Manual ZKPQ

IV.1.
PREZENTAREA GENERAL
A CHESTIONARULUI ZKPQ
IV.1.1. Scopul chestionarului ZKPQ i domeniile sale de aplicare
Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat

evalu rii a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the
Alternative Five-Factor Model AFFM): c utarea impulsiv de senza ii, sociabilitatea,
neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea i activitatea.
Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta i Kraft, 1993)
a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evalueaz
dimensiuni fundamentale ale personalit ii sau ale temperamentului, folosite în cercet ri de
psihobiologie (http://www.zkpq.com/principaling.htm). Spre deosebire de abordarea lexical
a personalit ii, acest model pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalit ii,
acordând importan aspectelor psihobiologice.
Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalit ii, în domeniul
educa ional, în domeniul clinic i al psihologiei s n t ii.
IV.1.2. Popula ia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ
Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o popula ie non-clinic , format din persoane cu

vârsta cuprins între 18 i 54 de ani.
IV.1.3. Condi iile de utilizare a chestionarului ZKPQ
Chestionarul se administreaz individual sau colectiv, f r limit de timp. Completarea

r spunsurilor dureaz , în general, 15-20 de minute.
Persoana care interpreteaz scorurile subiec ilor la chestionar trebuie s aib studii de
psihologie, pentru a putea oferi explica ii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la
dimensiunile m surate de ZKPQ. La administrarea chestionarului i la cotarea acestuia, ea
poate fi ajutat de persoane care nu sunt psihologi, dar au cuno tin e despre testarea
psihologic .
IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ
În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercet ri cu scopul de a defini

dimensiuni universale ale personalit ii. S-au impus, mai ales, dou modele (Minulescu,
1996):
494
Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck, care presupune existen a a trei mari
dimensiuni ale personalit ii, respectiv P Psihoticismul, E Extraversiunea i N
Neuroticismul, la care se adaug , uneori, factorul L, interpretat ca factor de conformism social;
Modelul Big Five, care reune te cinci suprafactori , primii patru fiind Extraversiunea,
Stabilitatea emo ional , Amabilitatea i Con tiinciozitatea, iar al cincilea având denumiri i
semnifica ii diferite în cercet rile efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni cu
ajutorul c rora pot fi diferen ia i oamenii (Deschidere, Intelect, Conven ionalitate, Autonomie
etc.).
Modelul Big Five deriv din abord rile de tip lexical, care pornesc de la ipoteza c
acele diferen e individuale care sunt cele mai proeminente/evidente, dar i relevante din
punct de vedere social în via a indivizilor, vor fi virtual encodate în limbajul lor: cu cât sunt
mai importante aceste diferen e, cu atât e mai probabil s fie exprimate prin în elesul unui
singur cuvânt (O.P. John, A. Angleitner, F. Ostendorf, 1988, apud Minulescu, 1996).
Cercet rile bazate pe abord rile de tip lexical extrag din lexiconul limbii cuvinte care au
relevan pentru personalitate (adjective, adverbe, substantive, verbe), le utilizeaz pentru
caracterizarea subiec ilor, prelucreaz factorial rezultatele i interpreteaz factorii extra i.
Studiile efectuate de J.M. Digman (1990) i B. De Raad (1994) au condus la concluzia
c exist un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea, Neuroticismul,
Amabilitatea i Con tiinciozitatea (Minulescu, 1996).
Spre deosebire de Modelul Big Five, Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM)
m soar concepte care au o baz biologic -evolu ionist i permit compararea
comportamentelor între specii, precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau C utarea
impulsiv de senza ii (în loc de Con tiinciozitate).
Încercând s identifice dimensiunile acestui model, M. Zuckerman s-a oprit ini ial
asupra a nou factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, c utarea de
senza ii, impulsivitate, activitate i dezirabilitate social . O serie de cercet ri, pe care le-a
realizat ulterior, utilizând sute de subiec i, cu ajutorul unor scale care m surau ace ti factori,
au condus doar la cinci dimensiuni, pe care le-a denumit: C utare impulsiv de senza ii,
Sociabilitate, Neuroticism-anxietate, Agresivitate-ostilitate i Activitate. Acestea constituie
dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori. Ele sunt evaluate de scalele
chestionarului ZKPQ.
IV.2. CONSTRUCTELE M SURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ
Scala C utarea impulsiv de senza ii con ine dou grup ri de itemi, care m soar dou
constructe:
Constructul Impulsivitate se refer la lipsa unei planific ri i la tendin a de a ac iona
rapid, din impuls, f r a reflecta în prealabil.
Constructul C utare de senza ii descrie nevoia general de excitare i agita ie,
preferin a pentru situa ii neprev zute i prieteni cu comportament impredictibil,
precum i nevoia de schimbare i noutate.
495
Scala nu con ine itemi referitori la activit i specifice, cum ar fi: consumul de alcool
i/sau droguri, practicarea activit ii sexuale sau a sporturilor care implic riscuri crescute.
Scala Neuroticism - anxietate reune te itemi care se refer la sup r ri, tensiuni
emo ionale, îngrijor ri, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine i la sensibilitatea
la critici.
Scala Agresivitate - ostilitate m soar dou constructe:
Itemii care evalueaz Agresivitatea descriu predispozi ia c tre exprimarea
agresivit ii, mai ales sub form verbal .
Itemii care m soar Ostilitatea se refer la impolite e, comportament antisocial,
r zbunare i du m nie, la un temperament vulcanic i la ner bdarea manifestat în
rela iile interpersonale.
Scala Sociabilitate con ine dou grup ri de itemi:
Prima grupare m soar constructul Atrac ia fa de petreceri i prieteni. Itemii se
refer la pl cerea subiectului de a lua parte la petreceri mari, de a interac iona cu
al ii i de a avea mul i prieteni.
A doua grupare de itemi evalueaz constructul Intoleran a la izolarea social . În
cazul persoanelor introvertite, m soar preferin a pentru activit i solitare, iar în
cazul persoanelor extravertite, intoleran a la izolare social .
Scala Activitate evalueaz dou constructe:
Primul este Nevoia de activitate. El este m surat prin itemi referitori la nevoia de a
fi mereu în activitate, la ner bdarea i nelini tea resim ite atunci când nu este nimic
de f cut.
Al doilea construct, Nevoia de a depune efort, exprim preferin a pentru o munc
provocatoare i dificil i consumarea unei mari cantit i de energie în munc i în
efectuarea altor sarcini.
IV.3. PROCEDEUL URMAT PENTRU CONSTRUIREA

CHESTIONARULUI ZKPQ
M. Zuckerman a considerat c tr s turile fundamentale ale personalit ii sunt cele care

au o baz biologic -evolu ionist i s-a oprit, într-o prim faz , asupra a nou factori:
sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, c utarea de senza ii, impulsivitate,
activitate i dezirabilitate social .
Pentru fiecare dintre ei a selectat cel pu in trei instrumente de m sur , dintre cele
utilizate în cercet ri psihobiologice asupra personalit ii, referitoare la concepte (precum
agresivitatea i c utarea impulsiv a senza iilor) care permit compararea comportamentelor
între specii. Astfel de instrumente au fost, printre altele, chestionarul EPQ lui Eysenck pentru
evaluarea extraversiunii, a neuroticismului i a psihoticismului, scalele lui Buss-Plomin
pentru m surarea reactivit ii emo ionale, a activit ii, a sociabilit ii i a impulsivit ii i
Temperament Inventory al lui Strelau, bazat pe teoria lui Pavlov. În total, au fost alese 46 de
scale din opt chestionare.
496
R spunsurile date la acestea de 271 de studen i au fost prelucrate prin analiz factorial .
Au fost identifica i trei factori, care corespund scalelor din chestionarul EPQ: Extraversiune,
Neuroticism i Psihoticism. Factorul Extraversiune era con inut în scale care m surau
sociabilitatea i activitatea. Factorul Neuroticism era con inut în scale de evaluare a
neuroticismului, anxiet ii, furiei, ostilit ii, reactivit ii emo ionale generale, lipsei
controlului emo ional i eficien ei în munc . Factorul Psihoticism era con inut în scale care
m surau psihoticismul, autonomia sau independen a, c utarea senza iilor i impulsivitatea,
precum i în scale care evaluau (la polul opus) socializarea, planificarea, responsabilitatea,
înfrânarea/re inerea i dezirabilitatea social . Factorul Psihoticism a fost denumit C utarea
impulsiv nesocializat a senza iilor. Ace ti trei factori aveau structur aproape identic la
b rba i i la femei.
S-a efectuat o nou prelucrare prin analiz factorial , cu cerin a de a se extrage cinci
factori. De data aceasta, factorul Extraversiune s-a descompus în factorii Sociabilitate i
Activitate, iar factorul Psihoticism, în factorii Impulsivitate i C utarea agresiv a senza iilor.
Au fost selectate 33 de scale care m surau factorii eviden ia i de prima cercetare.
R spunsurile date la aceste scale de 525 de subiec i au fost prelucrate prin analiz factorial ,
extr gându-se, pe rând, 3, 4, 5 i, respectiv 6 factori. De fiecare dat un factor corespundea
Sociabilit ii. Ceilal i doi factori extra i atunci când s-a cerut extragerea a trei factori, au fost
Neuroticismul i C utarea impulsiv nesocializat a senza iilor. Factorul Neuroticism s-a
descompus apoi în factorii Anxietate, Activitate i Agresivitate-ostilitate, în timp ce factorul
C utarea impulsiv nesocializat a senza iilor s-a descompus în factorii Psihoticism -
C utarea senza iilor i Impulsivitate. Pentru fiecare solu ie ob inut prin analiz factorial (cu
3, 4, 5 i, respectiv, 6 factori), s-au comparat factorii extra i între b rba i i femei. S-a
constatat c în varianta cu 5 factori, factorii difer foarte pu in între sexe. Ace ti factori au
fost denumi i: C utarea impulsiv de senza ii, Sociabilitate, Neuroticism-anxietate,
Agresivitate-ostilitate i Activitate.
S-au calculat coeficien ii de corela ie între cotele itemilor din toate scalele prelucrate
prin analiz factorial , exceptând scalele din EPQ, i scorurile factoriale ale celor cinci factori.
Pentru fiecare factor au fost selecta i 20 de itemi care aveau coeficien i de corela ie mari cu
factorul respectiv i coeficien i de corela ie mici cu ceilal i patru factori i cu o scal de
dezirabilitate social . Astfel s-a ob inut prima variant a chestionarului ZKPQ, compus din
100 de itemi.
R spunsurile date la ace ti itemi de 589 de subiec i au fost prelucrate prin analiz
factorial , extr gându-se cinci factori. S-a constatat c 89 dintre itemi aveau cea mai mare
satura ie în factorul pe care trebuiau s -l m soare. Ei au fost re inu i în noua variant a
chestionarului ZKPQ. Câ iva dintre itemii scalei Sociabilitate au fost rescri i, din cauza
formei asimetrice a distribu iei scorurilor scalei. A mai fost ad ugat o scal , alc tuit din 10
itemi, care s depisteze tendin a subiec ilor de a r spunde conform dezirabilit ii sociale. A
rezultat, astfel, forma final a chestionarului ZKPQ, compus din 99 de itemi.
497
IV.4. CON INUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ
Chestionarul ZKPQ con ine 99 de itemi, grupa i în ase scale.

Cinci dintre scale m soar constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor
Model):
C utarea impulsiv de senza ii (19 itemi);
Sociabilitate (17 itemi);
Neuroticism anxietate (19 itemi);
Agresivitate ostilitate (17 itemi);
Activitate (17 itemi).
A asea scal , denumit Dezirabilitate social (Minciun sau Infrecven ), este compus
din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate, dar de la care majoritatea
oamenilor s-au ab tut cel pu in o dat (de exemplu, 4. Nu am întâlnit niciodat o persoan
care s nu-mi plac sau 10. Întotdeauna spun adev rul. ). Persoanele care ob in scoruri
mari la aceast scal sunt, în general, cele care doresc s fac o impresie bun i este posibil
ca ele s nu fi r spuns sincer la itemii chestionarului.
Repartizarea itemilor pe scale este indicat în Anexa 3.
IV.5. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ
Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a ac iona (de exemplu, 16. Nu
obi nuiesc s arunc gunoi pe strad ), de a sim i (de exemplu, 20. Uneori m simt tensionat
i iritat. ) sau de a gândi (de exemplu, 51. Adesea cred c oamenii pe care îi întâlnesc sunt
mai buni decât mine. ). Subiectul trebuie s aprecieze, pentru fiecare item, dac afirma ia
con inut de acesta i se potrive te i s r spund cu adev rat sau fals .
Cotele itemilor sunt 0 i 1.
IV.6. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU TESTARE
Caietul chestionarului con ine instruc iunile pe care le prime te subiectul pentru a
r spunde la chestionar i itemii chestionarului ZKPQ, grupa i câte 25 pe fiecare pagin . El se
afl în Anexa 1.
Pe Foaia de r spuns sunt notate informa iile pe care subiectul trebuie s le comunice
pentru a putea fi identificat (numele, data na terii i data evalu rii) i pentru a se putea
interpreta r spunsurile sale (sexul). Vârsta se calculeaz în ani, luni i zile, f când diferen a
între data evalu rii i data na terii, apoi se re ine doar num rul de ani (care reprezint vârsta
subiectului în ani împlini i, la data evalu rii).
Pe Foaia de r spuns urmeaz un tabel cu 12 coloane. Fiec rei pagini cu itemi din
bro ura chestionarului îi sunt alocate trei coloane: prima coloan con ine, pentru itemii de pe
o pagin , numerele itemilor, iar celelalte dou corespund r spunsurilor posibile (A i F).
Pentru fiecare item, subiectul trebuie s noteze semnul X, în dreptul num rului itemului, în
498
coloana A dac r spunde cu adev rat sau în coloana F dac r spunde cu fals . Foaia de
r spuns este inclus în Anexa 2.
În Grila de cotare a chestionarului ZKPQ (aflat în Anexa 3) pentru fiecare dintre cele
ase scale ale chestionarului sunt notate numerele de ordine ale itemilor componen i i, pentru
fiecare item, r spunsul (A sau F) care este cotat cu un punct.
IV.7. INSTRUC IUNILE DE ADMINISTRARE

Chestionarul ZKPQ poate fi administrat individual sau colectiv.

Subiectul prime te Caietul chestionarului împreun cu o Foaie de r spuns i cu un
instrument de scris.
Prima etap a administr rii chestionarului const în completarea datelor biografice
cuprinse în Foaia de r spuns (numele, prenumele, data na terii, data evalu rii i sexul).
Persoanele cu dificult i vor fi ajutate la completarea acestor informa ii.
Cea de-a doua etap const în parcurgerea chestionarului.
Persoana care administreaz chestionarul îl invit pe subiect s citeasc instruc iunile de
completare a r spunsurilor din Caietul chestionarului:
În paginile urm toare ve i g si o serie de fraze care descriu personalitatea.
Citi i fiecare fraz i decide i dac vi se potrive te sau nu, apoi indica i r spunsul
dumneavoastr pe Foaia de r spuns anexat .
Este important s ti i c nu exist r spunsuri corecte sau gre ite.
Dac sunte i de acord cu enun ul respectiv sau decide i c v caracterizeaz , r spunde i

adev rat însemnând un X în c su a corespunz toare (A - Adev rat) pe foaia de r spuns.
Dac , îns , considera i c nu v caracterizeaz , r spunde i fals i însemna i un X în c su a
corespunz toare (F - Fals) pe foaia de r spuns.
În momentul complet rii foii de r spuns, fi i atent ca semnul X pe care îl marca i s

corespund cu num rul întreb rii la care r spunde i. La sfâr itul fiec rei pagini cu enun uri,
verifica i dac a i ajuns la sfâr itul unei coloane din Foaia de r spuns.
R spunde i la fiecare fraz cu (A) sau (F), chiar dac nu sunte i în totalitate sigur de
r spunsul dumneavoastr .
Asigura i-v c nu a i omis niciun enun !
Scrie i numai pe foaia de r spuns! Nu scrie i nimic în caiet!
R spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale.
499
Timpul de r spuns nu este limitat.
Dup ce subiectul a citit instruc iunile, persoana care administreaz chestionarul îl

întreab dac a în eles ce are de f cut i, în cazul în care acesta r spunde afirmativ, îl invit s
r spund la itemi.
Dac subiectul nu a în eles sau are întreb ri, i se citesc acele p r i din instruc iunile de
completare a r spunsurilor care îi aduc l muririle necesare.
Se poate întâmpla ca subiectul s întrebe la ce serve te chestionarul. I se va r spunde c
ajut la cunoa terea unor aspecte ale personalit ii sale.
În cazul administr rii colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificult i la
citire, instruc iunile de completare a r spunsurilor vor fi citite de persoana care administreaz
chestionarul.
Atunci când preia de la un subiect Foaia de r spuns, persoana care administreaz
chestionarul trebuie s verifice dac acesta a completat toate datele personale i la fiecare item
a notat un r spuns i numai unul (sunt admise corecturile realizate prin încercuirea
r spunsurilor gre ite i notarea, al turi de ele, a r spunsurilor corecte). Dac observ omisiuni
sau constat c au fost notate mai multe r spunsuri pentru un item, îi va cere subiectului s
efectueze complet rile i/sau corecturile necesare.
IV.8. COTAREA R SPUNSURILOR
Se coteaz r spunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acord

un punct dac r spunsul subiectului coincide cu cel indicat de gril i zero puncte în caz
contrar.
Scorul fiec rei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor componen i.
IV.9. ADAPTAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA
Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre, 2004).
Versiunea original (Zuckerman i colab., 1993) a fost tradus în limba român ,
folosindu-se cuvinte/sintagme binecunoscute i frecvente în limbajul curent. S-au utilizat
forme gramaticale accesibile, pentru a facilita în elegerea itemilor.
Varianta ob inut a fost supus retroversiunii. Au fost efectuate unele corecturi, impuse
de diferen ele semantice sesizate în momentul compar rii retroversiunii cu versiunea original .
Itemii chestionarului (prezenta i aleator) au fost analiza i apoi de c tre doi exper i
(psihologi), care au avut sarcina de a identifica, pentru fiecare item, scala din care face parte.
Itemii repartiza i gre it au fost reformula i. Procedeul a fost reluat, cu o frecven de dou ori
pe s pt mân timp de dou s pt mâni, pân când to i itemii au fost inclu i corect în scalele
c rora le apar ineau. Prima i a treia analiz a itemilor au fost realizate de o echip de
psihologi, iar celelalte dou analize, de o alt echip .
500
Versiunea rezultat a chestionarului a fost administrat , f r limit de timp, unui
e antion format din 177 de ofi eri i subofi eri de la unit i militare cu specific diferit: avia ie,
geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie), cu vârsta cuprins între 26 i 49 ani
(m=37,5). Dintre ace tia, 84 aveau studii superioare, iar 93, studii medii. Subiec ii au r spuns
la chestionar la locul lor de munc , sub supravegherea cercet torilor.
S-au calculat indicatorii statistici ai scorurilor i coeficien ii de consisten intern pentru
scalele chestionarului ZKPQ (tabelul IV.9.1) i s-a constatat c valorile coeficien ilor sunt
apropiate de cele ob inute de Zuckerman (2002) pentru varianta original a chestionarului, în
limba englez , într-un e antion format din 2969 de studen i americani. Pentru scalele
Neuroticism anxietate i Activitate coeficien ii din e antionul românesc sunt mai mari decât
cei din e antionul american. La fel ca în e antionul american, cea mai bun consisten intern
o are scala Neuroticism anxietate.
Tabelul IV.9.1. Indicatorii statistici ai scorurilor

i coeficien ii de consisten intern ai scalelor
Scala E antion românesc E antion american

(N=177) B rba i Femei
(N=1144) (N=1825)
m
C utarea impulsiv de senza ii 9,99 3,86 0,76 0,77 0,81
Sociabilitate 8,28 3,57 0,76 0,77 0,79
Neuroticism anxietate 5,69 2,64 0,87 0,82 0,84
Agresivitate ostilitate 6,37 3,36 0,71 0,76 0,76
Activitate 10,77 3,85 0,80 0,74 0,77
S-a constatat, astfel, c varianta în limba român a chestionarului ZKPQ prezint o

consisten intern satisf c toare pentru toate scalele componente.
În urm toarea etap a adapt rii chestionarului ZKPQ, au fost investigate caracteristicile
psihometrice ale instrumentului (validitatea i fidelitatea). Pentru aceasta, a fost utilizat un
e antion format din 825 de persoane, acela i care a servit i la construirea etaloanelor (tabelul
IV.10.1).
IV.10. VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

IV.10.1. No iuni teoretice despre validitate i validare
Mult vreme, no iunea de validitate a unui test a fost legat de func ia îndeplinit de test.
Relevant în acest sens este defini ia dat de R.H. Lindeman (1978, apud Albu, 2000):
validitatea unui test este dat de m sura în care acesta î i îndepline te func ia .
501
În ultimul timp, îns , accep iunea atribuit termenului validitate s-a schimbat. Acum,
validitatea este privit ca o calitate a utiliz rii rezultatelor testului: Validitatea unui test se
refer la cât de potrivite sunt interpret rile descriptive, explicative sau predictive care se dau
scorurilor sale (Silva, 1993).
Investigarea gradului de validitate a interpret rii propuse de un test poart numele de
validare a testului. Exist mai multe categorii de strategii de validare (Albu, 2000):
validare relativ la constructul m surat de test;
validare relativ la con inutul testului;
validare relativ la criteriu.
IV.10. 2. Strategii utilizate pentru validarea chestionarului ZKPQ
Chestionarul ZKPQ a fost construit pentru a m sura cinci constructe. Din acest motiv,
pentru validarea sa au fost folosite strategii din categoria valid rii relative la construct i din
categoria valid rii relative la con inut.
Deocamdat s-a avut în vedere utilizarea chestionarului ZKPQ doar în scop de
diagnostic (m surare), nu i de predic ie. Prin urmare, nu s-au folosit strategii de validare
predictiv .
IV.10.2.1. Validarea relativ la constructele m surate
IV.10.2.1.1. Analiza factorial a itemilor chestionarului
Au fost prelucrate r spunsurile date la itemii chestionarului ZKPQ (exceptând itemii

scalei Dezirabilitate social i itemul 46, la care to i subiec ii au r spuns la fel) de persoanele
din e antionul utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane (tabelul
IV.10.1).
Tabelul IV.10.1. Structura e antionului

folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ
Sex N Vârsta
minim maxim m
B rba i 305 18 51 26,72 7,85
Femei 520 18 54 27,59 8,29
Total 825 18 54 27,27 8,13
S-a utilizat metoda componentelor principale, s-a cerut s se extrag 5 factori, iar factorii
au fost roti i prin metoda Varimax.
Cei cinci factori extra i acopereau 27,123% din varian a total (F1:6,559%; F2: 5,782%;
F3:5,404%; F4:4,812%; F5:4,566%). Pentru a identifica semnifica ia fiec rui factor, s-a
502
urm rit c rei scale îi apar in cei mai mul i dintre itemii care au satura ia maxim în factorul
respectiv. S-a constatat, astfel, c primul factor corespunde Neuroticismului anxiet ii, cel
de-al doilea, C ut rii impulsive de senza ii, cel de-al treilea, Agresivit ii ostilit ii, cel de-al
patrulea, Activit ii, iar ultimul, Sociabilit ii.
Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i sunt prezentate în tabelul IV.10.2. Itemii
sunt aranja i în tabel grupa i în func ie de factorul în care au cea mai mare satura ie, iar în
cadrul fiec rui grup, în ordinea descresc toare a satura iei maxime.
Se poate observa c majoritatea itemilor care fac parte din aceea i scal a chestionarului
ZKPQ au satura ie mare în acela i factor. Doar 10 itemi fac excep ie: câte un item din scalele
Neuroticism anxietate i C utare impulsiv de senza ii, 2 itemi din scala Agresivitate
ostilitate i câte 3 itemi din scalele Activitate i Sociabilitate.
Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i
Item Scala din Factor

care face F1 F2 F3 F4 F5
parte
itemul
90 NA 0,656 0,009 0,073 -0,139 -0,057

15 NA 0,631 0,076 0,112 0,039 -0,052
61 NA 0,628 0,057 -0,086 -0,187 -0,131
80 NA 0,597 0,044 0,113 -0,041 -0,043
25 NA 0,582 0,092 0,076 0,034 -0,020
7 NA 0,571 -0,039 -0,099 -0,265 0,015
41 NA 0,530 -0,142 0,039 -0,090 -0,038
96 NA 0,518 -0,058 0,106 -0,039 -0,027
35 NA 0,511 -0,090 0,081 0,008 -0,126
66 NA 0,487 -0,022 0,012 0,127 -0,056
51 NA 0,478 -0,019 -0,065 -0,109 -0,024
85 NA 0,430 -0,077 0,307 -0,014 -0,005
76 NA 0,412 -0,024 0,096 -0,029 0,035
71 NA 0,409 0,074 0,049 -0,144 -0,105
56 NA 0,396 -0,029 0,142 0,044 -0,038
20 NA 0,379 0,008 0,059 0,011 -0,114
2 NA 0,353 -0,200 0,018 0,028 0,079
36 AO 0,182 0,092 0,068 -0,027 0,096
Legend : NA = Neuroticism anxietate; AO = Agresivitate ostilitate; A =
Activitate; C = C utare impulsiv de senza ii; S = Sociabilitate.
503
Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i (continuare)

parte
itemul
39 C -0,068 0,624 0,029 0,060 0,058

24 C -0,167 0,573 0,144 0,134 0,079
84 C 0,085 0,533 0,172 -0,049 0,066
70 C -0,091 0,521 0,190 -0,015 0,061
55 C -0,100 0,492 0,143 0,046 0,068
34 C 0,036 0,482 -0,071 -0,030 0,065
65 C -0,091 0,481 0,108 0,126 0,160
1 C 0,102 0,479 0,003 -0,320 0,048
95 C -0,103 0,457 0,084 -0,065 0,128
19 C 0,091 0,396 0,039 -0,351 0,095
50 C 0,248 0,389 0,177 -0,136 0,147
79 C -0,015 0,388 0,013 0,101 0,210
14 C 0,212 0,377 0,220 -0,058 0,072
75 C -0,123 0,377 -0,079 0,037 -0,251
60 C 0,032 0,347 0,073 0,108 0,049
28 A -0,223 0,362 0,107 0,203 0,048
29 C 0,045 0,343 0,090 -0,399 0,095
53 S -0,011 0,315 0,145 -0,122 0,231
9 S -0,113 0,247 0,185 0,246 0,238
6 C 0,023 0,203 0,097 -0,335 0,162
45 C 0,037 0,124 -0,028 0,082 0,026
57 AO 0,063 0,107 0,614 -0,111 0,080

8 AO 0,149 0,094 0,584 -0,014 0,014
91 AO 0,283 0,048 0,555 -0,062 0,030
86 AO 0,082 -0,023 0,547 -0,145 0,058
97 AO 0,084 0,105 0,539 -0,023 0,067
89 C 0,192 0,229 0,525 0,078 0,053
42 AO -0,144 0,125 0,510 0,062 0,048
11 AO 0,070 0,148 0,499 -0,115 0,093
67 AO 0,118 0,099 0,498 0,022 0,118
77 AO 0,084 0,181 0,481 -0,018 -0,063
99 A 0,270 0,230 0,479 0,058 0,073
30 NA 0,398 -0,059 0,460 -0,074 0,035
21 AO -0,011 0,121 0,422 -0,238 0,017
31 AO 0,126 -0,185 0,402 -0,082 -0,032
47 AO -0,101 -0,030 0,394 0,115 0,029
3 AO 0,018 0,106 0,354 -0,141 0,038
62 AO -0,053 -0,203 0,253 -0,083 -0,023
16 AO 0,050 0,112 0,142 -0,136 0,066
504
Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i (comtinuare)

parte
itemul
33 A -0,118 0,129 -0,014 0,636 0,104

83 A 0,003 0,109 -0,041 0,623 0,052
74 A -0,016 0,086 -0,094 0,562 -0,019
44 A -0,124 0,023 -0,019 0,562 0,122
5 A 0,041 -0,023 -0,128 0,504 -0,100
38 A -0,088 -0,151 -0,120 0,494 -0,025
59 A -0,023 0,099 -0,012 0,420 0,103
94 A -0,080 -0,046 -0,124 0,402 -0,039
18 A -0,214 0,171 -0,035 0,370 -0,189
23 A -0,369 0,140 -0,023 0,315 0,036
64 A -0,130 0,269 -0,039 0,305 -0,014
13 A -0,032 0,028 -0,002 0,307 0,050
54 A 0,199 0,126 0,206 0,280 -0,017
48 S -0,073 0,232 0,081 0,264 0,251
72 AO 0,152 0,216 0,165 0,262 0,126
49 A 0,026 -0,211 0,004 0,256 0,040
63 S 0,008 -0,035 0,037 0,051 0,641

58 S -0,040 0,156 0,041 -0,065 0,633
87 S -0,017 0,061 0,053 -0,109 0,605
17 S 0,038 -0,100 0,043 0,050 0,592
12 S -0,073 0,102 0,049 -0,012 0,582
68 S -0,180 0,017 0,012 -0,016 0,575
37 S -0,016 0,182 -0,000 -0,008 0,506
43 S -0,307 0,194 0,056 0,070 0,425
22 S -0,141 0,296 0,065 0,040 0,419
98 S -0,043 0,166 0,010 0,040 0,390
78 S -0,086 0,242 0,066 0,251 0,316
27 S -0,120 0,307 0,163 0,216 0,309
92 S 0,012 0,284 0,054 -0,052 0,296
82 S 0,000 0,247 0,148 0,108 0,256
88 A -0,155 0,051 -0,006 0,125 0,136
Faptul c , pentru fiecare dintre cele cinci scale care m soar constructe, majoritatea
itemilor au cea mai mare satura ie în acela i factor constituie o dovad a validit ii relative la
construct a scalelor.
505
Am comparat rezultatele ob inute pentru varianta adaptat în limba român a
chestionarului ZKPQ cu rezultatele ob inute pentru versiunea original , într-un e antion
american (Rossier i colab., 2008), pentru versiunea în limba catalan , într-un e antion
spaniol (Gomà-i-Freixanet i colab., 2004) i pentru versiunea în limba francez , într-un
e antion elve ian (Rossier i colab., 2008). De fiecare dat , r spunsurile la itemii
chestionarului au fost prelucra i prin analiz factorial , cerându-se extragerea a cinci factori,
care au fost roti i prin metoda Varimax. Fiecare factor a primit denumirea scalei din care
f ceau parte majoritatea itemilor care aveau cea mai mare satura ie în factorul respectiv.
Dup cum se vede din tabelul IV.10.3, au satura ia maxim în alt factor decât cel
corespunz tor scalei din care fac parte:
10 itemi în varianta în limba român ;
4 itemi în varianta original ;
8 itemi în varianta în limba catalan ;
8 itemi în varianta în limba francez .
Tabelul IV.10.3. Factorii în care au cea mai mare satura ie

itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane
Item Scala din E antion E antion E antion E antion

care face românesc american catalan elve ian
parte (N=825) (N=933) (N=843)
1 C C C C A
2 NA NA NA NA NA
3 AO AO AO AO AO
5 A A A A A
6 C C C C C
7 NA NA NA NA NA
8 AO AO AO AO AO
9 S C S S S
11 AO AO AO AO AO
12 S S S S S
13 A A A A A
14 C C C C C
15 NA NA NA NA NA
16 AO AO AO AO AO
17 S S S S S
18 A A A A A
19 C C C C C
20 NA NA NA NA NA
21 AO AO AO AO AO
22 S S S S S
23 A A A A A
24 C C C C C
25 NA NA NA NA NA
Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO =
Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.
506
itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane (continuare)

parte (N=825) (N=933) (N=843)
27 S S C S A
28 A C A C C
29 C C C C C
30 NA AO NA NA NA
31 AO AO AO AO AO
33 A A A A A
34 C C C C C
35 NA NA NA NA NA
36 AO NA AO AO AO
37 S S S S S
38 A A A A A
39 C C C C C
41 NA NA NA NA NA
42 AO AO AO AO AO
43 S S S S S
44 A A A A A
45 C C C C C
46 NA - NA NA NA
47 AO AO AO AO AO
48 S A S C S
49 A A A A A
50 C C C NA C
51 NA NA NA NA NA
53 S C C C C
54 A A A A A
55 C C C C C
56 NA NA NA NA NA
57 AO AO AO AO AO
58 S S S S S
59 A A A A A
60 C C C C C
61 NA NA NA NA NA
62 AO AO AO AO AO
63 S S S S S
64 A A A A A
65 C C C C C
66 NA NA NA NA NA
67 AO AO AO AO AO
68 S S S S S
70 C C C C C
507
itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane (continuare)

parte (N=825) (N=933) (N=843)
71 NA NA NA NA NA
72 AO A AO AO AO
74 A A A A A
75 C C C C C
76 NA NA NA NA NA
77 AO AO AO AO AO
78 S S S S S
79 C C C C C
80 NA NA NA NA NA
82 S S NA NA S
83 A A A A A
84 C C C C C
85 NA NA NA NA NA
86 AO AO AO AO AO
87 S S S S S
88 A S A A A
89 C AO C C AO
90 NA NA NA NA NA
91 AO AO AO AO AO
92 S S S C C
94 A A A A A
95 C C C C C
96 NA NA NA NA NA
97 AO AO AO AO AO
98 S S S C C
99 A AO NA NA AO
Au fost pu i în eviden trei itemi care nici în alte variante ale chestionarului nu au
satura ia maxim în factorul corespunz tor scalei din care fac parte:
itemul 53 (Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia.), care face parte din
scala Sociabilitate, dar în toate cele patru variante ale chestionarului are cea mai
mare satura ie în factorul C utarea impulsiv de senza ii;
itemul 99 (Ceilal i m aten ioneaz adesea s fiu mai temperat.), care face parte din
scala Activitate, dar are cea mai mare satura ie fie în factorul Agresivitate ostilitate
(în varianta în limba român i în cea în limba francez ), fie în factorul Neuroticism
anxietate (în varianta original i în cea în limba catalan );
508
itemul 28 (Îmi place mai mult o sarcin provocatoare decât una de rutin .), care
face parte din scala Activitate, dar cu excep ia variantei originale a chestionarului,
are cea mai mare satura ie în factorul C utare impulsiv de senza ii.
IV.10.2.1.2. Validarea discriminant a scalelor chestionarului ZKPQ
S-au calculat coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului ZKPQ (tabelul
IV.10.4), în e antionul folosit la etalonarea chestionarului (a c rui structur este prezentat în
tabelul IV.10.1).
Tabelul IV.10.4. Coeficien ii de corela ie liniar între

scalele chestionarului ZKPQ
Prima scal A doua scal B rba i (N=305) Femei (N=520)

r p r p
Sociabilitate C utare impulsiv de senza ii 0,459 0,000 0,390 0,000
Activitate 0,239 0,000 0,149 0,001
Neuroticism - anxietate -0,206 0,000 -0,142 0,001
Agresivitate - ostilitate 0,335 0,000 0,161 0,000
Dezirabilitate social 0,085 0,137 0,064 0,146
C utare impulsiv de Activitate 0,119 0,037 0,080 0,070
senza ii Neuroticism - anxietate -0,022 0,706 0,111 0,011
Dezirabilitate social -0,002 0,977 -0,076 0,084
Activitate Neuroticism - anxietate -0,221 0,000 -0,202 0,000
Agresivitate - ostilitate -0,014 0,803 -0,062 0,156
Neuroticism - Agresivitate - ostilitate 0,250 0,000 0,312 0,000
anxietate Dezirabilitate social -0,030 0,607 -0,216 0,000
Agresivitate - Dezirabilitate social -0,104 0,070 -0,155 0,000
ostilitate
Au fost compara i coeficien ii de corela ie ob inu i pentru versiunea în limba român cu

cei ob inu i pentru versiunea în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet i
colab., 2004) i pentru versiunea în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-
Freixanet, Valero, 2008) (tabelul IV.10.5).
509
Tabelul IV.10.5. Coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului ZKPQ
semnificativi la pragul p=0,05, în e antionul românesc i în dou e antioane spaniole
Pri- A Limba român , Limba catalan , Limba spaniol ,

ma doua e antion e antion spaniol e antion spaniol
scal scal românesc
B rba i Femei B rba i Femei B rba i Femei
(N=305) (N=520) (N=330) (N=603) (N=486) (N=514)
S C 0,46 0,39 0,24 0,22 0,21 0,28
A 0,24 0,15 0,15 0,11 0,20
NA -0,21 -0,14 -0,12 -0,11 -0,10
AO 0,34 0,16 0,11 0,15
DS
C A 0,12 0,21 0,20 0,20 0,31
NA 0,11 0,09 0,27
AO 0,39 0,36 0,28 0,20 0,25 0,31
DS
A NA -0,22 -0,20
AO 0,11 0,10
DS 0,17 0,20 0,14 0,15 0,25 0,24
NA AO 0,25 0,31 0,17 0,09 0,28 0,12
DS -0,22 -0,17
AO DS -0,16 -0,12 -0,11 -0,26
Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate, DS = Dezirabilitate social .
Din tabelul IV.10.6 se constat c rezultatele ob inute pentru varianta în limba român se
aseam n mai mult cu cele pentru varianta în limba catalan , decât cu cele pentru varianta în
limba spaniol .
Tabelul IV.10.6. Compara ie între coeficien ii de corela ie

ob inu i pentru varianta în limba român i cei pentru variantele în limbile catalan i spaniol
Num rul coeficien ilor de corela ie care (la pragul Compara ie cu Compara ie cu
p=0,05) sunt: varianta în limba varianta în limba
catalan spaniol
B rba i Femei B rba i Femei
nesemnificativi în ambele variante 6 2 4 2
semnificativi în ambele variante 7 10 6 7
semnificativi în varianta în limba român i 2 1 3 4
nesemnificativi în cealalt variant
nesemnificativi în varianta în limba român i 0 2 2 2
semnificativi în cealalt variant
semnificativi în ambele variante, dar mai mari în 6 10 3 3
valoare absolut în varianta în limba român
510
Astfel, din totalul de 15 coeficien i de corela ie, sunt semnificativi (la pragul p=0,05) atât
pentru varianta în limba român , cât i pentru varianta în limba catalan , sau sunt
nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 13 coeficien i în cazul b rba ilor i
12 coeficien i în cazul femeilor. Dar, în majoritatea situa iilor în care ambii coeficien i de
corela ie sunt semnificativi (la pragul p=0,05), coeficientul de corela ie este mai mare în
valoare absolut pentru varianta în limba român .
i asem narea cu varianta în limba spaniol este destul de mare: sunt semnificativi (la
pragul p=0,05) atât pentru varianta în limba român , cât i pentru varianta în limba spaniol ,
sau sunt nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 10 coeficien i în cazul
b rba ilor i 9 coeficien i în cazul femeilor.
Existen a în toate cele trei e antioane a unui num r mare de coeficien i de corela ie
liniar semnificativi cel pu in la pragul p=0,05 arat c validitatea discriminant a scalelor
chestionarului ZKPQ este destul de redus .
IV.10.2.2. Validarea relativ la con inut (analiza acoperirii domeniului

constructului) pentru fiecare scal
S-a efectuat analiza factorial a itemilor fiec reia dintre cele cinci scale care m soar
constructe, prin metoda componentelor principale, cu rota ia factorilor prin metoda Varimax.
S-au analizat itemii care aveau satura ii mari în acela i factor, pentru a identifica semnifica ia
factorului i a verifica dac acesta se refer la un tip de comportamente amintit în descrierea
scalelor chestionarului ZKPQ realizat de Zuckerman (2002) sau/ i de autorii adapt rii în
limbile spaniol i catalan a chestionarului ZKPQ, M. Gomà-i-Freixanet i colaboratorii s i
(la adresa http://www.zkpq.com/ description_scales.htm).
Factorii ob inu i au fost compara i cu cei g si i de Zuckerman pentru varianta original a
chestionarului, într-un e antion format din 2969 de studen i americani.
Toate prelucr rile au fost efectuate în e antionul de subiec i utilizat la etalonarea
chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane (a c rui structur e prezentat în tabelul
IV.10.1).
a. Scala C utarea impulsiv de senza ii

Au fost extra i patru factori, care acoper 44,417% din varian a total (F1: 16,254%; F2:
12,817%; F3: 8,409%; F4: 6,937%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate
în tabelul IV.10.7.
Primul factor, care m soar nevoia de excitare i agita ie, preferin a pentru experien e
noi care implic asumarea unor riscuri, i factorul F4, care m soar nevoia de noutate,
corespund constructului C utarea de senza ii. Cel de-al doilea factor, care se refer la absen a
planific rilor în activitatea obi nuit , i factorul F3, care m soar tendin a de a ac iona rapid,
din impuls, corespund constructului Impulsivitate.
Cu excep ia itemului 84 (Adesea m las captivat de lucruri noi, atractive, de idei
interesante, încât nici nu m gândesc la posibilele complica ii ce ar putea s apar .) care în
cercetarea efectuat de Zuckerman avea satura ie mare în factorul Impulsivitate, iar în aceast
511
cercetare are cea mai mare satura ie în factorul F1, în care au satura ii mari itemi care se
refer la C utarea de senza ii itemii variantei în limba român a scalei C utarea impulsiv
de senza ii se grupeaz pe cele dou domenii de con inut ale scalei (C utarea de senza ii i
Impulsivitate), la fel ca în varianta original a chestionarului.
Tabelul IV.10.7. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial
pentru scala C utarea impulsiv de senza ii
Item Factorul identificat în Factor

varianta original a F1 F2 F3 F4
scalei
1 Impulsivitate 0,096 0,735 0,132 0,194
6 Impulsivitate 0,028 0,585 0.153 -0,191
14 Impulsivitate 0,129 0,285 0,608 0,011
19 Impulsivitate 0,049 0,788 0,076 0,073
24 C utarea de senza ii 0,683 -0,033 0,146 0,159
29 Impulsivitate 0,087 0,746 0,135 -0,109
34 C utarea de senza ii 0,346 0,344 -0,188 0,425
39 C utarea de senza ii 0,557 0,247 0,025 0,224
45 C utarea de senza ii -0,057 -0,020 0,035 0,678
50 Impulsivitate 0,227 0,222 0,431 0,041
55 C utarea de senza ii 0,644 0,017 0,178 -0,069
75 C utarea de senza ii 0,505 0,106 -0,349 -0,214
84 Impulsivitate 0,449 0,141 0,389 0,148
89 Impulsivitate 0,117 0,048 0,731 0,028
95 C utarea de senza ii 0,586 0,132 0,056 -0,157
b. Scala Sociabilitate
Au fost extra i patru factori, care acoper 48,341% din varian a total (F1: 14,278%; F2:
13,933%; F3: 10,651; F4: 9,479%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate
în tabelul IV.10.8.
Factorul F2, care m soar pl cerea de a participa la petreceri cu mult lume i de a
interac iona cu ceilal i, i factorul F3, care se refer la nevoia de a avea mul i prieteni,
corespund constructului Atrac ia fa de petreceri i prieteni. Primul factor, care m soar
preferin a pentru activit i solitare, i ultimul, care evalueaz acceptarea singur t ii pentru o
perioad restrâns de timp, corespund constructului Intoleran a la izolarea social .
512
Cu excep ia itemului 82 (Simt nevoia s fiu o persoan important pentru grup.) care
în cercetarea efectuat de Zuckerman avea satura ie mare în factorul Intoleran a la izolarea
social , iar în aceast cercetare are cea mai mare satura ie în factorul F2, în care au satura ii
mari itemi care se refer la Atrac ia fa de petreceri i prieteni itemii variantei în limba
român a scalei Sociabilitate se grupeaz pe cele dou domenii de con inut ale scalei (Atrac ia
fa de petreceri i prieteni i Intoleran a la izolarea social ), la fel ca în varianta original a
chestionarului.
pentru scala Sociabilitate
Item Factorul identificat în varianta Factor

original a scalei F1 F2 F3 F4
9 Atrac ia fa de petreceri i prieteni -0,182 0,700 0,208 0,211
12 Intoleran a la izolarea social 0,573 0,196 0,055 0,230
22 Intoleran a la izolarea social 0,525 0,327 0,283 -0,149
27 Atrac ia fa de petreceri i prieteni -0,026 0,617 0,308 0,132
37 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,132 0,147 0,491 0,436
48 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,157 0,656 -0,042 -0,030
53 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,335 0,058 0,502 -0,237
78 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,166 0,691 -0,027 0,017
82 Intoleran a la izolarea social 0,228 0,378 0,093 -0,026
c. Scala Neuroticism anxietate

La itemul 46 (Uneori simt c sunt panicat.) to i subiec ii au avut cota 0, adic au r spuns
fals . Acest item nu a fost inclus în analiza factorial .
Au fost extra i cinci factori, care acoper 53,157% din varian a total (F1: 12,951%; F2:
12,317%; F3: 11,329%; F4: 8,838%; F5: 7,722%).
Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.9.
Factorii F1 i F4 se refer la tensiuni emo ionale, factorul F2 la absen a încrederii în
for ele proprii, factorul F3 are satura ii mari în itemi care descriu îngrijor ri i sensibilitatea la
critic , iar factorul F5 evalueaz dificultatea de a lua decizii.
În varianta original a scalei, to i itemii aveau satura ii mari în acela i factor.
513
pentru scala Neuroticism anxietate
Item Factor
F1 F2 F3 F4 F5
2 -0,074 0,406 0,618 0,043 -0,386
7 0,142 0,699 0,135 0,061 0,144
15 0,683 0,266 0,200 0,073 0,050
20 0,548 -0,005 0,252 -0,302 0,336
25 0,719 0,148 0,081 0,151 0,086
30 0,175 -0,136 0,482 0,530 0,147
35 0,290 0,217 0,465 -0,025 0,222
41 0,175 0,241 0,332 0,312 0,206
51 0,054 0,625 0,184 0,100 -0,056
56 0,527 -0,015 0,104 0,284 -0,095
61 0,233 0,698 0,036 0,058 0,336
66 0,285 0,192 0,519 -0,095 0,087
71 0,015 0,189 0,131 0,109 0,788
76 0,143 0,168 -0,062 0,734 0,058
80 0,488 0,299 0,106 0,408 -0,016
85 0,105 0,044 0,736 0,155 0,141
90 0,427 0,480 0,082 0,308 0,192
96 0,093 0,216 0,272 0,385 0,412
d. Scala Agresivitate ostilitate

10,450%; F3: 9,577%; F4: 9,186%; F5: 7,705%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori
sunt prezentate în tabelul IV.10.10.
Primul factor evalueaz tendin a de exprimare verbal i fizic a agresivit ii i
ner bdarea manifestat în rela iile interpersonale. Factorul F2 are satura ii mari în itemi care
descriu un temperament vulcanic. Factorul F3 evalueaz incapacitatea de a ierta, iar factorul
F4 se refer la exprimarea sup r rii. Ultimul factor exprim acceptarea comportamentului
necivilizat.
În varianta original a chestionarului, to i itemii aveau satura ii mari în acela i factor.
514
pentru scala Agresivitate ostilitate
Item Factor
F1 F2 F3 F4 F5
3 0,196 0,120 0,319 0,108 0,347
8 0,646 0,270 0,038 0,159 -0,019
11 0,710 0,109 -0,059 0,065 0,115
16 0,250 -0,072 -0,077 -0,039 0,641
21 0,506 0,008 0,303 -0,089 0,286
31 0,105 0,077 0,693 0,079 -0,081
36 -0,149 0,153 -0,002 0,078 0,738
42 0,268 0,124 -0,023 0,739 0,034
47 0,001 0,052 0,074 0,817 0,014
57 0,781 0,117 0,059 0,140 0,030
62 -0,075 -0,015 0,756 -0,037 0,078
67 0,166 0,590 0,098 0,173 0,224
72 -0,033 0,690 -0,242 -0,063 -0,100
77 0,084 0,453 0,184 0,378 0,181
86 0,420 0,143 0,419 0,216 -0,136
91 0,340 0,515 0,244 -0,042 0,097
97 0,277 0,545 0,157 0,200 -0,045
e. Scala Activitate
10,229%; F3: 7,573%; F4: 7,483%; F5: 7,164). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt
prezentate în tabelul IV.10.11.
Primul factor are satura ii mari în itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la
incapacitatea de a se relaxa i de a nu face nimic, atunci când exist o asemenea posibilitate.
El corespunde factorului Nevoia de activitate din varianta original . Itemul 59 (În vacan îmi
place s fac mai degrab lucruri active, decât s pierd timpul.) care în varianta original
avea satura ii mari în factorul Nevoia de a depune efort are cea mai mare satura ie în acest
factor.
Factorul F2 m soar preferin a pentru activit i solicitante i provocatoare. El
corespunde factorului Nevoia de a depune efort din scala original .
Factorul F3, care are satura ii mari în itemii 13 (Sunt mai ocupat decât majoritatea
oamenilor.) i 94 (M implic în tot ce fac.) s-ar putea s nu aib leg tur nici cu Nevoia de
activitate i nici cu Nevoia de a depune efort, ci s evalueze implicarea emo ional a
persoanelor în activit ile pe care le desf oar .
515
pentru scala Activitate
Item Factorul Factor

identificat în F1 F2 F3 F4 F5
varianta original
a scalei
5 Nevoia de activitate 0,599 -0,117 0,214 -0,065 0,245
13 Nevoia de activitate 0,079 0,144 0,532 0,301 0,254
18 Nevoia de a depune 0,050 0,621 0,420 0,001 0,105
efort
23 Nevoia de a depune 0,174 0,588 0,219 -0,118 -0,150
efort
28 Nevoia de a depune 0,115 0,672 -0,200 0,107 -0,033
efort
33 Nevoia de activitate 0,671 0,228 0,080 0,169 -0,128
38 Nevoia de activitate 0,643 -0,076 0,087 -0,157 0,297
44 Nevoia de activitate 0,682 0,112 0,068 -0,042 0,098
49 Nevoia de a depune 0,200 0,025 0,031 0,054 0,675
efort
54 Nevoia de activitate 0,152 -0,056 0,169 0,690 0,007
59 Nevoia de a depune 0,552 0,188 -0,278 0,099 -0,003
efort
64 Nevoia de a depune 0,358 0,233 0,041 0,079 -0,429
efort
88 Nevoia de a depune 0,061 0,545 -0,185 -0,072 0,492
efort
94 Nevoia de a depune 0,251 -0,028 0,614 -0,140 -0,216
efort
99 Nevoia de activitate -0,051 0,023 -0,140 0,741 -0,021
Factorul F4 se refer la efectuarea activit ilor cu mare vitez . Itemii cu satura ii mari în
acest factor corespund constructului Nevoia de a depune efort.
Factorul F5 este mai greu de interpretat în contextul scalei Activitate. Au scoruri
factoriale mari la acest factor persoanele care nu doresc s aib mult timp liber cele care
r spund cu fals la itemul 49 (Mi-ar pl cea o slujb care s -mi permit maximum de timp
liber.). Dar nu înseamn neap rat c aceste persoane doresc s fie tot timpul în activitate sau
c doresc s depun efort în activitate. Dup cum este posibil ca persoanele care r spund cu
adev rat la acest item s desf oare în timpul liber o activitate mai intens decât cea de la
serviciu.
Pentru scala Activitate grup rile de itemi formate pe baza analizei factoriale, pentru
varianta în limba român , se deosebesc de cele ob inute pentru varianta original .
516
IV.10.2.3. Concluzii
Chestionarul ZKPQ are o validitate relativ la construct bun , în sensul c scalele sale
m soar acelea i constructe care sunt evaluate de versiunea original a chestionarului, în
limba englez , i de versiunile în limbile catalan i francez .
Scalele chestionarului ZKPQ nu sunt ortogonale între ele (între scorurile scalelor exist
corela ii liniare semnificative statistic), dar aceea i comportare o au i scalele versiunilor în
limbile catalan i spaniol .
IV.11. FIDELITATEA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

IV.11.1. No iuni teoretice despre fidelitate
Conform defini iei din Standards for Educational and Psychological Tests (1985),
fidelitatea unui test este gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adic
gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de m sur .
Dac un test este fidel, atunci se poate avea încredere c , administrându-l de mai multe
ori la o aceea i persoan , scorurile sale se vor modifica foarte pu in.
Fidelitatea testelor se m soar cu ajutorul coeficientului de fidelitate (notat de obicei cu
2
). Acesta este un num r cuprins între 0 i 1, care ia valori cu atât mai mari, cu cât testul este
mai fidel.
Coeficientul de fidelitate al unui test nu poate fi calculat. Dar, în func ie de ceea ce
m soar testul i de condi iile în care a fost administrat, se calculeaz unul sau mai mul i
coeficien i care aproximeaz valoarea coeficientului de fidelitate. Asemenea coeficien i sunt
coeficien ii consisten ei interne. Ei arat concordan a diferitelor p r i ale testului.
În cazul testelor formate din n itemi (n 2), pentru care scorul testului se ob ine prin
însumarea cotelor itemilor, fidelitatea testului se calculeaz , de obicei, cu ajutorul
coeficientului al lui Cronbach.
IV.11.2. Cercetarea fidelit ii chestionarului ZKPQ
S-a investigat consisten a intern a scalelor chestionarului ZKPQ în e antionul de

subiec i utilizat la etalonare.
Coeficien ii de consisten intern ob inu i pentru versiunea în limba român a
chestionarului ZKPQ au fost compara i cu cei ob inu i pentru varianta original , în limba
englez (Zuckerman, 2002) i pentru variantele: în limba francez , într-un e antion elve ian
(Rossier i colab., 2008), în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet i
colab., 2004) i în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero,
2008) (tabelul IV.11.1).
517
Tabelul IV.11.1. Coeficien ii de consisten intern ai scalelor
chestionarului ZKPQ, în diverse e antioane
Varianta Sex Scala

chestionarului i NA C AO A S DS
e antionul
Limba român , B rba i (N=305) 0,83 0,79 0,75 0,70 0,81 0,46
e antion românesc Femei (N=520) 0,82 0,79 0,76 0,74 0,80 0,61
Limba englez , B rba i (N=1144) 0,82 0,77 0,76 0,74 0,77 -
e antion american Femei (N=1825) 0,84 0,81 0,76 0,77 0,79 -
Limba francez , B rba i (N=329) 0,83 0,77 0,75 0,74 0,79 0,44
e antion elve ian Femei (N=514) 0,86 0,80 0,71 0,76 0,75 0,47
Limba catalan , B rba i (N=330) 0,79 0,75 0,69 0,73 0,76 0,47
e antion spaniol Femei (N=603) 0,83 0,80 0,66 0,75 0,75 0,39
Limba spaniol , B rba i (N=486) 0,84 0,81 0,72 0,73 0,75 0,62
e antion spaniol Femei (N=514) 0,84 0,80 0,69 0,72 0,76 0,66
Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate
ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate social .
Se constat c varianta în limba român a chestionarului ZKPQ are o consisten intern

bun . Coeficien ii ai scalelor sunt apropia i ca m rime de cei ob inu i pentru variantele în
alte limbi. În toate cercet rile amintite, cea mai bun consisten intern o are scala
Neuroticism anxietate, iar cea mai sc zut , scala Dezirabilitate social . Scalele
Agresivitate ostilitate i Activitate au, în majoritatea cazurilor, o consisten intern mai
sc zut decât scalele C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate.
IV.12. ETALONAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA
IV.12.1. Prelucr ri preliminare
Administrarea chestionarului ZKPQ în vederea etalon rii sale a fost coordonat de

Adrian Opre.
Structura e antionului de subiec i utilizat pentru etalonarea chestionarului ZKPQ este
prezentat în tabelul IV.10.1.
Au fost comparate mediile scorurilor scalelor între b rba i i femei (tabelul IV.12.1).
518
Tabelul IV.12.1. Compararea mediilor scorurilor scalelor între b rba i i femei
Scala Sex N m t(823) p

Sociabilitate b rba i 305 8,74 3,99
3,219 0,001
femei 520 7,83 3,87
C utare impulsiv de b rba i 305 11,41 3,97
3,132 0,002
senza ii femei 520 10,49 4,11
Activitate b rba i 305 10,01 3,25
2,339 0,020
femei 520 9,43 3,49
Neuroticism b rba i 305 6,29 4,21
8,600 0,000
anxietate femei 520 8,95 4,32
Agresivitate- b rba i 305 7,37 3,66
0,324 0,746
ostilitate femei 520 7,29 3,65
Dezirabilitate b rba i 305 2,59 1,70
3,646 0,000
social femei 520 2,11 1,86
Cu excep ia scalei Agresivitate ostilitate, mediile difer semnificativ (cel pu in la pragul

p=0,05) între b rba i i femei. Femeile ob in scoruri mai mari decât b rba ii la scala
Neuroticism anxietate i mai mici la celelalte scale.
În tabelul IV.12.2. sunt redate rezultatele compar riiîntre sexe a mediilor scorurilor
scalelor pentru versiunea în limba român a chestionarului ZKPQ i pentru varianta original ,
în limba englez (Zuckerman, [f.a.]), pentru variantele: în limba francez , într-un e antion
elve ian (Rossier i colab., 2008), în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-
Freixanet i colab., 2004) i în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet,
Valero, 2008).
În toate cele cinci cercet ri, mediile difer între sexe semnificativ la pragul p=0,001
pentru scala Neuroticism anxietate (la care femeile ob in o medie mai mare) i cel pu in la
pragul p=0,05 pentru scala C utare impulsiv de senza ii (la care media scorurilor b rba ilor
este mai mare).
La scala Dezirabilitate social , nu s-a efectuat compararea mediilor între sexe în
e antionul american. În celelalte patru e antioane, mediile difer semnificativ între sexe, cel
pu in la pragul p=0,05 (fiind mai mare media ob inut de b rba i).
La scala Agresivitate ostilitate, mediile difer semnificativ între sexe numai pentru
varianta original a chestionarului, cea în limba englez .
La scala Activitate, mediile scorurilor difer între sexe semnificativ cel pu in la pragul
p=0,05 numai pentru varianta în limba român , pentru cea în limba englez i pentru cea în
limba francez . În toate aceste cazuri, media este mai mare pentru b rba i.
519
Tabelul IV.12.2. Compararea mediilor scorurilor scalelor între b rba i i femei, în diverse
e antioane
Varianta Sex Scala

chestionarului NA C AO A S DS
i e antionul
Limba român , B rba i (N=305) 6,29 11,41 7,37 10,01 8,74 2,59
e antion Femei (N=520) 8,95 10,49 7,29 9,43 7,83 2,11
românesc p <0,001 <0,01 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001
Limba englez , B rba i (N=1144) 7,18 10,99 8,83 7,71 9,86
e antion Femei (N=1825) 10,49 9,68 7,89 7,31 10,26
american p <0,001 <0,001 <0,001 <0,01 <0,001
Limba B rba i (N=329) 6,40 9,87 7,08 7,30 8,47 2,62
francez , Femei (N=514) 10,25 8,98 6,84 6,57 8,54 1,81
e antion p
<0,001 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,001
elve ian
Limba B rba i (N=330) 7,39 10,45 7,57 7,81 8,26 2,03
catalan , Femei (N=603) 10,57 9,41 7,73 8,17 9,32 1,33
e antion spaniol p <0,001 <0,001 >0,05 >0,05 <0,001 <0,001
Limba B rba i (N=486) 6,74 8,03 6,95 8,53 7,02 2,43
spaniol , Femei (N=514) 9,46 7,51 6,69 8,54 7,57 2,17
e antion spaniol p <0,001 <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05
Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate;
A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate social .
Rezultatele difer între variante în ceea ce prive te scala Sociabilitate. Doar pentru
varianta în limba român media b rba ilor este mai mare decât cea a femeilor, diferen a
mediilor fiind semnificativ la pragul p=0,01. Pentru varianta în limba francez , mediile nu
difer semnificativ între sexe, iar pentru celelalte trei variante diferen a mediilor este
semnificativ cel pu in la pragul p=0,05 (fiind mai mare media scorurilor ob inute de femei).
Au fost calcula i coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului i vârst
(tabelul IV.12.3) i s-a constatat c , atât pentru b rba i, cât i pentru femei, pe m sura
înaint rii în vârst cresc scorurile scalei Activitate i scad scorurile scalelor
Neuroticism anxietate, Agresivitate ostilitate, C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate.
În cazul femeilor, scorurile scalei Dezirabilitate social coreleaz liniar direct cu vârtsa,
semnificativ la pragul p=0,000.
520
Tabelul IV.12.3. Coeficien ii de corela ie liniar
între scalele chestionarului ZKPQ i vârst
Scala B rba i Femei

(N=305) (N=520)
r p r p
Sociabiliatate -0,163 0,004 -0,167 0,000
C utare impulsiv de senza ii -0,272 0,000 -0,301 0,000
Activitate 0,188 0,001 0,099 0,024
Neuroticism - anxietate -0,125 0,029 -0,141 0,001
Agresivitate - ostilitate -0,208 0,000 -0,142 0,001
IV.12.2. Etaloane
Diferen ele semnificative între b rba i i femei pentru mediile a cinci scale i corela iile
liniare semnificative existente între scorurile scalelor i vârst au constituit argumente pentru
construirea etaloanelor pe sexe i pe grupe de vârst .
E antionul a fost împ r it în patru grupe de vârst (tabelul IV.12.4).
Tabelul IV.12.4. Structura e antionului folosit

la etalonarea chestionarului ZKPQ, pe grupe de vârst
Grupa de vârst B rba i Femei

(în ani)
18-20 93 144
21-25 75 116
26-30 56 93
31-54 81 167
Total 305 520
Mediile i abaterile standard ale scorurilor scalelor se g sesc în tabelul IV.12.5. Mediile
sunt reprezentate grafic, în func ie de grupa de vârst i de sex, în figurile IV.12.1- IV.12.6.
521
Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,
pe sexe i pe grupe de vârst
B rba i
Grupa de vârst
Scala N m
(în ani)
Sociabilitate 93 9,46 3,91 0,801
C utare impulsiv de senza ii 93 12,67 3,75 0,765
18-20 Activitate 93 9,31 3,31 0,704
Neuroticism - anxietate 93 6,88 4,02 0,802
Agresivitate - ostilitate 93 7,99 3,67 0,752
Dezirabilitate social 93 2,45 1,65 0,443
21-25 Activitate 75 9,57 3,18 0,669
26-30 Activitate 56 10,34 3,47 0,764
31-54 Activitate 81 10,98 2,83 0,631
522
Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,
pe sexe i pe grupe de vârst (continuare)
Femei
Grupa de Scala
N m
vârst (în ani)
18-20 Sociabilitate 144 8,48 3,95 0,806
Activitate 144 9,38 3,33 0,713
Neuroticism anxietate 144 10,11 4,25 0,820
21-25 Sociabilitate 116 8,19 3,65 0,758
Activitate 116 9,16 3,68 0,758
26-30 Sociabilitate 93 7,61 4,06 0,834
Activitate 93 9,15 3,57 0,754
31-54 Sociabilitate 167 7,14 3,74 0,793
Activitate 167 9,82 3,44 0,735
523
10.0
9.5
9.0
8.5
8.0
Sex
7.5
Barbati
7.0 Femei
18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani
Grupa de varsta
Fig. IV.12.1. Mediile scorurilor scalei Sociabilitate,

în func ie de grupa de vârst
13
12
11
10
Sex
9
Barbati
8 Femei
Grupa de varsta
Fig. IV.12.2. Mediile scorurilor scalei C utare impulsiv de senza ii,

524
11.5
11.0
10.5
10.0
Sex
9.5
Barbati
9.0 Femei
Grupa de varsta
Fig. IV.12.3. Mediile scorurilor scalei Activitate, în func ie de grupa de vârst
11
10
6
Sex
5
Barbati
4 Femei
Grupa de varsta
Fig. IV.12.4. Mediile scorurilor scalei Neuroticism anxietate,

525
8.5
8.0
7.5
7.0
6.5
Sex
6.0
Barbati
5.5 Femei
Grupa de varsta
Fig. IV.12.5. Mediile scorurilor scalei Agresivitate ostilitate,

3.0
2.8
2.6
2.4
2.2
2.0
1.8 Sex
1.6 Barbati
1.4 Femei
Grupa de varsta
Fig. IV.12.6. Mediile scorurilor scalei Dezirabilitate social ,

Din tabelul IV.12.6 se constat c în cadrul fiec rei grupe de vârst difer semnificativ
între b rba i i femei (la un prag mai mic decât p=0,01) media scorurilor scalei
Neuroticism anxietate, media fiind mai mare pentru femei. În cadrul grupelor de vârst 26-30
de ani i 31-54 de ani, difer semnificativ între sexe (la un prag mai mic decât p=0,05) i
mediile scorurilor scalei Activitate, media fiind mai mare pentru b rba i.
526
Tabelul IV.12.6. Compararea mediilor scorurilor la scalele din ZKPQ,
între b rba i i femei, pe grupe de vârst
Grupa de Scala
t g.l. p
vârst
18-20 de ani Sociabilitate 1,878 235 0,062
C utare impulsiv de senza ii 1,543 235 0,124
Activitate 0,159 235 0,874
Neuroticism - anxietate 5,835 235 0,000
Agresivitate - ostilitate 0,262 235 0,794
Dezirabilitate social 2,878 235 0,004
Activitate 0,791 189 0,430
Activitate 1,989 147 0,049
Activitate 2,805 189 0,006
Cu excep ia scalei Dezirabilitate social , pentru b rba i, i a scalei Activitate, pentru

femei, mediile scorurilor scalelor difer semnificativ între grupele de vârst (tabelul IV.12.7).
În toate aceste situa ii, exist diferen e semnificative (cel pu in la pragul p=0,05) între mediile
grupelor de vârst extreme (18-20 de ani i 31-54 de ani) (tabelul IV.12.8).
527
Tabelul IV.12.7. Compararea mediilor scorurilor scalelor între grupe de vârst ,
prin metoda ANOVA, pe sexe
Scala B rba i Femei

F grade p F grade p
de de
libertate libertate
Sociabilitate 2,776 3, 301 0,042 3,622 3, 516 0,013
C utare 8,051 3, 301 0,000 15,027 3, 516 0,000
impulsiv de
senza ii
Activitate 4,628 3, 301 0,004 1,130 3, 516 0,336
Neuroticism - 6,297 3, 301 0,000 8,003 3, 516 0,000
anxietate
Agresivitate - 4,880 3, 301 0,003 4,041 3, 516 0,007
ostilitate
Dezirabilitate 0,816 3, 301 0,486 8,665 3, 516 0,000
social
S-a verificat normalitatea distribu iei scorurilor pentru fiecare scal , cu ajutorul testului
Kolmogorov-Smirnov, pe grupe de vârst i pe sexe (tabelul IV.12.9).
Tabelul IV.12.8. Grupele de vârst între care mediile scorurilor scalelor difer semnificativ
(compara ii prin metoda LSD)
Scala B rba i Femei

grupele de p grupele de p
vârst (în ani) vârst (în ani)
Sociabilitate 18-20 i 31-54 0,006 18-20 i 31-54 0,002
21-25 i 31-54 0,024
C utare 18-20 i 26-30 0,045 18-20 i 26-30 0,012
impulsiv de 18-20 i 31-54 0,000 18-20 i 31-54 0,000
senza ii 21-25 i 31-54 0,004 21-25 i 31-54 0,000
26-30 i 31-54 0,022 26-30 i 31-54 0,002
Activitate 18-20 i 31-54 0,001
21-25 i 31-54 0,006
Neuroticism - 18-20 i 26-30 0,003 18-20 i 26-30 0,000
anxietate 18-20 i 31-54 0,033 18-20 i 31-54 0,000
21-25 i 26-30 0,000 21-25 i 26-30 0,005
21-25 i 31-54 0,003
Agresivitate - 18-20 i 31-54 0,001 18-20 i 21-25 0,046
ostilitate 21-25 i 31-54 0,002 18-20 i 26-30 0,042
26-30 i 31-54 0,017 18-20 i 31-54 0,001
Dezirabilitate 18-20 i 21-25 0,024
social 18-20 i 31-54 0,000
21-25 i 26-30 0,004
26-30 i 31-54 0,000
528
În majoritatea cazurilor, distribu ia scorurilor scalei Dezirabilitate social nu este
normal , predominând scorurile mici. Pentru b rba i, cu excep ia scalei Neuroticism
anxietate, la grupa de vârst 31-54 de ani, distribu iile scorurilor sunt normale. Pentru femei,
îns , exist mai multe scale ale c ror scoruri nu au o distribu ie normal , predominând
scorurile mari (între indicatorii statistici exist rela iile m<Md<Mo):
la grupa de vârst 18-20 de ani, scalele Activitate, Neuroticism anxietate i
Agresivitate ostilitate;
la grupa de vârst 31-54 de ani, scalele Activitate i Agresivitate ostilitate.
Tabelul IV.12.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare

a normalit ii distribu iilor scorurilor scalelor
Scala B rba i Femei

z p z p
Grupa de vârst 18-20 de ani
Sociabilitate 1,348 0,053 0,714 0,689
C utare impulsiv de 0,912 0,376 1,280 0,075
senza ii
Activitate 1,103 0,176 1,404 0,039
Neuroticism - anxietate 0,980 0,292 1,477 0,025
Sociabilitate
senza ii
Activitate 1,302 0,067 1,109 0,171
Sociabilitate 0,875 0,428 0,686 0,734
senza ii
Activitate 1,233 0,096 1,270 0,079
Sociabilitate 0,814 0,522 1,211 0,107
senza ii
Activitate 0,995 0,275 1,497 0,023
529
IV.13. INTERPRETAREA SCORURILOR SCALELOR
CHESTIONARULUI ZKPQ
IV.13.1. Pa ii algoritmului de interpretare a scorurilor
a. Înainte de a interpreta scorurile ob inute de un subiect la scalele chestionarului ZKPQ,

se analizeaz cota acestuia la scala Dezirabilitate social , întrucât un scor mare poate însemna
o dorin accentuat din partea subiectului de a crea o imagine favorabil , ceea ce l-ar fi putut
determina s nu r spund sincer, ci a a cum credea c se a teapt de la el.
În Anexa 4 exist un tabel pentru fiecare grup de vârst , în care sunt notate, pe sexe,
pentru fiecare scor posibil la scala Dezirabilitate social : frecven a persoanelor din e antionul
utilizat la etalonare care au ob inut scorul respectiv, procentul reprezentat de ele i procentul
celor care au ob inut un scor cel pu in egal cu acest scor (egal cu acesta sau mai mare decât el).
Zuckerman (2002) consider c trebuie manifestat pruden în interpretarea rezultatelor
ob inute la chestionar de o persoan al c rei scor la scala Dezirabilitate social este mai mare
decât 3. În e antionul american doar 4% dintre subiec i ob inuser scoruri mai mari decât 3, în
timp ce în e antinul spaniol 3,7% dintre subiec i avuseser scoruri mai mari decât 4 (Gomà-i-
Freixanet i colab., 2004).
În e antionul românesc utilizat la etalonare, în majoritatea cazurilor singura excep ie
este constituit din femeile cu vârsta cuprins între 26 i 30 de ani procentul persoanelor
care au ob inut la scala Dezirabilitate social un scor mai mare decât 4 (cuprins între 5 i 10)
este mai mare decât 10, deci mult mai mare decât în e antionul american i în cel spaniol.
În fiecare grup format în func ie de vârst i sex s-a determinat num rul de persoane
care au ob inut cele mai mari scoruri la scala Dezirabilitate social , punând condi ia ca acest
num r s reprezinte mai pu in de 4% din volumul grupei. S-a constatat c , în fiecare grup ,
doar 1-4 subiec i îndeplinesc aceast condi ie. Num rul lor fiind foarte mic, nu s-a putut
deduce dac , într-adev r, scorurile lor la una sau la mai multe scale ale chestionarului ZKPQ
sunt semnificativ mai mari sau semnificativ mai mici decât scorurile celorlalte persoane din
grup .
Pe de alt parte, în e antionul românesc utilizat la etalonare, nu au putut fi eviden iate
decât pu ine situa ii (9 din totalul de 40) în care scorurile unei scale din chestionarul ZKPQ
cresc sau scad pe m sur ce cresc scorurile scalei Dezirabilitate social (tabelul IV.13.1).
Acest rezultat sugereaz c nu ar trebui respinse chestionarele subiec ilor care ob in scoruri
mari la scala Dezirabilitate social , ci doar ar trebui manifestat pruden la interpretarea
scorurilor acelor scale care se afl într-o rela ie monoton (cresc toare sau descresc toare) cu
scorurile scalei Dezirabilitate social , atunci când scorul scalei Dezirabilitate social este
mare . Propunem s se considere c scorul ob inut de un subiect la scala Dezirabilitate
social este mare dac num rul persoanelor de acela i sex i din aceea i grup de vârst cu
subiectul care au realizat un scor egal cu acesta sau mai mare decât el nu dep e te 10% din
volumul grupei.
530
Tabelul IV.13.1. Cazurile în care coeficientul de corela ie a rangurilor (Spearman)
între scorurile scalelor din chestionarul ZKPQ i scorurile scalei
Dezirabilitate social este semnificativ la pragul p=0,05
Grupa Scala B rba i Femei

de
vârst p p
(în ani)
18-20 C utare impulsiv de
-0,268 0,009
senza ii
Activitate 0,235 0,005
Neuroticism - anxietate -0,367 0,000
Agresivitate - ostilitate -0,197 0,018
21-25 Activitate 0,279 0,002
Neuroticism - anxietate 0,269 0,019 -0,309 0,001
26-30 Activitate 0,238 0,021
31-54 C utare impulsiv de
0,234 0,035
senza ii
b. Pentru interpretarea scorului ob inut de un subiect la o scal a chestionarul ZKPQ care

m soar un construct, se transform acesta în cot T, utilizând formula:
T 50 10 x m
unde:
T reprezint cota T corespunz toare scorului x;
m i sunt media i abaterea standard pentru scorurile scalei, corespunz toare sexului
subiectului i grupei de vârst din care face parte.
În Anexa 5 7 sunt cuprinse cinci tabele, care con in cotele T corespunz toare tuturor
scorurilor brute posibile la scalele din chestionarul ZKPQ care m soar factori, pe grupe de
vârste i pe sexe.
Se consider c o cot T este mic , dac este mai mic decât 40 i este mare, dac este
mai mare decât 60. Cotele T cuprinse între 40 i 60 sunt considerate medii.
Tabelul IV.13.2 con ine scorurile brute pân la care cotele T corespunz toare sunt
considerate mici i scorurile brute începând de la care cotele T corespunz toare sunt
considerate mari .
7
Anexa 5 se g se te doar în varianta electronic a CAS++. Personalitate i interese.
531
Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mic decât 40
(pân la care cotele T sunt considerate mici ) i
cel mai mic scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate mari )
Scala Sociabilitate
Intervalul B rba i Femei
de vârst Scor Cota T Scor Cota T
brut brut
18-20 de Limita superioar a scorurilor mici 5 38,59 4 38,66
ani Limita inferioar a scorurilor mari 14 61,61 13 61,44
Scala C utare de senza ii
brut brut
Scala Activitate
brut brut
532
Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mic decât 40
(pân la care cotele T sunt considerate mici ) i
cel mai mic scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate mari ) (continuare)
Scala Neuroticism-anxietate
brut brut
Scala Agresivitate-ostilitate
brut brut
c. Dac se dore te s se compare scorul unui subiect la o scal cu scorul altei persoane,
se determin intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru cele dou persoane.
Scorul real al unei persoane la un test este media scorurilor pe care le-ar ob ine persoana
respectiv dac i s-ar administra testul de o infinitate de ori, în condi ii diferite. El este
interpretat ca fiind scorul pe care l-ar ob ine subiectul dac testul ar fi perfect i ar fi
administrat în condi ii ideale.
Evident, scorul real al unei persoane la un test nu poate fi cunoscut. Dar, tiind scorul pe
care l-a ob inut persoana respectiv la o administrare a testului, se poate determina, cu o
probabilitate P aleas (de obicei, P=0,95), intervalul în care exist anse de 100xP % s se
g seasc scorul real. Acest interval se nume te interval de încredere al scorului real
corespunz tor probabilit ii P.
533
Dac x este scorul ob inut de o persoan la test i se alege P=0,95, atunci intervalul de
încredere al scorului real este (x-1,96 E, x+1,96 E), unde E este eroarea standard de m sur
a testului în popula ie.
2
E se calculeaz cu ajutorul coeficientului de fidelitate al testului, , i al abaterii
standard a scorurilor testului în e antionul de subiec i extras din popula ie, , folosind formula:
2
E 1 .
Intervalul de încredere al scorului real are o lungime mic , permi ând o localizare mai
precis a scorului real, atunci când eroarea standard de m sur a testului în popula ie este
mic , ceea ce se întâmpl doar dac testul are o fidelitate mare ( 2 este mare) i scorurile sale
în e antionul extras din popula ie variaz pu in ( este mic).
În e antionul de subiec i folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ, intervalele de
încredere nu difer între sexe i între grupele de vârst , pentru niciuna dintre scalele care
m soar factori.
În Anexa 6 8 exist un tabel în care, pentru fiecare scor brut este notat intervalul de
încredere al scorului real, pentru probabilitatea P=0,95, la fiecare dintre cele cinci scale care
m soar factori.
IV.13.2. Utilizarea cotelor T
Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ

care m soar constructe, prin raportarea acestora la rezultatele ob inute de persoanele din
e antionul extras din popula ia din care subiectul face parte (având în vedere sexul i vârsta
sa).
Se consider c o cot T este mic , dac este mai mic decât 40 i este mare, dac este
mai mare decât 60. Interpret ri posibile ale acestor scoruri sunt prezentate în tabelul IV.13.3.
Scorurile brute c rora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt considerate
medii. În fiecare dintre cele 8 grupe de subiec i formate din e antionul utilizat la etalonare în
func ie de vârst i de sex, scorurile medii sunt distribuite în jurul mediei scorurilor ob inute
de persoanele din grupa respectiv , iar frecven a lor dep e te 50% din volumul grupei. S-ar
putea afirma, astfel, c scorurile medii sunt scorurile obi nuite ale grupelor formate din
subiec i de acela i sex i din aceea i grup de vârst .
Exemplu. O femeie de 36 de ani a ob inut 5 puncte la scala Dezirabilitate social i 14
puncte la scala Agresivitate - ostilitate.
Din Anexa 4, din tabelul corespunz tor grupei de vârst 31-54 de ani, se constat c mai
mult de 10% din rândul femeilor din e antionul folosit la etalonare au ob inut la scala
Dezirabilitate social un scor mai mare decât 5 sau egal cu 5 (13,8%). Apreciem, prin urmare,
c scorul la scala Dezirabilitate social nu este mare i presupunem c femeia nu a
denaturat r spunsurile la chestionar. În plus, la aceast grup de vârst , pentru femei nicio
scal din chestionar nu coreleaz semnificativ cu scala Dezirabilitate social (tabelul IV.13.1).
8
Anexa 6 se g se te doar în varianta electronic a CAS++. Personalitate i interese.
534
Tabelul IV.13.3. Interpret ri posibile ale scorurilor mari i ale celor mici
la scalele chestionarului ZKPQ
Scala Scor mare Scor mic

(cota T>60) (cota T<40)
Sociabilitate are mul i prieteni, îi place s se afle în prefer singur tatea i activit ile
societate, poate însufle i petrecerile solitare
C utare caut experien e noi, cu schimb ri de îi place s - i planifice fiecare activitate,
impulsiv de mediu i senza ii puternice, ac ioneaz nu este amator de schimbare
senza ii cedând impulsurilor de moment, poate
fi nonconformist
Activitate simte nevoia s fie permanent în prefer muncile de rutin , se simte

activitate, practic activit i fizice lipsit de energie, îi place s
leneveasc (s stea f r s fac ceva)
Neuroticism î i face griji pentru orice, se sup r este st pân pe sine, nu î i face griji
anxietate frecvent, este sensibil, nu are încredere pentru lucruri lipsite de importan
în capacit ile proprii
Agresivitate î i manifest f i sup rarea, se ceart are r bdare cu ceilal i, nu folose te
ostilitate cu cei care au alt p rere decât el cuvinte dure sau înjur turi, chiar dac
este furios
Din Anexa 5, din tabelul corespunz tor scalei Agresivitate - ostilitate, din coloana
corespunz toare grupei de vârst 31-54 de ani i femeilor se cite te cota T pentru scorul brut
14. Aceasta este egal cu 70,14. Prin urmare, scorul ob inut de femeie la scala Agresivitate -
ostilitate este mare i este probabil ca ei s i se potriveasc urm toarea caracterizare (tabelul
IV.13.3): î i manifest f i sup rarea i se ceart cu cei care au alt p rere decât ea.
La aceea i constatre se putea ajunge folosind tabelul IV.13.2. Din acest tabel rezult c ,
pentru femeile din grupa de vârst 31-54 de ani, la scala Agresivitate ostilitate sunt
considerate scoruri mici scorurile cel mult egale cu 3 ( 3) i sunt considerate scoruri mari
scorurile cel pu in egale cu 11 ( 11). Prin urmare, scorul subiectului la scala Agresivitate
ostilitate este mare (14 11).
IV.13.3. Utilizarea intervalelor de încredere

ale scorurilor reale
Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit compararea persoanelor între ele. Se
poate considera c dou persoane se deosebesc una de alta în ceea ce prive te constructul
m surat de o scal a chestionarului ZKPQ doar dac intervalele de încredere ale scorurilor
reale corespunz toare cotelor brute ale acestor persoane la chestionar sunt disjuncte (nu au
535
por iuni comune). Atunci când intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru dou
persoane se intersecteaz , exist posibilitatea ca scorurile reale s se afle în por iunea comun ,
fiind egale, sau chiar într-o rela ie de ordine opus celei în care se g sesc scorurile ob inute la
scal de cele dou persoane.
Exemplu. Un b rbat A, de 23 de ani a ob inut la scala Sociabilitate 10 puncte. Un alt
b rbat B, de 27 de ani a realizat la acela i chestionar 13 puncte. Se poate afirma c B este
mai sociabil decât A?
Din Anexa 6, din coloana corespunz toare scalei Sociabilitate se citesc intervalele de
încredere ale scorurilor reale corespunz toare probabilit ii P=0,95:
pentru scorul 10: [7, 13];
pentru scorul 13: [10, 16].
Cele dou intervale au o por iune comun : intervalul [10, 13]. Scorurile reale ale celor
dou persoane se pot afla în acest interval, fiind posibil ca între scorul real al persoanei A i
scorul real al persoanei B s fie potrivit semnul , semnul sau semnul . În
consecin , nu se poate afirma c persoana A este mai pu in sociabil decât persoana B.
IV.14. CONCLUZII
Chestionarul ZKPQ m soar cinci dimensiuni fundamentale ale personalit ii care au o

baz biologic -evolu ionist : Neuroticism anxietate, Agresivitate ostilitate, Activitate,
C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate.
El poate fi folosit pentru diagnoza personalit ii, scalele sale având o bun validitate
relativ la construct i o consisten intern ridicat .
Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii române ti a
chestionarului ZKPQ în scop de predic ie.
Etaloanele construite, pe sexe i pe patru grupe de vârst (18-20 de ani, 21-25 de ani, 26-
30 de ani i 31-54 de ani) sunt valabile pentru persoane care fac parte din popula ia non-
clinic i permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpret ri
ale scorurilor mari i ale scorurilor mici (c rora le corespund cote T mai mari decât 60,
respectiv, mai mici decât 40).
Se va manifesta pruden la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a
ob inut la scala Dezirabilitate social un scor mare, întrucât este posibil ca el s nu fi r spuns
sincer, ci încercând s î i creeze o imagine favorabil .
Pentru o mai bun cunoa tere a personalit ii unui subiect, se recomand administrarea,
al turi de chestionarul ZKPQ, a altor chestionare de evaluare a personalit ii, de exemplu a
chestionarului CP5F, care m soar suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea,
Stabilitatea emo ional , Con tiinciozitatea, Amabilitatea i Autonomia).
536
BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (2000). Metode i instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Editura Argonaut.

Gomà-i-Freixanet, M., Valero, S., Punti, J., & Zuckerman, M. (2004). Psychometric Properties of the
Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire in a Spanish Sample. European Journal of
Psychological Assessment, 20(2), 134-146.
Gomà-i-Freixanet, M., & Valero, S. (2008). Spanish normative data of the Zuckerman-Kuhlman
Personality Questionnaire (ZKPQ) in general population sample. Psicothema, 20(2), 318-324, la
adresa.http://www.zkpq.com/psychometric_propietries.htm#DESCRIPTIVE_PROFILE (vizitat
în aprilie, 2009).
Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologic . Bucure ti: Garell
Publishing House.
Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala C ut rii de senza ii: aplicabilitate transcultural . În: A. Opre
(coord.). Noi tendin e în psihologia personalit ii. Diagnoz , cercetare i aplica ii. vol. II, 15-35.
Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Rossier, J., Verardi, S., Massoudi, K., & Aluja, A. (2008). Psychometric Properties of the French
Version of Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire. International Journal of Clinical
and Health Psychology, 8(1), 203-217.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications, Inc.
Zuckerman, M. (2002). Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ): An alternative five-
factorial model. In: B. de Raad, & M. Perugini (ed.), Big Five Assessment, Seattle: Hogrefe &
Huber Publishers, 377-396, la adresa http://www.zkpq.com/Zuckerman-Kuhlman_
Personality_Questionaire__ ZKPQ__an_alternative_five-factor (vizitat în aprilie, 2009).
Zuckerman, M., & Kuhlman, M. ([f.a.]). Norms for the Zuckerman-Kuhlman Questionnaire (ZKPQ)
based on 2,969 college students at Univ. of Delaware. Lucrare primit de la autori.
Zuckerman, M, Kuhlman, D.M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of the three
structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of
Personality and Social Psychology, 65, 757-768.
*** (1985). Standards for Educational & Psychological Tests, American Psychological Association,
Inc.
http://www.zkpq.com/principaling.htm (vizitat în aprilie, 2009).
http://www.zkpq.com/description_scales.htm (vizitat în aprilie, 2009).
537
ANEXA 1
Caietul chestionarului ZKPQ
În paginile urm toare ve i g si o serie de fraze care descriu personalitatea.

Citi i fiecare fraz i decide i dac vi se potrive te sau nu, apoi indica i r spunsul
dumneavoastr pe Foaia de r spuns anexat .
Este important s ti i c nu exist r spunsuri corecte sau gre ite.
Dac sunte i de acord cu enun ul respectiv sau decide i c v caracterizeaz ,

r spunde i adev rat însemnând un X în c su a corespunz toare (A - Adev rat) pe foaia de
r spuns. Dac , îns , considera i c nu v caracterizeaz , r spunde i fals i însemna i un X
în c su a corespunz toare (F - Fals) pe foaia de r spuns.
În momentul complet rii foii de r spuns, fi i atent ca semnul X pe care îl marca i s

corespund cu num rul întreb rii la care r spunde i. La sfâr itul fiec rei pagini cu enun uri,
verifica i dac a i ajuns la sfâr itul unei coloane din Foaia de r spuns.
R spunde i la fiecare fraz cu (A) sau (F), chiar dac nu sunte i în totalitate sigur de
r spunsul dumneavoastr .
Asigura i-v c nu a i omis niciun enun !
Scrie i numai pe foaia de r spuns! Nu scrie i nimic în caiet!
R spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale.

Timpul de r spuns nu este limitat.
538
1. Am tendin a de a începe o nou activitate, f r a planifica prea mult cum voi proceda.
2. Nu m îngrijoreaz lucrurile f r importan .
3. Îmi face pl cere s v d c cineva pe care nu-l agreez este umilit în fa a altor oameni.
4. Nu am întâlnit niciodat o persoan care s nu-mi plac .
5. Nu îmi place s pierd timpul doar stând i relaxându-m .
6. Obi nuiesc s m gândesc la ceea ce am de f cut înainte de a face lucrul respectiv.
7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilit ile mele.
8. De obicei când m enervez spun lucruri urâte.
9. De obicei eu sunt cel care începe o conversa ie la petreceri.
10. Întotdeauna spun adev rul.
11. Este normal pentru mine s înjur când sunt furios.
12. Nu m deranjeaz s ies singur i, de obicei, prefer lucrul acesta decât s fiu într-un grup
mare.
13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
14. Adesea fac lucrurile din impuls.
15. Adesea sunt nelini tit f r s am un motiv clar.
16. Nu obi nuiesc s arunc gunoi pe strad .
17. Nu m deranjeaz s fiu singur câteva zile, f r s am contact cu oamenii.
18. Îmi plac activit ile complicate care necesit mult efort i concentrare.
19. Foarte rar stau s planific în detaliu ce voi face.
20. Uneori m simt tensionat i iritat.
21. Aproape niciodat nu simt nevoia s lovesc pe cineva.
22. Petrec cât de mult timp pot împreun cu prietenii.
23. Nu dispun de suficient energie pentru sarcini solicitante.
24. Îmi place s am experien e i senza ii noi, incitante, chiar dac sunt pu in înfrico toare.
25. Îmi simt adeseori corpul încordat f r vreun motiv aparent.
539
26. Întotdeauna câ tig la jocuri.
27. Adesea simt c sunt sufletul petrecerii .
28. Îmi place mai mult o sarcin provocatoare decât una de rutin .
29. Înainte de a începe o sarcin complicat planific cu aten ie.
30. M sup r frecvent.
31. Dac cineva m jigne te, încerc s nu m gândesc la aceasta.
32. Nu sunt niciodat plictisit.
33. Îmi place s fiu activ tot timpul.
34. Mi-ar pl cea s plec într-o excursie f r s o planific dinainte, f r a avea o rut
prestabilit sau un orar precis.
35. Am tendin a de a fi prea sensibil i u or de r nit de remarcile i ac iunile necugetate ale
celorlal i.
36. În multe magazine nu po i fi servit dac nu te bagi în fa a altora.
37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
38. Pot s m simt bine când lenevesc i nu fac nimic.
39. Îmi place s m implic în situa ii noi în care nu po i prevedea cum vor evolua lucrurile.
40. Nu m r t cesc niciodat , nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
41. M sperii foarte u or.
42. Dac oamenii m enerveaz nu ezit s le spun.
43. De obicei, nu m simt în largul meu la petrecerile mari.
44. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
45. Îmi place s fac lucruri doar din pl cerea de a le face.
46. Uneori simt c sunt panicat.
47. Când sunt sup rat pe cineva, nu încerc s -mi ascund sup rarea.
48. La petreceri m bucur s m între in cu ceilal i oameni, indiferent dac îi cunosc sau nu.
49. Mi-ar pl cea o slujb care s -mi permit maximum de timp liber.
50. Am tendin a de a-mi schimba frecvent punctele de interes.
540
51. Adesea cred c oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.
52. Nu m deranjeaz niciodat când al ii mi-o iau înainte atunci când stau la coad .
53. Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia.
54. De obicei par a fi gr bit.
55. Uneori îmi place s fac lucruri care sunt pu in înfrico toare.
56. Uneori, când sunt sup rat, simt c îmi tremur picioarele.
57. În general, nu folosesc cuvinte dure, nici m car când sunt furios.
58. Prefer s fiu cu prietenii decât s fac ceva de unul singur.
59. În vacan îmi place s fac mai degrab lucruri active, decât s pierd timpul.
60. Orice trebuie încercat o dat .
61. Adesea m simt nesigur de mine.
62. Pot s iert u or oamenii care m-au insultat sau care mi-au r nit sentimentele.
63. Nu m deranjeaz s fiu izolat de ceilal i, undeva, pentru o anumit perioad de timp.
64. Îmi place s fac mult sport sau munc fizic .
65. Mi-ar pl cea o via a tumultuoas , cu c l torii i senza ii puternice.
66. Adesea m îngrijoreaz lucruri pe care al ii le consider neimportante.
67. Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot s m ab in s nu m cert cu ei.
68. În general, îmi place s fiu singur ca s pot face lucrurile pe care le doresc f r a fi
distras de ceilal i.
69. Niciodat nu am întâmpinat dificult i în a în elege un material chiar de la prima citire.
70. Uneori fac lucruri tr znite doar pentru a m amuza.
71. Adesea întâmpin dificult i în a face o alegere.
72. Sunt foarte temperamental.
73. Nu am pierdut niciodat nimic.
74. Îmi place s fiu activ de îndat ce m-am trezit.
75. Îmi place s explorez un ora str in de unul singur, chiar dac aceasta ar însemna s m
r t cesc.
541
76. Musculatura îmi este atât de încordat încât m simt obosit o mare parte din timp.
77. Nu pot s m ab in s nu fiu pu in r ut cios cu cei care îmi displac.
78. Sunt o persoan foarte sociabil .
79. Prefer prietenii care sunt captivan i i plini de surprize.
80. Deseori îmi vine s plâng f r vreun motiv anume.
81. Întotdeauna m simt confortabil, indiferent dac e cald sau frig afar .
82. Simt nevoia s fiu o persoan important pentru grup.
83. Îmi place s am o ocupa ie tot timpul.
84. Adesea m las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici
nu m mai gândesc la posibilele complica ii care ar putea s apar .
85. Nu las lucrurile m runte s m enerveze.
86. Sunt întotdeauna r bd tor cu al ii, chiar i cu cei iritan i.
87. De obicei îmi place s fac lucrurile de unul singur.
88. M pot bucura de activit ile de rutin care nu solicit mult concentrare sau efort.
89. Sunt o persoan impulsiv .
90. Adesea m simt inconfortabil i stânjenit f r vreun motiv real.
91. Adesea m cert cu ceilal i.
92. Probabil c petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.
93. Nu m deranjeaz dac cineva profit de mine.
94. M implic în tot ceea ce fac.
95. Îmi plac petrecerile nonconformiste.
96. Dup ce am cump rat ceva, m îngrijorez c am f cut o alegere gre it .
97. Când oamenii strig la mine, strig i eu.
98. Am mai mul i prieteni decât majoritatea oamenilor.
99. Ceilal i m aten ioneaz adesea s fiu mai temperat.
542
ANEXA 2
ZUCKERMAN-KUHLMAN PERSONALITY QUESTIONNAIRE (ZKPQ)
Foaie de r spuns
NUMELE:_____________________ PRENUMELE: ______________________________
DATA NA TERII: DATA EVALU RII:

zi lun an zi lun an
SEXUL: M F
Num rul Num rul Num rul Num rul

A F A F A F A F
itemului itemului itemului itemului
1. 26. 51. 76.
2. 27. 52. 77.
3. 28. 53. 78.
4. 29. 54. 79.
5. 20. 55. 80.
6. 31. 56. 81.
7. 32. 57. 82.
8. 33. 58. 83.
9. 34. 59. 84.
10. 35. 60. 85.
11. 36. 61. 86.
12. 37. 62. 87.
13. 38. 63. 88.
14. 39. 64. 89.
15. 40. 65. 90.
16. 41. 66. 91.
17. 42. 67. 92.
18. 43. 68. 93.
19. 44. 69. 94.
20. 45. 70. 95.
21. 46. 71. 96.
22. 47. 72. 97.
23. 48. 73. 98.
24. 49. 74. 99.
25. 50. 75.
SCORURI:
Sociabilitate: ___
C utare impulsiv de senza ii: ___
Activitate: ___
Neuroticism anxietate: ___
Agresivitate ostilitate: ___
Dezirabilitate social : ___
543
ANEXA 3
Grila de cotare a r spunsurilor la chestionarul ZKPQ
Scala Nr. de Itemi

itemi
C utare impulsiv de senza ii 19 1A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 34A, 39A,
45A, 50A, 55A, 60A, 65A, 70A, 75A,
79A, 84A, 89A, 95A
Neuroticism - anxietate 19 2F, 7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A,
46A, 51A, 56A, 61A, 66A, 71A, 76A,
80A, 85F, 90A, 96A
Agresivitate - ostilitate 17 3A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A,
47A, 57F, 62F, 67A, 72A, 77A, 86F, 91A,
97A
Activitate 17 5A, 13A, 18A, 23F, 28A, 33A, 38F, 44F,
49F, 54A, 59A, 64A, 74A, 83A, 88F,
94A, 99A
Sociabilitate 17 9A, 12F, 17F, 22A, 27A, 37F, 43F, 48A,
53A, 58A, 63F, 68F, 78A, 82A, 87F, 92A,
98A
Dezirabilitate social 10 4A, 10A, 26A, 32A, 40A, 52A, 69A, 73A,
81A, 93A
Observa ii
1. Pentru itemii care au notat dup num rul lor de ordine litera A se coteaz cu un punct
r spunsul adev rat i cu 0 puncte r spunsul fals . Pentru itemii care au notat dup
num rul lor de ordine litera F se coteaz cu un punct r spunsul fals i cu 0 puncte r spunsul
adev rat .
2. Scorul fiec rei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor s i.
544
ANEXA 4
Frecven ele scorurilor la scala Dezirabilitate social

din chestionarul ZKPQ
Scor B ie i (N=93) Fete (N=144)

Frecven a % % Frecven a % %
absolut cumulat absolut cumulat
10 1 0,7 0,7
9 0 0,0 0,7
8 1 1,1 1,1 0 0,0 0,7
7 0 0,0 1,1 0 0,0 0,7
6 5 5,4 6,5 5 3,5 4,2
5 5 5,4 11,8 9 6,3 10,4
4 10 10,8 22,6 9 6,3 16,7
3 19 20,4 43,0 15 10,4 27,1
2 21 22,6 65,6 29 20,1 47,2
1 26 28,0 93,5 32 22,2 69,4
0 6 6,5 100,0 44 30,6 100,0
Scor B rba i (N=75) Femei (N=116)

10
9 1 1,3 1,3
8 0 0,0 1,3 1 0,9 0,9
7 0 0,0 1,3 3 2,6 3,4
6 5 6,7 8,0 8 6,9 10,3
5 5 6,7 14,7 9 7,8 18,1
4 10 13,3 28,0 12 10,3 28,4
3 12 16,0 44,0 13 11,2 39,7
2 22 29,3 73,3 14 12,1 51,7
1 12 16,0 89,3 29 25,0 76,7
0 8 10,7 100,0 27 23,3 100,0
545

10
9
8
7 1 1,8 1,8
6 2 3,6 5,4 2 2,2 2,2
5 6 10,7 16,1 2 2,2 4,3
4 4 7,1 23,2 8 8,6 12,9
3 11 19,6 42,9 10 10,8 23,7
2 13 23,2 66,1 19 20,4 44,1
1 13 23,2 89,3 23 24,7 68,8
0 6 10,7 100,0 29 31,2 100,0

10 1 0,6 0,6
9 0 0,0 0,6
8 1 0,6 1,2
7 1 1,2 1,2 0 0,0 1,2
6 4 4,9 6,2 5 3,0 4,2
5 6 7,4 13,6 16 9,6 13,8
4 15 18,5 32,1 26 15,6 29,3
3 23 28,4 60,5 31 18,6 47,9
2 13 16,0 76,5 40 24,0 71,9
1 12 14,8 91,4 27 16,2 88,0
0 7 8,6 100,0 20 12,0 100,0
546
ANEXA 5
Transformarea cotelor brute în cote T

pentru scalele chestionarului ZKPQ
Scala Sociabilitate
Scor Cota T
B F B F B F B F
0 25,81 28,53 30,14 27,56 25,72 31,26 29,47 30,91
1 28,36 31,06 32,46 30,30 28,38 33,72 32,11 33,58
2 30,92 33,59 34,78 33,04 31,04 36,18 34,74 36,26
3 33,48 36,13 37,10 35,78 33,70 38,65 37,37 38,93
4 36,04 38,66 39,42 38,52 36,36 41,11 40,00 41,60
5 38,59 41,19 41,74 41,26 39,02 43,57 42,63 44,28
6 41,15 43,72 44,06 44,00 41,68 46,03 45,26 46,95
7 43,71 46,25 46,38 46,74 44,34 48,50 47,89 49,63
8 46,27 48,78 48,70 49,48 46,99 50,96 50,53 52,30
9 48,82 51,32 51,02 52,22 49,65 53,42 53,16 54,97
10 51,38 53,85 53,34 54,96 52,31 55,89 55,79 57,65
11 53,94 56,38 55,66 57,70 54,97 58,35 58,42 60,32
12 56,50 58,91 57,98 60,44 57,63 60,81 61,05 62,99
13 59,05 61,44 60,30 63,18 60,29 63,28 63,68 65,67
14 61,61 63,97 62,62 65,92 62,95 65,74 66,32 68,34
15 64,17 66,51 64,94 68,66 65,61 68,20 68,95 71,02
16 66,73 69,04 67,26 71,40 68,27 70,67 71,58 73,69
17 69,28 71,57 69,58 74,14 70,93 73,13 74,21 76,36
547
Scala C utare de senza ii
Scor Cota T
B F B F B F B F
0 16,21 19,30 20,23 22,25 19,79 23,76 25,10 27,65
1 18,88 21,89 22,79 24,78 22,45 26,24 27,64 30,15
2 21,55 24,47 25,36 27,32 25,11 28,73 30,18 32,65
3 24,21 27,05 27,92 29,85 27,77 31,22 32,72 35,15
4 26,88 29,64 30,49 32,38 30,43 33,71 35,25 37,65
5 29,55 32,22 33,05 34,91 33,09 36,19 37,79 40,15
6 32,21 34,81 35,62 37,44 35,74 38,68 40,33 42,65
7 34,88 37,39 38,18 39,97 38,40 41,17 42,87 45,15
8 37,55 39,97 40,74 42,51 41,06 43,66 45,41 47,65
9 40,21 42,56 43,31 45,04 43,72 46,14 47,94 50,15
10 42,88 45,14 45,87 47,57 46,38 48,63 50,48 52,65
11 45,55 47,73 48,44 50,10 49,04 51,12 53,02 55,15
12 48,21 50,31 51,00 52,63 51,70 53,61 55,56 57,65
13 50,88 52,89 53,56 55,16 54,36 56,09 58,10 60,15
14 53,55 55,48 56,13 57,70 57,02 58,58 60,63 62,65
15 56,21 58,06 58,69 60,23 59,68 61,07 63,17 65,15
16 58,88 60,65 61,26 62,76 62,34 63,56 65,71 67,65
17 61,55 63,23 63,82 65,29 65,00 66,04 68,25 70,15
18 64,21 65,81 66,38 67,82 67,66 68,53 70,79 72,65
19 66,88 68,40 68,95 70,35 70,32 71,02 73,32 75,15
548
Scala Activitate
Scor Cota T
B F B F B F B F
0 21,87 21,83 19,91 25,11 20,20 24,37 11,20 21,45
1 24,89 24,83 23,05 27,83 23,08 27,17 14,73 24,36
2 27,92 27,84 26,19 30,54 25,97 29,97 18,27 27,27
3 30,94 30,84 29,34 33,26 28,85 32,77 21,80 30,17
4 33,96 33,84 32,48 35,98 31,73 35,57 25,34 33,08
5 36,98 36,85 35,63 38,70 34,61 38,38 28,87 35,99
6 40,00 39,85 38,77 41,41 37,49 41,18 32,40 38,90
7 43,02 42,85 41,92 44,13 40,37 43,98 35,94 41,80
8 46,04 45,86 45,06 46,85 43,26 46,78 39,47 44,71
9 49,06 48,86 48,21 49,57 46,14 49,58 43,00 47,62
10 52,08 51,86 51,35 52,28 49,02 52,38 46,54 50,52
11 55,11 54,86 54,50 55,00 51,90 55,18 50,07 53,43
12 58,13 57,87 57,64 57,72 54,78 57,98 53,60 56,34
13 61,15 60,87 60,79 60,43 57,67 60,78 57,14 59,24
14 64,17 63,87 63,93 63,15 60,55 63,59 60,67 62,15
15 67,19 66,88 67,08 65,87 63,43 66,39 64,20 65,06
16 70,21 69,88 70,22 68,59 66,31 69,19 67,74 67,97
17 73,23 72,88 73,36 71,30 69,19 71,99 71,27 70,87
549
Scala Neuroticism - anxietate
Scor Cota T
B F B F B F B F
0 32,89 26,21 33,35 27,14 35,97 31,35 37,00 30,92
1 35,37 28,56 35,57 29,56 38,91 33,76 39,34 33,23
2 37,86 30,92 37,78 31,99 41,85 36,17 41,69 35,53
3 40,35 33,27 40,00 34,42 44,79 38,58 44,04 37,83
4 42,84 35,62 42,22 36,84 47,74 40,99 46,38 40,14
5 45,32 37,98 44,43 39,27 50,68 43,40 48,73 42,44
6 47,81 40,33 46,65 41,70 53,62 45,81 51,08 44,75
7 50,30 42,68 48,87 44,13 56,56 48,22 53,43 47,05
8 52,79 45,04 51,09 46,55 59,50 50,63 55,77 49,35
9 55,27 47,39 53,30 48,98 62,44 53,04 58,12 51,66
10 57,76 49,74 55,52 51,41 65,38 55,45 60,47 53,96
11 60,25 52,09 57,74 53,83 68,32 57,86 62,82 56,27
12 62,74 54,45 59,96 56,26 71,26 60,27 65,16 58,57
13 65,22 56,80 62,17 58,69 74,21 62,67 67,51 60,88
14 67,71 59,15 64,39 61,12 77,15 65,08 69,86 63,18
15 70,20 61,51 66,61 63,54 80,09 67,49 72,21 65,48
16 72,69 63,86 68,82 65,97 83,03 69,90 74,55 67,79
17 75,17 66,21 71,04 68,40 85,97 72,31 76,90 70,09
18 77,66 68,56 73,26 70,83 88,91 74,72 79,25 72,40
19 80,15 70,92 75,48 73,25 91,85 77,13 81,60 74,70
550
Scala Agresivitate - ostilitate
Scor Cota T
B F B F B F B F
0 28,23 28,17 27,01 28,45 30,29 30,86 32,40 31,46
1 30,95 30,86 29,94 31,43 32,88 33,54 35,29 34,23
2 33,68 33,55 32,87 34,42 35,48 36,22 38,18 36,99
3 36,40 36,24 35,81 37,40 38,08 38,90 41,07 39,75
4 39,13 38,92 38,74 40,39 40,68 41,58 43,96 42,51
5 41,85 41,61 41,67 43,37 43,27 44,26 46,85 45,28
6 44,58 44,30 44,60 46,36 45,87 46,94 49,74 48,04
7 47,30 46,99 47,54 49,34 48,47 49,62 52,63 50,80
8 50,03 49,68 50,47 52,33 51,06 52,31 55,52 53,56
9 52,75 52,37 53,40 55,31 53,66 54,99 58,41 56,33
10 55,48 55,05 56,33 58,30 56,26 57,67 61,30 59,09
11 58,20 57,74 59,27 61,28 58,86 60,35 64,19 61,85
12 60,93 60,43 62,20 64,27 61,45 63,03 67,08 64,61
13 63,65 63,12 65,13 67,25 64,05 65,71 69,97 67,38
14 66,38 65,81 68,06 70,24 66,65 68,39 72,86 70,14
15 69,10 68,49 71,00 73,22 69,25 71,07 75,75 72,90
16 71,83 71,18 73,93 76,21 71,84 73,75 78,64 75,66
17 74,55 73,87 76,86 79,19 74,44 76,43 81,53 78,43
551
ANEXA 6
Intervalele de încredere ale scorurilor reale

la chestionarul ZKPQ, pentru probabilitatea P=0,95
Scor Scala
Sociabili- C utare de Activitate Neuroti- Agresivi-
tate senza ii cism - tate -
anxietate ostilitate
0 [0, 3] [0, 3] [0, 3] [0, 3] [0, 3]
1 [0, 4] [0, 4] [0, 4] [0, 4] [0, 4]
2 [0, 5] [0, 5] [0, 5] [0, 5] [0, 5]
3 [0, 6] [0, 6] [0, 6] [0, 6] [0, 6]
4 [1, 7] [1, 7] [1, 7] [1, 7] [1, 7]
5 [2, 8] [2, 8] [2, 8] [2, 8] [2, 8]
6 [3, 9] [3, 9] [3, 9] [3, 9] [3, 9]
7 [4, 10] [4, 10] [4, 10] [4, 10] [4, 10]
8 [5, 11] [5, 11] [5, 11] [5, 11] [5, 11]
9 [6, 12] [6, 12] [6, 12] [6, 12] [6, 12]
10 [7, 13] [7, 13] [7, 13] [7, 13] [7, 13]
11 [8, 14] [8, 14] [8, 14] [8, 14] [8, 14]
12 [9, 15] [9, 15] [9, 15] [9, 15] [9, 15]
13 [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 16]
14 [11, 17] [11, 17] [11, 17] [11, 17] [11, 17]
15 [12, 17] [12, 18] [12, 17] [12, 18] [12, 17]
16 [13, 17] [13, 19] [13, 17] [13, 19] [13, 17]
17 [14, 17] [14, 19] [14, 17] [14, 19] [14, 17]
18 [15, 19] [15, 19]
19 [16, 19] [16, 19]
552

Manual ZKPQ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual ZKPQ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IV.1.

IV.1.1. Scopul chestionarului ZKPQ i domeniile sale de aplicare

Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat

IV.1.2. Popula ia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ

Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o popula ie non-clinic , format din persoane cu

IV.1.3. Condi iile de utilizare a chestionarului ZKPQ

Chestionarul se administreaz individual sau colectiv, f r limit de timp. Completarea

IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ

În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercet ri cu scopul de a defini

IV.2. CONSTRUCTELE M SURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ

IV.3. PROCEDEUL URMAT PENTRU CONSTRUIREA

M. Zuckerman a considerat c tr s turile fundamentale ale personalit ii sunt cele care

Chestionarul ZKPQ con ine 99 de itemi, grupa i în ase scale.

IV.5. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ

IV.6. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU TESTARE

IV.7. INSTRUC IUNILE DE ADMINISTRARE

Chestionarul ZKPQ poate fi administrat individual sau colectiv.

Dac sunte i de acord cu enun ul respectiv sau decide i c v caracterizeaz , r spunde i

În momentul complet rii foii de r spuns, fi i atent ca semnul X pe care îl marca i s

R spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale.

Dup ce subiectul a citit instruc iunile, persoana care administreaz chestionarul îl

IV.8. COTAREA R SPUNSURILOR

Se coteaz r spunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acord

IV.9. ADAPTAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA

Tabelul IV.9.1. Indicatorii statistici ai scorurilor

Scala E antion românesc E antion american

S-a constatat, astfel, c varianta în limba român a chestionarului ZKPQ prezint o

IV.10. VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

IV.10.1. No iuni teoretice despre validitate i validare

IV.10. 2. Strategii utilizate pentru validarea chestionarului ZKPQ

IV.10.2.1. Validarea relativ la constructele m surate

IV.10.2.1.1. Analiza factorial a itemilor chestionarului

Au fost prelucrate r spunsurile date la itemii chestionarului ZKPQ (exceptând itemii

Tabelul IV.10.1. Structura e antionului

Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i

Item Scala din Factor

90 NA 0,656 0,009 0,073 -0,139 -0,057

Item Scala din Factor

39 C -0,068 0,624 0,029 0,060 0,058

57 AO 0,063 0,107 0,614 -0,111 0,080

Item Scala din Factor

33 A -0,118 0,129 -0,014 0,636 0,104

63 S 0,008 -0,035 0,037 0,051 0,641

Tabelul IV.10.3. Factorii în care au cea mai mare satura ie

Item Scala din E antion E antion E antion E antion

Item Scala din E antion E antion E antion E antion

Item Scala din E antion E antion E antion E antion

IV.10.2.1.2. Validarea discriminant a scalelor chestionarului ZKPQ

Tabelul IV.10.4. Coeficien ii de corela ie liniar între

Prima scal A doua scal B rba i (N=305) Femei (N=520)

Au fost compara i coeficien ii de corela ie ob inu i pentru versiunea în limba român cu

Pri- A Limba român , Limba catalan , Limba spaniol ,

Tabelul IV.10.6. Compara ie între coeficien ii de corela ie

IV.10.2.2. Validarea relativ la con inut (analiza acoperirii domeniului

a. Scala C utarea impulsiv de senza ii

Item Factorul identificat în Factor

Item Factorul identificat în varianta Factor

c. Scala Neuroticism anxietate

d. Scala Agresivitate ostilitate

Item Factorul Factor

IV.11. FIDELITATEA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

IV.11.1. No iuni teoretice despre fidelitate

IV.11.2. Cercetarea fidelit ii chestionarului ZKPQ