Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forma G
Instructiuni
n paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament,
atitudini si interese. La fiecare dintre ele puteti raspunde fie cu DA, fie cu NU. Puneti semnul
X pe foaia de raspuns, n dreptul numarului respectiv, n casuta care corespunde raspunsului
dumneavoastra.
Nu exista raspunsuri bune sau gresite , pentru ca orice om are dreptul la pareri proprii.
Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dv. de a fi.
NU FACEI NSEMNRI PE ACESTE FOI !
RSPUNDEI NUMAI PE FOAIA DE RSPUNS !
1. Am citit instructiunile si sunt gata sa raspund sincer la toate ntrebarile.
2. mi place sa ies seara sa ma distrez.
3. mi vine greu sa leg noi prietenii.
4. ntotdeauna sunt bine dispus.
5. Rareori ripostez cnd cineva ma loveste.
6. Deseori visez la lucruri de care e mai bine sa nu vorbesti.
7. Cnd vreau sa fac cunostinta cu cineva, mi vine greu sa gasesc subiectul de conversatie
potrivit.
8. Am deseori dureri de cap.
9. Uneori am palpitatii sau inima mi bate neregulat.
10. Se ntmpla uneori sa-mi simt inima zvcnind n gt.
11. mi pierd repede cumpatul, dar ma si stapnesc repede.
12. Cteodata rd de o gluma necuviincioasa.
13. Cnd vreau sa aflu ceva, prefer sa caut ntr-o carte dect sa ntreb.
14. Chiar cnd ma aflu n societate, ma simt adesea singur.
15. Rosesc sau palesc usor.
16. Uneori am vjieli n urechi sau mi apar scntei n fata ochilor.
17. Pot sa ma nfurii att de tare, nct sa sparg, de exemplu, vesela.
42. n situatii emotionante adesea mi se taie rasuflarea, astfel nct trebuie sa respir adnc.
43. Uneori simt un nod n gt.
44. Cnd ma mnii, mi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor,
etc.
45. In copilarie mi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele, i trageam de
par etc.
46. Cteodata mi pierd rabdarea si ma nfurii.
47. Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt n stare sa ma apuc de nici o
treaba serioasa.
48. Cteodata gfi, chiar fara sa fi sfrsit o munca grea.
49. Am uneori senzatia ca nu primesc destul aer, ca ma sufoc.
50. Uneori mi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care mi fac o nedreptate.
51. Daca ma supara o musca, nu ma las pna n-o prind.
52. Cteodata ma cuprinde un sentiment de indiferenta si de gol interior.
53. Ma sfiesc sa intru singur ntr-o ncapere unde este adunata mai multa lume care sta de
vorba.
54. Simt adesea ca mi se usuca gura.
55. Am comis multe greseli n viata.
56. Am cteodata sentimentul ca altii rd de mine.
57. mi plac sarcinile care cer actiune rapida.
58. Ma simt aproape tot timpul flamnd.
59. Am ntlnit oameni care m-au suparat att de mult, nct am ajuns la bataie.
60. Cnd ma gndesc la cte mi s-au ntmplat n viata, nu sunt tocmai multumit de soarta
mea.
61. n general sunt linistit, nu ma enervez usor.
62. ntr-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei n mod firesc si relaxat.
63. Se ntmpla adesea sa n-am pofta de mncare.
64. n copilarie mi facea placere cnd alti copii mncau bataie de la parinti sau de la
profesori.
65. De obicei pot sa ma hotarasc repede si sigur.
66. Nu spun totdeauna adevarul.
67. Am un stomac sensibil (senzatie de apasare, de plin, dureri de stomac).
68. S-a ntmplat sa ma supar att de tare pe cineva, nct sa-i doresc moartea.
69. Un cal care nu trage bine trebuie sa simta biciul.
70. Deviza mea este : Nu te ncrede niciodata n straini ! .
71. Pentru lucruri care au trecut nu ma mai framnt.
72. n fond sunt un om cam fricos.
73. Cnd calatoresc, prefer sa privesc peisajul dect sa stau de vorba cu tovarasii de drum.
74. Daca sufar un esec, aceasta nu ma tulbura.
75. Nu-mi pot nchipui vreun motiv ntemeiat ca sa lovesti pe cineva.
76. Aproape n fiecare saptamna ntlnesc pe cineva pe care nu pot sa-l sufar.
77. Fac multe lucruri de care apoi mi pare rau.
78. Daca cineva ma paraseste cu reavointa, i doresc o pedeapsa usturatoare.
79. Am frecvent greturi sau varsaturi.
80. Am deseori balonari.
81. Am adesea constipatie.
82. Daca cineva i face rau prietenului meu, sunt alaturi de el pentru a ne razbuna.
83. Uneori am ntrziat de la ntlnire sau de la scoala.
84. Sincer vorbind, s-a ntmplat sa chinuiesc animalele.
85. Cnd ntlnesc pe neasteptate un vechi prieten, mi vine sa-i sar de gt.
86. Daca la restaurant mi-ar servi mncare proasta, as face reclamatie la ospatar sau la
responsabil.
87. n momente de emotie sau de frica mi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de a
urina.
210. mi amintesc ca odata am fost att de furios, nct am apucat primul obiect la ndemna si l-am spart
sau l-am rupt.
211. Cel mai fericit ma simt atunci cnd sunt singur.
212. Cteodata mi-e dor de ceva emotionant.
V RUGM S VERIFICAI DAC AI RSPUNS LA TOATE NTREBRILE !
Descrierea scalelor
Scala N1 NERVOZITATE (SOMATIZARE) cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza:
- 33 itemi cu raspuns semnificativ DA : 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54,
63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197 ;
- 1 item cu raspuns semnificativ NU : 91.
Scala N-1 pune n evidenta prezenta sau absenta unor tulburari psihosomatice. (Tensiunea
nervoasa se poate exprima att la nivelul conduitei, ct si n plan somatic. Ca o consecinta a
interdependentei dintre psihic si somatic, tensiunea psihica poate declansa raspunsuri ale
ntregului organism, determinnd modificari ale functiilor fiziologice care, n timp, se pot
stabiliza si organiza n tablouri patologice. )
Valorile ridicate semnifica prezenta unor acuze somatice, motorii sau neurovegetative
(circulatorii, respiratorii, digestive, etc. ); disconfort psihosomatic (tulburari de somn, dureri,
stari generale proaste, fatigabilitate dusa uneori pna la senzatia de epuizare, neliniste,
iritabilitate, meteoropatie). Se poate constata, de asemenea, o somatizare puternica a afectelor,
starile de iritatie afectiva sunt nsotite de tulburari vegetative si musculare secundare.
Valorile scazute semnifica manifestari psihosomatice minore sau accidentale, rezonanta
emotionala moderata nsotita de reactii somatice nscrise n limite normale.
Valorile scazute semnifica o dispozitie echilibrata, relaxare, optimism, griji putine, raport
emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare si stapnire de sine, multumire de propria
soarta. Persoana are sentimentul ca este capabila sa-si croiasca drum n viata.
Scala E4 EXCITABILITATE este formata din 20 de itemi, dupa cum urmeaza :
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA : 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162,
163, 175, 191, 194, 200, 203, 210 ;
- 1 item cu raspuns semnificativ NU : 61.
Valorile ridicate la aceasta scala exprima stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate si
emotivitate, toleranta redusa la frustrare (subiectul se simte deranjat, tulburat chiar de
dificultati banale), nerabdare si neliniste. Persoanele care obtin valori ridicate la aceasta scala
sunt irascibile, se supara si se nfurie cu usurinta devenind amenintatoare (spun vorbe
necugetate) sau chiar agresive. Ele dispun de afecte violente pe care si le inhiba prea putin.
Valori scazute indica impulsivitate redusa, calm, eventual apatie, stapnire emotionala si
toleranta ridicata la frustrare.
Scala S5 SOCIABILITATE contine 28 de itemi, dupa cum urmeaza :
- 12 itemi cu raspuns semnificativ DA : 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199 ;
- 16 itemi cu raspuns semnificativ NU : 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176,
180, 188, 211;
Valorile ridicate la aceasta scala evidentiaza dorinta si capacitatea de a stabili contacte, relatii, prietenii,
ca si posibilitatea de a le ntretine. Subiectul manifesta vioiciune, spirit intreprinzator, activism,
comunicativitate si promptitudine n replici.
Valorile scazute exprima dorinta redusa de contacte interpersonale, multumire fata de propria persoana
(subiectul si este suficient siesi), preferinta pentru solitudine sau pentru un cerc redus de cunostinte si
prieteni. Individul este distant, retras, rezervat, chiar rigid n anumite situatii, taciturn, putin
intreprinzator. Valorile ridicate la aceasta scala coreleaza negativ cu valorile mici de la scala I-8
Inhibitie . Aceasta dimensiune S interpretata drept caracter social nu poate fi nsa considerata ca
inversul inhibitiei deoarece aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili contacte sociale,
n timp ce inhibitia vizeaza capacitatea de a actiona.
Scala C6 CALM cuprinde 20 de itemi, toti cu raspuns semnificativ DA:
- 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209 ;
Valorile ridicate la aceasta scala exprima calm si ncredere n sine, capacitatea de a nu se
abate de la drumul si obiectivele fixate. Persoanele nu se lasa enervate cu usurinta, nu le
plac disputele agresive, sunt rabdatoare, drze, neclintite. Ele prezinta un tonus ridicat, buna
dispozitie si optimism, sunt energice si le place sa actioneze repede si eficient.
Valorile scazute indica iritabilitate, susceptibilitate, deceptie si suparare. Persoanele care
prezinta valori scazute la aceasta scala iau lucrurile prea n serios, sunt mereu ngrijorate,
tensionate, pesimiste. Ele pot fi cu usurinta descurajate, deceptionate, deranjate, lezate sau
puse ntr-o situatie penibila. n situatii de decizie subiectii prefera sa astepte, ei avnd o
adevarata repulsie pentru actiunile pripite, impulsive.
Scala TD 7 TENDIN DE DOMINARE cuprinde 20 de itemi, dupa cum urmeaza:
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115,
131, 150, 161, 183, 184;
- 1 item cu raspuns semnificativ NU: 5.
Valorile ridicate exprima o conceptie egocentrica si capacitate de a-si impune interesul
propriu, suspiciune si nencredere fata de ceilalti, gndire autoritar-conformista si rigiditate n
acceptarea opiniilor celorlalti, judecati morale conventionale. Subiectii manifesta agresivitate
n limitele formelor conventionale, acceptate n societate (agresivitate sociala).
Valorile scazute arata tact si atitudine ponderata, ntelegere, maleabilitate, atitudine
toleranta, judecati morale diferentiate.
Scala I 8 INHIBIIE cuprinde 20 de itemi, dupa cum urmeaza:
- 15 itemi cu raspuns semnificativ DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202;
- 5 itemi cu raspuns semnificativ NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Valorile ridicate exprima timiditate, inhibitie n relatiile cu altii (mai ales n colectivitate)
mergnd pna la incapacitate de a stabili contacte si comportament anormal n situatiile de
relationare. Subiectii ncearca trac si neplaceri fizice naintea anumitor situatii, emotii nsotite
de tulburari vegetative (transpiratie, tremuraturi, paloare sau nrosire, balbism, tulburari
digestive, contractii sau dureri organice s. a. ). Persoanele manifesta o putere de actiune
redusa, nesiguranta n luarea unor hotarri, incapacitate de a lupta pentru realizarea celor
propuse, spaima sau iritare atunci cnd se simt observati de cineva.
Valorile scazute indica dezinvoltura, siguranta de sine, independenta fata de alte persoane,
hotarre si capacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, spirit intreprinzator.
Scala FD 9 FIRE DESCHIS - cuprinde 14 itemi, toti cu raspuns semnificativ DA:
- 12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
Scala exprima firea deschisa, autocritica, n opozitie cu firea nchisa, fara sprit autocritic.
Valorile ridicate exprima recunoasterea facila de catre persoana a unor defecte si slabiciuni
gneral umane, ca un indicator al disponibilitatii ei pentru autocritica, dublata uneori de o
atitudine dezinvolta.
Valorile scazute indica tendinta spre disimulare si ncercarea de a face impresie buna.
Subiectii sunt lipsiti de sinceritate si de spirit autocritic, automultumiti si suficienti, uneori
rigizi mental.
Observatie
Psihologul poate cere fiecarui subiect sa noteze pe foaia de raspuns, ora de ncepere a probei
si ora la care parcurgerea ei se ncheie, durata calculata a desfasurarii oferind date orientative,
suplimentare, despre dinamica activitatii subiectului respectiv (mobilizare n sarcina,
rapiditatea deciziei si implicit gradul de autocunoastere semn al maturitatii, etc).
Daca se nregistreaza si timpul de la jumatatea probei (itemul 100), prin compararea duratei
celor doua jumatati de proba se pot obtine informatii orientative despre rezistenta subiectului
ntr-un regim de lucru care implica atentie concentrata.
Timp de lucru
Timpul de lucru estimat este de aproximativ 40 minute.
Cotare si decizie
n cadrul fiecarei scale se coteaza cu cte un punct raspunsurile semnificative, iar prin
nsumarea lor n cadrul fiecarei scale se obtine nota bruta (NB) a scalei respective. Notele
brute ale celor 12 scale se trec n rubricile corespunzatoare din foaia de raspuns. Conform
etalonului anexa nr. 5, notele brute ale scalelor se transforma n note standard
corespunzatoare, care se trec de asemenea n foaia de raspuns. Se opereaza cu un sistem de 9
note standard, deci cu stanine.
Interpretarea rezultatelor obtinute la inventarul de personalitate FPI tine seama de necesitatea
adecvarii probei psihologice la obiectivele impuse de contextul n care ea este utilizata. Testul
este un instrument de evaluare complexa, pe multiple planuri a personalitatii. Cnd nsa
aceasta evaluare se face n scopul unei selectii, se pot decupa din ansamblul probei acei
factori care servesc cel mai bine obiectivelor selectiei respective. Ca urmare, factorii FPI pot
fi mpartiti n doua categorii:
factori de decizie factori implicati n mod direct si specific n adaptarea optima la
solicitarile unei activitati performante; acestia intra n structura deciziei (avizul apt /
inapt) si sunt: N1 nervozitate; A 2 agresivitate; D 3 depresie; E 4 excitabilitate; Td 7
tendinta de dominare; I8 inhibitie; NLE labilitate emotionala.
factori orientativi factori colaterali, nespecifici, care sustin indirect activitatea; acestia au o
valoare orientativa participnd la caracterizarea de ansamblu a subiectului si sunt: S5
sociabilitate; C 6 calm; Fd 9 fire deschisa; E extraversie; M masculinitate.
Selectia factorilor n cele doua categorii s-a facut pe baza relevantei statistice data de analiza
indicilor de semnificatie, de corelatiile dintre scalele testului si de validarile cu criterii
concurente (cu variabile similare din alte teste de personalitate).
Se corecteaza si analizeaza toate scalele testului dar se opereaza diferentiat cu rezultatele
obtinute la ele, n functie de cele doua categorii de factori.
A) Factori de decizie: N1, A2, D3, E4, Td7, I8, NLE.
Sunt factori cu ncarcatura negativa, deci notele brute mari obtinute la ei au semnificatie
negativa, ele transformndu-se n stanine mici, deci critice.
Staninele 1 si 2 pentru fiecare dintre acesti factori constituie scoruri critice. Stanina 3 pentru
fiecare dintre ei reprezinta un scor partial critic, care poate fi compensat (eventual n functie
de un anumit nivel mental). Staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt scoruri optime, situate pe o axa
valorica de la suficient (stanina 4) pna la foarte bun (stanina 9).
Valoarea fiecarui factor considerata separat este insuficienta n luarea deciziei. Interpretarea
complexa, de finete, si singura care duce la conturarea unei decizii corecte este data de analiza
intercorelatiilor dintre cei 7 factori de decizie. Aceste corelatii evidentiate statistic si validate
practic sunt urmatoarele:
Factorul N1 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: D3, E4, I8, NLE;
Factorul A2 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: E4,Td7;
Factorul D3 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, E4, Td7, I8;
Factorul E4 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, Td7, NLE;
Factorul Td7 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: A2, D3, E4, NLE;
Factorul I8 nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, D3, NLE;
Factorul NLE nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, E4, Td7, I8.
n functie de valorile factorilor si de corelatiile dintre ei decizia pentru testul de personalitate
se ia dupa cum urmeaza:
Situatia 3 staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Cnd toti cei 7 factori de decizie sunt n staninele 4-9, se formuleaza avizul APT
STRUCTUR PERSONALITATE.
Acestia sunt factori cu semnificatie pozitiva si de aceea cotele mari sunt pozitive si se
transforma n stanine mari, iar cotele mici sunt negative si se transforma n stanine mici.
Studiile sistematice arata tot mai pregnant faptul ca la acest gen de scale pozitive, desi valorile
mari sunt optime, valorile maxime sunt mai degraba critice, ele indicnd o exacerbare
anormala a trasaturilor respective: extraversia si sociabilitatea trec n instabilitate emotionalafectiva, calmul maxim n inertie, masculinitatea maxima n voluntarism agresiv, etc.
La aceste scale se considera staninele 1 si 9 ca fiind critice, staninele 2 si 3 partial critice, iar
staninele 4, 5, 6, 7, 8 ca fiind optime.
Factorii orientativi ofera date suplimentare de cunoastere a individului si completeaza
imaginea sa printr-o caracterizare mai precisa.