Un concept de bază al gestalt terapiei este Conștientizarea.

Privind propriile noastre experiențe și gânduri ne permite, pe de o parte, să fim mai buni în
recunoașterea stilului nostru atunci când experimentăm și, pe de altă parte, să avem mai multă
putere de luare a deciziilor atunci când vine vorba de schimbarea modului nostru de a vedea
lucrurile. Cu alte cuvinte, se poate spune că a fi sincer cu modul nostru de a trăi ne permite să
dezvoltăm o mai bună Inteligență Emoțională.
Este importantă forma de experienta în parcurgerea ciclului gestaltist.Împreuna cu dialogul,
conștientizarea este totodata și un principal instrument terapeutic. Ea poate fi definita ca punere
în contact a unei persoane cu sine sau cu altcineva, ori altceva,rezultand dintr-o focalizare a
atentiei asupra a ceea ce este. Dupa Laura Perls, scopul terapiei gestaltiste este crearea unui
continuum al conștientizarii, formare perpetua, libera a gestaltului.
Gestaltul include simultan o experiența de acțiune, cunoaștere și traire – o achizitie
reconstructiva a personalitatii iar conștientizarea este mecanismul prin care gestalturile se
formeaza, elibereaza și inlocuiesc unele cu altele într-o devenire continua.
Conștientizarea deplina este procesul prin care se intra în contact cu cele mai importante
evenimente din campul individual (intrapsihic) sau din mediu (exteropsihic), cu ajutorul
suportului total senzorio-motor, emotional, cognitiv ~i energetic. Experimentand în cadrul
terapiei prin focalizarea atentiei asupra sieși sau exteriorului (în acest sens terapia gestaltista
dispune de o varietate imensa de exerciții și tehnici de provocare), clientul accede la insight, ca
punct culminant al conștientizarii depline. Insight-ul este realizarea imediata, spontana, a unei
unitati evidente. Între elementele disparate din campul fenomenologic experimental, care
reveleaza un sens nou, ceea ce creeaza conditii pentru restructurarea gestaltului, pentru creștere.
Conștientizarea deplina este energizata de nevoia dominanta a organismului și ea implica nu
numai autocunoaștere, ci și cunoaștere directa a situatiei curente și a modului în care se
situeaza sinele In situație așa încat orice negare a situatiei și a cerintelor acesteia, ca și a
propriilor dorințe și raspunsuri alese de persoana, este o perturbare a conștientizarii. Multe dintre
aceste perturbari tin de experientele familiale timpurii care induce automistificarea (Laing,
1965).
Daca o conștientizare deplina poate sa clarifice și sa confere siguranta de sine, o perturbare a
acestui proces întreține confuzie și anxietale în contactul cu sine și cu altii. Ea nu trebuie
confundata cu o simpla introspectie focalizata launtric, Prin conștientizare deplina, gestaltiștii
înleleg procesul prin care cineva cunoaște modul în care el se autocontroleaza, In care alege și
decide modalitatile de actiune sau comportament in situatiie lui de viata, precum și cum sau cat
iși asuma raspunderea pentru propriile sentimente și comportamente. Cu alte cuvinte, persoana
invata în terapie sa cunoasca (sa conștientizeze) chiar modul in care ea conștientizeaza: cheia
autoreglarii și schimbarii strategiilor de rezolvare a propriilor probleme, interioare sau externe.
Conștientizarea deplina ca instrument de lucru terapeutic deschide persoanei accesul la ea insași
într-un mod responsabil, autoasumat. Deciziile, sentimentele, actiunile sunt liber cunoscute și
experimentate, ceea ce echivaleaza cu posibilitatea individului de a-și debloca propriile resurse
rezolutive și de a se automodifica. în cadrul terapiei, clientul invata sa lucreze cu el insuși și
asupra lui insuși, sa conștientizeze cum se poate conștientiza pentru ca apoi sa actioneze
responsabil în propria devenire. El descoperă astfel cum se poate trai sanatos, eficient, in
armonie cu sine și cu lumea, adaptandu-se creativ la situațiile de viața, integrandu-le holistic.
Într-un anume fel, terapia gestaltista îl invața și il provoaca pe om sa se autoelibereze de
"balastul psihologic" pe care iI transporta de-a lungul vieții sale, dezvaluindu-i și instrumentele
psihologice prin care se poate reconstrui din propriile lui resurse (disponibilitati și material
informational).
Cum se provoaca și explorează procesul conștientizarii depline de sine în terapia
gestaltista?
Focalizarea conștientizării se poate face în două maniere:
• fie prin contactul cu sine și cu propria experiența traită în prezent, "aici și acum" (inclusiv prin
aducerea în prezent a experientelor trecute sau a celor viitoare, prin intermediul jocului de rol);
• fie prin contactul cu mediu înconjurator (persoane, relații, situatii).
Trebuie precizat ca actul conștientizarii este intotdeauna "aici și acum" chiar daca ceea ce se
conștientizeaza (conținutul) poate privi trecutul sau anticiparea viitorului.
Responsabilitatea
A deveni conștient de propriile acte și stiluri de a trăi lucrurile implică și asumarea consecințelor
acestor opțiuni . De la acceptarea erorilor și ipoteza riscurilor, autonomia este câștigată. Aceasta
deschide o gamă de opțiuni și concepții ale simțurilor în care se poate acționa, dintr-o
perspectivă existențială.Iresponsabilitatea este considerată rezultatul unei iluzii, al negării
prezentului și al refuzului de a lua conștiință. De aceea, Terapia Gestalt subliniază necesitatea de
a-și asuma responsabilități, nu numai pentru a îmbunătăți coexistența cu ceilalți, ci și pentru a fi
mai liberi și mai capabili să dăm viață vieții noastre.
Asumarea responsabilității clientului pentru ceea ce trăiește (experienșa sa), pentru ceea ce
dorește să trăiască, pentru viața sa constituie un alt mecanism ce promovează schimbarea
terapeutică.
Bibliografie:
1. Mitrofan I.Orientarea experiențeală în psihoterapie,București 2009
2. Brownell, P., ed. (2008) Handbook for Theory, Research, and Practice in Gestalt
Therapy, Newcastle upon Tyne, Marea Britanie: Cambridge Scholars Publishing.
3. Ginger, S. (2005). Gestalt. Arta contactului. Integral - RBA. Barcelona.