniul
clinic şi al psihologiei sănătăţii.
1= „foarte mult”

1.2. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul FFPI

Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta
cuprinsă între 14 şi 65 de ani.
Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la relaţiile celui evaluat cu alte persoane,
trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de subiecţii care duc o viaţă izolată
şi au foarte puţini prieteni.

1.3. Condiţiile de utilizare a chestionarului FFPI

Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp.

Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de
psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor foarte
ridicate sau foarte scăzute ale suprafactorilor măsuraţi de FFPI. La administrarea chestionarului şi
la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre
testarea psihologică.

1.4. Descrierea chestionarului FFPI

Chestionarul constă din 100 de itemi. Aceştia sunt grupaţi în cinci scale.
Fiecare scală este alcătuită din 20 de itemi şi are denumirea unuia dintre suprafactori. Din cauza
faptului că scalele nu sunt ortogonale între ele (între scorurile lor există corelaţii liniare semnificative
la pragul p=0,001), autorii chestionarului recomandă ca pentru evaluarea suprafactorilor modelului
Big Five să nu se utilizeze scorurile scalelor, ci să se calculeze scoruri ale suprafactorilor cu ajutorul
a cinci ecuaţii de regresie liniară multiplă, în care scorurile scalelor sunt variabilele independente.
 2. Constructele măsurate de chestionarul FFPI

Nici în teza de doctorat a principalei autoare a chestionarului FFPI (Hendriks, 1997) şi nici în
Manualul FFPI (Hendriks, Hofstee, de Raad, Angleitner, 1996) nu figurează definiţii ale
suprafactorilor evaluaţi de FFPI şi nu sunt propuse interpretări ale scorurilor scalelor.
Pentru a deduce semnificaţia suprafactorilor, au fost prelucrate prin analiză factorială, pentru
fiecare scală în parte, răspunsurile date la itemi de 115 studenţi. Au fost grupaţi itemii care aveau cea
mai mare saturaţie în acelaşi factor şi apoi s-a analizat conţinutul fiecărei grupe. S-a ajuns astfel la
următoarele interpretări ale scorurilor scalelor:
 pentru scala Extraversiune:
Scor mare:
Se simte bine în societate. Participă activ la distracţii. Îi place să vorbească. Stabileşte
cu uşurinţă contacte cu alţii.
Scor mic:
Se izolează de ceilalţi. Este tăcut.
 pentru scala Amabilitate:
Scor mare:
Manifestă interes pentru cei din jur. Respectă părerile şi drepturile celorlalţi. Încearcă
să se afle în relaţii bune cu ceilalţi.
Scor mic:
Îl interesează doar propria persoană. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa. Vrea
să-şi impună punctul de vedere. Îi deranjează pe cei din jur.
 pentru scala Conştiinciozitate:
Scor mare:
Respectă normele şi regulile. Este ordonat. Îşi planifică acţiunile. Se străduieşte să
facă totul bine. Este o persoană de încredere.
Scor mic:
Este nonconformist. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina.
Nu se încadrează în termenele fixate.
 pentru scala Stabilitate emoţională:
Scor mare:
Gândeşte pozitiv. Este optimist. Îşi controlează emoţiile. Are încredere în forţele
proprii.
Scor mic:
Îşi face griji pentru orice. Este mereu neliniştit. În situaţii stresante se pierde.
 pentru scala Autonomie:
Scor mare:
Acţionează altfel decât ceilalţi. Este creativ. Nu se lasă condus de alţii.
 Scor mic:
Nu are păreri proprii. Acceptă orice i se spune. Poate fi manevrat cu uşurinţă.

3. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului FFPI

Construirea chestionarului FFPI a constituit obiectul tezei de doctorat elaborată de A.A. Jolijn
Hendriks, la Universitatea din Groningen (Olanda), sub conducerea profesorului W.K.B. Hofstee şi a
lui B. de Raad. Aceste trei persoane sunt şi autorii chestionarului, alături de A. Angleitner, de la
Universitatea din Bielefeld, care a participat la realizarea versiunii în limba germană.
FFPI a fost elaborat de la început în trei limbi: olandeză, engleză şi germană.
Pentru construirea chestionarului au lucrat timp de şase ani mai multe echipe formate din 3-10
persoane, sub conducerea celor trei autori din Olanda.
Au fost parcurse mai multe etape.

Etapa 1. Construirea colecţiei iniţiale de itemi (1311 itemi)

S-a procedat în trei moduri.

A. S-a pornit de la modelul trăsăturilor de personalitate AB5C, care îmbină modelul Big Five cu
modelele circumplexe bidimensionale.
Un „circumplex” corespunde unei perechi de suprafactori din modelul Big Five. El constă dintr-
un cerc împărţit în 12 sectoare egale („faţetele”). Suprafactorii sunt notaţi pe două axe ortogonale.
Folosind pentru denumirea suprafactorilor literele X şi Y, faţetele circumplexului au următoarele
denumiri, pornind în ordine inversă acelor de ceasornic de la faţeta X+ (care are ca axă de simetrie
semiaxa pozitivă corespunzătoare suprafactorului X): X+, X+Y+, Y+X+, Y+, Y+X-, X-Y+, X-, X-Y-,
Y-X-, Y-, Y-X+, X+Y-.
Fiind cinci suprafactori, în total sunt 10 circumplexe, fiecare cu 12 sectoare. Luând, pentru
fiecare suprafactor X, o singură dată faţetele X+ şi X- (care apar în patru circumplexe), se constată că
pentru cei cinci suprafactori există 90 de faţete.
În modelul AB5C termenii desemnând trăsături (adjective, precum exuberant, optimist,
neinhibat, blând, tolerant) sunt distribuiţi faţetelor în funcţie de saturaţiile lor în suprafactori. Astfel,
dacă un termen are saturaţii mari în doi suprafactori, X şi Y, cea mai mare saturaţie în valoare absolută
fiind în suprafactorul X, el este repartizat în unul din sectoarele X+Y+ (dacă ambele saturaţii sunt
pozitive), X+Y- (dacă saturaţia în X este pozitivă şi cea în Y negativă), X-Y+ (dacă saturaţia în X este
negativă şi cea în Y pozitivă) sau X-Y- (dacă ambele saturaţii sunt negative). Dacă un termen are o
singură saturaţie mare în valoare absolută, în suprafactorul X, atunci el este repartizat în faţeta X+
(dacă saturaţia este pozitivă) sau X- (dacă saturaţia este negativă).
În modelul AB5C, dintre cele 90 de faţete existente, doar 65 conţin cel puţin trei termeni
referitori la trăsături având saturaţii în valoare absolută cel puţin egale cu 0,40. Numai pentru aceste
faţete s-au construit itemi.
 Membrii echipei s-au întâlnit săptămânal de una-două ori. La fiecare întâlnire s-au ocupat de
două-trei faţete.
Fiecare membru al echipei, lucrând independent, a construit mai mulţi itemi – de obicei câte
şapte – pentru fiecare faţetă. La scrierea itemilor s-a avut în vedere respectarea următoarelor reguli,
formulate de Hofstee:
 Propoziţiile vor avea verbul la persoana a treia singular. În cazul autoevaluării, această
formulare poate stimula subiectul să adopte o perspectivă obiectivă.
 Itemii se vor referi la aspecte observabile.
 Propoziţiile vor fi cât mai simple, evitându-se condiţionările (de exemplu, se va spune „îi
ajută pe alţii” şi nu „îi ajută pe cei care au nevoie de ajutor”) precum şi cuvintele care ar
putea modifica sensul (cum sunt „tinde să...”, „adesea”, „cu uşurinţă” etc.).
 Se va urmări ca itemii să nu conţină adjective sau substantive care descriu trăsături de
personalitate (cum sunt „este nervos” sau „manifestă nervozitate”).
 Se vor evita exprimările care sugerează răspunsul şi cele cu aluzii la rasă, apartenenţă etnică
sau sex.
 Itemii vor fi formulaţi corect din punct de vedere gramatical.
 Nu vor fi utilizate cuvinte şi expresii dificil de înţeles sau care aparţin unor dialecte.
 Nu se vor folosi negaţii.
 Nu se vor prelua itemi din alte chestionare sau din colecţii de itemi.
În cadrul întâlnirilor s-a analizat fiecare item în parte. Dacă un item părea nepotrivit pentru faţeta
pentru care a fost construit s-a discutat dacă să fie repartizat altei faţete sau să se renunţe la el.
Au fost eliminaţi itemii neclari, cei prea puţin concreţi, cei care puteau fi interpretaţi subiectiv,
cei prea specifici şi cei prea greu de înţeles de către subiecţii cu nivel de educaţie mediu.
La sfârşit, fiecare dintre itemii reţinuţi a fost repartizat de către fiecare membru al echipei acelei
faţete din modelul AB5C pentru care părea a fi potrivit. S-au acordat puncte itemilor pentru fiecare
suprafactor, astfel:
 dacă itemul a fost repartizat unei faţete X+ sau X-, atunci primea:
 pentru suprafactorul X: +2 puncte (în cazul faţetei X+) sau -2 puncte (în cazul faţetei
X-);
 pentru ceilalţi suprafactori: 0 puncte;
 dacă itemul a fost repartizat unei faţete de forma X+Y+, X+Y-, X-Y+ sau X-Y- atunci primea:
 pentru suprafactorul X: +2 puncte (în cazul X+Y+ sau X+Y-) sau -2 puncte (în cazul
X-Y- sau X-Y+);
 pentru suprafactorul Y: +1 punct (în cazul X+Y+ sau X-Y+) sau -1 punct (în cazul
X+Y- sau X-Y-);
 pentru ceilalţi suprafactori: 0 puncte.
S-au adunat punctele primite de fiecare item la fiecare suprafactor şi s-au reţinut cele două sume
care aveau valorile absolute cele mai mari. Pe baza lor s-a stabilit în ce sector să fie repartizat itemul.
Să presupunem că cea mai mare sumă corespundea suprafactorului X, iar următoarea, suprafactorului
Y şi să notăm cu SX suma pentru X şi cu SY suma pentru Y. S-a procedat astfel:
 dacă │SX│>3,73│SY│, atunci itemul a fost repartizat faţetei X+ (dacă SX>0) sau X- (dacă
SX<0);
 dacă │SX│3,73│SY│ dar fără ca │SX│ şi │SY│ să fie aproximativ egale, atunci itemul a
fost repartizat faţetei X+Y+ (dacă SX>0 şi SY>0), X+Y- (dacă SX>0 şi SY<0), X-Y+ (dacă SX<0
şi SY>0) sau X-Y- (dacă SX<0 şi SY<0);
 dacă │SX│ şi │SY│ erau aproximativ egale, itemul a fost considerat ambiguu şi a fost
eliminat.
Itemii rămaşi au fost analizaţi utilizându-se un eşantion format din 198 de perechi de studenţi
(plătiţi pentru participarea la cercetare şi cărora, în plus, li s-a comunicat profilul lor psihologic
întocmit folosind suprafactorii modelului Big Five). Din fiecare pereche, unul dintre studenţi s-a
autocaracterizat, iar celălalt l-a caracterizat pe primul. Caracterizarea s-a făcut în două moduri:
 cu ajutorul itemilor rămaşi, cărora li s-a acordat un punctaj între 1 (=este potrivit mult mai
puţin pentru mine/el/ea decât pentru alţii) şi 5 (=este potrivit mult mai mult pentru mine/el/ea
decât pentru alţii);
 folosindu-se pentru fiecare faţetă câte o listă compusă din trei adjective referitoare la
trăsături, extrase din modelul AB5C, cărora li s-a acordat 1 punct (=adjectivul este potrivit
pentru mine/el/ea) sau 0 puncte (=adjectivul nu este potrivit pentru mine/el/ea).
În acest fel, fiecare subiect a furnizat câte o cotă pentru fiecare item şi câte un scor cuprins între
0 şi 3 pentru fiecare faţetă, scor obţinut prin însumarea cotelor adjectivelor faţetei.
S-a calculat coeficientul de corelaţie liniară, pentru fiecare item, între scorul său şi scorul
faţetei din care făcea parte. Iniţial, s-a lucrat separat în lotul celor care s-au autocaracterizat şi în
lotul celor care au făcut caracterizări. Dar, pentru că nu s-au observat deosebiri între loturi, s-au
refăcut calculele cuprinzându-i pe toţi cei 396 de studenţi.
S-au identificat astfel itemii pentru care corelaţiile erau negative, în loc să fie pozitive. Ei au
fost eliminaţi. Au rămas 909 itemi.

B. O echipă formată din şapte persoane a construit itemi pornind de la verbe descriptive pentru
personalitate. S-au folosit 1557 de verbe dintr-un studiu făcut de De Raad. Fiecărui verb i s-au adăugat
complemente, pentru a-l face mai clar (de exemplu, vorbeşte „mult”, oferă „ajutor”).
Cele şapte liste obţinute de la membrii echipei au fost comparate de A.A.J. Hendriks. Atunci
când majoritatea persoanelor au folosit acelaşi verb sau când cel puţin trei persoane au compus
propoziţii asemănătoare, cea mai clară propoziţie a fost adăugată colecţiei de itemi.
S-au obţinut astfel 136 de itemi.

C. Itemii construiţi la paşii A şi B au fost traduşi în engleza americană, împreună cu L.R.

Goldberg. Puţin mai târziu, A. Angleitner şi echipa sa au tradus itemii în germană.
 Au fost analizaţi itemii în cele trei limbi, pentru a se deduce semnificaţia fiecăruia dintre
suprafactorii măsuraţi de aceştia. S-a constatat că în versiunea olandeză suprafactorul V a fost
interpretat ca „revoltă a spiritului”, în timp ce în versiunile engleză şi germană părea a fi „intelect”.
Pentru a evalua aceiaşi suprafactori în toate limbile, s-a decis să se adauge itemi referitori la „intelect”.
În acest scop, cinci persoane au indicat, lucrând independent, 1203 termeni referitori la intelect
dintr-o listă cu adjective desemnând trăsături. Au fost reţinute adjectivele marcate de cel puţin trei
persoane. Cele alese de una sau două dintre persoane au fost discutate şi câteva dintre ele au fost
reţinute.
S-au obţinut astfel 117 termeni, care au fost grupaţi după semantica lor. Clasele formate au
constituit baza pentru construirea itemilor.
Cinci persoane au formulat itemi, lucrând independent una de alta. Itemii propuşi au fost
discutaţi în privinţa modului în care respectă regulile formulate de Hofstee.
Au fost reţinuţi 266 de itemi.

Etapa a II-a. Analiza itemilor

Mai multe loturi de persoane specializate în psihologie au evaluat itemii şi i-au eliminat pe cei
care aveau cel puţin una dintre următoarele deficienţe:
 nu pot fi înţeleşi de persoane cu un nivel de educaţie mediu;
 nu se referă la aspecte observabile;
 descriu comportamente dezirabile social sau indezirabile social.

Etapa a III-a. Realizarea versiunilor în limbile engleză şi germană

Itemii rămaşi au fost traduşi în limba engleză şi în limba germană.
S-a considerat că un item care nu poate fi tradus nu este bun. În plus, s-a presupus că un item
care poate fi tradus în cele două limbi va putea fi tradus şi în alte limbi.
Pentru traducerea în limba engleză a lucrat L.R. Goldberg, din S.U.A., iar din Olanda A.A.J.
Hendriks împreună cu cei doi conducători ai tezei sale de doctorat şi cu două persoane bune
cunoscătoare ale limbii engleze. Fiecare item a fost tradus de unul dintre membrii echipei din Olanda,
după care Goldberg l-a analizat, a apreciat dacă este corect sau nu şi dacă are conotaţii pozitive sau
negative. S-a urmărit să nu se modifice faţeta din care făcea parte itemul. Atunci când a considerat
necesar, Goldberg a propus o altă traducere.
Traducerea în limba germană a fost realizată mai târziu, de către Angleitner şi echipa sa, pornind
de la versiunile în limba olandeză şi în limba engleză. Fiecare dintre cei patru membri ai echipei a
propus câte o traducere. Traducerile au fost discutate, iar cea acceptată de cei mai mulţi din echipă a
fost reţinută. La sfârşit, echipa a analizat fiecare item tradus. Unii itemi au fost modificaţi pentru a
avea acelaşi sens ca în limbile olandeză şi engleză.
După terminarea traducerilor au fost schimbaţi unii itemi din versiunea în limba olandeză, pentru
a fi similari cu cei din versiunile în limbile engleză şi germană. Modificările au constat, în general, în
adăugarea de specificaţii (de exemplu, „Este interesat.” a devenit „Este interesat de ceilalţi.”, iar
„Discută despre planuri” s-a transformat în „Discută despre planuri de viitor.”).
În limba engleză, în textul unor itemi a fost necesar să se introducă şi complemente, precum „cu
uşurinţă”, „adesea”, „totdeauna”, pentru a descrie un comportament tipic. Respectivii itemi au fost
modificaţi corespunzător şi în limba olandeză.
Itemii care nu au putut fi traduşi în cele două limbi şi cei care necesitau folosirea unor adjective
exprimând trăsături au fost eliminaţi. De asemenea, au fost eliminaţi şi alţi itemi, apreciaţi de
traducători ca fiind necorespunzători (ambigui, prea specifici etc.).
Itemii rămaşi au fost revăzuţi de A.A.J. Hendriks şi de conducătorii tezei sale de doctorat, în
cele trei limbi. Cu această ocazie, au fost eliminaţi itemii care foloseau adverbe referitoare la
intensitate fără ca acest lucru să fie absolut necesar pentru a descrie un comportament tipic şi cei care
descriau un comportament valabil pentru foarte multe persoane.
Dintre itemii care exprimau comportamente opuse (de exemplu, „Are o părere foarte bună/
proastă despre sine.”) s-a reţinut unul singur.
Au rămas din colecţia iniţială 914 itemi.

Etapa a IV-a. Analiza factorială a itemilor

Studenţii din anul I al Facultăţii de Psihologie de la Universitatea din Groningen au fost invitaţi,
printr-o scrisoare, să participe la o cercetare privind trăsăturile de personalitate. Li s-a promis că li se
va da posibilitatea să compare profilul lor psihologic rezultat din autoevaluare cu cel obţinut pe baza
evaluărilor făcute de alţii.
Cei care doreau să participe trebuiau să indice numele şi adresele a patru persoane care ar fi
dispuse să îi caracterizeze. Se cerea ca aceste persoane să nu fie studenţi la Facultatea de Psihologie
şi să locuiască la adrese diferite.
Au răspuns invitaţiei 153 de studenţi. Lor li s-au adăugat 14 psihologi. În total au participat la
această etapă 790 de persoane având între 15 şi 80 de ani. Dintre ele, 167 s-au autocaracterizat, iar
celelalte le-au caracterizat pe acestea. Toţi subiecţii au fost plătiţi pentru participare.
Subiecţilor care s-au autoevaluat li s-a cerut să se compare cu alte persoane de acelaşi sex şi de
aceeaşi vârstă.
Cei care făceau evaluări au fost rugaţi să nu se consulte cu alte persoane atunci când răspund.
Ei au fost informaţi că pentru evaluarea unei persoane se vor folosi mediile cotelor date de mai mulţi
evaluatori şi, prin urmare, o eventuală eroare de apreciere din partea unui evaluator va fi corectată
prin cotele atribuite de ceilalţi.
Toţi subiecţii au răspuns la cei 914 itemi şi la o listă compusă din 225 de adjective descriind
personalitatea sub aspectele surprinse de suprafactorii modelului Big Five. Răspunsurile constau în
acordarea unor cote cuprinse între 1 şi 5, care indicau în ce măsură itemul, respectiv adjectivul, este
potrivit pentru caracterizarea persoanei evaluate. Răspunsurile absente au primit cota medie (3).
Înainte de efectuarea prelucrărilor statistice, cotele date de fiecare persoană au fost ajustate prin
următorul procedeu menit să reducă efectele „indulgenţei” sau „exigenţei” evaluatorilor:
 a. Dintre cei 225 de termeni din lista de adjective s-au ales 56 de perechi de adjective opuse
(precum inteligent – lipsit de inteligenţă, cult – incult). Teoretic, pentru fiecare persoană, fiecare
asemenea pereche trebuia să aibă media cotelor egală cu 3. O medie mai mare (respectiv, mai mică)
la multe astfel de perechi sugera că evaluatorul a fost „indulgent” (respectiv, „exigent”).
b. Pentru fiecare persoană s-a calculat scorul mediu al celor 56x2 adjective şi acesta s-a scăzut
din toate cotele acordate de persoana respectivă.
S-a efectuat analiza factorială (folosind metoda componentelor principale şi metoda de rotaţie
Varimax) separat pentru adjective şi pentru itemi, în lotul format din 790 de persoane. S-au reţinut,
în fiecare caz, primii 5 factori.
Pentru fiecare persoană s-au determinat scorurile factoriale pentru adjective şi scorurile
factoriale pentru itemi. S-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între aceste scoruri şi s-a constatat
că, exceptând o singură pereche de factori, scorurile factoriale referitoare la factori diferiţi nu
corelează semnificativ între ele.

Etapa a V-a. Selecţia itemilor chestionarului FFPI

S-au efectuat mai multe prelucrări prin analiză factorială asupra itemilor chestionarului FFPI,
folosind diverse eşantioane de persoane, care au răspuns, în plus, la itemii chestionarului NEO-PI-R
sau la o listă cu 225 de adjective referitoare la trăsături de personalitate. Unele persoane s-au
autoevaluat, iar altele le-au evaluat pe primele. Rezultatele obţinute s-au utilizat pentru a identifica
itemii care măsoară acelaşi factor.
S-a decis să se construiască, pentru fiecare suprafactor din modelul Big Five, câte o scală
alcătuită din 20 de itemi care să aibă saturaţia maximă – luată în valoare absolută – în acelaşi factor
şi să îndeplinească următoarele condiţii:
 Să fie uşor de înţeles. (Fiecare item a fost evaluat cu o cotă cuprinsă între 1=total de înţeles
şi 3=total de neînţeles şi s-au eliminat itemii cu media cel puţin egală cu 1,07.)
 Să nu descrie comportamente neobservabile, foarte dezirabile social sau foarte indezirabile
social.
 Coeficientul de corelaţie liniară dintre scorul autoevaluării şi media scorurilor evaluărilor să
fie semnificativ statistic.
S-a urmărit, în plus, ca factorii pentru care se obţin saturaţiile secundare să difere între itemii
repartizaţi aceluiaşi suprafactor.
Itemii fiecărei scale au fost aleşi astfel încât pentru 10 dintre ei saturaţia cea mai mare în
valoare absolută să fie pozitivă, iar pentru ceilalţi 10, negativă.

Etapa a VI-a. Determinarea ecuaţiilor de regresie

În cadrul fiecărei scale doar puţini itemi sunt puri factorial, adică au saturaţia secundară foarte
mică: 5 pentru scala Extraversiune, 7 pentru scala Amabilitate, 7 pentru scala Conştiinciozitate, 4
pentru scala Stabilitate emoţională şi 1 pentru scala Autonomie. Din această cauză, scalele formate
nu sunt ortogonale între ele, adică nu măsoară câte un singur suprafactor. (Pe un eşantion format din
1311 persoane s-au obţinut coeficienţi de corelaţie liniară cu valori apropiate de 0,5 între scalele
Extraversiune, Stabilitate emoţională şi Autonomie.)
Pentru a se putea evalua cei cinci suprafactori din modelul Big Five cu ajutorul chestionarului
FFPI s-a efectuat analiza factorială asupra scorurilor scalelor şi s-au determinat ecuaţiile de regresie
ale scorurilor factoriale faţă de scorurile scalelor.
 4. Conţinutul chestionarului FFPI

Chestionarul FFPI conţine 100 de itemi, grupaţi în cinci scale, fiecare a câte 20 de itemi.
Repartizarea itemilor pe scale este indicată în Anexa 3.

5. Descrierea itemilor chestionarului FFPI

Chestionarul constă din 100 de itemi, fiecare având forma unei propoziţii scurte şi concrete.
Subiectul trebuie să aprecieze în ce măsură afirmaţia din fiecare item se potriveşte persoanei
pe care o evaluează (care poate fi chiar propria persoană) şi să răspundă cu una din variantele: „1
= i se potriveşte foarte puţin”, „2 = i se potriveşte puţin”, „3 = i se potriveşte cam pe jumătate”, „4
= i se potriveşte mult” şi „5 = i se potriveşte foarte mult”.

6. Materialele utilizate pentru testare

Caietul chestionarului conţine instrucţiunile pe care le primeşte subiectul pentru a răspunde

la chestionar şi itemii chestionarului FFPI, grupaţi câte 20 pe fiecare pagină. Caietul
chestionarului este inclus în Anexa 1.
Pe Foaia de răspuns sunt notate informaţiile pe care subiectul trebuie să le comunice pentru
a putea fi identificat (numele, data naşterii şi data evaluării) şi pentru a se putea interpreta
răspunsurile sale (sexul).
Urmează, pe Foaia de răspuns, cinci coloane, care corespund celor cinci pagini cu itemi din
Caietul chestionarului. Fiecare grup de coloane conţine, pentru 20 de itemi, numărul itemului şi
un spaţiu pentru marcarea răspunsului. Subiectul trebuie să noteze cifra corespunzătoare
răspunsului ales în dreptul numărului de ordine al itemului.
În Anexa 2 se găseşte o Foaie de răspuns.
Pentru a se reduce riscul de a completa răspunsul unui item în dreptul numărului de ordine al
altui item, atât în Caietul chestionarului, cât şi pe Foaia de răspuns, itemii sunt grupaţi câte cinci.
În Caietul chestionarului grupurile sunt separate prin rânduri libere, iar pe Foaia de răspuns,
printr-o linie orizontală.
În Grila de cotare a chestionarului FFPI (aflată în Anexa 3) sunt indicaţi itemii care intră în
componenţa fiecărei scale. Pentru fiecare item este notat modul de cotare (cotare directă sau cotare
inversă).

7. Instrucţiunile de administrare a chestionarului FFPI

Chestionarul FFPI poate fi administrat individual sau colectiv.

 Subiectul primeşte Caietul chestionarului împreună cu o Foaie de răspuns şi cu un
instrument de scris.
Prima etapă a administrării chestionarului constă în completarea corectă a datelor biografice
cuprinse în Foaia de răspuns (numele, prenumele, data naşterii, data evaluării şi sexul).
Persoanele cu dificultăţi vor fi ajutate la completarea acestor informaţii.
Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului.
Persoana care administrează chestionarul îl invită pe subiect să citească instrucţiunile de
completare a răspunsurilor din Caietul chestionarului:
Aţi primit un caiet intitulat Chestionarul FFPI şi o foaie numită Foaie de răspuns. Cu
ajutorul lor, vă rugăm să caracterizaţi persoana al cărei nume este scris pe foaia de răspuns, sub
titlu.
În caiet găsiţi o listă cu 100 de comportamente. Vă rugăm să notaţi pentru fiecare dintre ele
în ce măsură i se potriveşte persoanei în cauză. Pentru acesta, scrieţi pe Foaia de răspuns, în
dreptul numărului respectiv, una dintre cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5, care înseamnă:
1 = i se potriveşte foarte puţin;
2 = i se potriveşte puţin;
3 = i se potriveşte cam pe jumătate;
4 = i se potriveşte mult;
5 = i se potriveşte foarte mult.
Iată un exemplu:
Să presupunem că găsiţi în caiet, la un număr oarecare N, propoziţia
Îi place să mănânce bine.
Dacă sunteţi de părere că această descriere „i se potriveşte foarte mult” persoanei
respective, scrieţi pe Foaia de răspuns, în dreptul numărului N, cifra 5.

Nu vă gândiţi prea mult la răspunsurile dumneavoastră!

Dacă aveţi îndoieli, comparaţi persoana respectivă cu alte persoane pe care le cunoaşteţi
bine.

Aveţi grijă să scrieţi răspunsul în locul corect. La sfârşitul fiecărei pagini cu descrieri de
comportamente, verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns.
Vă rugăm să răspundeţi la toate punctele.
Nu scrieţi nimic pe caiet! Scrieţi numai pe Foaia de răspuns!
 Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.
Timpul de răspuns nu este limitat.

După ce subiectul a citit instrucţiunile, persoana care administrează chestionarul îl întreabă

dacă a înţeles ce are de făcut şi, în cazul în care acesta răspunde afirmativ, îl invită să răspundă la
itemi.
Dacă subiectul nu a înţeles sau are întrebări, i se citesc acele părţi din instrucţiunile de
completare a răspunsurilor care îi aduc lămuririle necesare.
Se poate întâmpla ca subiectul să întrebe la ce serveşte chestionarul. I se va răspunde că ajută
la cunoaşterea unor aspecte ale personalităţii sale.
În cazul administrării colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificultăţi la citire,
instrucţiunile de completare a răspunsurilor vor fi citite de persoana care administrează
chestionarul.
Atunci când preia de la un subiect Foaia de răspuns, persoana care administrează
chestionarul trebuie să verifice dacă acesta a completat toate datele personale şi la fiecare item a
notat un răspuns şi numai unul (sunt admise corecturile realizate prin bararea răspunsurilor greşite
şi notarea, alături de ele, a răspunsurilor corecte). Dacă observă omisiuni, constată că au fost notate
mai multe răspunsuri pentru un item ori identifică răspunsuri diferite de cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5, îi va
cere subiectului să efectueze completările şi/sau corecturile necesare.

8. Cotarea răspunsurilor

Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. În cazul itemilor cu cotare directă,
cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”, iar cota 5, răspunsului „i se potriveşte
foarte mult”. Pentru itemii cu cotare inversă, cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte
mult”, iar cota 5, răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”.
Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi.

9. Adaptarea chestionarului FFPI în România

Principalul autor al chestionarului FFPI, A.A.J. Hendriks, l-a oferit pentru a fi tradus şi adaptat
în limba română.
Traducerea a fost realizată de M. Albu şi I. Czitrom, folosind versiunile în limbile engleză şi
germană. Ea a fost avizată de autorii chestionarului, după ce două persoane originare din România şi
stabilite în Olanda, alese de aceştia, au efectuat retroversiunea itemilor în limba olandeză.
Adaptarea chestionarului FFPI în limba română a fost realizată de Monica Albu. Au fost
parcurse mai multe etape.
 Etapa I
Prima versiune în limba română a chestionarului FFPI, rezultată din traducerea itemilor, a fost
administrată unui eşantion constituit din 138 de elevi din clasa a X-a (28 de băieţi şi 110 fete) şi din
128 de studenţi (35 de băieţi şi 93 de fete).
Răspunsurile la itemi au fost prelucrate prin analiză fatcorială (prin metoda componentelor
principale, folosind metoda de rotaţie Varimax). Au fost extraşi cinci factori care păreau să
corespundă suprafactorilor din modelul Big Five. Itemii au fost alocaţi sectoarelor modelului AB5C,
folosind procedeul urmat pentru construirea chestionarului, în etapa I (A) (v. capitolul III.1.3): fiecare
item a fost alocat faţetei din modelul AB5C corespunzătoare factorului sau celor doi factori în care
itemul avea saturaţia maximă în valoare absolută, respectiv saturaţiile maxime în valoare absolută.
Pe de altă parte, itemii primei versiuni în limba română au fost analizaţi de şapte psihologi.
Pentru cinci dintre itemi s-a apreciat că pot fi interpretaţi în mai multe feluri.
Apoi, toţi itemii au fost discutaţi de alţi şase psihologi. Aceşţia au comparat alocările itemilor
pe faţete rezultate în urma analizei factoriale cu alocarea din versiunea originală a chestionarului FFPI
şi au urmărit observaţiile făcute de prima echipă de psihologi.
Trei dintre psihologii celei de-a doua echipe, lucrând independent, au propus formulări noi
atunci când au apreciat că itemii nu sunt potriviţi. Ceilalţi trei psihologi au comparat formulările noi
cu cele din versiunea I şi au selectat itemii care au constituit versiunea a II-a a chestionarului FFPI.
Aceasta diferea de versiunea I prin 43 de itemi (9 în scala Extraversiune, 13 în scala Amabilitate, 7 în
scala Conştiinciozitate, 9 în scala Stabilitate emoţională şi 5 în scala Autonomie).

Etapa a II-a
Versiunea a II-a a chestionarului FFPI a fost administrată unui eşantion format din 79 de
studenţi (14 băieţi şi 65 de fete).
S-a efectuat analiza factorială (prin metoda componentelor principale, folosind metoda de rotaţie
Varimax) a celor 100 de itemi. Au fost extraşi cinci factori, care au fost interpretaţi ca fiind
suprafactorii din modelul Big Five. În funcţie de factorul sau cei doi factori în care itemii prezentau
saturaţia cea mai mare în valoare absolută, s-a făcut alocarea itemilor pe faţetele modelului AB5C,
folosindu-se procedeul urmat pentru construirea chestionarului, în etapa I (A) (v. capitolul III.1.3).
Au existat 9 cazuri în care itemii nu au corelat semnificativ la pragul p=0,05 cu niciunul dintre cei
cinci factori extraşi.
Pe de altă parte, toţi itemii au fost repartizaţi sectoarelor modelului AB5C de către 43 de studenţi
din ultimul an al Facultăţii de Psihologie.
S-au selectat itemii pentru care, atât în alocarea făcută pe baza analizei factoriale, cât şi în cea
realizată de studenţi factorul principal diferea de cel din versiunea originală a chestionarului FFPI.
Aceşti itemi au fost analizaţi de alţi 18 studenţi din ultimul an al Facultăţii de Psihologie. Pentru
fiecare item s-a procedat astfel:
 trei studenţi au evidenţiat defectele itemului;
  trei studenţi au arătat aspectele pozitive ale itemului;
 pe baza argumentelor aduse de cei şase studenţi, cinci studenţi, lucrând independent unii de
alţii, au propus formulări noi;
 şapte studenţi au analizat formulările propuse, ţinând cont de faţeta în care se găsea itemul
în versiunea originală, şi au ales una dintre ele, care a fost inclusă în versiunea a III-a a
chestionarului.
Versiunea a III-a a chestionarului FFPI diferea de versiunea a II-a prin 11 itemi (1 în scala
Extraversiune, 4 în scala Amabilitate, 4 în scala Conştiinciozitate şi 2 în scala Autonomie).

Etapa a III-a
Un psiholog, căruia nu îi fusese prezentat chestionarul FFPI, a caracterizat, folosind versiunea
a III-a a chestionarului, 30 de persoane pe care le cunoştea bine. Câteva zile mai târziu, acelaşi
psiholog a evaluat cele 30 de persoane în privinţa suprafactorilor Extraversiune, Amabilitate,
Conştiinciozitate, Stabilitate emoţională şi Autonomie, acordându-le câte o cotă cuprinsă între 1 (=
suprafactor prezent în foarte mică măsură) şi 5 (= suprafactor prezent în foarte mare măsură).
S-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între cotele itemilor şi rezultatele evaluării
suprafactorilor. Au existat patru itemi ale căror scoruri nu au corelat semnificativ la pragul p=0,05 cu
niciunul dintre suprafactori. Ceilalţi 96 de itemi au fost repartizaţi faţetelor modelului AB5C în funcţie
de suprafactorul (sau cei doi suprafactori) cu care itemul avea cel mai mare coeficient de corelaţie
liniară (cei mai mari coeficienţi de corelaţie liniară).
Trei psihologi au alocat itemii versiunii a III-a a chestionarului FFPI sectoarelor modelului
AB5C, urmând procedeul folosit pentru construirea chestionarului, în etapa I (A) (v. capitolul III.1.3).
Cei 9 itemi pentru care în ambele alocări suprafactorul principal diferea de cel din versiunea
originală a chestionarului (2 din scala Extraversiune, 2 din scala Amabilitate, 3 din scala
Conştiinciozitate şi 2 din scala Stabilitate emoţională) au fost analizaţi de doi psihologi şi reformulaţi.
Totodată au fost uşor modificaţi şi 17 itemi care descriau comportamente observabile la un număr
foarte mic de persoane şi din acest motiv aveau scoruri medii foarte mici (2 din scala Extraversiune,
3 din scala Amabilitate, 4 din scala Conştiinciozitate, 3 din scala Stabilitate emoţională şi 5 din scala
Autonomie).
S-a obţinut astfel versiunea a IV-a a chestionarului FFPI. Ea este alcătuită din 100 de itemi,
grupaţi câte 20 pe fiecare scală.

10. Validarea chestionarului FFPI

10.1. Noţiuni teoretice despre validitate şi validare

 Multă vreme, noţiunea de validitate a unui test a fost legată de funcţia îndeplinită de test.
Relevantă în acest sens este definiţia dată de R.H. Lindeman (1978, apud Albu, 2000): „validitatea
unui test este dată de măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţia”.
În ultimul timp, însă, accepţiunea atribuită termenului „validitate” s-a schimbat. Acum,
validitatea este privită ca o calitate a utilizării rezultatelor testului: „Validitatea unui test se referă
la cât de potrivite sunt interpretările descriptive, explicative sau predictive care se dau scorurilor
sale” (Silva, 1993).
Investigarea gradului de validitate a interpretării propuse de un test poartă numele de validare
a testului. Există mai multe categorii de strategii de validare (Albu, 2000):
 validare relativă la constructul măsurat de test;
 validare relativă la conţinutul testului;
 validare relativă la criteriu.

10.2. Validarea relativă la construct a chestionarului FFPI

Versiunea a IV-a a chestionarului FFPI a fost administrată unui eşantion format din 115
studenţi (32 de băieţi şi 83 de fete), având vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani.
Datorită faptului că doar puţini itemi sunt puri factorial (au saturaţii mari într-un singur factor),
scalele din FFPI corelează liniar între ele (tabelul III.1.1).

Tabelul III.1.1. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele din FFPI

semnificativi la pragul p=0,05 (N=115)

Scala A C S D

E -0,210 0,432** 0,453**

A 0,458** -0,299*
C

S 0,566**
Legendă: E=Extraversiune; A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate;
S=Stabilitate emoţională; D=Autonomie.
*=p<0,01; ** = p<0,001.

Rezultatul nu este surprinzător, întrucât şi autorii chestionarului FFPI au găsit coeficienţi de

corelaţie liniară mari între mai multe scale. Acesta a fost, de fapt, motivul care i-a determinat pe
autorii chestionarului FFPI să propună ca pentru evaluarea suprafactorilor modelului Big Five să
nu se folosească scalele din FFPI, ci scorurile calculate cu ajutorul unor ecuaţii de regresie în care
scalele sunt variabilele independente. Ei au indicat următoarele ecuaţii de regresie liniară
(Hendriks, 1997):

FE = 1,19 * zE – 0,70 * zA + 0,05 * zC – 0,20 * zS – 0,28 * zD

FA = -0,06 * zE + 1,09 * zA – 0,19 * zC – 0,14 * zS + 0,07 * zD
FC = 0,04 * zE – 0,18 * zA + 1,05 * zC – 0,04 * zS – 0,02 * zD
FS = -0,21 * zE – 0,16 * zA – 0,05 * zC + 1,20 * zS – 0,24 * zD
FD = -0,28 * zE + 0,08 * zA – 0,02 * zC – 0,24 * zS + 1,20 * zD

unde FE, FA, FC, FS şi FD reprezintă scorurile suprafactorilor modelului Big Five, iar zE, zA, zC, zS
şi zD sunt scorurile standardizate ale scalelor din FFPI (E=Extraversiune; A=Amabilitate;
C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate emoţională; D=Autonomie).
Dar, în eşantionul format din cei 115 subiecţi, suprafactorii ale căror valori au fost calculate
folosind aceste ecuaţii nu sunt ortogonali între ei. Astfel, se obţin coeficienţi de corelaţie liniară
semnificativi statistic între suprafactorii:
FE şi FA: r=-0,661, p<0,001;
FA şi FS: r=-0,345, p<0,001;
FA şi FD: r=-0,195, p<0,05.
Din acest motiv au fost recalculate ecuaţiile de regresie ale suprafactorilor modelului Big Five
faţă de scorurile scalelor din FFPI. S-a procedat astfel:
a. S-a efectuat analiza factorială asupra scorurilor scalelor din FFPI în eşantionul format din
cei 115 studenţi. S-au extras cinci factori, despre care s-a presupus că evaluează suprafactorii
modelului Big Five. Fiecare factor a primit denumirea scalei care avea cea mai mare dintre saturaţii
în acel factor. Saturaţiile scalelor din FFPI factorii extraşi, semnificative la pragul p=0,05, sunt
prezentate în tabelul III.1.2.

Tabelul III.1.2. Saturaţiile scalelor din FFPI în factorii extraşi prin analiză factorială,
semnificative la pragul p=0,05 (N=115)

Scala Factorul

FE FA FC FS FD

E 0,957** 0,194 0,195

A 0,954** 0,246*
C 0,231* 0,973**
S 0,202 0,940** 0,269*
D 0,215 0,284** 0,923**
Legendă: E şî FE = Extraversiune; A şî FA = Amabilitate; C şi FC =
Conştiinciozitate; S şî FS = Stabilitate emoţională; D şî FD =Autonomie.
 *=p<0,01; ** = p<0,001.

b. S-au calculat scorurile factoriale pentru cei cinci factori, pentru fiecare subiect.
c. S-au determinat ecuaţiile de regresie liniară multiplă ale factorilor extraşi faţă de scalele din
FFPI. Aceste ecuaţii sunt:

FE = 0,0929 x E + 0,0064 x A + 0,0002 x C – 0,0142 x S – 0,0186 x D – 4,5257

FA = 0,0056 x E + 0,1102 x A – 0,0252 x C + 0,0007 x S + 0,0163 x D – 7,8958
FC = 0,0000 x E − 0,0262 x A + 0,0949 x C – 0,0024 x S − 0,0045 x D – 4,2898
FS = − 0,0151 x E + 0,0005 x A – 0,0028 x C + 0,0968 x S – 0,0323 x D – 3,0684
FD = − 0,0160 x E + 0,0163 x A – 0,0041 x C – 0,0264 x S + 0,1307 x D – 7,7494

unde: FE, FA, FC, FS şi FD reprezintă scorurile suprafactorilor modelului Big Five evaluaţi de FFPI,
iar E, A, C, S şi D sunt scorurile scalelor din FFPI.

Pentru a verifica validitatea chestionarului FFPI relativă la constructele măsurate de el, s-au
calculat coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile suprafactorilor chestionarului FFPI,
determinate pe baza ecuaţiilor de regresie, şi câteva scale din Inventarul Psihologic California (CPI)
(Pitariu, Albu, 1993) şi din ENCAD (un chestionar ale cărui scale evaluează faţete ale superfactorilor
modelului Big Five) (Albu, Pitariu, 2000), care se referă la constructe asemănătoare celor evaluate de
FFPI. Concret, au fost calculaţi coeficienţii de corelaţie liniară între
 suprafactorul Extraversiune (FE) şi:
E1 din ENCAD - afirmare socială;
E2 din ENCAD - activism pe plan social;
E3 din ENCAD - încredere în sine în context social;
Sy din CPI - sociabilitate;
Sp din CPI - prezenţă socială;
v1 din CPI - introversiune/extraversiune;
 suprafactorul Amabilitate (FA) şi:
A1 din ENCAD - interes pentru ceilalţi;
 suprafactorul Conştiinciozitate (FC) şi:
C2 din ENCAD - planificarea;
C3 din ENCAD - rigiditate în gândire şi acţiune;
Ac din CPI - realizare prin conformism;
v2 din CPI - acceptarea normelor;
 suprafactorul Stabilitate emoţională (FS) şi:
N1 din ENCAD - depresie;
N3 din ENCAD - anxietate;
N4 din ENCAD - anxietate socială;
 v3 din CPI - nivelul de realizare;
 suprafactorul Autonomie (FD) şi:
Cs din CPI - capacitate de statut;
Sa din CPI - acceptare de sine;
In din CPI - independenţă.
Semnificaţiile scalelor folosite în cercetare sunt prezentate în tabelele III.1.3 şi III.1.4.
 Tabelul III.1.3. Interpretarea scorurilor mici şi a celor mari
ale scalelor din CPI utilizate pentru validarea chestionarului FFPI

Scala Scoruri mici Scoruri mari

Sy – Sociabilitate
Sp – Prezenţa socială
v1 – Introversiune/
extraversiune
Ac – Realizare prin conformism este confuz, rezistent faţă de
v2 – Acceptarea normelor
v3 – Nivelul de realizare
Cs – Capacitate de statut
Sa – Acceptare de sine
In – Independenţă
este timid, inhibat, retras şi
izolat în situaţii sociale
vorbeşte puţin
are un comportament deschis,
detaşat, extravertit
reguli şi regulamente
are tendinţa de a interpreta
normele sociale
simte că nu şi-a realizat propriile
potenţialităţi
nu se simte la largul său în
situaţii competitive
este retras şi taciturn
caută sprijin din partea altora,
evită conflictele, întârzie sau
evită să acţioneze
este prietenos, integrat în
colectiv, sociabil
are imaginaţie şi fluenţă verbală
este retras, introvertit
potenţialităţile sale funcţionează
bine într-un cadru bine definit şi
clar structurat, este capabil, bine
organizat
acceptă şi respectă normele
sociale
simte că şi-a realizat propriile
potenţialităţi
este ambiţios, are interese
multilaterale
are încredere în sine, este plăcut
în conversaţie
este echilibrat, independent,
detaşat
 Tabelul III.1.4. Interpretarea scorurilor mici şi a celor mari
ale scalelor din ENCAD utilizate pentru validarea chestionarului FFPI
Scala
E1 – Afirmare socială
E2 – Activism pe plan social
E3 – Încredere în sine în
context social
A1 – Interesul pentru ceilalţi
C2 – Planificare
C3 – Rigiditate în gândire şi are o mare flexibilitate în
acţiune
N1 – Depresie
N3 – Anxietate
N4 – Anxietate socială
Scoruri mici
preferă să rămână în umbră pe
plan social
are un comportament rezervat
faţă de ceilalţi, nu este activ pe
plan social
este retras, nu are încredere în
forţele proprii atunci când
trebuie să acţioneze în cadrul
unui grup
este centrat pe propria persoană,
ezită să se amestece în
problemele altora
adesea acţionează la întâmplare
gândire, nu respectă regulile şi
normele sociale
nu are tendinţa de a trăi afecte
de tip depresiv, dar aceasta nu
înseamnă că are predominant
stări de veselie sau că este lipsit
de griji
este rareori nervos, neliniştit sau
temător
este rareori tulburat în situaţii
sociale penibile, dar aceasta nu
înseamnă că are abilităţi sociale
Scoruri mari
este dornic să devină lider al
grupului din care face parte, se
exprimă cu uşurinţă, îi pace să
aibă o viaţă socială intensă
are multă energie, simte nevoia
de a face mereu ceva şi de a fi în
colectivitate
se simte la largul său în
societate, se adaptează uşor
manifestă interes activ pentru
binele celorlalţi, pentru
interesele şi sentimentele
celorlalţi, este generos şi gata să
ajute
are tendinţa de a gândi atent
înainte de a acţiona şi de a-şi
planifica fiecare pas
pune mare preţ pe
conştiinciozitate, pe ordine, pe
respectarea cu stricteţe a
normelor fixate de societate,
acţionează în conformitate cu
normele sociale
are tendinţa de a trăi afecte de
tip depresiv: stări de vinovăţie,
tristeţe, descurajare, lipsă de
speranţă
are tendinţa de a trăi temeri,
nelinişti, nervozitate, în situaţii
diverse
are adesea stări de ruşine, este
sensibil la ridicol, se simte
încurcat în prezenţa altora, se
simte inferior faţă de ceilalţi
 S-au utilizat două grupe de subiecţi extrase din eşantionul format din cei 115 studenţi: 37 de
persoane care au răspuns la FFPI şi la CPI şi 32 de persoane care au răspuns la FFPI şi la ENCAD.
Toţi coeficienţii de corelaţie calculaţi sunt semnificativi la pragul p=0,05 (tabelul III.1.5), ceea
ce constituie o dovadă că FFPI are o bună validitate relativă la construct.

Tabelul III.1.5. Coeficienţii de corelaţie liniară între suprafactorii din FFPI

şi unele scale din CPI şi din ENCAD

Scala Suprafactorul

FE FA FC FS FD

E1 din ENCAD 0,772**

E2 din ENCAD 0,573**
E3 din ENCAD 0,760**
Sy din CPI 0,685**
Sp din CPI 0,478**
v1 din CPI -0,550**

A1 din ENCAD 0,537**

C2 din ENCAD 0,439*

C3 din ENCAD 0.494*
Ac din CPI 0,656**
v2 din CPI 0,765**

N1 din ENCAD -0,562**

N3 din ENCAD -0,502*
N4 din ENCAD -0,320*
v3 din CPI 0,323

Cs din CPI 0,281

Sa din CPI 0,342
In din CPI 0,286
Legendă: * = p<0,01; ** = p<0,001

11. Fidelitatea chestionarului FFPI

11.1. Noţiuni teoretice despre fidelitate

Conform definiţiei din Standards for Educational and Psychological Tests (1985), fidelitatea
unui test este „gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adică gradul în care
ele nu sunt afectate de erorile de măsură”.
 Dacă un test este fidel, atunci se poate avea încredere că administrându-l de mai multe ori la
o aceeaşi persoană scorurile sale se vor modifica foarte puţin.
Fidelitatea testelor se măsoară cu ajutorul coeficientului de fidelitate (notat de obicei cu ρ2).
Acesta este un număr cuprins între 0 şi 1, care ia valori cu atât mai mari, cu cât testul este mai
fidel.
Coeficientul de fidelitate al unui test nu poate fi calculat. Dar, în funcţie de ceea ce măsoară
testul şi de condiţiile în care a fost administrat, se calculează unul sau mai mulţi coeficienţi care
aproximează valoarea coeficientului de fidelitate. Asemenea coeficienţi sunt coeficienţii
consistenţei interne.
Coeficienţii consistenţei interne arată concordanţa diferitelor părţi ale testului.
În cazul testelor formate din n itemi (n≥2), pentru care scorul testului se obţine prin însumarea
cotelor itemilor, fidelitatea testului se calculează de obicei cu ajutorul coeficientului  al lui
Cronbach.

11.2. Consistenţa internă a scalelor chestionarului FFPI

S-a investigat consistenţa internă a scalelor chestionarului FFPI într-un eşantion format din
115 studenţi (32 de băieţi şi 83 de fete), având vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani, şi în eşantionul
utilizat la etalonarea variantei în limba română a chestionarului, format din 198 de persoane (91 de
bărbaţi şi 107 femei), cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani.
S-a constatat că scalele din FFPI au o consistenţă internă bună. Dar coeficienţii de consistenţă
internă α ai scalelor din varianta în limba română a chestionarului FFPI sunt mai mici decât cei
obţinuţi de autorii chestionarului, fiind apropiaţi ca valoare de cei obţinuţi în Cehia (Cermak,
Hrebickova, Macek, Urbanek, 1996) şi în Italia (Marino, Perugini, Ercolani, 1996) (tabelul III.1.6).

Tabelul III.1.6. Coeficienţii de consistenţă internă α

ai scalelor din FFPI în diverse ţări

Scala Olanda Italia Cehia România România

(N=1311) (N=249) (N=217) (N=115) (N=198)
E 0,93 0,90 0,86 0,87 0,84
A 0,91 0,85 0,82 0,82 0,83
C 0,90 0,85 0,86 0,88 0,79
S 0,92 0,90 0,88 0,89 0,83
D 0,89 0,84 0,84 0,82 0,78
Legendă: E=Extraversiune; A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate
emoţională; D=Autonomie.
 12. Etalonarea chestionarului FFPI

12.1. Prelucrări preliminare

Eşantionul utilizat la etalonarea chestionarului FFPI a fost alcătuit din 198 de persoane (91
de bărbaţi şi 107 femei) cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani (tabelul III.1.7).

Tabelul III.1.7. Indicatorii statistici ai vârstei pentru persoanele

din eşantionul folosit la etalonarea chestionarului FFPI

Sexul N Vârsta (în ani împliniţi)

minim maxim m σ
Bărbaţi 87 15 65 39,09 14,28
Femei 107 14 63 36,98 13,79
Total 194 14 65 37,93 14,02
Notă. Patru bărbaţi nu au completat pe Foaia de răspuns data
naşterii şi, din acest motiv, pentru ei nu s-a putut calcula vârsta.

Între bărbaţi şi femei diferă semnificativ mediile scorurilor scalelor Amabilitate (p<0,01) şi
Stabilitate emoţională (p=0,001) (tabelul III.1.8). Femeile sunt mai amabile de cât bărbaţii, dar
mai puţin stabile emoţional.

Tabelul III.1.8. Compararea mediilor scorurilor scalelor din FFPI între sexe

Scala Bărbaţi (N=91) Femei (N=107) t g.l. p

m σ m σ
E 73,82 11,22 71,55 10,61 1,463 196 0,145
A 73,70 9,49 77,41 9,20 2,786 196 0,006
C 74,44 10,13 74,29 7,75 0,115 167 0,908
S 70,84 9,52 66,18 9,98 3,342 196 0,001
D 73,47 9,15 71,49 8,59 1,574 196 0,117
Legendă: E=Extraversiune; A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate
emoţională; D=Autonomie.

De asemenea, sexul are un rol moderator în relaţiile dintre scalele Extraversiune şi

Amabilitate şi între scalele Extraversiune şi Conştiinciozitate (cei doi coeficienţi de corelaţie sunt
semnificativi pentru bărbaţi şi nesemnificativi pentru femei) (tabelul III.1.9).
 Tabelul III.1.9. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului FFPI

Bărbaţi (N=91)
E A C S D
E 1,000 0,370 *** 0,214 * 0,299 ** 0,331 ***
A 1,000 0,642 *** 0,337 *** 0,348 ***
C 1,000 0,392 *** 0,500 ***
S 1,000 0,403 ***
D 1,000
Femei (N=107)
E A C S D
E 1,000 0,103 0,163 0,557 *** 0,497 ***
A 1,000 0,556 *** 0,368 *** 0,307 ***
C 1,000 0,290 ** 0,387 ***
S 1,000 0,559 ***
D 1,000
Legendă: E=Extraversiune; A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate emoţională;
D=Autonomie.
* = p<0,05; ** = p<0,10; *** = p<0,001.

Din cauza deosebirilor existente între sexe în privinţa scorurilor scalelor chestionarului FFPI
s-a decis ca pentru transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T să se folosească mediile şi
abaterile standard calculate separat pentru bărbaţi şi pentru femei, iar pentru obţinerea scorurilor
suprafactorilor modelului Big Five să se determine ecuaţiile de regresie separat pentru bărbaţi şi
pentru femei.

13. Interpretarea scorurilor chestionarului FFPI

13.1. Utilizarea cotelor T

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului FFPI, prin

raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele de acelaşi sex cu subiectul din eşantionul
utilizat la etalonarea chestionarului.
Pentru interpretarea scorului brut obţinut de către un subiect la o scală din FFPI acesta se
transformă în cotă T, utilizând formula:
T  50  10 x  m

unde:
T reprezintă cota T corespunzătoare scorului brut x;
 m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru scorurile scalei respective, corespunzătoare
sexului subiectului.
În tabelul III.1.10 sunt notate, pe sexe, mediile şi abaterile standard ale scorurilor scalelor
care se utilizează pentru a se transforma scorurile brute în cote T.
Tabelul III.1.10. Mediile, abaterile standard şi coeficienţii de consistenţă internă 
pentru scalele din FFPI

Scala Bărbaţi Femei

m σ  m σ 
Extraversiune 73,82 11,22 0,854 71,55 10,61 0,820
Amabilitate 73,70 9,49 0,825 77,41 9,20 0,833
Conştiinciozitate 74,44 10,13 0,845 74,29 7,75 0,719
Stabilitate emoţională 70,84 9,52 0,818 66,18 9,98 0,824
Autonomie 73,47 9,15 0,804 71,49 8,59 0,745

Anexa 41 conţine, pentru fiecare scală a chestionarului FFPI, cotele T corespunzătoare tuturor
scorurilor brute posibile, pe sexe.
Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mică decât 40 şi este mare, dacă este mai
mare decât 60. Cotele T cuprinse între 40 şi 60 sunt considerate medii.
Tabelul III.1.11 conţine scorurile brute până la care cotele T corespunzătoare sunt considerate
„mici” şi scorurile brute începând de la care cotele T corespunzătoare sunt considerate „mari”.
Aceste valori au fost extrase din Anexa 4.

Tabelul III.1.11. Cel mai mare scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mică decât 40
(până la care cotele T sunt considerate „mici”) şi
cel mai mic scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate „mari”)

Scala Bărbaţi Femei

Scor Cota T Scor Cota T
brut brut
Limita superioară a scorurilor „mici” 62 39,47 60 39,11
E Limita inferioară a scorurilor „mari” 86 60,86 83 60,79
Limita superioară a scorurilor „mici” 64 39,78 68 39,77
A Limita inferioară a scorurilor „mari” 84 60,85 87 60,42
Limita superioară a scorurilor „mici” 64 39,69 66 39,30
C Limita inferioară a scorurilor „mari” 85 60,42 83 61,24
Limita superioară a scorurilor „mici” 61 39,66 56 39,80

1
Anexa 4 se găseşte doar în varianta electronică a CAS++. Personalitate şi interese.
 S Limita inferioară a scorurilor „mari” 81 60,67 77 60,84
Limita superioară a scorurilor „mici” 64 39,65 62 38,95
D Limita inferioară a scorurilor „mari” 83 60,42 81 61,07
Legendă: E=Extraversiune; A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate emoţională;
D=Autonomie.

Interpretările scorurilor „mici” şi ale scorurilor „mari” la scalele chestionarului FFPI sunt
prezentate în tabelul III.1.12.
Tabelul III.1.12. Interpretările scorurilor „mici” şi ale scorurilor „mari”
la scalele chestionarului FFPI

Scala Scoruri „mici” Scoruri „mari”

Extraversiune Se izolează de ceilalţi. Este tăcut.
Amabilitate Îl interesează doar propria persoană.
Se străduieşte să atragă atenţia
asupra sa. Vrea să-şi impună punctul
de vedere. Îi deranjează pe cei din
jur.
Conştiinciozitate Este nonconformist. Începe acţiuni
fără a se gândi la ce servesc şi cum
se vor termina. Nu se încadrează în
termenele fixate.
Stabilitate emoţională Îşi face griji pentru orice. Este
mereu neliniştit. În situaţii stresante
se pierde.
Autonomie Nu are păreri proprii. Acceptă orice i
se spune. Poate fi manevrat cu
uşurinţă.
Se simte bine în societate. Participă
activ la distracţii. Îi place să
vorbească. Stabileşte cu uşurinţă
contacte cu alţii.
Manifestă interes pentru cei din jur.
Respectă părerile şi drepturile
celorlalţi. Încearcă să se afle în
relaţii bune cu ceilalţi.
Respectă normele şi regulile. Este
ordonat. Îşi planifică acţiunile. Se
străduieşte să facă totul bine. Este o
persoană de încredere.
Gândeşte pozitiv. Este optimist. Îşi
controlează emoţiile. Are încredere
în forţele proprii.
Acţionează altfel decât ceilalţi. Este
creativ. Nu se lasă condus de alţii.

Exemplu. Un bărbat a obţinut la scala Conştiinciozitate scorul 89. Din Anexa 4, din tabelul
care conţine cotele T pentru bărbaţi, din coloana C, se citeşte cota T corespunzătoare scorului 89.
Aceasta este 64,37. Fiind mai mare decât 60, se consideră că scorul subiectului la scala
Conştiinciozitate este „mare”.
Este probabil ca subiectului să i se potrivească următoarea caracterizare (v. tabelul III.1.12):
„Respectă normele şi regulile. Este ordonat. Îşi planifică acţiunile. Se străduieşte să facă totul bine.
Este o persoană de încredere.”
 La aceeaşi constatare se ajungea utilizând tabelul III.1.12. Conform acestui tabel, la scala
Conştiinciozitate, pentru bărbaţi, scorul brut 85 şi scorurile brute mai mari decât 85 sunt
considerate „mari”.

13.2. Utilizarea scorurilor suprafactorilor

După cum se constată din tabelul III.1.9, scalele chestionarului FFPI nu sunt ortogonale între
ele, ceea ce înseamnă că scorurile lor nu sunt măsurători precise ale suprafactorilor modelului Big
Five. Fiecare scală evaluează, pe lângă suprafactorul a cărui denumire o poartă, şi alţi suprafactori.
Urmând modelul propus de autorii chestionarului FFPI, pentru a se obţine măsuri mai bune ale
celor cinci suprafactori, s-au determinat, pe sexe, ecuaţiile de transformare a scorurilor scalelor în
scoruri factoriale.
S-a procedat astfel, separat pentru bărbaţi şi pentru femei:
a. S-a efectuat analiza factorială asupra scorurilor scalelor din FFPI în eşantionul utilizat la
etalonarea chestionarului FFPI. S-au extras cinci factori. Fiecare factor a primit denumirea
scalei care avea cea mai mare dintre corelaţii în factorul respectiv.
b. S-au calculat scorurile factoriale pentru cei cinci factori, pentru fiecare subiect.
c. S-au determinat ecuaţiile de regresie liniară multiplă ale factorilor extraşi faţă de scalele din
FFPI.
Ecuaţiile de regresie obţinute sunt următoarele:
pentru bărbaţi:
FE = 0,0977 * E − 0,0178 * A + 0,0040 * C – 0,0108 * S – 0,0143 * D – 4,380
FA = − 0,0181 * E + 0,1360 * A – 0,0407 * C − 0,0082 * S − 0,0024 * D – 4,891
FC = 0,0056 * E − 0,0469 * A + 0,1340 * C – 0,0148 * S − 0,0301 * D – 3,675
FS = − 0,0095 * E − 0,0076 * A – 0,0119 * C + 0,1180 * S – 0,0164 * D – 4,983
FD = − 0,0128 * E − 0,0026 * A – 0,0234 * C – 0,0165 * S + 0,1290 * D – 5,414
pentru femei:
FE = 0,1130 * E + 0,0076 * A − 0,0018 * C – 0,0288 * S – 0,0251 * D – 4,872
FA = 0,0064 * E + 0,1300 * A – 0,0421 * C − 0,0178 * S − 0,0064 * D – 5,769
FC = − 0,0015 * E − 0,0356 * A + 0,1540 * C – 0,0019 * S − 0,0192 * D – 7,087
FS = − 0,0306 * E − 0,0219 * A – 0,0027 * C + 0,1310 * S – 0,0296 * D – 2,456
FD = − 0,0219 * E − 0,0065 * A – 0,0232 * C – 0,0247 * S + 0,1460 * D – 5,030

unde: FE. FA, FC, FS şi FD reprezintă scorurile suprafactorilor modelului Big Five evaluaţi de FFPI
(FE=Extraversiune; FA=Amabilitate; FC=Conştiinciozitate; FS=Stabilitate emoţională;
FD=Autonomie), iar E, A, C, S şi D sunt scorurile scalelor din FFPI (E=Extraversiune;
A=Amabilitate; C=Conştiinciozitate; S=Stabilitate emoţională; D=Autonomie).
 Scorurile factoriale sunt cuprinse, în general, între -3 şi +3. Valorile mai mici decât -1 sunt
considerate „mici”, iar cele mai mari decât 1 sunt considerate „mari”.
Scorurile suprafactorilor calculate pe baza scorurilor scalelor din FFPI sunt mai greu de
interpretat în termeni comportamentali decât scorurile scalelor. Se pot utiliza, cu prudenţă, pentru
fiecare suprafactor, interpretările scorurilor „mici” şi ale scorurilor „mari” ale scalei cu aceeaşi
denumire din FFPI.
Exemplu. Un bărbat a obţinut la scalele chestionarului FFPI următoarele scoruri brute:
Extraversiune: 62; Amabilitate: 75; Conştiinciozitate: 63; Stabilitate emoţională: 66 şi Autonomie:
70.
Utilizând ecuaţiile de regresie de mai sus pentru a transforma scorurile brute în scoruri factoriale
se obţine:
FE = 0,0977 * 62 − 0,0178 * 75 + 0,0040 * 63 – 0,0108 * 66 – 0,0143 * 70 – 4,380 = -1,12
FA = − 0,0181 * 62 + 0,1360 * 75 – 0,0407 * 63 − 0,0082 * 66 − 0,0024 * 70 – 4,891 =0,91
FC = 0,0056 * 62 − 0,0469 * 75 + 0,1340 * 63 – 0,0148 * 66 − 0,0301 * 70 – 3,675 = -1,48
FS = − 0,0095 * 62 − 0,0076 * 75 – 0,0119 * 63 + 0,1180 * 66 – 0,0164 * 70 – 4,983 = -0,25
FD = − 0,0128 * 62 − 0,0026 * 75 – 0,0234 * 63 – 0,0165 * 66 + 0,1290 * 70 – 5,414 = 0,06
Subiectul are scoruri mici la suprafactorii Extraversiune şi Conştiinciozitate. Aceasta înseamnă
că este introvertit şi are o conştiinciozitate redusă. Ar putea fi valabile pentru acest subiect următoarele
descrieri: „Se izolează de ceilalţi. Este tăcut.” (interpretarea scorurilor „mici” la scala Extraversiune)
şi „Este nonconformist. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina. Nu se
încadrează în termenele fixate.” (interpretarea scorurilor „mici” la scala Conştiinciozitate).

14. Concluzii

Chestionarul FFPI este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five
(Extraversiune, Stabilitate emoţională, Conştiinciozitate, Amabilitate şi Autonomie). El conţine
cinci scale, câte una pentru fiecare suprafactor. Fiecare scală are numele suprafactorului pe care îl
măsoară.
Varianta în limba română a chestionarului FFPI poate fi folosită pentru diagnoza
personalităţii, scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă
ridicată. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea sa în scop de predicţie.
Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta
cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Au fost construite etaloane separate pentru bărbaţi şi pentru femei.
Ele permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpretări ale
scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60, respectiv, mai
mici decât 40).
 O măsurare mai precisă a suprafactorilor modelului Big Five decât cea realizată de scalele
chestionarului se poate obţine calculând scorurile suprafactorilor cu ajutorul unor ecuaţii liniare în
care intervin scorurile scalelor.
Atunci când un subiect obţine scoruri mari (sau scoruri mici) la mai multe scale ale
chestionarului FFPI se recomandă să i se administreze chestionarul CP5F, care măsoară, de
asemenea, suprafactorii modelului Big Five, dar conţine şi o scală de evaluare a tendinţei
subiectului de a răspunde la itemi în sensul dezirabilităţii sociale. În cazul în care subiectul obţine
scoruri mari sau scoruri mici la scala Dezirabilitate socială din CP5F ori dacă nu există
concordanţă între scorurile scalelor cu acelaşi nume din cele două chestionare se va renunţa la
interpretarea scorurilor scalelor.
 BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (2000). Metode şi instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Editura Argonaut.

Albu, M., Pitariu, H.D. (2000). Pot fi măsuraţi superfactorii modelului Big Five folosind Inventarul Psihologic
California? Studii de psihologie, t. 4 (3-4), 169-179.
Cermak, I., Hrebickova, M., Macek, P., Urbanek, T. (1996). The Czech Version of FFPI - Preliminary
Findings, Manuscris primit de la autori.
Hendriks, A.A.J. (1997). The Construction of the Five-Factor Personality Inventory (FFPI), Teză de doctorat,
Rijksuniversiteit Groningen.
Hendriks, A.A.J., Hofstee, W.K.B., de Raad, B., Angleitner, A. (1996). The Five-Factor Personality Inventory
(FFPI), Prezentarea testului primită de la autori.
Marino, G., Perugini, M., Ercolani, A.P. (1996), Validation of the FFPI in Italy: Preliminary Results,
Manuscris primit de la autori.
Pitariu, H., Albu, M. (1993), Inventarul psihologic California: prezentare şi rezultate experimentale. Revista de
psihologie, 3, 249-264.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications, Inc.
*** (1985). Standards for Educational & Psychological Tests, American Psychological Association, Inc.
 ANEXA 1

Caietul chestionarului FFPI

Aţi primit un caiet intitulat Chestionarul FFPI şi o foaie numită Foaie de răspuns. Cu
ajutorul lor, vă rugăm să caracterizaţi persoana al cărei nume este scris pe foaia de răspuns, sub
titlu.
În caiet găsiţi o listă cu 100 de comportamente. Vă rugăm să notaţi pentru fiecare dintre ele
în ce măsură i se potriveşte persoanei în cauză. Pentru acesta, scrieţi pe Foaia de răspuns, în
dreptul numărului respectiv, una dintre cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5, care înseamnă:

1 = i se potriveşte foarte puţin;

2 = i se potriveşte puţin;
3 = i se potriveşte cam pe jumătate;
4 = i se potriveşte mult;
5 = i se potriveşte foarte mult.

Iată un exemplu:

Să presupunem că găsiţi în caiet, la un număr oarecare N, propoziţia

Îi place să mănânce bine.
Dacă sunteţi de părere că această descriere „i se potriveşte foarte mult” persoanei
respective, scrieţi pe Foaia de răspuns, în dreptul numărului N, cifra 5.

Nu vă gândiţi prea mult la răspunsurile dumneavoastră!

Dacă aveţi îndoieli, comparaţi persoana respectivă cu alte persoane pe care le cunoaşteţi
bine.

Aveţi grijă să scrieţi răspunsul în locul corect. La sfârşitul fiecărei pagini cu descrieri de
comportamente, verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns.

Vă rugăm să răspundeţi la toate punctele.

Nu scrieţi nimic pe caiet! Scrieţi numai pe Foaia de răspuns!

Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.

Timpul de răspuns nu este limitat.
1. Caută prilejuri de a povesti cu alţii.
2. Îi repede pe ceilalţi.
3. Lucrează fără să-şi facă un plan de acţiune.
4. Se simte disperat.
5. Acceptă ordinele fără să le judece.

6. Se pricepe să învioreze o petrecere.

7. Îi ajută pe ceilalţi.
8. Îi place ordinea şi regularitatea.
9. Se gândeşte că ceea ce face se va termina cu bine.
10. Repetă ceea ce spun alţii.

11. Rămâne pe planul al doilea.

12. Ascultă cu răbdare ceea ce povestesc ceilalţi.
13. Îi place să aibă un program de viaţă fix.
14. Îşi face probleme pentru lucruri mărunte.
15. Ia hotărâri în privinţa sa fără a le cere altora părerea.

16. Se simte stingherit în prezenţa altora.

17. Este atent să nu îi deranjeze pe ceilalţi.
18. Îşi lasă lucrurile vraişte.
19. Vede partea bună a lucrurilor.
20. Conduce acţiuni.
21. Vorbeşte pe ton scăzut.
22. Respectă drepturile celorlalţi.
23. Face lucruri cu care ceilalţi nu şi-ar pierde vremea.
24. Se teme că acţionează greşit.
25. E în stare să creadă orice.

26. Se distrează de minune.

27. Îi acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt.
28. Începe să lucreze fără să ştie la ce va folosi ceea ce face.
29. Îşi ascunde emoţiile.
30. Se lasă influenţat de părerile celorlalţi.

31. Evită compania celorlalţi.

32. Se gândeşte în primul rând la el însuşi.
33. Face lucrurile în ultima clipă.
34. Vede viitorul în culori întunecate.
35. Îşi asumă riscuri.

36. Îi plac petrecerile.

37. Încearcă să-i mulţumească pe toţi.
38. Îşi termină munca la timp.
39. Se teme că se va întâmpla ce e mai rău.
40. Lasă pe alţii să hotărască.
41. Îi place să discute.
42. Provoacă certuri.
43. Se comportă corect.
44. Trece cu uşurinţă peste eşecurile proprii.
45. Priveşte lucrurile din diferite puncte de vedere.

46. Cunoaşte puţine persoane.

47. Ţine seama de sentimentele altora.
48. Respectă regulile.
49. Face faţă cu bine situaţiilor stresante.
50. Propune acţiuni.

51. Creează bună dispoziţie.

52. Se foloseşte de alţii pentru scopurile proprii.
53. Se angajează în acţiuni riscante.
54. Îi dau lacrimile.
55. Face aşa cum vor alţii.

56. Se ţine deoparte de alţii.

57. Împărtăşeşte bucuria şi tristeţea altora.
58. Vrea ca totul să meargă perfect.
59. Găseşte motive de bucurie.
60. E uşor de supus.
61. Intră în vorbă cu alţii.
62. Povesteşte despre situaţii în care le-a fost superior celorlalţi.
63. Îşi lasă munca neterminată.
64. Îşi lasă la o parte grijile.
65. Înainte de a acţiona aşteaptă să vadă ce fac ceilalţi.

66. Ţine pe alţii la distanţă.

67. Îi place să facă ceva pentru alţii.
68. Face lucrurile aşa cum scrie la carte.
69. Îşi stăpâneşte nervii.
70. Acţionează la fel ca majoritatea celor din jur.

71. Preferă să fie singur.

72. Râde de părerile celorlalţi.
73. Munceşte cu râvnă.
74. Are încredere în forţele sale.
75. Reacţionează rapid.

76. În societate se simte în largul lui.

77. Se amestecă în treburile altora.
78. Îşi abandonează cu uşurinţă munca.
79. Intră în panică.
80. Se simte atras de sarcinile grele.
81. Visează cu ochii deschişi.
82. Îi împiedică pe alţii să îşi spună părerea.
83. Îşi respectă promisiunile.
84. E nemulţumit.
85. Îşi fixează scopuri clare.

86. În prezenţa străinilor se închide în sine.

87. Respectă părerile altora.
88. Îşi pregăteşte bine acţiunile.
89. Îşi iese din fire.
90. E uşor de păcălit.

91. Îşi face uşor prieteni.

92. Îşi impune părerile proprii.
93. Face doar ceea ce-i place.
94. Se frământă pentru diverse lucruri.
95. E plin de idei.

96. Îşi arată bucuria.

97. Vorbeşte doar despre sine.
98. Îşi neglijează îndatoririle.
99. Îşi păstrează sângele rece.
100. Găseşte soluţii originale.
 ANEXA 2
FIVE-FACTOR PERSONALITY INVENTORY (FFPI)
Foaie de răspuns

NUMELE:_____________________ PRENUMELE: ______________________________

DATA NAŞTERII: DATA EVALUĂRII:

zi lună an zi lună an

SEXUL: M □ F □
1 = i se potriveşte foarte puţin;
2 = i se potriveşte puţin;
3 = i se potriveşte cam pe
j
u
m
ă
t
a
t
e
;

4 = i se potriveşte

5 = i se potriveşte foarte mult.

1. __ 21. __ 41. __ 61.__ 81. __

2. __ 22. __ 42. __ 62. __ 82. __
3. __ 23. __ 43. __ 63. __ 83. __
4. __ 24. __ 44. __ 64. __ 84. __
5. __ 25. __ 45. __ 65. __ 85. __
 6. __ 26. __ 46. __ 66. __ 86. __
7. __ 27. __ 47. __ 67. __ 87. __
8. __ 28. __ 48. __ 68. __ 88. __
9. __ 29. __ 49. __ 69. __ 89. __
10. __ 30. __ 50. __ 70. __ 90. __

11. __ 31. __ 51. __ 71. __ 91. __

12. __ 32. __ 52. __ 72. __ 92. __
13. __ 33. __ 53. __ 73. __ 93. __
14. __ 34. __ 54. __ 74. __ 94. __
15. __ 35. __ 55. __ 75. __ 95. __

16. __ 36. __ 56. __ 76. __ 96. __

17. __ 37. __ 57. __ 77. __ 97. __
18. __ 38. __ 58. __ 78. __ 98. __
19. __ 39. __ 59. __ 79. __ 99. __
20. __ 40. __ 60. __ 80. __ 100. __

SCORURI: Extraversiune (E): ___

Amabilitate (A): ___
Conştiinciozitate (C): ___
Stabilitate emoţională (S): ___
Autonomie (D): ___
 ANEXA 3

Grila de cotare a chestionarului FFPI

Modul de cotare:

D = cotare directă:
1=„foarte puţin”,
2=„puţin”,
3=„nici prea mult, nici prea puţin”,
4=„mult”,
5= „foarte mult”

I = cotare inversă:
5=„foarte puţin”,
4=„puţin”,
3=„nici prea mult, nici prea puţin”,
2=„mult”,
1= „foarte mult”
 Grila de cotare a chestionarului FFPI (continuare)

Nr. Scala
item Extra- Amabi- Conştiin- Stabilitate Auto-
versiune litate ciozitate emoţio- nomie
nală
1. D
2. I
3. I
4. I
5. I
6. D
7. D
8. D
9. D
10. I
11. I
12. D
13. D
14. I
15. D
16. I
17. D
18. I
19. D
20. D
21. I
22. D
23. I
24. I
25. I
26. D
27. D
28. I
29. D
30. I
31. I
32. I
33. I
34. I
35. D
Grila de cotare a chestionarului FFPI (continuare)

Nr. Scala
item Extra- Amabi- Conştiin- Stabilitate Auto-
versiune litate ciozitate emoţio- nomie
nală
36. D
37. D
38. D
39. I
40. I
41. D
42. I
43. D
44. D
45. D
46. I
47. D
48. D
49. D
50. D
51. D
52. I
53. I
54. I
55. I
56. I
57. D
58. D
59. D
60. I
61. D
62. I
63. I
64. D
65. I
66. I
67. D
68. D
69. D
70. I
Grila de cotare a chestionarului FFPI (continuare)

Nr. Scala
item Extra- Amabi- Conştiin- Stabilitate Auto-
versiune litate ciozitate emoţio- nomie
nală
71. I
72. I
73. D
74. D
75. D
76. D
77. I
78. I
79. I
80. D
81. I
82. I
83. D
84. I
85. D
86. I
87. D
88. D
89. I
90. I
91. D
92. I
93. I
94. I
95. D
96. D
97. I
98. I
99. D
100. D