Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instructiuni
În paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament,
atitudini si interese. La fiecare dintre ele puteti raspunde fie cu DA, fie cu NU. Puneti semnul
X pe foaia de raspuns, în dreptul numarului respectiv, în casuta care corespunde raspunsului
dumneavoastra.
Nu exista raspunsuri « bune » sau « gresite », pentru ca orice om are dreptul la pareri proprii.
Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dv. de a fi.
7. Când vreau sa fac cunostinta cu cineva, îmi vine greu sa gasesc subiectul de conversatie
potrivit.
13. Când vreau sa aflu ceva, prefer sa caut într-o carte decât sa întreb.
16. Uneori am vâjâieli în urechi sau îmi apar scântei în fata ochilor.
20. Iau parte numai de nevoie, fara placere, la o mare reuniune, la un bal sau la o festivitate
publica.
procedez.
25. S-a întâmplat uneori sa fac ceva periculos din pura placere.
27. Adesea mi se întâmpla sa ametesc si sa vad negru înaintea ochilor, când ma ridic brusc din
pozitia culcat.
28. Când cineva din cercul meu de prieteni e jignit, ne îngrijim împreuna de pedepsirea
faptasului.
32. Cu oamenii care se poarta mai prietenos decât m-as fi asteptat, devin prudent.
33. Daca trebuie sa recurg la forta fizica pentru a-mi apara drepturile, o fac. 34.
36. Nu ma supar daca altii critica ceva legat de mine sau de munca
reci.
44. Când ma mânii, îmi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor,
etc.
45. In copilarie îmi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele, îi trageam de
par etc.
47. Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt în stare sa ma apuc de
nici o treaba serioasa.
50. Uneori îmi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care îmi fac o nedreptate.
53. Ma sfiesc sa intru singur într-o încapere unde este adunata mai multa lume care sta de
vorba.
59. Am întâlnit oameni care m-au suparat atât de mult, încât am ajuns la bataie.
60. Când ma gândesc la câte mi s-au întâmplat în viata, nu sunt tocmai multumit de soarta
mea.
68. S-a întâmplat sa ma supar atât de tare pe cineva, încât sa-i doresc
73. Când calatoresc, prefer sa privesc peisajul decât sa stau de vorba cu tovarasii de drum.
75. Nu-mi pot închipui vreun motiv întemeiat ca sa lovesti pe cineva. 76.
82. Daca cineva îi face rau prietenului meu, sunt alaturi de el pentru a ne razbuna.
85. Când întâlnesc pe neasteptate un vechi prieten, îmi vine sa-i sar de gât.
86. Daca la restaurant mi-ar servi mâncare proasta, as face reclamatie la ospatar sau la
responsabil.
87. În momente de emotie sau de frica îmi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de a
urina.
88. Câteodata sunt abatut fara sa stiu de ce.
89. Adesea sunt satul de toate.
94. Uneori nu-mi pot stapâni o pornire de a-i face pe altii sa sufere.
96. Când suntem mai multi, ma cuprinde adesea dorinta irezistibila pentru glume si feste
100. Adesea întorc privirea sau ma uit spre partea cealalta a strazii pentru a evita întalnirea cu
103. Ma îndoiesc uneori daca pe oamenii cu care stau de vorba îi intereseaza într-adevar
ceea ce le spun.
107. Îmi vine greu sa sustin fata de cunoscutii mei o parere diferita.
112. Adesea îmi tremura mâna (de ex. la aprinderea unei tigari sau folosirea unei cesti).
113. Câteodata am gânduri de care ar trebui sa-mi fie rusine.
117. Îmi face mai multa placere sa-mi petrec seara cu o îndeletnicire favorita, decât într-o
societate vesela.
118. Ma numar printre acei oameni care iau lucrurile în general usor.
122. Adesea îmi scapa câte o observatie pe care era mai bine s-o pastrez pentru mine.
123. Mi-ar placea sa am o profesiune legata de multa variatie si calatorii, chiar daca asta ar
însemna mai multa nesiguranta.
124. Daca m-am purtat stângaci într-o societate, pot s-o uit repede, n-o pun
126. Observ adesea o tresarire sau zvâcnire involuntara a ploapelor, a fetei, a capului sau a
umerilor.
127. În anumite momente sau chiar si în general sunt deosebit de sensibil la lumina si a
zgomot, astfel încât lumina puternica, culorile tipatoare sau anumite zgomote îmi produc o
durere fizica.
128. Dupa o petrecere am adesea dorinta ca împreuna cu ceilalti sa mai facem vreo pozna
pentru a necaji oamenii.
130. Daca te gândesti câta suferinta exista pe acest pamât, parca-ti doresti sa nu te
132. Nici chiar o mare multime de necazuri si tulburari marunte nu ma pot scoate
134. La petreceri sau la festivitati publice prefer sa ramân în planul al doilea, în umbra.
135. În prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma
fâstâcesc usor.
139. As prefera sa locuiesc într-un oras mare, animat, decât într-un sat linistit.
140. Câteodata m-am framântat foarte mult pentru lucruri care de fapt nu erau
143. Adesea tresar când cineva se misca repede sau daca cineva mi se adreseaza pe
neasteptate. 144. Deseori încep sa tremur de spaima sau de emotie sau mi se înmoaie
devin agitat. 149. Din pacate, ma numar printre cei care se înfurie usor.
150. Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramânea strâns unita în orice
împrejurare. 151. Îmi vine greu sa vorbesc sau sa fac o expunere în fata unui grup
157. Adesea ma supara gânduri inutile care îmi revin tot timpul
cu adevarat.
160. Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie.
161. Exista atâtea lucruri suparatoare !
162. Adesea pronunt amenintari pe care însa nu le
încredere.
conducerea.
de partea mea.
sunt dragi. 183. Mai bine sa-i muti cuiva falca decât sa
fii considerat las. 184. Îmi clocoteste sângele când
187. Uneori, fara vreun motiv întemeit, am sentimentul unui pericol vag sau simt o teama
nedeslusita. 188. Nu-mi vine sa intru în vorba cu oamenii pâna când acestia nu mi se
195. Purtarea mea la masa este mai putin îngrijita acasa decât în societate.
nefericit.
199. Îmi place atât de mult sa stau de vorba cu oamenii, încât folosesc orice prilej pentru a
discuta cu persoane necunoscute.
201. Dimineata, când ma scol, sunt adesea atât de bine dispus, încât încep sa fluier sau sa cânt.
202. Când trebuie sa iau o hotarâre importanta, chiar si dupa o chibzuiala îndelungata ma
simt tot nesigur.
209. Prefer sa cedez într-o problema sau alta, decât sa intru în discutii.
210. Îmi amintesc ca odata am fost atât de furios, încât am apucat primul obiect la îndemâna
si l-am spart sau l-am rupt.
Descrierea probei:
Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza, testul evidentiaza atât aspecte ale
personalitatii normale, cât si aspecte patologice. Totusi, este construit astfel încât sa poata
diagnostica, în primul rând, persoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice. Numai
scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de subiectii în cauza, pentru a li
se recomanda un examen de stricta specialitate.
Testul de personalitate FPI contine 212 itemi grupati în 9 scale la care, pentru a obtine o
imagine cât mai completa a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat înca 3 scale
suplimentare. Astfel, testul FPI pune în evidenta, prin cele 12 scale de care dispune, tot atâtea
însusiri de personalitate si anume: NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA,
DEPRESIVITATEA, EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA, CALMUL, TENDINŢA DE
DOMINARE, INHIBIŢIA, FIREA DESCHISĂ, EXTROVERSIA – INTROVERSIA,
LABILITATEA EMOŢIONALĂ si MASCULINITATEA – FEMINITATEA.
Conceptia si construirea testului FPI permite utilizarea lui la o gama larga de subiecti, de la 15
la 80 de ani, barbati si femei, putându-se administra individului sau în grup, fara limita de timp
(în mod normal, completarea chestionarului dureaza în jur de 40 de minute). Chestionarul se
administreaza persoanelor care au un nivel educational si dezvoltare intelectuala medie,
capabile sa înteleaga semnificatia itemilor. Pentru corectarea foilor de raspuns se utilizeaza un
set de grile sau calculatorul. De asemenea, testul FPI este constituit pe baza de doua raspunsuri
posibile : DA sau NU.
Descrierea scalelor
- 33 itemi cu raspuns semnificativ DA : 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54,
63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197 ;
Valorile ridicate semnifica prezenta unor acuze somatice, motorii sau neurovegetative
(circulatorii, respiratorii, digestive, etc. ); disconfort psihosomatic (tulburari de somn, dureri,
stari generale proaste, fatigabilitate dusa uneori pâna la senzatia de epuizare, neliniste,
iritabilitate, meteoropatie). Se poate constata, de asemenea, o somatizare puternica a afectelor,
starile de iritatie afectiva sunt însotite de tulburari vegetative si musculare secundare.
- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA : 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123,
128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212.
Valorile ridicate indica comportamente manifeste sau predispozitie spre acte spontane de
agresiune fizica, verbala sau imaginativa. Individul reactioneaza afectiv într-o maniera brutala
fata de oameni, animale si universul obiectual. Comportamental, persoana este impulsiva,
nestapânita, sadica uneori, se bucura de raul altora, face glume grosolane sau lipsite de sens
(gratuite), se amuza de glume puerile. Structural, individul este nelinistit, cu pregnanta nevoie
de schimbare, sete de aventura, uneori cu tendinte spre exaltare (bucurie exacerbata,
exploziva). Lipsa autocontrolului si imaturitatea emotionale îi sunt deasemenea caracteristice.
Valorile scazute indica o tendinta redusa spre agresiune, stapânire de sine, comportare stabila,
controlata si rationala. Individul este linistit, ponderat si echilibrat în relatiile cu ceilalti.
- 27 itemi cu raspuns semnificativ DA : 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130,
138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206 ;
Scala D-3 exprima indispozitia sau fluctuanta mare a dispozitiei, nesiguranta de sine, în
opozitie cu multumirea si siguranta de sine.
Valorile ridicate la aceasta scala indica stari frecvente si accentuate de proasta dispozitie
generala (uneori chiar depresive), stari tensionale, dispozitie pesimista. Subiectii cu valori
ridicate sunt persoane în general prost dispuse, fara vitalitate, epuizabile, în parte iritabile – în
parte apatice. Subiectii se mai caracterizeaza prin: anxietate (sentimentul unui pericol iminent
dar nedefinit, care planeaza amenintator asupra lor sau asupra celor apropiati); singuratate (pe
care desi o constientizeaza si o resimt în mod negativ, nu o pot depasi, sau fata de care se
resemneaza acceptând-o în mod deliberat); putere de concentrare redusa asupra realitatii
imediate (persoana fiind preocupata de propriile probleme carora nu le gaseste însa solutii
adecvate de rezolvare, chinuita de gânduri inutile, sau visând cu ochii deschisi la solutii
imposibile, utopice); complexe de inferioritate (datorate vesnicelor probleme asupra carora
mediteaza mult si ineficient fara însa a actiona). Pe fondul acestora persoana poate manifesta
reprosuri si sentimente de culpabilitate, autoacuzare si autoagresiune.
Valorile scazute semnifica o dispozitie echilibrata, relaxare, optimism, griji putine, raport
emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare si stapânire de sine, multumire de propria
soarta. Persoana are sentimentul ca este capabila sa-si croiasca drum în viata.
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA : 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162,
163, 175, 191, 194, 200, 203, 210 ;
Valori scazute indica impulsivitate redusa, calm, eventual apatie, stapânire emotionala si
toleranta ridicata la frustrare.
raspuns semnificativ DA : 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199 ;
- 16 itemi cu raspuns semnificativ NU : 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176,
180, 188, 211;
Valorile scazute exprima dorinta redusa de contacte interpersonale, multumire fata de propria
persoana (subiectul îsi este suficient siesi), preferinta pentru solitudine sau pentru un cerc redus
de cunostinte si prieteni. Individul este distant, retras, rezervat, chiar « rigid » în anumite situatii,
taciturn, putin intreprinzator. Valorile ridicate la aceasta scala coreleaza negativ cu valorile mici
de la scala I-8 « Inhibitie ». Aceasta dimensiune S interpretata drept « caracter social » nu poate
fi însa considerata ca inversul inhibitiei deoarece aici tema principala o constituie dorinta si
nevoia de a stabili contacte sociale, în timp ce inhibitia vizeaza capacitatea de a actiona.
Scala C6 – CALM – cuprinde 20 de itemi, toti cu raspuns semnificativ DA: - 4, 24, 36,
57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209 ;
Valorile ridicate la aceasta scala exprima calm si încredere în sine, capacitatea de a nu se
abate de la « drumul » si obiectivele fixate. Persoanele nu se lasa enervate cu usurinta, nu le
plac disputele agresive, sunt rabdatoare, dârze, neclintite. Ele prezinta un tonus ridicat, buna
dispozitie si optimism, sunt energice si le place sa actioneze repede si eficient.
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115,
131, 150, 161, 183, 184;
Valorile ridicate exprima o conceptie egocentrica si capacitate de a-si impune interesul propriu,
suspiciune si neîncredere fata de ceilalti, gândire autoritar-conformista si rigiditate în acceptarea
opiniilor celorlalti, judecati morale conventionale. Subiectii manifesta agresivitate în limitele
formelor conventionale, acceptate în societate (agresivitate sociala).
- 15 itemi cu raspuns semnificativ DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144,
148, 151, 202; - 5 itemi cu raspuns semnificativ NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Valorile ridicate exprima timiditate, inhibitie în relatiile cu altii (mai ales în colectivitate)
mergând pâna la incapacitate de a stabili contacte si comportament anormal în situatiile de
relationare. Subiectii încearca trac si neplaceri fizice înaintea anumitor situatii, emotii însotite
de tulburari vegetative (transpiratie, tremuraturi, paloare sau înrosire, balbism, tulburari
digestive, contractii sau dureri organice s. a. ). Persoanele manifesta o putere de actiune redusa,
nesiguranta în luarea unor hotarâri, incapacitate de a lupta pentru realizarea celor propuse,
spaima sau iritare atunci când se simt observati de cineva.
Valorile scazute indica dezinvoltura, siguranta de sine, independenta fata de alte persoane,
hotarâre si capacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, spirit intreprinzator.
12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
Scala exprima firea deschisa, autocritica, în opozitie cu firea închisa, fara sprit autocritic.
Valorile ridicate exprima recunoasterea facila de catre persoana a unor defecte si slabiciuni
gneral umane, ca un indicator al disponibilitatii ei pentru autocritica, dublata uneori de o
atitudine dezinvolta.
Valorile scazute indica tendinta spre disimulare si încercarea de a face impresie buna.
Subiectii sunt lipsiti de sinceritate si de spirit autocritic, automultumiti si suficienti, uneori
rigizi mental.
Scala E – EXTRAVERSIE–INTROVERSIE – cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza:
- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA: 2, 25, 26, 34, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123,
139, 165, 172, 174, 181, 199;
(Itemii scalei E provin din alte scale ale FPI, mai ales din S 5 si A 2).
Valorile scazute indica nesociabilitate, calm si rezerva, constanta, stapânire de sine, uneori
pasivitate, necomunicativitate, spirit putin întreprinzator.
- 21 itemi cu raspuns semnificativ DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155,
157, 159, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200;
(Itemii scalei provin din alte scale ale FPI, mai ales din D 3 si E 4).
Valorile ridicate indica dispozitie oscilanta sau proasta dispozitie, tristete sau stari
preponderent depresive, vulnerabilitate si iritabilitate la frustrare, tensiune interioara
permanenta. Indivizii sunt îngrijorati, lipsiti de energie, au tendinta spre meditatie inutila si
reverie, traiesc sentimente de vinovatie. Ei au adesea dificultati în a stabili contacte, frecvent
se simt gresit întelesi si nedreptatiti.
Valorile scazute exprima dispozitie tonica, stabila si echilibrata, degajare, rabdare, reactii
emotionale adaptate împrejurarilor si proportionale cu acestea, stapânire de sine si calm în
situatiile dificile, liniste interioara.
itemi cu raspuns semnificativ DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 207;
- 14 itemi cu raspuns semnificativ NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 148, 151, 196,
197.
Se indica subiectilor: „Aveti de analizat 212 enunturi. Ele se refera la modalitati de comportare
si de manifestare în anumite situatii, precum si la o serie de opinii pe care oricine le poate avea.
Cititi cu atentie fiecare enunt si alegeti una din cele doua variante de raspuns: DA sau NU,
dupa cum vi se potriveste sau nu continutul respectiv. Daca uneori vi se par potrivite ambele
raspunsuri, gânditi-va bine si alegeti numai unul, pe acela care este valabil în cele mai multe
cazuri. Varianta de raspuns aleasa o veti marca printr-un X în caseta corespunzatoare din foaia
de raspuns. Urmariti în permanenta sa corespunda numarul enuntului la care raspundeti, cu
numarul casetei în care marcati acest raspuns.
La acest test nu exista raspunsuri corecte sau gresite pentru ca fiecare are dreptul sa se
manifeste într-un fel propriu si sa aibe parerile sale personale. Daca dupa marcarea unei
variante de raspuns vreti sa reveniti asupra ei, puteti face corecturi. Important este sa cititi cu
atentie enunturile, sa întelegeti corect sensul lor si sa raspundeti cât mai sincer. Când nu
întelegeti sensul unor cuvinte sau al unor formulari solicitati explicatii chiar pe parcursul
desfasurarii probei. Nu lasati nici o întrebare fara raspuns.
În principiu timpul de lucru este nelimitat, adica proba va dura atât cât va este necesar pentru a
analiza si raspunde la toate cele 212 enunturi. În general însa, se apreciaza ca 40 de minute va
sunt suficiente.
Observatie
Psihologul poate cere fiecarui subiect sa noteze pe foaia de raspuns, ora de începere a probei si
ora la care parcurgerea ei se încheie, durata calculata a desfasurarii oferind date orientative,
suplimentare, despre dinamica activitatii subiectului respectiv (mobilizare în sarcina,
rapiditatea deciziei si implicit gradul de autocunoastere – semn al maturitatii, etc).
Daca se înregistreaza si timpul de la jumatatea probei (itemul 100), prin compararea duratei
celor doua jumatati de proba se pot obtine informatii orientative despre rezistenta subiectului
într-un regim de lucru care implica atentie concentrata.
Timp de lucru
În cadrul fiecarei scale se coteaza cu câte un punct raspunsurile semnificative, iar prin
însumarea lor în cadrul fiecarei scale se obtine nota bruta (NB) a scalei respective. Notele
brute ale celor 12 scale se trec în rubricile corespunzatoare din foaia de raspuns. Conform
etalonului – anexa nr. 5, notele brute ale scalelor se transforma în note standard
corespunzatoare, care se trec de asemenea în foaia de raspuns. Se opereaza cu un sistem de 9
note standard, deci cu stanine.
factori orientativi – factori colaterali, nespecifici, care sustin indirect activitatea; acestia au o
valoare orientativa participând la caracterizarea de ansamblu a subiectului si sunt: S5 –
sociabilitate; C 6 – calm; Fd 9 – fire deschisa; E – extraversie; M – masculinitate.
Selectia factorilor în cele doua categorii s-a facut pe baza relevantei statistice data de analiza
indicilor de semnificatie, de corelatiile dintre scalele testului si de validarile cu criterii
concurente (cu variabile similare din alte teste de personalitate).
Sunt factori cu încarcatura negativa, deci notele brute mari obtinute la ei au semnificatie
negativa, ele transformându-se în stanine mici, deci critice.
Staninele 1 si 2 pentru fiecare dintre acesti factori constituie scoruri critice. Stanina 3 pentru
fiecare dintre ei reprezinta un scor partial critic, care poate fi compensat (eventual în functie
de un anumit nivel mental). Staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt scoruri optime, situate pe o axa
valorica de la suficient (stanina 4) pâna la foarte bun (stanina 9).
Valoarea fiecarui factor considerata separat este insuficienta în luarea deciziei. Interpretarea
complexa, de finete, si singura care duce la conturarea unei decizii corecte este data de analiza
intercorelatiilor dintre cei 7 factori de decizie. Aceste corelatii evidentiate statistic si validate
practic sunt urmatoarele:
Factorul N1 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: D3, E4, I8, NLE;
Factorul A2 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: E4,Td7;
Factorul D3 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, E4, Td7, I8;
Factorul E4 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, Td7, NLE;
Factorul Td7 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: A2, D3, E4, NLE;
Factorul I8 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, D3, NLE;
Factorul NLE – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, E4, Td7, I8.
a) când unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie sunt în staninele 1 sau 2 si aceste
scoruri critice sunt confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin
unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se formuleaza avizul INAPT STRUCTUR Ă
PERSONALITATE.
b)Când apar în stanine critice 1 sau 2 factori disparati, deci ale caror scoruri critice nu sunt
confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin unul din factorii cu
care ei coreleaza statistic, decizia se ia astfel:
- b2 - daca unul sau mai multi din restul factorilor de decizie sa afla în stanina 3, se
decide conform „situatiei 2”.
c) când unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie se afla în stanina 3 si aceasta valoare
partial critica este confirmata prin valori critice sau partial critice (stanine 1, 2, 3) la cel putin
unul din factorii cu care el coreleaza statistic, în formularea avizului se va tine seama de
nivelul mental;
d) când apar în stanina 3 unul sau mai multi factori disparati, deci ale caror scoruri partial
critice nu sunt confirmate de cel putin unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se
formuleaza avizul APT STUCTURĂ PERSONALITATE.
Situatia 3 – staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Când toti cei 7 factori de decizie sunt în staninele 4-9, se formuleaza avizul
APT STRUCTURĂ PERSONALITATE.
Acestia sunt factori cu semnificatie pozitiva si de aceea cotele mari sunt pozitive si se
transforma în stanine mari, iar cotele mici sunt negative si se transforma în stanine mici.
Studiile sistematice arata tot mai pregnant faptul ca la acest gen de scale pozitive, desi valorile
mari sunt optime, valorile maxime sunt mai degraba critice, ele indicând o exacerbare anormala
a trasaturilor respective: extraversia si sociabilitatea trec în instabilitate emotional afectiva,
calmul maxim în inertie, masculinitatea maxima în voluntarism agresiv, etc.
La aceste scale se considera staninele 1 si 9 ca fiind critice, staninele 2 si 3 partial critice, iar
staninele 4, 5, 6, 7, 8 ca fiind optime.