F.P.I.

FORMA G

INSTRUCTIUNI
In paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de
comportament, atitudini si interese.La fiecare din ele puteti respunde fie cu DA,
fie cu NU.

Puneti semnul X in dreptul numarului respectiv, in casuta care corespunde

raspunsului dumneavoastra.

Nu exista raspunsuri “ bune” sau “gresite” , pentru ca orice om are dreptul la

pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului
dumneavoastra de a fi.
1. Am citit instructiunile si sunt gata sa raspund sincer la toate intrebarile.

2. Imi place sa ies seara sa ma distrez

3. Imi vine greu sa leg noi prietenii

4. Intodeauna sunt bine dispus

5. Rareori ripostez cand cineva ma loveste

6. Deseori visez la locuri de care e mai bine sa nu vorbesti

7. Cand vreu sa fac cunostiinta cu cineva imi vine greu sa gasesc subiectul de
conversatie potrivit

8. Am deseori dureri de cap

9. Uneori am palpitatii sau inima imi bate neregulat

10. Se intampla uneori sa-mi simt inima zvagnind in gat

11. Imi pierd repede cumpatul, dar ma si stapanesc repede

12. Cateodata rad de o gluma necuvincioasa

13. Cand vreu sa aflu ceva, prefer sa caut intr-o carte decat sa intreb

14. Chiar daca ma aflu in societate, ma simt adesea singur

15. Rosesc sau palesc usor

16. Uneori ma vajaieli in urechi sau imi apar schintei in fata ochilor

17. Pot sa ma infurii atat de tare, incat sa sparg, de exemplu vesela

18. Sincer vorbind, imi face uneori placere sa chinui pe altii

19. Ma simt cam jenat cand lumea ma observa pe strada sau intr-un magazin

20. Iau parte uneori de nevoie, fara placere la o reuniune, la un bal sau la o festivitate
publica

21. Uneori simt ca imi bat sau zvacnesc venele

22. Cateodata simt intepaturi in piept

23. Cand cineva mi-a facut o nedreptate ii doresc o pedeapsa usturatoare

24. Sunt de parere ca raul trebuie rasplatit cu binele si asa si procedez

25. S-a intamplat uneori sa fac ceva periculos din pura placere

26. Sunt mai intreprinzator decat majoritatea cunoscutilor mei

27. Adesea mi se intampla sa amentesc si sa vad negru inaintea ochiilor, cand ma ridic
brusc din pozitia culcat

28. Cand cineva din cercul meu de prieteni e jignit, ne ingrijim impreuna de pedepsirea
faptasului

29. Un ciine care nu asculta merita bataie

30. Visez peste zi mai mult decat imi prieste

31. Uneori am calduri si congestie la cap

32. Cu oameni care se poarta mai prietenos decat m-as fi asteptat, devin mai prudent

33. Daca trebuie sa recurg la o forta fizica pentru a-mi apara drepturile o fac

34. Ma pricep sa inviorez o societate plicticoasa

35. Ma fastacesc destul de usor

36. Nu ma supar daca altii critica legat de mine sau de munca mea

37. Chiar si pe vreme calda am deseori mainile si picioarele reci

38. Simt adesea furnicaturi si intepaturi sau amorteala in maini, brate si picioare

39. Am adesea neintelegeri cu altii

40. In relatiile cu oamenii sunt neindemanatic

41. Cateodata ma simt, fara un motiv destul de nenorocit

42. In situatii emotionale adesea mi se taie rasuflarea, astfel incat trebuie sa respir adanc

43. Uneori simt un nod in gat

44. Cand ma manii imi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor
etc
45. In copilarie imi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele ii trageam
de par etc

46. Cateodata imi pierd rabdarea si ma infurii

47. Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt in stare sa ma apuc
de nici o treaba serioasa

48. Cateodata gafai, chiar fara sa fi savarsit o munca grea

49. Am uneori senzatia ca nu primesc destul aer, ca ma sufoc

50. Uneori imi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care imi fac nedreptate

51. Daca ma supara o musca, nu ma las pana nu o prind

52. Cateodata ma cuprinde un sentiment de indiferenta si de gol interior

53. Ma sfiesc sa intru intr-o incapere unde este adunata mai multa lume care sta de vorba

54. Simt adesea ca mi se usuca gura

55. Am comis multe greseli in viata

56. Am cateodata sentimentul ca altii rad de mine

57. Imi plac sarcinile care cer actiune rapida

58. Ma simt aproape tot timpul flamand

59. Am intilnit oameni care m-au suparat atat de mult, incat am ajuns la bataie

60. Cand ma gandesc la cate mi s-au intamplat in viata, nu sunt tocmai multumit de soarta
mea

61. In general sunt linistit, nu ma enervez usor

62. Intr-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei in mod firesc si relaxat

63. Se intampla adesea sa nu ai pofta de mancare

64. In copilarie imi facea placere cand alti copii mancau batie de la parintii sau de la
profesori

65. De obicei pot sa ma hotarasc repede si sigur

66. Nu spun totdeauna adevarul

67. Am un stomac sensibil ( senzatie de apasare de plin, dureri de stomac)

68. S-a intamplat sa ma supar atat de tare pe cineva, incat sa-i doresc moartea

69. Un cal care nu trage bine trebuie sa simta biciul

70. Deviza mea este ... Nu te increde niciodata in straini

71. Pentru lucruri care au trecut nu ma mai framant

72. In fond sunt un om cam fricos

73. Cand calatoresc prefer sa privesc peisajul decat sa stau de vorba cu tovarasii de drum

74. Daca sufar un esec acesta nu ma mai tulbura

75. Nu-mi pot inchipui vreun motiv intemeiat ca sa lovesti pe cineva

76. Aproape in fiecare saptamana intalnesc pe cineva pe care nu pot sa-l sufara

77. Fac mai multe lucruri de care apoi imi pare rau

78. Daca cineva ma paraseste cu rea vointa ii doresc o pedeapsa usturatoare

79. Am frecvent greturi sau varsaturi

80. Am deseori balonarii

81. Am adesea constipatie

82. Daca cineva ii face rau prietenului meu sunt alaturi de el pentru a se razbuna

83. Uneori am intarziat de la intalnire sau de la scoala

84. Sincer vorbind s-a intamplat sa chinuiesc animale

85. Cand intalnesc pe neasteptate un vechi prieten, imi vine sa-i sar de gat

86. Daca la restaurant mi s-ar servi mancare proasta as face reclamatie la ospatar sau la
responsabil

87. In momente de emotie sau de frica imi apare nevoia de a avea scaun ( diaree) sau de a
urina

88. Cateodata sunt abatut fara sa stiu de ce

89. Adesea sunt satul de toate

90. De obicei actionez repede si sigur

91. Dupa ce ma culc, adorm in regula in cateva minute

92. Daca cineva tipa la mine, tip si eu la el

93. Imi face placere sa arat greselile altoar

94. Uneori nu-mi pot stapanii o pornire de a-i face pe altii sa sufere

95. Cateodata imi imaginez ca adversarilor mei li se intampla ceva rau

96. Cand suntem mai multi ma cuprinde adesea dorinta irezistibila pentru glume si farse
grosolane

97. Uneori mai spun si cate o minciuna

98. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup

99. Exista putine lucruri care sa ma irite sau sa ma supere

100.Adesea intorc privirea sau ma uit spre partea cealalta a strazii pentru a evita intalnirea
cu cineva

101.Cateodata mai fac putin pe grozavul

102.Sunt destul de vioi din fire

103.Ma indoiesc uneori daca pe oameniii cu care stau de vorba ii streseaza intradevar ceea
ce le spun

104.Cateodata imi apar pete rosii pe gat sau pe fata

105.Cand ma infurii cu adevarat as fi in stare sa lovesc pe cineva

106.Daca cineva se poarta urat cu mine, asta nu ma supara

107.Imi vine greu sa sistin fata de cunoscutii mei o parere diferita

108.Uneori ma nelinisteste chiar si posibilitatea de a a vea ghinion

109.Nu toti pe car-i cunosc imi sunt simpatici

110.Corpul meu rareori se poate destinde( relaxa) cu totul

111.Se intampla ca in anumite situatii sa ma balbai putin

112.Adesea imi tremura mana ( de exemplu la aprindera unei tigari sau folosirea unei
cesti)

113.Cateodata am ganduri de care ar trebui sa-mi fie rusine

114.Nu stiu de ce dar cateodata as vrea sa fac ceva tandari

115.Uneori ma linisteste cand imi imaginez diferite patanii ale unor oameni antipatici

116.Mainile si picioarele mele sunt deseori agitate

117.Imi face mai multa placere sa-mi petrec seara cu o indeletnicire favorita decat intr-o
societate vesela

118.Ma numar printre acei oameni care iau lucrurile in general usor

119.De regula imi vine usor sa ma concentrez asupra muncii mele

120.Nu m-ar stanjeni cu nimic sa fac o colecta pentru un scop bun

121.In societate ma comport de obicei mai bine ca acasa

122.Adesea imi scapa cate o observatie pe care e mai bine sa o pastrez pentru mine

123.Mi-ar placea sa am o profesiune legata de multa variatie si calatorii, chiar daca asta ar
insemna mai multa nesiguranta

124.Daca m-am purtat stangaci intr-o societate pot sa o uit repede nu o pun la inima

125.Am putini cunoscuti mai apropiati

126.Observ adesea o tresarire sau o zvacnire involuntara a pleoapelor, a fetei, a capului

sau a umerilor

127.In anumite momente sau chiar si in general sunt deosebit de sensibil la lumina si la
zgomot, astfel incat lumina puternica, culorile tipatoare sau anumite zgomote imi
produc aproape o durere fizica

128.Dupa o petrecere am adesea dorinta ca impreuna cu ceilalti sa mai facem vreo pozna
pentru a necaji oamenii

129.Cred ca as putea fi un pasionat vanator

130.Daca te gandesti cata suferinta exista pe lume parca iti doresti sa nu te fi nascut

131.Cine ma jigneste serios poate sa incaseze o palma

132.Nici chiar o mare multime de necazuri si tulburari marunte nu ma pot scoate din sarite

133.Cand ma infurii spun lucruri necuvincioase

134.La petreceri sau la festivitati publice prefer sa raman pe planul al doilea, in umbra

135.In prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma fastacesc
usor
136.Adesea nu-mi pot stapani ciuda si mania

137.Nu-mi place cand oamenii ma privesc in timp ce lucrez

138.Visez adesea la lucruri irealizabile

139.As prefera sa locuiesc intr-un oras mare animat, decat intr-un sat linistit

140.Cateodata m-am framantat foarte mult pentru lucruri care defapt nu erau importante

141.Uneori aman o treaba care ar trebui facuta imediat

142.Nu este felul meu sa spun bancuri si intamplari amuzante

143.Adesea tresar cand cineva se misca repede sau daca cineva mi se adreseaza pe
neasteptate

144.Deseori incep sa tremur de spaima sau de emotie sau mi se inmoaie genunchii

145.Imi face placere sa decapitez florile cu un bat

146.Greutatile de toate zilele ma scot adesea din sarite

147.Exista momente in care sunt foarte trist sau deprimat

148.In preajma unor anumite evenimente am adesea trac(emotii) si devin agitat

149.Din pacate ma numar printre cei care se infurie usor

150.Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramanea strans unita in orice imprejurare

151.Imi vine greu sa vorbesc sau sa fac o expunere in fata unui grup mare de oameni

152.Dispozitia, toanele mele se schimba destul de des

153.Obosesc mai repede decat majoritatea oamenilor pe care ii cunosc

154.Cand ma necajesc sau ma enervez tare, o simt in tot corpul

155.Imi pierd usor cumpatul daca sunt atacat

156.Prefer sa actionez decat sa fauresc planuri

157.Adesea ma supara ganduri inutile care imi revin tot timpul in minte

158.Familia mea si cunostintele mele nu ma inteleg cu adevarat

159.Am tulburari de somn: adorm greu sau ma trezesc frecvent

160.Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se putea reface cum
trebuie

161.Exista atatea lucruri suparatoare!

162.Adesea pronunt amenintari pe care insa nu le gandesc serios

163.Spun deseori lucruri necugetate pe care apoi le regret

164.Ma framanta mult viata mea de pana acum

165.Imi place sa fac cate o gluma nevinovata pe seama altora

166.De obicei privesc spre viitor cu incredere

167.Chiar daca totul e impotriva mea nu ma descurajez

168.Cateodata sunt morocanos si prost dispus

169.Visez destul de des

170.Dimineata dupa ce ma trezesc ma simt inca multa vreme obosit, daramat

171.Imi place sa-mi bat joc de alti

172.Am prezenta de spirit si gasesc totdeauna pe loc raspunsul potrivit

173.Chiar daca ceva ma scoate din sarite, de obicei ma linistesc repede

174.In actiuni colective imi place sa preiau conducerea

175.Adesea ma enervez prea repede

176.Nu-mi place sa fiu impreuna cu oamenii pe care nu-i cunosc

177.Adesea sunt atat de prost dispus, incat nu vreau sa stiu de nimeni

178.Ma simt in stare sa infrunt cu succes viata si greutatile ei

179.In copilarie mi s-a intamplat uneori sa umblu pe furis la dulciuri

180.Mi-e greu sa ii castig pe alti de partea mea

181.Ma consider destul de vorbaret

182.Uneori imi face placere sa ranesc oamenii care imi sunt dragi

183.Mai bine sa-i muti cuiva falca decat sa fi considerat las

184.Imi clocoteste sangele cand cineva ma ia drept fraier

185.De obicei sunt foarte constincios

186.Imi place sa-mi expun parerea in fata altora

187.Uneori, fara un motiv intemeiat, am sentimentul unui pericol vag sau simt o teama
nedeslusita

188.Nu-mi vine sa intru in vorba cu oamenii pana cand acestia nu mi se adreseaza

189.Adesea sunt dus pe ganduri

190.Uneori se mai intampla sa ma bucur un pic de necazurile altora

191.Adesea ma necajesc prea usor din cauza altora

192.Cateodata vorbesc despre lucruri la care nu ma pricep

193.Adesea am sentimentul ca nu duc un mod de viata corect

194.Ma simt adesea ca un butoi de pulbere gata sa explodez

195.Purtarea mea la masa este mai putin ingrijita acasa decat in societate

196.Ma simt adesea ostenit, vlaguit, epuizat

197.Organismul meu reactioneaza in mod vadit la schimbarile de vreme sau de clima

198.Numai rareori mi se intampla sa fiu deprimat, sa ma simt nefericit

199.Imi place atat de mult sa stau de vorba cu oamenii, incat folosesc orice prilej pentru a
discuta cu persoane necunoscute

200.Sunt sensibil la jigniri

201.Dimineata cand ma scol, sunt adesea atat de bine dispus, incat incep sa fluier sau sa
cant

202.Cand trebuie sa iau o hotarare importanta chiar si dupa o chibzuiala ma simt tot
nesigur

203.Intr-o disputa inclin sa vorbesc mai tare ca de obicei

204.Nu-mi pasa daca se rade de mine

205.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic

206.Ma nelinisteste ce ar putea sa gandeasca altii despre mine

207.Trec destul de usor peste deceptii

208.Deseori imi musc buzele sau imi rod unghile

209.Prefer sa cedez intr-o problema sau alta, decat sa intru in dicutii

210.Imi amintesc ca odata am fost atat de furios, incat am apucat primul obiect la
indemana si l-am spart sau l-am rupt

211.Cel mai fericit ma simt atunci cand sunt singur

212.Cateodata mi-e dor de ceva emotionant

VA RUGAM SA VERIFICATI DACA ATI RASPUNS

LA TOATE INTREBARILE
 Chestionarele de personalitate pun in evidenta diferitele dimensiuni ale
personalitatii. De obicei, ele se elaboreaza in raport cu (a) un sistem psihologic
clasic (de ex. chestionare de extraversiune-introversiune, de dominanta
-supuner etc.); (b) un sistem psihologic derivat din nosologia psihiatrica
(sindroamele psihiatrice fiind considerate ca exagerari morbine ale trasaturilor
normale ) sau in raport cu (c) factorii de personalitate definiti prin analiza
factoriala (Pichot, 1978).
Inventarul de personalitate Freiburg - elaborat de J.Fahrenberg, H.Selg si
R Hampel (1978) - este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui
sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica. FPI poate fi
utilizat atat in domeniul clinic cat si in cel neclinic.
FPI cuprinde 212 itemi, grupati in noua scari, la care - pentru a obtine o
imagine mai completa a personalitatii celui investigat - s-au mai adaugat inca
trei scari. Pornind de la forma completa a chestionarului (FPI-G), au mai fost
construite , in scop de treiere rapida sau de examinare repetata a acelei
persoane, inca trei forme paralele ; FPI-K (76 itemi), FPI-HA (114 itemi) si
FPI-HB (114 itemi) .
Recent Konig si Schmidt (1982) au realizat o forma prescurtata a FPI-
ului (54 itemi) .
FPI- ul se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp
(obisnuit completarea chestionarului dureaza 30-40 minute).
Pe fisa de raspuns subiectul marcheaza cu „X” rubrica „DA” sau „NU” .
Chestionarul se administreaza persoanelor cu nivel educational mediu si cu
dezvoltare intelectuala medie, ele fiind capabile sa surprinda semnificatia
itemilor .Pentru corectarea fisei de raspuns se utilizeaza un set de grile sau
calculatorul .
Continutul intrebarilor chestionarului se refera la stari psihice si
comportamentale , la atitudini, la obiceiuri si acuze corporale.
Constructia FPI-ului se bazeaza pe analiza factoriala a itemilor si
gruparea lor in noua factori care descriu dimensiunile de personalitate din
componenta chestionarului. Mai recent, F.Koning si J.U. Schmidt (1982)
efectueaza o reevaluare factoriala si analiza de item a FPI-ului pe un lot de 545
elevi de liceu. Autorii costata ca pentru scarile standard FPI-1-FPI-8 rezultatele
analizei (corelatiile item - scor/total scara aferenta, fidelitatea si intercorelatiile),
corespund cu datele obtinute de Fahrenberg, Selg si Hampel. Rezultatele sunt
insa nesatisfacatoare pentru scara FPI -9 si scarile aditionale FPI E, N si M. In
contrast cu cele noua dimensiuni originale ale FPI se propune o varianta
compusa din 7 scari.
Aratam ca FPI –ul, in varianta originala se compune din noua scari, in
mare masura independente (toate referirile se vor face la aceasta varianta)
Diferentele individuale privind valoarea celor noua cote corespunzatoare
scarilor, reprezinta diferentele interindividuale in intensitatea factorilor ce stau
la baza lor. Cotele permit, asadar ierarhizarea cantitativa sau, cel putin
ordonarea dupa rang a indivizilor de-a lungul dimensiuni respective .
De numirea celor doua dimensiuni bipolare ale FPI –ului si semnificatia
lor este urmatoarea :

FPI 1 (Nervozitate; cu tulburari psihosomatice- fara tulburari psihosomatice)

Scara FPI 1 contine 34 itemi din care 1 este polat negativ.

FPI 2 ( Agresivitate; agresivitate spontana, imaturitate emotionala, lipsa de

agresivitate, stapanire de sine)
Scara FPI 2 contine 24 itemi din care 2 sunt polati negativ

FPI 3 (Depresie; prost dispus , nesigur de sine- multumit, sigur de sine).

Scara FPI 3 contine 28 itemi dintre care unul este polat negativ.

FPI 4 (Excitabilitate; iritabil, sensibil la frustrare- linistit, insensibil)

Scara FPI 4 contine 20 itemi dintre care unul este polat negativ.

FPI 5 ( Sociabilitate ; sociabil, voios- nesociabil, retinut).

Scara FPI 5 contine 28 itemi dintre care 16 sunt polati negativ.

FPI 6 (Calm; increzator in fortele proprii, bine dispus – iritabil sovaitor)

Scara FPI 6 contine 20 itemi toti polati pozitivi

FPI 7 (Tendinta de dominare; agresivitate reactiva, cauta sa se impuna –

ingaduitor, moderat).
Scara FPI 7 contine 20 itemi din care unul este polat negativ.

FPI 8 ( Inhibitie ; inhibat, incordat-degajat, capabil la contact)

Scara FPI 8 contine 20 itemi din care 5 sunt polati negativ.

FPI 9 (Sinceritate ; deschis, autocritic-inchis, necritic).

 Scara FPI 9 contine 14 itemi dintre care nici unul nu este polat negativ.

Suplimentar, cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate

investigate, s-au adaugat pe baza empirica, prin simpla analiza de itemi, scarile:

FPI E (Extraversiune; extravertit-intrivertit).

Scara FPI- E contine 24 itemi dintre care 5 sunt polaati negativ. Acesti
itemi provin de la 5 scari ale FPI – ului, mai ales de la scara FPI 2 si FPI 5.

FPI -N Labilitate emotionala : emotional labil –emotional stabil).

Scara FPI -N contine 24 itemi dintre care 3 sunt polati negativ.

FPI -M (Masculinitate autocaracterizare tipic masculina-tipic feminina).

Scara FPI-M contine 26 itemi dintre care 14 sunt polati negativ. Itemii
sunt derivati de la 7 scari ale FPI - ului , mai ales de la FPI 1 si FPI 8.

Descrierea scarilor FPI porneste de la continutul itemilor structurati in cei

noua factori. Denumirea scarilor este de „ Scara FPI 1” , „ Scara FPI 2 „ etc.in
paranteza fiind trecuta eticheta scarii respective (nervozitate, agresivitate , calm,
etc) si perechile de antonime ( cu tulburari psihosomatice- fara tulburari
psihosomatice). Retinem ca aceste denumiri au destinatia de a surprinde
numitorul comun in cauza.
Pentu a avea o imagine sintetica asupra distributiei itemilor
chestionarului, a modului de alcatuire a grilelor si a apartenentei itemilor la o
anumita varianta a chestionarului, redam in tabelul 1 o sinteza.
Adaugam in continuare si noua structura a chestionarului propusa de
Konig si Schmidt (1982) (Tabel2)
 Cheie pentru intocmirea grilelor de cotare
Apartenenta si polarea itemilor
(Prelucrare dupa tabelul 5, p.20-26 si tab.15a, 15b,p.36-37)
(Fahrenberg, Selg Hampel, 1978)
Tabel 1
Nr.item Formele Nr.item Factor
Factor Factor
in forma Polare Polare H-A si in forma in Obs
de baza suplim .
G H-B K forma K
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Item de control   A,B 1    
2 Item de control   A 2    
3 5 - E - A      
4 6 +     A 3 6  
5 7 -     A      
6 3 +     A      
7 5 -     B 4 5  
8 1 +     B      
9 1 + M - A 5 1  
10 1 +     B 6 1  
11 4 +     B 7 4  
12 9 +     A,B      
13 5 -     B      
14 5 - M - A      
15 8 +     B 8 8  
16 1 +     A      
17 4 +     B      
18 2 +     A 9 2  
19 8 +     B 10 8  
20 5 - E - A      
21 1 +     B      
22 1 +     A      
23 7 +     B 11 7  
24 6 +     B      
25 2 + E,M + A 12 2  
26 5 + E + A 13 E  
27 1 + M - B      
28 7 +     A      
29 7 +     A      
30 3 + N + B      
31 1 +     A      
32 7 +     B      
33 7 + M + B 14 7  
34 5 + E + B 15 5,7  
35 8 +     B 16 8  
36 6 +     B      
37 1 + M - A      
38 1 +     B      
39 3 +     A      
40 5 -     B 17 5  
1 2 3 4 5 6 7 8 9
41 3 + N + B 18 N  
42 1 +     A      
43 1 +     A      
44 4 +     A      
45 2 +     A      
46 4 +     A      
47 9 +     A,B      
48 1 +     B      
49 1 +     A 19 1  
50 7 +     A 20 7  
51 7 +     A      
52 3 + N + A 21 N  
53 8 +     A 22 8  
54 1 +     A      
55 3 + N + B      
56 3 + N + B      
57 6 + E + B 23 E  
58 2 +     A      
59 2 + M + A      
60 3 +     B      
61 4 - N - A      
62 5 + E + A      
63 1 +     B      
64 2 + M + B      
65 8 -     B      
66 9 +     A,B 24 9  
67 1 +     A 25 1  
68 2 +     B      
69 7 +     B      
70 7 +     A      
71 6 +     B      
72 8 +     A 26 8  
73 5 -     A      
74 6 +     A 27 6  
75 6 +     B      
76 7 +     B      
77 3 +     B 28 3  
78 7 +     A 29 7  
79 1 +     B      
80 1 +     A 30 1  
81 1 + M - B      
82 7 +     B 31 7  
83 9 +     A,B      
84 2 +     B      
85 5 + E + B      
86 8 - E + A      
87 8 + M - B      
1 2 3 4 5 6 7 8 9

88 3 +     B      
89 3 + N + A 32 3,N  
90 8 -     A      
91 1 -     B      
92 7 +     A 33 2  
93 2 +     B      
94 2 +     A      
95 2 +     A      
96 2 +     A      
97 9 +     A,B      
98                
99 6 + N - A      
100 5 -     B      
101 9 +     A,B 36 9  
102 5 + E + B 37 5,E  
103 3 + N + B      
104 1 +     B      
105 4 + E + B      
106 6 + N - B      
107 8 +     B      
108 3 +     B      
109 9 +     A,B      
110 1 +     A      
111 8 +     A      
112 1 +     A      
113 9 + N + A,B 38 9  
114 2 +     B      
115 7 +     B      
116 1 +     B      
117 5 - E - B      
118 6 +     A 39 6  
119 2 -     A      
120 5 + E + A      
121 9 + M + A,B 40 9  
122 4 + E + B      
123 2 + E + A      
124 8 - M + B      
125 5 -     B      
126 1 +     A      
127 1 + M - B      
128 2 +     B      
129 8 - M + A      
130 3 +     B      
131 7 +     B 41 7  
132 6 +     A      
133 4 +     B 42 4  
1 2 3 4 5 6 7 8 9

134 5 - E - A      
135 9 +     A 43 8  
136 4 +     A 44 4  
137 8 +     A      
138 3 + N + A 45 3,N  
139 2 + E + B      
140 3 + N + A      
141 9 +     A,B 46 9  
142 5 - E - B      
143 8 + M - A 47 M  
144 8 + M - A 48 M  
145 2 +     A      
146 4 +     B      
147 3 + M - A 49 M  
148 8 + M - B 50 8,M  
149 4 +     B 51 4  
150 7 +     A      
151 8 + M - B      
152 3 + N + B 52 N  
153 1 +     B      
154 1 +     B      
155 4 + N + A      
156 6 +     A      
157 3 + N + B 53 3,N  
158 3 + N + B      
159 1 +     A 54 1  
160 1 +     B      
161 7 +     B      
162 4 +     A      
163 4 + N + A 55 4  
164 3 + N + A 56 3  
165 2 + E + A 57 2  
166 6 +     B 58 6  
167 6 + M + A 59 6  
168 9 + N + A,B      
169 2 +     A      
170 1 +     A      
171 2 +     B 60 2  
172 5 + E + B 61 E  
173 6 +     B 62 6  
174 5 + E + A 63 E  
175 4 + N + A 64 4  
176 5 -     A      
177 3 +     A      
178 3 - M + A 65 M  
179 9 +     A,B      
1 2 3 4 5 6 7 8 9
 180 2 +     A 66 5  
181 5 + E + A 67 5,E  
182 2 +     B 68 2  
183 7 +     A 69 7  
184 7 +     B      
185 2 -     B      
186 5 +     A      
187 3 +     A      
188 5 -     A 70 5  
189 3 + N + B 71 3,N  
190 9 +     A,B      
191 4 +     B 72 4  
192 2 +     B      
193 3 +     A      
194 4 + N + B      
195 9 +     A,B 73 9  
196 1 + M - B 74 1,M  
197 1 + M - A      
198 6 + M + A      
199 5 + E + B      
200 4 + N + B      
201 6 +     B      
202 8 +     B      
203 4 +     B      
204 6 +     A      
205 3 +     A 75 3  
206 3 +     A      
207 6 + M + B 76 6,M  
208 2 +     B      
209 6 +     A      
210 4 +     A      
211 5 -     B      
212 2 +     B      

Tabelul a fost alcatuit de psih.I.Czitrom

Structura FPI dupa Konig si Schmidt (1982)

(Cifrele corespund variantei originale a chestionarului )
 Tabel 2

Tendinta spre
Starea Perspicaci-
Scara Sociabilitate Agresivitate Iritabilitate reactii Inhibitie
dominanta tate
psihosomatice
  1 2 3 4 5 6 7
Itemi 41+ 26+ 23+ 11+ 9+ 57+ 19+
  52+ 34+ 50+ 136+ 21+ 65+ 35+
  55+ 102+ 78+ 149+ 49+ 90+  
53+  
  89+ 172+ 93+ 175+ 112+ 132+
135+  
               
  1 2 3 4 5 6 7
  147+ 181+ 95+ 191+   127+ 156+
151+  
  164+ 199+ 115+ 144+ 166+
206+  
  178+ 7- 190+  
  198+ 40-  
    134-          

Din tabelul 1 se poate obtine : numarul itemului, scara de apartenenta,

polarea (DA= + ; NU = - ) raspunsului care se coteaza scara de apartenenta (E,
N, M) polarea scarii suplimentare, cele doua forme paralele(H-A, H-B),
numarul itemilor in forma scurta (FPI-K) si scara de apartenenta in forma K.

Semnificatia cotelor FPI si relatia dintre scari.

Cele 9+3 scari ale FPI sunt rezultatul unei structuri derivate prin
analiza factoriala In baza acesteia, denumirile scarilor reprezinta doar niste
simple „etichete”.In vederea unei utilizari eficiente in practica, se impune o
actiune de validare externa, lucru care a si fost inteprins cu diferite ocazii.
Interpretarea chestionarului presupune utilizarea fireste, cu multa
precautie, a descrierilor comportamentale care explica cei doi poli ai fiecarei
scari (tabel 3).
Pe baza studiului intercorelatiilor dintre scarile chestionarului s-au
stabilit anumite relatii intre ele, fapt ce permite o interpretare mai nuantata a
FPI-ului. De asemenea, au fost stabilite relatiile scarilor FPI cu variabilele sex,
nivelul de scolarizare si locul de resedinta (mediul rural sau urban, ori localitate
mica sau mare). In continuare prezentam concluziile acestor studii:
Cota la FPI 1 nu este dependenta de virsta, scolarizare, mediu de
resedinta, ea este insa influentata de sexul subiectilor. De obicei, femeile obtin
cote mai mari comparativ cu barbatii.S-a constatat ca FPI 1 coreleaza
semnificativ ( r= 0.40) cu FPI 3 (depresie), FPI 8 (inhibitie ) si FPI 4
(excitabilitate).
Interpretarea scarii FPI 1 ca o dimensiune a „nervozitatii” are in vedere
caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice respective.Aceasta nervozitate
poate fi o trasatura de personalitate dobandita, sau consecinta unei boli
organice.
La FPI 2 cota este independenta de nivelul de scolarizare si mediul de
resedinta, in mare masura si de sex, dar nu si de varsta .Tinerii prezinta in
general , cele mai ridicate cote, in timp ce persoanele varstnice si femeile, cele
mai scazute. Cotele mari ale FPI 2 sunt corelate pozitiv cu FPI 9 (sinceritate),
FPI 3(depresie) si FPI 4 (excitabilitate) .
Eticheta „agresivitate”, atribuita acestei dimensiuni , nu este similara cu
aprecierea ca o cota ridicata denota agresiuni manifestate.Corelatia cu FPI 9
(sinceritate) poate avea si o alta semnificatie, in sensul ca o cota ridicata
exprima faptul ca subiectul poate sa-si recunoasca unele slabiciuni si afecte.

Semnificatia scarilor FPI

COTE MARI SCARA COTE MICI

Subiectul reclama acuze corporale din
diferite domenii functionale, vegetative
(circulatorii, respiratorii, digestive)tulburari
motorii, senzatii de durere si
discenestenezie ; tulburari psihosomatice
generale (insomnii, moleseala, epuizare
insotita de incordare, rezistenta scazuta la
efort, meteopatie, hipersensibilitate la
diferiti stimuli, anxietate) rezonanta
somatoafectiva marita, este vorba de
fenomene intense vegetative si musculare ce
apar in caz de excitatie afectiva .
Subiectul recunoaste comiterea unor acte
agresive spontane corporale, verbale si
imaginare, isi descarca uneori afectele pe
obiecte si animale, se intoarce si direct
impotriva oamenilor cu feste nevinovate si
grosolane, cu atacuri si maltratari, simtind
uneori chiar placere de pe urma lor;
Impulsivitate si lipsa de stapanire de sine,
Subiectul aminteste putine acuze
FPI 1 corporale sau tulburari
Nervozitate psihosomatice generale ; rezonanta
somato-afectiva redusa si in general
un grad redus de constientizare a
proceselor somatice reglatorii.
Subiectul relateaza o inclinatie
FPI 2 spontana redusa spre agresivitate,
Agresivitate stapanire de sine o conduita
constanta si constiincioasa, caz
extrem , prezinta trasaturi de
pasivitate si calm.
anxietate, trebuinta de varietate, dor de
aventuri si emotii, bucurie de necazul altuia
si placere de pe urma unor pozne copilaresti
;
imaginea imaturitatii emotionale .
Subiectul relateaza dispozitie proasta,
labilitatea dispozitiei, dar cu precadere
depresiv, trist abatut , pesimist, in toane
rele, in parte chiar iritabil nemultumit , FPI 3
morocanos; teama, sentimentul unui pericol Depresie
vag : singuratate, sentiment de indiferenta si
gol interior, prefera sa fie singuri, dar se
simte insingurat si neintele de nimeni;
Incepacitate de a se concentra , dus pe
ganduri, incomodat de ganduri inutile;
reverie; un profund sentiment de
inferioritate , iritabil hipersensibil, griji si
framantari, autoagresiune, autoreprosuri si
sentiment de insuficienta.

Subiectul relateaza iritabilitate ,incordat , FPI 4

sensibil si excitabil ; toleranta redusa la Excitabilitate
frustrare chiar si in cazul problemelor
cotidiene, usor de deranjat , nerabdator,
nelinistit, se enerveaza si se infurie usor
devenind chiar agresiv, cu declaratii si
manifestari nechibzuite, acte
afective,necugetate, impulsive, izbugniri
afective, lipsa de inhibitie in stare de
tensiune, irascibil .
Subiectul relateaza trebuinta si tendinta spre Subiectul afirma o trebuinta redusa
stabilirea de contacte cauta contact, de contact, izolare, evita contactele,
prietenos, leaga repede prietenii si are multe prefera sa fie singur, cunostiinte
cunostiinte ; voiciune intreprinzator activ, FPI 5 putine, stabileste cu greu contact ,
vorbaret, comunicativ, prezenta de spirit. Sociabilitate solitar, retras, eventual rigid, rece;
retinere, orientat mai degraba spre
fapte decat spre persoane,
neintreprinzator, tacut,
necomunicativ.

Subiectul sustine incredere in sine , Subiectul relateaza iritabilitate, usor

imperturbabil, greu de enervat, eventual
rezistent la solicitari, perseverent si de
neclintit; dispozitie buna, increzator,
optimist, dar energic, preferinta pentru
actiuni rapide, hotarite.
de dezamagit si de necajit, de
FPI 6 impresionat si descurajat, ia
Calm lucrurile prea in serios ( le ia in
tragic), usor de tulburat,
hipersensibil;

Subiectul relateaza acte agresive reactive
corporale, verbale sau imaginare ;
impunerea intereselor proprii, conceptie
egocentriva, banuitor si neancrezator fata de
alti ; inclinatie spre o gandire autoritar
conformista , agresiv in limitele a
accesibilitatii sociale, avand ca modele
agresivitatea reactiva, vina si pedeapsa,
judecati morale conventionale, eventual
severe, apodictice.
Subiectul afiseaza timiditate, stinghereala,
inhibitie in relatiile cu altii, mai ales in
situatii de grup, eventual tulburari in
stabilirea contactelor sau incapabili de
contact ; trac si acuze somatice inaintea
unor anumite evenimente sau in caz de
emotii ( neliniste, tremur, „i se inmoaie
genunchi”, palire, inrosire, balbaiala, nevoia
de defectie sau urinare ); vointa slaba ,
nehotarat, nu cauta sa se impuna, sfios,
fricos, il deranjeaza cand este observat de
catre altii.
Subiectul recunoaste mici slabiciuni si
defecte pe care probabil le poseda toata
lumea, autocritic, eventual atitudine
nepasatoare.
Subiectul relateaza sociabilitate, trebuinta
de contact , cauta sa stabileasca contacte si
este capabil sa o faca, prietenos, leaga
repede prietenii, degajat; vioiciune,
impulsiv, vorbaret, amator de variatie si de
distractii; activitate si excitabilitate,
intreprinzator, dominant, tinde sa dea totul,
stie sa se impuna, excitabil, eventual
nestapanit.
Subiectul acuza o dispozitie proasta,
labilitatea dispozitiei, depresiei, tristete,
abatut, indispus; iritabilitate, vulnerabil,
irascibil, sensibil, morocanos, se enerveaza
Ingrijorare, sovaielnic, mereu in
asteptare , nu este amator de
hotariri rapide si de acte impulsive,
eventual pesimist, descurajat.
Subiectul prezinta consideratie si
moderatie indulgent si ingaduitor,
FPI 7 moderat, respingerea stilului
Dominare agresiv- viguros; atitudine toleranta
bazata in primul rand pe incredere,
judecati morale diferentiate,
intelegatoare.
Subiectul relateaza spontaneitate,
sigur de sine, increzator in fortele
proprii, independent, hotarit in
FPI 8 tinuta si actiune, capabil de a stabili
Inhibitie contacte; tensiune somatica redusa
in situatii de asteptare, manifestari
somato-afective reduse; dornic de
actiune, gata oricand sa porneasca
la actiune, sa experimenteze,
intreprinzator.
FPI 9 Subiectul inclina spre disimularea
Sinceritate unor mici slabiciuni si defecte, ar
dori sa faca impresie buna ; lipsa de
sinceritate, autocritica deficitara,
eventual inganfarea sau caracter
inchis.
Subiectul relateaza, nesociabilitate,
prefera sa fie singur , leaga prietenii
FPI E greu, izolat, trebuinta redusa pentru
Extraversiune contacte; calm si retinere, putin
intreprinzator, statornic, constant,
stapanit, eventual pasiv, sec, nu-i
plac distractiile, necomunicativ,
evita sa iasa in evidenta, prefera sa
fie lasat in pace.
FPI N Subiectul manifesta o dispozitie
Labilitate echilibrata, stabila, sentimente cu
emotionala precadere pozitive, relaxat, bine
dispus, stapanit, rabdator, calm,
usor, necajut, incordat; preocupat
( framantat), dus pe gandur, usor de distras
de la o activitate, reverie, griji, sentiment de
culpabilitate; tulburari de contact, se simte
adesea neinteles si nedreptatit, eventual
indiferent.l
Subiectul relateaza autoafirmare activa,
eventual chiar corporala, constient de
valoarea proprie, intreprinzator, increzator,
oricand gata sa intre in actiune; dispozitie
echilibrata, cu putine acuze somatice, rare
manifestari de trac, rare tulburari
psihosomatice generale.
degajat; siguranta de sine, putine
griji si /sau sentimente de
culpabilitate; capacitate de
concentrare ; raporturi emotionale
cu altii netulburate
Subiectul relateaza retinere, timid,
eventual chiar inhibat; dispozitie
FPI M deprimata, devine usor dezamagit
Masculinitate sau se descurajeaza; incredere
slabita in sine; acuze somatice si
tulburari psihosomatice generale, in
special puls neregulat, amanteli,
maini si picioare reci, constipatie,
sensibilitate la lumina si zgomot
„ Inmuierea „ genunchilor si
neliniste corporala in caz de emotii,
trac, deseori epuizat, sleit si vlaguit,
meteopatie.

La FPI 3 cota este neinfluientata de varsta, de nivelul de scolarizare, de

locul de resedinta, de sex. De obicei, cotele ridicate la FPI 3 sunt asociate cu
cote ridicate la FPI 1 ( nervozitate) , FPI 2 ( agresivitate), FPI 4 ( excitabilitate),
FPI 8 ( inhibitie ) si FPI 9 ( sinceritate ).

FPI 4 cota este independenta de sex, varsta, nivel de scolarizare si mediul

de resedinta.Cotele mari la FPI 4 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 3
(depresivitate), FPI 2 ( agresivitate) , FPI 1 ( nervozitate) , FPI 7 ( tendinta spre
dominare) si FPI 9 ( sinceritate).

FPI 5 cota este independenta de sex, varsta , nivel de scolarizare si mediu

de resedinta.Cotele mari la FPI 5 se asociaza cu cotele mari de la FPI 8
(inhibatie ).

Dimensiunea „ sociabilitate” nu trebuie inteleasa ca fiind reversul scarii

FPI 8 ( inhibatie). Prima FPI 5 se refera la trebuinta de contact, la voiciune si
spiritul intreprinzator, in timp ce a doua ( FPI 8 ) se refera la capacitatea
( aptitudinea) de a stabili contacte si de a actiona .
 FPI 6 cota este influientata de varsta, de nivelul de scolarizare, de
mediu , de resedinta , de varsta si de sex. Barbatii realizeaza in medie cote mai
mari decat femeile. In general, cotele ridicate la FPI 6 se asociaza cu cote
scazute la FPI 8 ( inhibatie ).

FPI 7 cota nu este influientata de varsta si mediu de resedinta dar

depinde de sex si nivelul de scolarizare. Barbatii precum si absolventii de scoala
generala, au cote medii mai mari. Cotele ridicate la FPI 7 se asociaza cu cote
similare la FPI 4 ( excitabilitate ) .

FPI 8 cota este independenta de varsta, de nivelul de scolarizare si de

mediu de resedinta dar este influientata de sex. Femeile realizeaza cote mai
ridicate.Cotele mari la FPI 8 sun asociate cu cote mari la FPI 3 ( depresivitate)
si FPI 1 ( nervozitate), dar si cu cote mici la FPI 5( sociabilitate ) si FPI 6
(calm) .

La FPI 9 cota este independenta de nivelul de scolarizare si de locul de

resedinta, dar depinde de sex si mai ales de varsta.Subiectii tineri, in special
barbati, reprezinta cote medii mai scazute . Cotele mari la FPI 9 sunt asociate cu
cotele mari la FPI 2 ( agresivitate ) FPI 3 (depresivitate) FPI 4 ( excitabilitate) .

Se poate presupune ca atunci cand obtin valori extreme pe scara FPI 9

exista o tendinta de distorsionare, chiar falsificare a informatiei. Desigur , acest
lucru este valabil numai pentru scarile care colaboreaza semnificativ cu FPI 9,
anume FPI 2, FPI 3, FPI 4.Probabil ca o serie de itemi din coponenta acestor
scari se refera la agresivitate, depresie si excitabilitate, ridica pentru unii
subiecti problema dezirabilitati sociale a raspunsurilor lor. Pe alta parte, arata
autorii chestionarului, s-ar putea sa fie vorba nu numai de o retinere voita in
acest context, ci de o reala incapacitate de a prezenta acest domeniu in mod
critic in cadrul autocaracterizarii. In consecinta, este plauzibil sa privim in
aceasta dimensiune ca fiind o insusire dobandita si stabila a personalitatii si nu
pur si simplu un indicator al unei tendinte conjuncturale de raspuns .

In studiul lui Konig si Schmidt ( 1982), rezultatele obtinute cu scara

FPI 9 sunt nesatisfacatoare asa ca ea este exclusa din varianta imbunatatita a
chestionarului pe care o propun ei.

Cota la FPI E este imdependenta de sex, de nivelul de scolarizare si

locul de resedinta, dar depinde de varsta.In general tinerii prezinta cote medii
superioare varsnicilor .

La FPI N cota este independenta de varsta, de nivelul de scolarizare,

de locul de resedinta si de sex.Cotele la FPI N si FPI E sunt independente una
de alta atat sub aspect empiric cat si statistic .

La FPI M cota este independenta de varsta , de nivelul de scolarizare

si locul de resedinta .Barbatii au in medie cote mai ridicate decat femeile .Intre
FPI M si FPI E exista o dependenta statistica din cauza dublei valori ai unor
itemi .Cotele mari la FPI M se asociaza cu cote mici la FPI M .

In varianta pe care o propun Konig si Schmidt (1982) , cele 7 scarii

reprezinta urmatoarele caracteristici:

Scara 1 – starea dominanta ( Gru) – Starea sufleteasca fundamentala

apara ca bipolara .Unul din poli se caracterizeaza printr-o atitudine ce prezinta o
stare dispozitionala meditataiva si depresiva, in timp ce celalalt pol reflecta o
stare de optimism, speranta si siguranta de sine.

Scara 2 – sociabilitate(Ges) – Dimensiune bipolara ; la un pol se

evidentiaza o personalitate puternic marcata de nevoia de a stabili contacte
sociale , iar la celalalt se releva o trebuinta redusa de contacte sociale, inconfort
si inabilitate sociala, insingurare.

Scara 3 – agresivitate ( Agg) – marcheaza inclinatia spre fantezie

canalizata spre rautati, compromisuri, nesiguranta, pedeapsa.

Scara 4 – iritabilitate (Er.) – iritabilitatea are o scara bipolara .

Raspunsurile marcheaza pe de o parte un comportament nestapanit, iritabil , iar
la polul opus, stapanire de sine , ingaduinta, impaciuitorism.

Scara 5- reactii psihosomatice ( Psy.) – inclinatia spre reactii

psihosomatice este data de raspunsurile care sunt orientate spre reactii corporale
vegetative.
Scara 6 – perspicacitate (Ent.) (operativitate /fermitate) usurinta de a
lua decizii, concretizata intr-un comportament pe care l-am notat sintetic prin
termenul de „perspicacitate” , descriere operare rapida in sfera decizionala ,
flexibilitate , capacitatea de a nu se lasa tulburat in linistea proprie precum si
increderea in propria persoana si in viitor .
 Scara 7 – inhibitie ( Geh) – dimensiunea evidenteaza un
comportament marcat de nesiguranta si teama in situatiile de contact social.

Desigur, interpretarea scarilor FPI nu poate fi facuta in mod mecanic,

ci avand in vedere intercorelatiile dintre scari, cu alte cuvinte structura
chestionarului ; acesta trebuie privit ca un tot unitar.Inainte insa de a da
exemple de interpretari, sa vedem cum se comporta FPI-ul cand este utilizat pe
populatia tarii noastre .

ADAPTAREA AUTOHTONA A FPI

FPI a fost tradus in limba romana si utilizat in diferite context .Iata cateva
rezultate comparative menite sa ne facem o imagine asupra valorii pe care acest
chestionar o are, cand este utilizat in alt mediu socio-cultural .

Chestionarul FPI a fost administrat unui lot de 132 de subiecti de sex

feminin si la doua loturi a cate 117 si respectiv 550 subiecti de sex masculin.
Toti subiectii sunt studenti de profil realist (institut politehnic) .Performantele
psihometrice atat ale loturilor cu care am lucrat noi, cat si ale celor de referinta
raportate de autorii chestionarului sunt sintetizate in tabelul 4.

Simpla inspectare a tabelului 4 releva diferente destul de mici intre

scoruri, cauzate, credem mai mult de dispersia in ce priveste varsta subiectilor
din lotul de referinta 15-30, subiectii nostri situindu-se pe o plaja mai restransa
de 19-25 ani.

Aceasta situatie a performantelor medii ne permite sa utilizam etaloanele

furnizate de catre autori chestionarului in mod , fireste , orientativ.

Mai multe date servesc la interpretarea profilelor ne sunt oferite de

studiul intercorelatiilor dintre scarile FPI. In tabelul 5 sunt prezente
intercorelatiile scarilor FPI pe lotul de referinta , iar in tabelul 6 pe lotul nostru.
Pentru interpretari de finete se poate apela si la intercorelatiile pe care le
ofera loturile de femei si barbati luate separat.

Ne vom opri numai asupra intercorelatiilor din lotul nostru combinat, acesta
deoarece datele sunt comparabile cu cele ale loturilor de referinta.
In ceea ce priveste loturile de referinta, asa cum se poate observa din tabelul 5,
nu apar diferente mari intre coeficientii de intercorelatie obtinuti.Acest lucru
vine in sprijinul fidelitatii chestionarului. Notam ca esantionul pe care a lucrat
KONIG si SCHMIDT este mai omogen ca varsta fiind compus din elevi de
liceu.

Referitor la populatia noastra pe care s-a experimentat FPI – ul , acesta de

asemenea a fost omogena ca varsta si nivel de scolarizare. Si in acest caz
corelatiile interscari intre cele doua tipuri de subiecti sunt, cu mici variatii,
similare.Asa cum am amintit, le putem utiliza separat numai in efectuarea unui
diagnostic de mare finete.

Vom analiza in continuare intercorelatiile oferite de cele doua loturi

combinate, ele fiind datatoare de ton intr-o analiza calitativa

In primul rand se impune o comparare a datelor pe care le-am obtinut cu

acelea ale autorilor . Desigur intereseaza numai valorile mari ale coeficientilor
de corelatie (peste R xy = 0,40; P < 001), acestea consemnand anumite tendinte
cu o oarecare semnificatie pentru scara analizata .

Din studiul matricilor de intercorelatie , rezulta ca in loturile de referinta

avem 14 (lotul lui Konig si Schmidt) si 12 (lotul autorilor ) corelatii cu valoarea
mai mare de 0,40 .(s-au avut in vedere numai scarile FPI 1-9, fara cele
aditionale ). In cazul lotului nostru, 12 coeficienti depasesc valoarea de 0,40.

Examinarea celor doua loturi raportate de autorii chestionarului si

Koning si Schmidt, indica o concordanta. Referitor la ....cu care am operat noi ,
in 9 cazuri a aparut o concordanta cu ambele loturi de referinta . Concordanta
cu lotul lui Koning si Schmidt este evidentiata de doua ori ( nu am luat in
considerare si scarile auxiliare).

In concluzie, atunci cand se lucreaza cu FPI –ul, ne putem astepta, in

mod normal la urmatoarea configurare a profilului:
SCARA FPI 1 ( nervozitate), cotele mari sunt asociate cu cotele similare pe
scarile FPI 3,4,8,N si cote mici pe FPI M
SCARA FPI 2 ( agresivitate ), cotele mari sunt asociate cu cote similare pe
scarile FPI 4, 7, 9 E si N
SCARA FPI 3 ( depresie) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile
FPI 1,4,7,8,9,N si cote mici pe FPI M
SCARA FPI 4 (excitbilitate) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe
scarile FPI 1,2,3,7,N
SCARA FPI 5 (sociabilitate ) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe
scarile FPI E si cote mici pe FPI 8
SCARA FPI 6 ( calm), apara ca fiind o scara independenta, ea nu coreleaza cu
nici una din celelalte scari.
SCARA FPI 7 (dominare) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile
FPI 2, 3, 4, N
SCARA FPI 8 ( inhibitie ), cotele mari sunt asociate cu cotele mari pe scarile
FPI 1, 3, N si cotele mici pe FPI 5 si......
SCARA FPI 9 ( sinceritate ) cotele mari sunt asociate cu cotele similare pe
scarile FPI 2,3,N
SCARA FPI E (extroversiune) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe
scarile FPI 2, 5.
SCARA FPI N ( labilitate emotionala), cotele mari sunt asociate cu cote
similare pe scarile FPI 1,2,3, 4, 7,8,9, si cote mici pe FPI M
SCARA FPI M (masculinitate) cotele mari sunt asociate cu cote mici pe scarile
FPI 1,3,8,N.

Datele expuse mai sus se utilizeaza in interpretarea profilului orcarui

subiect; el reflecta patternul , structura functionala a scarilor chestionarului, asa
cum rezulta ca din adaptarea acestuia la mediul nostru socio-cultural.
Putem suplimenta informatiile asupra validitatii chestionarului FPI prin
inspectarea corelatiilor cu variabilele altor chestionare.S-a utilizat astfel
chestionarul CPI. In tabelul 7 prezentam corelatiile dintre variabilele FPI si CPI
Examinarea tabelului de corelatie evidenteaza exitenta a 52 coeficienti de
corelatie cu valoare de peste 0,35. Majoritatea coeficientilor au valori negative.
In general coeficienti de corelatie sprijina ceea ce se separa, numai ca scarile
celor doua chestionare exprima intradevar ceea ce s-a afirmat ca masoara. A nu
se uita faptul ca CPI-ul este utilizat la populatie cu comportamente normale,
neafectate de afectiuni patologice, in timp ce FPI-ul este un chestionar care si-a
dovedit utilitatea in mediul clinic.Asa cum se prezinta corelatiile dintre cele
doua chestionare, ele explica pe deplin relatia scarilor CPI la scarile FPI-ului.Pe
scurt, iata comportamentul scarilor celor doua chestionare in discutie;

SCARA FPI 1 (nervozitate), coreleaza negativ cu Wb, Ie si pozitiv cu Fe.

SCARA FPI 2 ( agresivitate), coreleaza negativ cu Wb,Re,Sc, TO, Gi, Ac.
SCARA FPI 3 ( depresie) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac, Ie.
SCARA FPI 4 ( excitabilitate) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac.
SCARA FPI 5 ( sociabilitate) coreleaza pozitiv cu Sv,Sp,Sa.
TABELUL 7 ( Corelatiile dintre FPI si CPI )

SCARA FPI 7 (tendinta de dominare) coreleaza pozitiv cu WB, Re, Sc, Tc,
Gi, Ai,
SCARA FPI 8 ( inhibtie) coreleaza negativ cu Sv, Sp, Wb, Ie, si pozitiv cu Fe,
SCARA FPI 9 ( sinceritate) coreleaza negativ Wb, Sc, Gi, Ac,
SCARA FPI E (extroversiune) coreleaza pozitiv cu Sv, Sp, Sa, si negativ cu
Sc
SCARA FPI N (labilitate emotionala) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac,
Ie,
SCARA FPI M ( Masculinitate) coreleaza pozitiv cu Sp, Wb, Ie, si negativ cu
Fe,

Consideram ca administrarea paralela a celor doua chestionare , FPI si

CPI, ar fi o masura dorita aceasta dand posibilitatea unei mai rapide clarificari a
diagnosticului psihologic, mai precis a punctelor neclare si a semnelor de
intrebare ce apar inert pe parcursul actiunii de psihodiagnoza propriu-zise.

Sistemul de etalonare si trasare a profilului

In mod firesc cand se lucreaza cu un test psihologic sau chestionar, se

impune operarea unui sistem de standarde. Autorii testului opereaza cu doua
tipuri de standarde, in stanine sau doua clase nominalizate si cote T.Manualul
original al testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat
pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon general pe
ambele populatii.
In situatia noastra s-a considerat util un etalon in stanine, separat pentru
populatia feminina si masculina . Precizam ca etalonarea in noua clase
nominalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor proportional
cu curba lui Gauss.Intr-un astfel de etalon media se situeaza la nivelul clasei a
cincea, intre clasele 4 si 6 fiind cuprinsa 54% din populatie, aceasta este zona in
care oscileaza comportamentul normal mediu.Orice abatere de la aceasta zona
este interpretata ca tendinta ( clasele 2-3 si 7-8 ) sau ca nota dominanta( clasele
1 si 9).
In tabelele 7 si 8 sunt prezentate etaloanele realizate pe populatia
romaneasca .
Trasarea profilului este o actiune simpla . Dupa ce chestionarul este
corectat si s-au obtinut cotele brute , acestea se raporteaza la etalon, marcandu-
se pe foaia de profil punctul (clasa ) in care se incadreaza subiectul in cauza.
Unirea punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.