II.6.

Abordarea gestaltista
Terapia gestaltista este asociata cu psihologia gestaltista, o scoala de gandire care
accentueaza perceperea completitudinii si a intregului. [34] Psihologia si terapia gestaltista au
aparut ca reactie la scoli considerate reductioniste - psihanaliza, behaviorismul - dorind sa
evidentieze oamenii, in totalitatea lor. [35]
Abordarea a fost popularizata incepand cu deceniul al saselea din secolul XX, de catre Fritz
Perls (1893-1970). El si-a orientat atentia spre ajutorarea indivizilor pentru a devini mai constienti de
multitudinea aspectelor personalitatii lor.[36]

A. Repere teoretice
Gestaltistii considera ca fiintele umane cauta completitudinea si intregul in viata. Fiecare
persoana are o tendinta de autoactualizare, care emerge prin interactiunea personala cu mediul si
cu procesul de constientizare a sinelui. Autoactualizarea focalizata pe prezent "este procesul de a
fi ceea ce esti si nu unul prin care te lupti sa devii".[37]
Comparativ cu abordarea centrata pe persoana sau client, perspectiva gestaltista plaseaza increderea in
intelepciunea interioara a oamenilor. Fiecare individ cauta sa traiasca integrativ si productiv, luptand sa coordoneze
variatele parti ale personalitatii intr-un unic si sanatos intreg. Fiecare persoana, considera Perls (1969) - este mai mult decat
o suma de parti.
Perspectiva gestaltista este antideterminista: fiecare
persoana este capabila sa se schimbe si sa devina responsabila,
fiecare este actor in evenimentele din jur, nu doar persoana care
reactioneaza. In general, gestaltismul are o pozitie existentiala,
experientiala si fenomenologica in acelasi timp: prezentul este ceea
ce conteaza cu adevarat. Individul descopera diferite aspecte despre
sine prin experienta, nu prin discutie, iar autoevaluarea si
interpretarea propriei vieti la un moment dat prezinta cea mai mare
importanta.
Teoria gestaltista sustine ca multi indivizi cu probleme sunt
dependenti de experienta intelectuala. O asemenea subliniere
diminueaza importanta emotiilor si a sensurilor, limitand abilitatile
necesare doar la a raspunde situatiilor care apar.
O alta problema comuna este absenta abilitatii de a
identifica si rezolva actiuni neterminate, acestea fiind ganduri,
sentimente si reactii anterioare care inca mai afecteaza functionarea
personala si interfereaza cu modul de traire in prezent. Cea mai des
intalnita actiune nerezolvata consta in absenta iertarii parintilor
pentru greselile lor. Gestaltistii nu atribuie nici una dintre aceste
dificultati vreunei forte inconstiente sau subconstiente. Dimpotriva,
accentele cad asupra constientizarii: fiecare persoana opereaza la
un nivel constient.
Persoanele considerate sanatoase sunt cele mai constiente de limitele personale, sunt cele care percep limbajul
trupului. Spre exemplu, durerea de cap sau de stomac, constituie un semnal al nevoii de a schimba comportamentul sau, in
situatii conflictuale, unii sunt capabili sa le rezolve, in timp ce altii prefera sa nu se implice. O persoana sanatoasa evita sa
complice astfel de situatii prin infrumusetarea cu fantezii. Se concentreaza imediat asupra nevoii stringente (figurii), timp in
care arunca alte nevoi in trecut. Cand nevoia este intalnita - sau Gestaltul este inchis ori complet - este aruncata din nou in
trecut, o alta noua revenind in atentie (devenind figura). O astfel de functionare solicita din partea persoanei recunoasterea
nevoilor interne, invatarea modului de manipulare a acelor nevoi si a mediului.
Dificultatile experimentate de o persoana o pot determina sa: pierda contactul cu mediul si cu resursele; sa se
implice prea mult in mediu, pierzandu-se din vedere pe sine; sa esueze in eliminarea "actiunilor neterminate"; sa se
imprastie in multe directii; sa experimenteze conflicte intre ceea ce gandeste ca ar trebui sa faca si ceea ce vrea sa faca; sa
faca fata cu greu dihotomiilor din viata, cum ar fi: dragoste / ura, masculinitate / feminitate, placere / durere.

B. Rolul consilierului

Rolul consilierului gestaltist este de a crea o atmosfera care sa promoveze explorarea nevoilor de dezvoltare din
partea clientului.
Consilierului i se cere sa fie energic, plin de viata, antrenant. Implicarea este dorita "acum", care este un proces
continuu. Acest "acum" solicita adesea ajutorul consilierului in incercarea clientului de a bloca energia sau de a o utiliza in
modalitati pozitive si adaptative si impune sprijinirea in recunoasterea modelelor din viata clientului.
Cele cateva cai prin care consilierul il poate ajuta pe client sa devina constient de acest "acum" inscriu:

principiul "acum" - utilizarea in exprimare a timpului prezent;

"I and Thou" - adresarea directa catre cineva, in loc sa vorbeasca despre respectiva persoana cu consilierul;

utilizarea lui "Eu" - substituirea cuvantului "el" sau "acesta" cu "EU", in special cand este vorba despre
corpul uman;

utilizarea unei continue constientizari - focalizarea pe cum si ce in locul lui de ce;

convertirea intrebarilor - solicitarea adresata clientului de a inlocui intrebarile cu afirmatii.

C. Scopuri
Scopul terapiei gestaltiste este bine definit:
evidentierea lui "aici" si "acum";
recunoasterea imediatitatii experientei;
focalizarea pe exprimare - verbala si neverbala;
orientarea atentiei spre ceea ce presupune viata: a face alegeri.
Abordarea gestaltista se concentreaza asupra ajutorarii clientului in rezolvarea problemelor din trecut, pentru a deveni
integrat. Aceasta presupune o dezvoltare mintala corespunzatoare, precum si o imbinare a aspectelor emotionale, cognitive
si comportamentale ale persoanei. Un prim accent vizeaza acceptarea polaritatilor persoanei. Ca grup, terapeutii gestaltisti
subliniaza actiunea, orientandu-si clientii spre experimentarea sentimentelor si a comportamentelor. De asemenea,
evidentiaza semnificatia lui "acum".
Conform formulei lui Perls,

"acum" = experienta = constientizare = realitate.

Trecutul nu mai exista, iar viitorul inca nu este. Doar prezentul exista.
Pentru a fi matur acum, individul trebuie sa se adaposteasca adesea de tendintele nevrotice. Perls identifica cinci
tipuri de posibili mincinosi nevrotici:

falsul mincinos - pretinde ca este ceva ce nu e. La acest nivel, exista foarte multe jocuri si actiuni care presupun
fantezia, dar in momentul in care o persoana devine constienta de ele, poate fi mai onesta, mai deschisa si intr-o
relatie mai stransa cu neplacerile si durerea;

mincinosul fobic - prefera negarea, intr-o incercare de a evita recunoasterea aspectelor sinelui, de frica respingerii
din partea celorlalti;

mincinosul in impas - nu are sens, se simte neputincios si inspaimantat in situatiile dificile, intreabandu-se cum se
va descurca;

mincinosul imploziv

mincinosul exploziv reprezinta doua categorii adesea grupate - persoanele astfel identificate sunt vulnerabile in
fata sentimentelor, dar dupa o indepartare a atitudinii defensive, construite de-a lungul anilor, se simt vii, printr-o
explozie de bucurie, parere de rau sau durere, care duc toate la o stare de autenticitate. Subliniem ca momentul in
care o persoana atinge acest punct, a ceea ce inseamna "acum", poate fi experimentat continuu.

D. Tehnici
Unele dintre cele mai inovative tehnici de consiliere se regasesc in orientarea gestaltista, sub doua forme:

D1. Exercitii - sunt tehnici gata construite - fantezii, joc de rol si psihodrama - utilizate pentru a obtine un anume
raspuns din partea clientului, cum ar fi furia sau explorarea.

d.1.1. Exercitii individuale

d.1.1.1. Unul dintre exercitiile des intalnite face trimitere la vise: Perls descrie visele ca mesaje reprezintative pentru
locul unei persoane la un moment dat. Spre deosebire de psihanaliza, consilierul gestaltist nu
interpreteaza, ci lasa clientul sa-si prezinte visul si il directioneaza, mai apoi, spre realizarea fiecarei parti a
visului printr-o actiune de dramatizare a asocierilor libere. In acest mod, clientul poate fi mai aproape de
aspectele legate de sine. Persoana care are vise repetitive este incurajata sa considere ca actiunile
neterminate se constientizeaza si ca ar trebui sa se ingrijeasca de mesajele primite.
d.1.1.2. scaunul gol - o alta tehnica, prin care clientul vorbeste cu parti ale personalitatii sale - spre exemplu cu o parte
dominanta sau cu una pasiva. Centrul atentiei va fi scaunul gol. Clientul poate vorbi cu scaunul ca
reprezentand o parte a sinelui sau se poate muta de pe un scaun pe altul, fiecare reprezentand una dintre
parti. In acest dialog, atat partea rationala, cat si cea irationala a clientului vin in atentie. Clientul nu doar ca
va observa cele doua parti, dar va deveni capabil sa faca fata dihotomiilor sinelui. Mentionam ca aceasta
metoda nu este recomandata persoanelor cu tulburari emotionale severe.
d.1.1.3. confruntarea - una dintre cele mai puternice tehnici gestaltiste. Consilierul subliniaza incongruentele dintre
comportamentul si sentimentele clientului - un client care zambeste cand afirma ca este nervos, or, o
persoana cu adevarat nervoasa nu zambeste. Confruntarea impune intrebarile "Ce?" si "Cum?". Intrebarea
"De ce?" este evitata deoarece conduce la intelectualizare. Tehnica are la baza ideea ajutorarii clientului in
renuntarea la vechile obiceiuri, pentru a se apropia de intelegerea sinelui.

d.1.2. Exercitii individuale, indicate pentru utilizarea in grup

d.1.2.1. Trecerea prin cerc - se aplica atunci cand consilierul simte ca o tema particulara sau un sentiment
experimentat de un client trebuie pus in fata tuturor membrilor grupului. Spre exemplu, daca un client
spune: "Nu pot suporta pe nimeni.", poate fi instruit de catre consilier sa rosteasca aceasta propozitie in
fata fiecarui membru al grupului, adaugand cateva remarci despre fiecare participant. Exercitiul este flexibil,
putand include aspecte neverbale si trairi pozitive. Participand la un astfel de exercitiu, clientii devin mai
constienti de sentimentele lor.
d.1.2.2. "Eu imi asum responsabilitatea" - prin acest exercitiu, clientii fac diferite afirmatii, pe care le incheie cu
propozitia: "si imi asum responsabilitatea pentru asta". Acest exercitiu permite clientului sa integreze
propriile perceptii si comportamente.
d.1.2.3. Exagerarea - clientii accentueaza anumite miscari sau gesturi mai putin amuzante, patrunzandu-le, astfel, mai
bine intelesul.
d.1.2.4."Iti pot oferi o propozitie?" - Consilierul, care este constient de faptul ca in ceea ce spune clientul sunt implicate
atitudini si mesaje ascunse, il intreaba pe acesta daca, oferindu-i o propozitie pe care sa o repete, i se vor
mai clarifica gandurile. Daca consilierul va avea dreptate cu privire la mesajul ascuns, clientul va fi mai
patruns pe masura ce va repeta mesajul.

D.2. Experimente - sunt activitati care se dezvolta prin relatia consilier-client. Nu sunt planificate, iar ceea ce se invata
reprezinta adesea o surpriza pentru ambii parteneri din relatie.

E. Evaluarea teoriei gestaltiste

E.1. Evaluarea aspectelor pozitive

Ajutorarea oamenilor implica acceptarea tuturor aspectelor vietii, un individ neputand sa fie inteles fara a fi
luat in considerare ca intreg, intr-un mediu actualizat;

Ajuta clientul sa se focalizeze asupra actiunilor neterminate, pentru ca, in momentul in care le realizeaza, sa
existe premisele unei vieti mai productive;

Actiunea primeaza, nu vorba. Activitatea ajuta clientii sa experimenteze procesul schimbarii si sa faca
progrese mai rapide.

Permite o utilizare flexibila, fara a se limita la cateva tehnici. Orice activitate care poate ajuta clientii sa devina
mai integrati poate fi dezvoltata prin terapia gestaltista.

Este potrivita pentru tulburari afective, stari de anxietate, tulburari somatice, de adaptare, probleme
interpersonale si profesionale.

E.2. Limite ale abordarii gestaltiste

Ii lipseste o baza teoretica puternica. Unii critici considera consilierea gestaltista ca un cumul al experientelor
si tehnicilor, sustinand ca este ateoretica. In sustinerea acestei pozitii, ei invoca un citat din lucrarile lui Perls:
"Pierde-ti mintea si revino la sensul tau!".

Are in vedere doar ceea ce se intampla "acum" si modul in care se petrece -"cum". Aceste principii nu
ingaduie o interiorizare si o schimbare pasive, pe care unii clienti sunt mai dispusi sa le realizeze.

Se eschiveaza de la diagnostice si testari, desi exista persoane care au nevoie de ele.

Exista terapeuti gestaltisti care aleg din teorie doar ceea ce considera potrivit pentru clientii lor;

Este criticata pentru preocuparea de dezvoltare individuala si autofocalizata. Nucleul il reprezinta

sentimentele si descoperirile personale. Intre teoriile de consiliere axate pe dezvoltarea individuala, terapia
gestaltista este asezata la o extrema.