In grădina Ghetseimani

De Vasile Voiculescu

Poezie tradiţionalistă

Tradiționalismul apare ca și un curent literar care își

propune să păstreze și să promoveze valorile arhaice , patriarhale și
spirituale supuse riscului de degradare în urma influențelor
moderniste.

Încercarea de conservare a valorilor românești se regăsește

în mişcările de tip : poporanism , sămănătorism și gândirism care s-au
manifestat în primul sfert al secolului XX.

În perioada interbelică curentul tradiționalist ia amploare

prin publicarea de opere specifice curentului literar în reviste ca
„Sămănătorul” , „Viaţa Românească” și „Gândirea” , reviste prin care
se promovează teme și orientări către tradiții și valori românești și
teme spirituale ortodoxe .

Vasile Voiculescu promovează volumul de poezii

tradiționalist „Pârga” care are ca sursă de inspirație tematicile biblice
de unde reiese și poezia tradiționalistă „In grădina Ghetseimani” .

Poezia „In grădina Ghetseimani” are ca nucleu liric creator

suferința și moartea Mântuitorului Iisus . Sursa de inspirație a poeziei
este momentul rugăciunii Mântuitorului Iisus pe dealul Măslinilor ,
moment care se petrece după “Cina cea de Taină” , rugăciune în cadrul
caruia Mântuitorul Iisus își află și își acceptă destinul .

Poezia voiculesciana , deși inspirată din mitul biblic , mută

accentul pe dualitatea ființei Mântuitorului Iisus atât prin prisma de tip
divină, în urmă căreia își acceptă destinul , cât și prin prisma de tip
omenească în urmă căreia apar suferințele și emoțiile puternice .
 Prin absența mărcilor eului liric poezia se încadrează în categoria
de lirism obiectiv .

Titlul prezintă un spațiu sfânt , grădina în care Mântuitorul Iisus

își află destinul tragic și are loc purificarea mântuitorului prin
acceptarea și asumarea suferințelor și a morții ce îl va aștepta.

Tema poeziei este suferința lui Iisus înainte de răstignire ,

conflictul dintre natura umană și cea divină . Întreaga poezie se
organizează astfel în jurul elementelor ce țin de natură duală a
Mântuitorului . Înainte de martiriu , Iisus ezită , îndoiala de izbândă în
fața suferințelor și a morții sunt de natură omenească , apoi însă
Mântuitorul își acceptă destinul premergător și își asumă durerea ce va
urma , caracteristică a celor de natură divină.

Imaginarul poetic creează trei secvențe specific

tradiționaliste unde se prezintă lupta dintre natura umană și cea divină
a Mântuitorului.

Prima strofă este defapt și prima secvența a poeziei unde

este prezentată o imagine iconică a lui Iisus , prezent pe Muntele
Măslinilor în grădina Ghetseimani , având o postură de rugăciune.

Prima secvența a poeziei se accentuează pe latura omenească a lui

Iisus astfel sunt descrise , prin imagini specifice , emoții și căința
Mântuitorului care își are în față prezentat destinul tragic .

A două secvența compusă din strofele a două și a treia dezvoltă

spaima omului care este pus în fața morții , în fața răstignirii dar apare
și înțelegerea evenimentelor ce vor urma deoarece Iisus își înțelege
misiunea divină. Astfel Dumnezeu își îndeamnă fiul să-și „bea paharul”
care simbolizează păcatele omenirii răscumpărate prin jertfă divină.
Băutura își ascunde esența de tip amară a păcatelor prin dulceața
„mierii” . În lupta Sa cu moartea Iisus își înțelege destinul și acceptă să
se jertfească pentru a mântui păcatele omenirii.

Ultima storfa este și ultima secvența a poeziei care

completează cadrul evanghelic al poeziei cu concordanța dintre natură
și trăirile sufletești ale Mântuitorului . Natura îndeplinește un rol
premonitoriu ,astfel prin pregătirea furtunii se prezice urmarea
suferințelor pe care le va avea Mântuitorul , iar în finalul poeziei natura
pregătește un cadru moribund. În finalul poeziei apare însă depășirea
condiției umane ale Mântuitorului și acceptarea suferințelor pe care le
va trăi având ca scop mântuirea păcatelor omenești , astfel din asta
reiese condiția divină a Mântuitorului Iisus .
 Poezia „In grădina Ghetseimani” scrisă de Vasile Voiculescu
este o poezie de tip tradiționalistă deoarece își are ca sursă de inspirație
un moment biblic , luat însă din planul contexual al ortodoxiei
românești și tot odata își păstrează forma canonică în care se folosesc
arhaisme și versificații canonice nepromovate de curentul literar
modernist.

Mult succes la Bac !

Sper că acest material ți-a fost de folos pentru a învăța și a știi mai bine pentru
examenul de bacalaureat la limba şi literatura română.

*Te rog să lași să ruleze complet sau să dai un click pe reclamele prezente pe
YouTube pentru imbunatatirea calității materialelor viitoare .
Te rog să te abonezi : http://goo.gl/fqdCXb

Să dai un Like & Share : https://www.facebook.com/pages/Opere-

BAC/929277840423426