Sunteți pe pagina 1din 10

GESTALT TERAPIA - ARTA CONTACTULUI

Friedrich Salmon Perls (mai trziu i va lua numele de Fritz) s-a nscut n 1893, ntr-un
cartier obscur al ghetoului evreiesc din Berlin i a decedat n 1970 la Chicago. El este considerat
printele Gestalt-terapiei.
Perls provenea, ca multe alte genii, de la periferia societii i vorbea despre asta ori de
cte ori avea ocazia. Nu accepta nici un fel de politee sau convenie social i exprima
ntotdeauna ceea ce simea. Din acest motiv, treptat, a fost respins de majoritatea oamenilor din
anturajul su. El devine cunoscut la 75 de ani, cu ocazia Revoluiei din 1968, cnd este
descoperit de un jurnalist care l consider un om care triete ntr-o absolut autenticitate i
care nu este altceva dect ncarnarea profesiei sale! Publicul este ncntat de o ntoarcere la
umanism dup invazia unei tehnologii reci. Perls ncepe s in conferine neconvenionale
asupra unui nou stil de via, liber i asupra unui contact direct, rapid i profund, iar emineni
psihologi de pe Coasta de Est a Statelor Unite parcurg mii de kilometri ca s participe la
conferinele sale. Astfel, Gestalt-terapia devine cunoscut n toat lumea, iar Fritz Perls este
recunoscut ca printele acestei metode.
Cuvntul Gestalt provine din german i nseamn form i se scrie cu majuscul
deoarece n limba german substantivele se scriu cu majuscul.
Gestalt-terapia este o abordare existenialist bazat pe premisa c oamenii trebuie s-i
gseasc propriul drum n via i s accepte responsabilitatea personal, dac aspir la obinerea
maturitii. Spre deosebire de psihanaliz, care este o analiz centrat pe psihism, Gestaltterapia este o terapie care merge mai departe i vizeaz, dincolo de trezirea contiinei, schimbri
de comportament. Aceast terapie utilizeaz i asocierea liber de idei, pe care o extinde la
comportamentele repetitive. Terapia se practic n grup sau n relaie terapeutic, unde, clientul
repet comportamentele nvate care rspund unor situaii trecute, dar care nu-i justific
necesitatea n present: frica de orice autoritate rezult, de exemplu, din teama de autoritatea
tatlui sau a mamei. ntr-un grup, fiecare participant povestete drama existenei sale, de care
parial este incontient: pasivitate, agresivitate, dependen, revolt, supunere, dominare, etc.
Spre deosebire de terapia n grup, n cadrul consultaiei, clientul vorbete doar de problemele
exterioare, nu poate aborda dect lucrurile de care este contient. n grup i mai ales ntr-o via
comunitar terapeutic, el repet comportamente de care nu este contient i care provoac

conflictele din viaa sa cotidian. Acesta va putea fi astfel lmurit asupra felului su de a vedea
lucrurile care determin abordarea unor comportamente inadecvate situaiei prezente.

1. CICLUL GESTALT
Ciclul Gestalt este procesul urmat de o persoan pentru a gsi un rspuns satisfctor la o
nevoie de dragoste, de recunoatere, de securitate, de a se simi util, de libertate, etc. Acest
proces este important pentru c el indic uneori o cale de urmat n travaliul terapeutic. Dac o
nevoie nu este satisfcut, nseamn c a ntlnit un obstacol exterior sau interior, o rezisten.
Procesul terapeutic const n a regsi drumul procesului natural de satisfacere a unei nevoi.
Ciclul Gestalt este compus din ase pri:
a) Senzaie, sentiment, nevoie
b) Trezirea contiinei

c) Energizare
d) Aciunea

e) Contactul

f) Retragerea

a) Senzaie, sentiment, nevoie

Este punctual de plecare n orice proces: a simi nainte de a gndi. A simi este piesa de
baz a Gestalt-terapiei: ce simi chiar acum?

b) Trezirea contiinei

Dup ce a simit o senzaie n corpul su, persoana se afl ntr-o bun poziie pentru a deveni
contient de nevoia sa, de suferina sa, de problema sa. Aceast trezire a contiinei poate aprea
subit uneori, dar de cele mai multe ori ea apare ca o urmare a parcurgerii unui drum lung cu
obstacole, rezistene i ocoliuri. Aceast trezire se poate realize prin transfer care aduce
problema n prezent i constituie un avantaj important n trezirea contiinei i pentru procesul
terapeutic. Cnd persoana devine contient de o nevoie nesatisfcut, ea poate crede c este
suficient s o cunoasc pentru ca lucrurile s se schimbe. Aici se oprete psihanaliza. n Gestalt,
a simi este elementul de baz n stabilirea diagnosticului: trezirea contiinei este important, dar
interpretarea de ctre terapeut este evitat, cel mult propus i discutat cu clientul care o accept
sau o respinge.

c) Energizare

Acolo unde se oprete psihanaliza ncepe terapia n Gestalt: felul n care este gsit un rspuns
satisfctor la o nevoie. Odat cu contientizarea problemei pacientul poate spune c va lua
msuri pentru ndreptarea situaiei, dar adesea derularea se face mai greu, iar terapeutul poate

propune unele soluii pentru a-l ajuta s-i exprime sentimentele n faa unui scaun gol sau asupra
unei perne. Scopul lui este de a mobiliza energia spre o aciune adecvat, simbolic.

d) Aciunea
Aciunea n Gestalt-terapia poate fi simbolic: a vorbi cu o eful, profesorul, o autoritate
(scaunul gol din fa); a-i exprima furia mpotriva cuiva lovind o pern sau trntind un partener
prin abordarea acestui rol ntr-o psihodram n grup.
Aciunea poate fi i real atunci cnd formatorul este considerat de client cauza unei
probleme (mama, eful, un professor, etc)

e) Contactul

Contactul n aceast terapie poate fi, la rndul su, simbolic: a retri o traum i a plnge
din abunden, a mbria o rud disprut.

f) Retragerea

Cnd contactul este satisfcut intervine retragerea. Retragerea satisfctoare se traduce


printr-un sentiment de bine i o deschidere spre alte nevoi.

2. REZISTENA LA SCHIMBARE

Rezistena la schimbare este compus din trei faze:


a) Introiecia
b) Proiecia

c) Transferul

a) Introiecia

n Gestalt, introiecia este ncorporarea pasiv a ceea ce mediul nconjurtor furnizeaz


subiectului asupra modului de interaciune originar ntre copil i mediul su nconjurtor:
copilul accept totul cu ncredere i nghite orice hran psihologic care i este
prezentat. Trebuie ncepe foarte devreme i nu corespunde ntotdeauna cu nevoile sale
(Polster E.M.). Introieciile sunt constituite din diferite credine despre sine i ceilali, mai mult
adecvate trecutului dect prezentului.

Introieciile poart nume diferite: credine despre sine sau lume, prejudeci, principii,
ideologii, condiionare, scenariu de via, conformism, anticonformism, integrism, contestare. O
mare parte din terapie const n curarea minii de praful trecutului.

b) Proiecia

n Gestalt, proiecia apare atunci cnd individul nu poate accepta sentimente pe care a aflat c
nu trebuie s le simt i pe care le atribuie anturajului. Nu trebuie constituie introiecia
fundamental Cel care introiecteaz i abandoneaz propria identitate. Cel care o proiectez o
distribuie celorlali. (Polster E.M.)

d) Transferul

Transferul este modul n care un client reproduce cu terapeutul sau cu membrii grupului
sentimente aprute n situaii trecute.
Transferul i proiecia se dezvolt atunci cnd:
1. ateptrile de la cellalt sunt mai importante dect ceea ce reprezint el n realitate;
2. cnd o persoan continu, n mod pasiv, s atepte de la cellalt ceea ce nu ndrznete s i
cear;

3. cnd o persoan nu are curajul necesar pentru a spune ceea ce i imagineaz c cellalt
gndete despre ea i rmne blocat n presupunerile sale fr s le verifice.
ntr-un grup de Gestalt-terapie, proiecia este mereu confruntat cu realitatea i
favorizat. Ceea ce un om i imagineaz despre cellalt nu este fals, este realitatea lui, dar nu
neaprat i a celuilalt.
3. TRECEREA LA FAPTI PUNEREA N ACIUNE
Cele dou concepte sunt distincte i nu trebuie confundate.
Spre deosebire de psihanaliz unde trecerea la fapt este reprimat, Gestalt-terapia propune
punerea n aciune a sentimentului i permite experimentarea diferenei ntre temerile iniiale i
realitatea actual. Punerea n aciune are dou aspecte: actualizare i aciune motrice.
Astzi Gestalt-terapia se practic n contexte i cu obiective diferite:
1. n psihoterapie individual (fa n fa cu terapeutul)
2. n psihoterapia de cuplu (cu cei doi parteneri mpreun)
3. n psihoterapia de familie (cu mai muli membri ai familiei reunii)
4. n grupuri de terapie sau de dezvoltare personal a potenialului fiecruia
5. n cadrul instituiilor (coli, centre pentru tineri neadaptai, spitale de psihiatrie, etc)
6. n cadrul ntreprinderilor din sectorul industrial sau comercial, pentru facilitarea contactului i
creterea relaiilor interumane, n gestionarea conflictelor sau pentru stimularea creativitii.
Gestalt-terapia este o abordare natural i universal, potrivit persoanelor de toate
vrstele, nivelurile i culturile, n diverse situaii. De altfel, Perls consider c metoda sa este

prea bun pentru a fi folosit doar pentru bolnavi i marginalizai i o prezenta bucuros, ntr-o
manier provocatoare, ca pe o terapie a normalilor.

Bibliografie:

1.

Moreau Andre Psihoterapie : metode i tehnici

2.

Ginger Serge Gestalt Terapia : arta contactului

Psihoterapia Gestalt este un tip de terapie axat pe constientizarea si integrarea gandirii, a


sentimentelor si a comportamentului din prezent - aici si acum. Este o forma de psihoterapie
existentiala si experientiala ce pune accent pe alegerea si responsabilitatea personala.
Potrivit viziunii nedeterministe, fiinta umana este vazuta ca avand capacitatea de a-si da seama
cum influentele din trecut genereaza probleme in prezent.

Psihoterapia Gestalt a fost intemeiata la jumatatea secolului XX, de Fritz Perls, Laura Perls si
Paul Goodman, ca alternativa la psihoterapia analitica, practicata in prima jumatate a secolului.
Cuvantul "Gestalt" provine din limba germana si are un inteles principal - ceea ce este aparent,
perceput, constient - si unul secundar - ceea ce provine din adanc, din mediul inconjurator, din
inconstient.

Ceea ce diferentiaza terapia Gestalt de alte psihoterapii este faptul ca pacientul se concentreaza
sentimentele si senzatiile corporale din prezent, pentru a se armoniza cu chestiunile importante in
momentul respectiv. Obiectivul psihoterapiei Gestalt este integrarea si nu analiza. Procesul
scoate la iveala credintele, tiparele si experientele trecute ce stau in calea succesului si a starii de
bine. Acest tip de constientizare ofera oportunitatea unor noi alegeri si a schimbarilor sanatoase.

Terapia Gestalt inseamna mai degraba o explorare decat o modificare directa a


comportamentului. Schimbarea are loc in urma acceptarii a ceea ce exista si nu in urma efortului
de a deveni altcineva.

In ceea ce priveste relatia dintre terapeut si pacient, psihoterapia Gestalt acorda o importanta
ridicata calitatii prezentei terapeutului - atitudinea si comportamentul acestuia sunt mai
importante decat tehnicile utilizate. Terapeutul nu interpreteaza, ci il asista pe pacient in
dezvoltarea mijloacelor proprii de interpretare. Asumandu-si responsabilitatea de a avea grija de
el insusi, pacientul identifica si lucreaza asupra aspectelor din trecut lasate neterminate si care
influenteaza functionarea din prezent.
Dialogul existential este o parte esentiala a metodologiei psihoterapiei Gestalt. Relatia intre
terapeut si pacient se dezvolta din contact, iar contactul reprezinta experimentarea granitelor
intre "eu" si "non-eu". Pacientul isi formeaza si isi pastreaza identitatea prin comparatie cu
celalalt si prin interactiunea cu acesta. Terapeutul antreneaza pacientul in dialog si nu il
manipuleaza spre indeplinirea obiectivelor terapeutice. Pacientul trebuie sa ramana autentic, fidel
siesi.
Metoda fenomenologica
Fenomenologia este utilizata pentru a face distinctia intre ceea ce percepem si simtim in prezent
si sentimentele si perceptiile rezultate din experientele trecute. Metoda fenomenologica
reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale psihoterapiei Gestalt si are ca
obiectiv constientizarea, utilizand trei reguli: regula epoche - presupune eliminarea
prejudecatilor initiale, cu scopul de a dezactiva presupunerile si asteptarile, regula descrierii explicatia este inlocuita de descriere, ceea ce implica observatii imediate si specifice, fara
interpretare - si regula orizontalizarii - fiecare descriere are o valoare egala cu a celorlalte
descrieri, evitandu-se ierarhizarea.
Strategiile teoretice ale campului
Un alt principiu al Gestalt terapiei se refera la realitatea obiectiva ce ne caracterizeaza existenta
(dimensiunea ontologica), precum si la mediul inconjurator in care ne desfasuram viata

(dimensiunea fenomenologica) - este vorba de anumite caracteristici fizice sau mentale ce


contribuie la experientele noastre subiective, respectiv de biroul de la serviciu, casa, orasul, sau
tara in care locuim. Aspectele fenomenologice si cele ontologice se afla in stransa relatie, fiind
influentate unele de celelalte.
Libertatea experientiala
Acest principiu se refera la adoptarea actiunii in defavoarea terapiei prin simpla discutie. In loc
sa vorbeasca despre ceva nou, prin experimente, pacientul poate avea experiente noi. Prin aceste
experimente terapeutul se concentreaza mai degraba pe proces sau "cum", decat pe continut sau
"ce".

Psihoterapia Gestalt utilizeaza de o gama foarte larga de stiluri teraputice, fiind practicata in
cadrul terapiei individuale, psihoterapiei de grup, consilierii maritale si de familie, terapiei
copiilor si training-ului profesional. Fiecare stil variaza in privinta profunzimii, structurii
sedintelor, calitatii si cantitatii tehnicilor utilizate, frecventei sedintelor, temelor psihodinamice
folosite, concentrarii pe trup, cognitie, sentimente, relatii interpersonale, etc. Toate acestea insa
au aceleasi principii la baza: accentul pus pe experienta si experimentarea directa, utilizarea
contactului direct si a prezentei personale, precum si importanta acordata conceptelor de camp
"ce" si "cum", aici si acum.