Integrarea elementelor de analiza

tranzactionala - partea 2
Loredana Moșteanu
11-12.02.2023
 Introducere

Scenariu de viață

Stările Eu-ului

Aplicații practice
 Introducere
Analiza Tranzacțională
 este o teorie explicativă a personalităţii şi un sistem
psihoterapeutic dedicat dezvoltării şi schimbării
personale (definiţie ITAA).
 își are rădăcinile în psihanaliză, se inspiră din
școlile cognitiviste și comportamentaliste, este la
curent cu concepția existențialistă, utilizează metode
fenomenologice și are clientul în centru. Pe măsură
ce continuă să își dezvolte teoria, abilitățile și modul
de relaționare, Analiza Tranzacțională (AT) caută să
integreze și să adapteze în practică ceea ce este cel
mai util din alte abordări. Ford (2010, p. 12). AT
este în sine o teorie care tinde să integreze alte
curente, astfel este se încadrează perfect abordării
integrative.

20XX presentation title 3

 Atât în conceptele psihologice, cât și în practica sa, AT integrează
dimensiunile cognitivă, emoțională, comportamentală și corporală. De
asemenea, mulți ar include o dimensiune spirituală Ford (2010, p. 12), ceea
ce ne duce cu gândul la cele șase arii de experiență ale abordării psihoterapiei
integrative:
perspectiva biologică (relația sinelui cu corpul),
perspectiva intrapsihică (relația sinelui cu sine),
perspectiva inter-personală (relația sinelui cu alții),
perspectiva culturală (relația sinelui cu rasa, cultura, naționalitatea, lumea
afacerilor, contextul lărgit),
perspectiva ecologică (relația sinelui cu natura),
perspectiva transcendentală (relația sinelui cu trancendența)

20XX presentation title 4

 Bazele acestei metode au fost puse de catre Eric Berne, un
medic psihiatru din Statele Unite.
Eric Berne, pe numele sau adevărat Eric Leonnard Bernstein –
s-a nascut pe 10 Mai 1910 la Montreal; începând cu anul 1936 se
specializează in psihiatrie, iar in 1939 publică primul său articol de
specialitate in American Journal of Psychiatry.
Transpunerea teoriei Analizei Tranzacționale a lui Berne este
una ușor de înțeles și pentru persoanele care nu au o pregătire
fundamentată în domeniul psihologiei sau psihoterapiei, astfel poate fi
foarte ușor explicată clienților, iar procesul terapeutic devine un loc în
care clientul se implică activ și își dezvoltă propriul terapeut interior.

20XX presentation title 5

 AT oferă şi o teorie a comunicării prin analiza tranzacţiilor.
Conceptul de scenariu de viaţă explică modul în care modelele de viaţă
prezente îşi au originea în copilărie. În cadrul acestui concept, AT oferă
explicaţii asupra modului în care continuăm să folosim strategiile din
copilărie în viaţa adultă şi a modului în care ne justificăm credinţa în
aceste strategii prin intemediul jocurilor pentru a ne întări poziţia de viaţă.
AT are la bază concepte filozofice care determină 2 principii
fundamentale ale practicii AT: metoda contractuală şi comunicarea
deschisă.
Modelul teoretic are aplicaţii în psihoterapie, în domeniul educaţional
şi în cel organizaţional.

20XX presentation title 6

 Obiectivele psihoterapiei AT
• Conștientizarea
A fi conştient reprezintă o cale simplă, dar extrem de
eficientă, prin care ne putem debloca, intrând din nou în contact
cu înţelepciunea şi cu vitalitatea noastră. Ea reprezintă o cale
prin care ne putem schimba în mod deliberat direcţia către care
ne îndreptăm şi calitatea vieţii, inclusiv în ceea ce priveşte
relaţiile noastre cu familia, cu munca şi cu planeta în ansamblul
ei, dar mai presus de orice, cu noi înşine ca persoană
individuală.

20XX presentation title 7

 Spontaneitatea
• Spontaneitatea este abilitatea de a nu ține cont de opțiunile
familiare și deprinse, de a alege ceea ce pare a fi adecvat
momentului. Impredictibilitatea inerentă spontaneității este
unul dintre riscurile aventurării în necunoscut, și este,
bineînțeles, unul dintre principalele motive pentru care a fi cu
adevărat spontan produce adesea o anxietate de care este
tentant să te ferești prin alegerea opțiunilor familiare. A învăța
să spunem da lucrurilor pe care le dorim și nu celor pe care nu
le dorim pare simplu, dar, cum știm cu toții, presupune riscul
dezaprobării și respingerii.

20XX presentation title 8

 Intimitatea
• Intimitatea presupune expunerea vulnerabilităților noastre
altora: să arătăm ce gândim, ce simțim și facem cu adevărat,
fără a avea nevoie să arătăm ceea ce ne închipuim că cealaltă
persoană dorește sau îi poate face față; să fim pregătiți să-i
cunoaștem autentic și să-i ascultăm pe ceilalți fără să fim
influențați de dorințele, nevoile sau proiecțiile noastre.
Intimitatea este un lucru foarte riscant, posibil doar cu un
număr limitat de oameni și doar în anumite perioade.
Implicarea în intimitate presupune să renunțăm la măștile pe
care le purtăm fiind văzuți, creând oportunitatea de a fi
apreciați și iubiți pentru ceea ce suntem cu adevărat

20XX presentation title 9

 Filozofia Analizei Tranzacționale
Respect pentru toți
Oamenii sunt OK. Aceasta înseamnă că fiecare are valoare și
demnitate ca persoană. Eu mă accept pe mine ca persoană și te
accept pe tine ca persoană. Uneori s-ar putea să nu-mi placă şi să nu
accept ceea ce faci, dar întotdeauna accept esența ta de ființă umană.
Responsabilitatea personală
Fiecare om are capacitatea de a gândi. Orice persoană, cu excepția
situației unor afecțiuni majore ale creierului, are capacitatea de a
gândi. De aceea, este responsabilitatea fiecăruia de a decide ceea ce-
şi doreşte de la viaţă şi de a trăi cu consecinţele deciziilor sale.

20XX presentation title 10

 Schimbarea este posibilă
Oamenii îşi decid propriul lor destin şi aceste decizii pot fi
schimbate. Orice convingere proprie poate fi schimbată.
Majoritatea modurilor noastre de interacţiune cu lumea au fost
formate în copilărie, regândirea şi schimbarea acestor decizii
fiind posibilă. Această afirmaţie este un concept cheie care
înlătură învinovăţirea altora şi plasează responsabilitatea asupra
propriei persoane. Ca urmare, filozofia AT eliberează şi
dinamizează.

20XX presentation title 11

 PROCESUL TERAPIEI PRIN ANALIZĂ TRANZACȚIONALĂ
 Clientul își spune povestea pe măsură ce consilierul îl ghidează prin ascultare activă, comentarii și întrebări
care aduc la suprafață informații importante. Pe parcursul acestei perioade se dezvoltă alianța terapeutică,
fiind o etapă de acomodare pentru client și o cunoaștere a vieții acestuia.
 Clientul își dezvoltă gradul de conștientizare și de înțelegere profundă și începe să cunoască și să înțeleagă
natura și originea problemelor sale. Simptomele încep să se reducă și clientul începe, în general, să simtă că
are mai mult control în viața lui. Pe măsură ce acestea se întâmplă, emoțiile vor începe să iasă la suprafață.
 Etapa de perlaborare include emergenţa emoţiilor reprimate şi a amintirilor asociate lor. Clientul eliberează
emoţiile blocate legate de negarea dorinţelor și nevoilor lui umane, și aceasta implică de obiceiun grad de
întristare din cauza oportunităților pierdute. Această etapă provoacă de obicei sentimente de anxietate pe
măsură ce clientul își reevaluează viața; este deseori cea mai solicitantă fază atât pentru client cât și pentru
terapeut. Atunci când clientul și-a exprimat aceste sentimente și s-a detașat de suferințele trecute, el se simte
mai liber și mai liniștit în legătură cu sine și cu propria viață.
 Etapa redeciziei. Clientul începe să renunțe la rolurile atribuite, făcând alegeri și luând decizii în legătură cu
felul său de a trăi și de a fi. Va experimenta cum este să fii diferit atât în interiorul cât și în exteriorul
cadrului terapeutic. Rolul principal al terapeutului este să asigure clientului o susținere autentică. Demersul
terapeutic se apropie de îndeplinire.
 Reușita și finalizarea consilierii. În cele din urmă, atunci când clientul și-a atins obiectivele, el face un bilanț
al activității și o încheie.

20XX presentation title 12

 Scenariul de viață
Definiția scenariului de viață

• În Principles of Group Treatment, Berne definește scenariul de

viață ca: “un plan de viață inconștient”. Mai târziu în What Do
You Say After You Say Hello? a dat o definiție mai completă:
“un plan de viață elaborat în copilărie, întărit de părinți,
justificat de evenimentele ulterioare și care culminează cu o
alegere privilegiată”.

20XX presentation title 13

 • Originea scenariul de viață în copilărie
De ce luăm aceste decizii importante, despre noi, despre alții și
despre lume când suntem mici? Care este rațiunea lor?
Răspunsul se găsește în două caracteristici cruciale ale formarii
scenariul de viață.
Deciziile scenariului de viață reprezintă strategia cea mai
bună pe care micuțul a găsit-o pentru a supraviețui într-o lume
care îi pare deseori ostilă, chiar amenințătoare pentru viața sa.
Deciziile scenariului de viață sunt luate de micuț pe baza
emoțiilor sale și a manierei sale de a percepe realitatea.

20XX presentation title 14

 Răspunsul față de o lume ostilă
Un bebeluș e mic și din punct de vedere fizic vulnerabil. Pentru el lumea e locuită de giganți
care fac zgomot. Un zgomot neașteptat îi poate indica că viața sa este într-un pericol imediat.
Lipsit de cuvinte și de gânduri coerente, el știe că dacă tata sau mama pleacă el va muri și dacă
se enervează prea tare pe el, îl pot anihila. În plus, copilul nu are noțiunea adultă de timp. Daca
îi e foame sau frig și mama nu vine, atunci poate că ea nu va mai veni niciodată și asta
înseamnă moarte și chiar mai rău decât moarte: posibilitatea de a fi abandonat pentru totdeauna.
Când copilul are doi sau trei ani și sosește un frate sau o sora, copilul acum mai mărișor știe că
probabil nu va muri, dar toată atenția mamei pare concentrată pe acest nou sosit. Poate nu există
destulă dragoste pentru toată lumea și bebelușul o va lua pe toată. Amenințarea acum, este de a
pierde dragostea mamei.
În toți anii formării scenariului de viață, copilul se găsește într-o poziție de inferioritate și își
percepe părinții ca având toată puterea. La vârsta asta această putere reprezintă viață sau
moarte. Mai târziu va fi vorba despre puterea pe care o au de a-i satisface sau nu nevoile.
Ca reacție, copilul elaborează strategiile pentru a rămâne viu și a obține cea mai bună
satisfacere posibilă a nevoilor sale.

20XX presentation title 15

 Perceperea realității și emoțiile timpurii
Un copil mic nu gândește ca un adult și nu simte emoțiile în aceeași manieră. Ia
deciziile scenariului de viață plecând de la această manieră aparte de a gândi și
simți.
Emoțiile pe care le simte un copil mic sunt furia, disperarea, teroarea sau extazul
absolut. El ia deciziile precoce ca reacție la aceste sentimente intense. De aceea
nu este uimitor că aceste decizii sunt deseori exagerate. De exemplu, trebuie să fie
spitalizat pentru o operație, ceea ce nu este amuzant nici pentru un adult. Sugarul
poate trăi aceasta ca pe un eveniment terifiant. Resimte frica și în același timp
tristețea groaznică datorată absenței mamei, care poate nu va mai reveni niciodată.
El este de asemenea încremenit de furie pentru că ea a permis să i se întâmple
acest lucru și poate decide: “Acești oameni vor să mă ucidă și mama îi lasă, atunci
și ea vrea să mă ucidă! Aș face mai bine să-i omor eu înainte de a mă prinde !”

20XX presentation title 16

 În logica micuțului există regula de a judeca de la particular către general. De
exemplu, să presupunem că mama este inconsecventă în maniera de a-i răspunde
copilului. Uneori vine când plânge, dar în alte momente îl ignora. Copilul nu
concluzionează doar că: “Nu mă pot baza pe mama”, el poate decide: “Nu pot
avea încredere în oameni” sau “Nu pot avea încredere în femei”. O fetiță de
patru sau cinci ani poate simți furie contra tatălui sau pentru că nu-i mai acordă
atenția pe care i-o acorda cu generozitate când era mai mică. Ea poate decide nu
doar că: “Sunt furioasă pe tata” ci “Sunt furioasă pe bărbați”.
Copilul poate compensa sentimentul său de lipsă de putere, imaginându-și că
este atotputernic și magician. Aude că mama și tata nu se înțeleg bine și mai ales
dacă este copil unic poate decide: “E vina mea” (“E din cauza mea”). Dacă
părinții se bat, el poate crede că rolul sau este de a-l proteja pe unul din părinți
contra celuilalt.

20XX presentation title 17

 Dacă un copil simte că este respins de unul din părinți, își
poate atribui responsabilitatea “E ceva în neregulă cu mine”.
E dificil pentru copii mici să facă diferența între dorință și
fapte. Un copil simte: “Doresc să-l ucid pe acest nou bebeluș
care obține toată atenția” și apoi concluzionează “Sunt un
asasin, sunt îngrozitor de rău”. În viața adultă, această
persoană rămâne cu un vag sentiment de culpabilitate pentru
“crima” pe care nu a comis-o niciodată.

20XX presentation title 18

 Mesajele scenariului de viață și percepția
copilului
Copilul ia deciziile scenariului de viață în funcție de propria
percepție a ceea ce îl înconjoară. Aceasta se bazează pe maniera
sa de a simți și de a aborda realitatea. În consecință, mesajele pe
care bebelușul le percepe din partea prinților și a lumii
exterioare pot fi complet diferite de cele pe care le percepe
adultul. Copilul mic, care tresare datorită unui zgomot violent,
poate concluziona non-verbal :” Aici e cineva care încearcă să
mă omoare!”. În același moment în care părinții săi, plini de
dragoste, poate se felicita pentru atmosfera securizantă pe care
i-o oferă copilului.

20XX presentation title 19

 Tipurile mesajelor scenariului de viață

Mesajele pot fi transmise verbal sau nonverbal sau printr-o

combinație. Atât mesajele verbale cat si cele nonverbale pot fi
date prin modelul părinților. Mesajele verbale pot fi transmise
sub formă de ordine sau atribuiri.

20XX presentation title 20

 Mesaje verbale vs. nonverbale
Înainte de a poseda limbajul, copilul foarte mic interpretează mesajele celorlalți
în termeni de semne nonverbale pe care aceștia le emit. Copilul are o percepție
ascuțită a expresiilor, tensiunii corpului, mișcărilor, intonațiilor și mirosurilor.
Dacă mama îl ține strâns, cu căldură, luându-i forma corpului, el percepe fără
îndoială mesajul : “Te accept și te iubesc”. Dar dacă ea este rigidă și îl tine
drept, puțin la distanță, el decodează astfel:” Te resping și nu te vreau lângă
mine”. Mama poate fi total inconștientă de tensiunea sa și de distanța pe care o
pune între ea și copil.
Uneori , copilul poate elabora mesaje plecând de la evenimentele din jur, care
nu sunt produse de părinți. Zgomotele violente, mișcările bruște, perioadele de
separare de părinți, cum ar fi spitalizarea, pot apărea pentru copil ca o
amenințare a vieții. Pentru că el presupune că părinții sunt responsabili pentru
realitate, poate ajunge la concluzia că aceste amenințări vin de la ei.

20XX presentation title 21

 Mai târziu, când copilul înțelege limbajul, comunicarea nonverbală
rămâne o componentă importantă a mesajelor scenariului de viață.
Agresiunea fizică sau tentativa pot semnifica pentru copil că părinții îl
resping sau poate vor să moară. Când i se adresează, el interpretează
ce-i spun în lumina semnelor nonverbale asociate. Amintiți-vă a treia
regula de comunicare a lui Berne: când tranzacțiile sunt ulterioare,
nivelul psihologic este cel care conține sensul. Imaginați-vă o mică
școlăriță întoarsă de la școală cu cartea sa cea nouă. Începe să citească
părinților și se poticnește la un cuvânt pe care nu l-a întâlnit niciodată.
Tatăl spune : “Ai pronunțat greșit acest cuvânt“. Aceste cuvinte pot fi
însoțite de numeroase semne nonverbale, fiecare având un sens pentru
copil în termenii unei eventuale decizii in cadrul scenariului de viață.

20XX presentation title 22

 Tatăl poate vorbi cu voce dură și puternică strâmbând din nas și
încruntându-se. Poate să-i smulgă cartea și s-o pocnească. Pentru copil,
mesajul este: ”Nu te vreau aici, te vreau moartă!”.
Tatăl poate pronunța aceste cuvinte cu o voce plată, fără a-și ridica ochii din
ziar. Din aceste semne nonverbale, fiica poate interpreta mesajul astfel: “ Nu
ești importantă pentru mine !”.
Își poate însoți cuvintele de un clipit si un cotcodăcit. Folosind strategia
Micului Profesor, fetița cotcodăcește la rândul său. Merge, tăticul zâmbește
și mai mult. Ea decodează mesajul astfel “Ca să-mi placi, trebuie să te
comporți stupid!”.
Tatăl poate pronunța cuvintele cu o voce egala, așezat lângă ea și arătându-i
cuvintele din carte. Îi dă timp să revadă cuvântul. In limbajul “marțian” al
fetiței înseamnă: “Este OK să gândești”.

20XX presentation title 23

 A fi un model
Copiii mici sunt observatori care percep bine modul în care se comportă oamenii.
Remarcă cum mama și tata sunt în relație între ei și cu ceilalți membri ai familiei.
Utilizând strategia Micului Profesor pentru a aborda realitatea, copilul caută mereu
răspunsuri la întrebarea : “Care e cea mai bună metodă pentru a obține ce vreau?“.
O fetiță poate remarca că mama, atunci când vrea ceva de la tata, obține ce vrea
începând să facă o scenă și apoi izbucnind în hohote de plâns. Fetița deduce: “Pentru
a obține ce vreau de la oameni, mai ales de la bărbați, ce am de făcut este să încep
prin a face o scena și apoi să izbucnesc în hohote de plâns”.
Un băiețel și-a pierdut fratele. El remarcă că părinții merg săptămânal la cimitir cu
flori. Cea mai mare parte a timpului sunt triști și am putea spune că se gândesc mai
mult la cel care a murit decât la cel care trăiește. Copilul concluzionează: “Cei care
mor primesc toata atenția”. El nu are capacitatea adultului de a înțelege finalitatea
morții. Atunci poate decide : ”Pentru a obține atenția pe care o doresc de la părinți,
trebuie să mor ca și fratele meu”.

20XX presentation title 24

 Matricea scenariului de viață

20XX presentation title 25

 Tatăl și mama au fiecare un P, A, C și au transmis mesajele
scenariului de viață din toate aceste stări ale eului, mesaje pe
care copilul le-a primit și le-a stocat în toate cele trei stări
proprii ale eului. Plecând de la acest fapt, Claude Steiner a
elaborat unul dintre cele mai importante modele in AT, matricea
scenariului de viață.

20XX presentation title 26

 Mesajele provenite din starea de Părinte a mamei și a tatălui
se numesc contrainjonctiuni. Le stocăm ca parte a conținutului
propriului nostru Părinte.
Modelul oferit sau mesajele de tipul “Iată cum se face”, de la
Adultul din părinte către Adultul din copil, compun ceea se
numește program.
Mesajele care sunt emise de Copilul din părinți sunt de doua
tipuri: injoncțiuni și permisiuni care sunt stocate în Copilul
nostru.

20XX presentation title 27

 • Contrainjoncțiuni
Aceste mesaje de la Părinte-la-Părinte au fost numite inițial
contrainjoncțiuni, deoarece s-a crezut că se puteau opune injoncțiunilor.
Astăzi se știe că uneori se pot opune injoncțiunilor, dar pot de asemenea să le
întărească sau să nu aibă nici o legătură cu acestea. Și cu toate acestea,
termenul de contrainjoncțiune s-a păstrat.
Fii perfect
Fii puternic
Fă eforturi
Fă plăcere (altora)
Grăbește-te.

20XX presentation title 28

 • Programul
Programul este compus din mesaje care indică cum se fac lucrurile. Când stabilim
matricea scenariului de viață, formulăm frazele începând astfel: “Iată cum …”.
Fiecare dintre noi învață mii de mesaje provenind de la părinții noștri sau de la alte
figuri parentale. De exemplu:
“Iată cum … sa numeri pana la zece
să-ți scrii numele
să prepari terciul
să-ți închei pantofii
să fii un bărbat ( femeie)
să fii drăguț
să fii primul în clasă
să-ți disimulezi sentimentele”.

20XX presentation title 29

 • Injoncțiuni:
1. nu exista (don’t be)
2. nu fi tu (însuți) (don’t be you)
3. nu fi copil (don’t be a child)
4. nu crește (don’t grow)
5. nu reuși (don’t succed)
6. nu (face) (don’t)
7. nu fi important (don’t be important)
8. nu aparține (don’t belong)
9. nu fi apropiat (don’t be close)
10.nu fi sănătos / nu fi bine (don’t be sane/well)
11.nu gândi (don’t think)
12.nu simți (don’t feel)

20XX presentation title 30

 •Permisiuni:
a fi, a exista, a ocupa spațiu
a trăi din plin
a trăi propriile experiențe
a fi aproape în mod adecvat, a avea încredere, a te simți în siguranță
a influența mediul (a fi important)
a trăi propriile sentimente, într-o gamă largă de emoții
a fi conform propriului sine (potrivit vârstei, personalității, sexului)
a simți că aparții (familiei, prietenilor, comunității, culturii)
a te simți OK cu tine, cu ceilalți, cu lumea
a-ți permite să fii alintat și îngrijit
a experimenta și a schimba (și de asemenea de a greși, simțindu-te în siguranță și de a folosi greșeala în mod
productiv)
a gândi clar și a rezolva problemele într-o varietate largă de modalități (a fi sănătos mental)
a răspunde empatic celorlalți
a reuși în dragoste și profesie
a face/găsi un sens.

20XX presentation title 31

 Cadru de lucru
Lucram in binom. Lista de intrebari – discutam despre cum a fost copilăria:
Cum erai tu atunci cand erai copil (7-8 ani sau 9-10 ani, daca pentru client e
important pana la 10 ani)?
Cum te-ai simtit in familia ta?
Ce anume iti placea sa faci cand erai mic?
Cum te simteai in relatie cu mama ta?
Ce fel de mama era mama ta?
Cum se comporta cu tine mama ta?
Cum a fost relatia cu tatal tau?
Ce fel de tata era tatal tau?
Cum se comporta cu tine tatal tau?

20XX presentation title 32

 Ce ti-a lipsit din partea parintilor cand erai mic?
Cum era relatia cu fratii sau surorile tale?
Care erau persoanele din copilaria ta langa care te simteai iubit, vazut,
acceptat, tu insati? Langa cine simteai ca esti important, ca contezi?
Practic identificam cine au fost oamenii resursa
Cum a fost pentru tine sa faci parte din aceasta familie?
Cum anume te incurajau parintii tai?
Cum anume te criticau parintii tai?
Care sunt amintirile dureroase care apar cand te gandesti la copilaria ta?
Care sunt amintirile placute si pozitive din copilaria ta?

20XX presentation title 33

 Analiza stărilor Eului
Eric Berne a definit o stare a eului ca „un model constant de
sentimente şi experienţe direct relaţionat cu un model
corespunzător de comportament”.
Avem 3 stări ale eului care corespund cu modele constante,
separate şi distincte de sentimente şi comportamente. Aceste 3
stări se numesc: starea Părinte a eului, starea Adult a eului şi
starea Copil a eului.
Pentru a le distinge de părinţi, adulţi sau copii reali, stările
eului sunt folosite în literatura AT cu prima literă majusculă.

20XX presentation title 34

 O diagramă simplificată a stărilor eului este prezentată mai jos:
Stările eului
P Starea Părinte a eului
Comportamente, gânduri şi sentimente copiate de la părinţi sau figuri parentale

A Starea Adult a eului

Comportamente, gânduri şi sentimente direct răspunzătoare de „aici” şi
„acum”

C Starea Copil a eului

Comportamente, gânduri şi sentimente preluate din copilărie.

20XX presentation title 35

 Starea Părinte a eului este o colecţie de comportamente, gânduri şi
sentimente pe care le-am preluat de la „cei care au avut grijă de noi”.
Expresia de „cei care au avut grijă de noi” este folosită pentru a arăta că
Părintele este preluat nu doar de la părinţi, ci poate include şi atitudinile
fraţilor şi surorilor mai mari, bunicilor, profesorilor etc.
Starea Adult a eului este un set de comportamente, gânduri şi sentimente
care sunt reacţii directe la „aici” şi „acum”. Termenul Adult nu se referă la
vârsta matură. Şi copiii mici au starea Adult a eului.
Starea Copil a eului este o colecţie de comportamente, gânduri şi
sentimente, „înregistrări” ale experienţelor din copilărie şi ale modului în
care am răspuns la aceste experienţe.

20XX presentation title 36

20XX presentation title 37
  Părintele Normativ este sensibil la referințe către regulamente și
legi. Se declară mulțumit atunci când interlocutorul se “adaptează”,
urmând regulile în cauză.
 Părintele Critic, în schimb, nu se mulțumește cu atât, vrea ca
interlocutorul lui să se simtă mizerabil, să “plătească” pentru greșeala
de a fi încălcat respectivele reglementări.
 Părintele Grijuliu are grijă de ceilalți, cultivând în ei independența.
Este mulțumit când celorlalți le este bine.
 Copilul Adaptat este cel care se oprește la semafor și care nu atinge
întrerupătorul cu mâinile ude (deși nu mai există de mult acele instalații
electrice de care străbunicul lui se temea). Este satisfăcut când există
predictibilitate în actul de adaptare: acum fac “ce trebuie”, apoi mă lași
în pace. Se supune, dar nu se lasă călcat în picioare.

20XX presentation title 38

  Copilul Liber râde tare, merge cu viteză (tricicletă sau mașină
decapotabilă, nu contează), iar dacă nu ar fi Copilul Adaptat care să-l
determine să-și pună pantalonii pe el atunci când iese afară, le-ar face o
surpriză celor de pe stradă. Tranzacționează sentimente exprimate liber,
dragoste cu sclipici, dar la fel de bine și supărare cu farfurii zburătoare
(nu extraterestre, ci pământene, existente în dulapul cu veselă).
 Copilul Rebel se comportă așa cum îi zice numele: se revoltă și este
furios, fiind în manifestări aproape identic cu Părintele Critic,
deosebirea fiind că el se apără, în timp ce Părintele Critic atacă. Este
mulțumit atunci când reușește să îndepărteze amenințarea care l-a
determinat să își facă simțită prezența.

20XX presentation title 39

 Aplicație stările Eu-lui
Vă invit să citim următoarele exemple și, fiecare să noteze care dintre cele trei stări ale ego-ului
sunt prezente (părinte, adult, copil), apoi verificăm răspunsurile.

 „Nu pot finaliza acel proiect la timp pentru că marketingul nu ne oferă niciodată informațiile.
Departamentul ăla este degeaba!”
 „Ascultă... Fă-l pe Fred să renunțe la acel client acum și să se înțeleagă cu clienții noi care ne
vor oferi un venit substanțial”
 „Am fost atât de grav afectați de COVID, încât nu cred că vom reuși vreodată să revenim la
cum au fost lucrurile. Nicio companie nu ar putea prospera în aceste condiții”
 „Așadar, am acoperit toate problemele cu care ne confruntăm acum și avem clar stabilit ce
provocări trebuie să abordăm mai întâi. Să discutăm cine va prelua problemele pe termen scurt
și apoi să luăm o decizie cu privire la modul în care ne asigurăm că nu mai ajungem în această
situație. De acord?"
 „Ce resurse vă pot oferi pentru a vă ajuta să aveți mai mult succes? Pot găsi pe cineva să vă
ajute în proiect sau aveți nevoie de mai mult timp?”

20XX presentation title 40

 Acesta este un exemplu de Copil Adaptat. Vina este pusă pe altcineva, fără a stabili ce
schimbări trebuie făcute pentru a atinge obiectivele finale. Până când persoana trece la o
stare de rezolvare a problemelor și renunță la a-i învinovăți pe alții, acest lucru se
perpetua.
Această poziție agresivă este tipică Părintelui Critic. Uneori este necesar să fii dogmatic și
să le spui oamenilor ce să facă, dar dacă este modul obișnuit în care un manager vorbește
cu personalul său, riscă să piardă colaborarea și să îndeplinească sarcinile numai prin
putere și autoritate.
Copil adaptat privește din nou situațiile din punctul de vedere al „neputinciosului”.
Imediat după această expresie, persoana ar trebui să înceapă să caute soluții care sunt sub
controlul său, în loc să arunce vina asupra altora.
Acest comentariu arată un grad ridicat de inteligență emoțională căutând răspunsuri și
soluții. Starea de Adult
Acest lucru arată o atitudine de ajutor și recunoștință față de ceea ce membrii echipei
încearcă să realizeze. De asemenea, caută soluții, așa că vorbim despre un părinte grijuliu.

20XX presentation title 41

 Analiza Tranzacțiilor
O tranzacție are loc când propun o anumită formă de
comunicare și tu îmi răspunzi. În limbaj științific, mesajul de
deschidere se numește stimul. Reacția se numește răspuns.
Aceasta ne da definiția formală a unei tranzacții ca fiind un
stimul tranzacțional plus un răspuns tranzacțional. Berne spunea
că o tranzacție este “unitatea de bază a discursului social”.

20XX presentation title 42

 Tipuri de tranzacții
Tranzacțiile complementare
Eu te întreb: “Cât e ceasul ?”. Tu răspunzi: “Ora 1”. Am
schimbat o informație aici și acum. Cuvintele pe care le-am
utilizat sunt adulte, intonația și indicațiile corporale confirmă
starea eului de Adult.
Aceasta ilustrează o categorie de tranzacții complementare
pe care le definim astfel: o tranzacție complementara este o
tranzacție în care vectorii tranzacționali sunt paraleli și în care
starea eului vizată este cea care răspunde. Deoarece tranzacția
complementară este reprezentată pe schemă prin săgeți
paralele, o numim deseori tranzacție paralelă.

20XX presentation title 43

20XX presentation title 44
 Tranzacțiile încrucișate
Te-am întrebat: “Cât e ceasul?”. Tu te ridici, devii roșu și
strigi: “Ceasul! Ceasul! Nu mai întreba cât e ceasul! Ești în
întârziere! Pentru Dumnezeu! Ce faci?”.
Definiție: o tranzacție încrucișată este o tranzacție în care
săgețile nu sunt paralele sau în care starea eului vizată nu este
cea care răspunde.

20XX presentation title 45

20XX presentation title 46
 Tranzacțiile ascunse
Într-o tranzacție ascunsă sunt emise două mesaje în același
timp. Unul este un mesaj deschis, la nivel social. Al doilea este
un mesaj ascuns, la nivel psihologic. În cea mai mare parte a
timpului, conținutul nivelului social este A-A. Mesajele
psihologice sunt de obicei P-C sau C-P.
-Soțul: Ce ai făcut cu cămașa mea?
-Soția: Am pus-o in sertarul tău.

20XX presentation title 47

 Dacă privim doar la cuvintele scrise am putea spune că aceasta este o
tranzacție complementară A-A, ceea ce și este la nivel social. Dar să privim
scena cu sonor și imagine.
-Soțul (sec, cu vocea coborând la sfârșitul propoziției, mușchii feței
tensionați, sprâncenele apropiate): Ce ai făcut cu cămașa mea?
- Soția (voce tremurătoare, intonație care urcă, umerii strânși, capul aplecat
înainte, privind în sus, sprâncenele ridicate): Am pus-o în sertarul tău.
Nivelul psihologic este un schimb paralel P-C, C-P. Dacă am pune
cuvintele mesajului emis la acest nivel, ar fi cam așa:
- Soțul: Te bagi mereu in treburile mele!
- Soția: Mă acuzi mereu pe nedrept!

20XX presentation title 48

20XX presentation title 49
 Toate tranzacțiile ascunse de acest fel, în care mesajul social
A-A acoperă un schimb la nivel psihologic P-C (mai rar C-C
sau P-P) se numesc tranzacții duble.
Ss: “Vrei sa vezi colecția mea de CD-uri?”
Rs: “Da!”
Sp: “Hai sa facem sex!”
Rp: “Bine!”

20XX presentation title 50

 Tranzacțiile unghiulare
Eric Berne a descris un alt fel de tranzacție ascunsă, pe care a
numit-o unghiulară: eu mă adresez cu un stimul social A-A, dar
trimit și un mesaj secret din Adult, vizând Copilul tău.
Exemplul tipic este cel al vânzătorului care speră să-și agațe
clientul prin sentimente.
-Vânzătorul: “Bineînțeles, domnule, acest aparat foto este cel
mai bun pe care îl avem. Dar cred ca este prea scump pentru
dumneavoastră!”
-Clientul (cu un aer provocator): “Îl iau!”

20XX presentation title 51

20XX presentation title 52
 Reguli de comunicare în tranzacții
Prima regulă a comunicării: cât timp tranzacțiile sunt
complementare, comunicarea poate continua la infinit.
A doua regulă a comunicării spune: când o tranzacție este
încrucișată, rezultă o întrerupere a comunicării și va fi
necesar ca unul dintre cei doi sau ambii să schimbe starea
eului pentru a reîncepe comunicarea.
A treia regulă a comunicării: comportamentul care rezulta
dintr-o tranzacție ascunsă este determinat de nivelul
psihologic și nu de nivelul social.

20XX presentation title 53

 Cadre de lucru
Identificarea scenariului personal
Identificarea scenariului de viață
Care scenariu reprezintă cel mai bine modul în care
interacționezi cu lumea?
Punctul cheie al acestei activități este creșterea gradului de
conștientizare cu privire la unele dintre motivațiile care îti
conduc comportamentul.

20XX presentation title 54

 Cadru de lucru
Client, terapeut, observator
1. Care este scenariul tău principal de viață?
2. Cum trăiești acest scenariu în relațiile tale cu ceilalți?
3. Cum au fost influențate alegerile tale de viață de tiparul de comportament asociat cu acest
scenariu de viață?
4. Cum îți imaginezi că te percep apropiații, referitor la scenariul de viață pe care ai tendința de a îl
urma?
5. Ce îți place la felul în care acest scenariu de viață te-a modelat și felul tău de a fi în lume?
6. Ce nu-ți place la felul în care acest scenariu de viață te-a modelat pe tine și felul tău de a fi în
lume?
7. Când ai acționat în moduri care NU sunt tipice pentru scenariul vieții tale? Ce s-a întâmplat?
8. Gândește-te la ceva ce îți dorești în viitor. Poate fi un loc de muncă nou sau diferit, o nouă
relație, începerea unui nou sport, hobby sau regim de sănătate. Poate fi chiar o stare de a fi mai
interioară, o liniște interioară sau încredere pe care o cauți. Cum te va ajuta scenariu de viață să
obți această stare 10. Cum te-ar putea împiedica scenariul tău de viață să atingi această stare?

20XX presentation title 55

 Când identificăm modul în care noi înșine ne putem
împiedica să obținem ceea ce avem nevoie sau chiar ne dorim,
putem lua în considerare modalități mai eficiente de
contracarare, acționând diferit de comportamentele și
răspunsurile noastre tipice.
Putem să stabilim noi căi neuronale în creier și să devenim
mai atenți cu privire la modul în care alegem să răspundem la
evenimentele din viață.

20XX presentation title 56

Mulțumesc!
Loredana Moșteanu
ldmosteanu@gmail.com