Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
starea de sănătate mintală a unei persoane cu o implicație judiciară penală sau civilă și în
rezultatul căreia se ia o decizie referitor la acțiunile psihice și a celui examinat. Cu scopul de a
înțelege ce reprezintă expertiza medico-legală psihiatrică este important de a sintetiza normele de
expertiză medico-legală psihiatrică.
Conform cercetării realizate de Şomicu [1, p. 31- 34] se cunosc următoarele tipuri de expertize
medicolegale psihiatrice: expertiza ambulatorie, expertiza în condiții de staționar, expertiza în
sala de judecată, expertiza în cabinetul ofițerului de urmărire penală, expertiza prin
corespondență şi expertiza postmortem. Astfel:
• Expertiza ambulatorie se efectuează singular în cadrul unui spital de psihiatrie, dispensar
psihoneurologic sau în cadrul altor instituții cu profil psihiatric.
• Expertiza ambulatorie se efectuează prin observație medicală permanentă sau în baza datelor
investigațiilor medicale necesare studiate de către comisia de experți.
• Expertiza în sala de judecată se efectuează de către psihiatrul-expert direct în sala de judecată
și are ca scop explicația unor devieri episodice de comportament sau a tulburărilor psihice cu
caracter temporar.
• Expertiza în cabinetul ofițerului de urmărire penală reprezintă o procedură mai rar întâlnită din
considerentul că poate fi înlocuită cu expertiza ambulatorie sau cu expertiza realizată în condiții
de staționar.
• Expertiza prin corespondență se efectuează în baza materialului şi a documentelor din dosarul
penal și are drept scop verificarea argumentelor experților în special în situația în care au fost
comise crime destul de periculoase.
• Expertiza postmortem se efectuează numai în baza materialelor din dosar în care şi-au găsit
reflectare starea psihică a bolnavului în situațiile în care este necesar
a) de a aprecia starea persoanelor care au săvârșit o infracțiune, dar au decedat până la judecată;
b) de a revizui sentința condamnatului decedat pe motivul că au apărut noi date referitor la starea
psihică și comportamentală.
Dacă persoanele au comis o infracțiune, dar se eschivează de la răspunderea penală și simulează
o deviere psihico-comportamentală comisia de expertiza medico-legală psihiatrică stabilește:
a) diagnosticul afecțiunii psihice de fond şi a stadiului evolutiv;
b) starea psihică la momentul comiterii faptei sau la momentul specificat în cauză;
c) existența sau inexistența unei boli psihice în momentul expertizei;
d) capacitatea psihică în momentul specificat în cauză, precum şi la data expertizei; și
e) potențialul antisocial, periculozitatea socială sau riscul suicidar şi recomandă, la nevoie,
argumentat, instituirea măsurilor de siguranță cu caracter medical.
Toate deciziile comisiei de expertiză medico – legale psihiatrice se întocmesc sub formă de
raport. Etapele unei expertize medico-legale psihiatrice. În literatura de specialitate sunt descrise
următoarele etape de expertiză:
a) audierea învinuitului sau inculpatului privind pregătirea școlară, bolile de care au suferit,
mediul în care a locuit, ocupația părinților, sursa (sursele) de existență, activitatea de bază; vârsta
de familie etc.;
b) colectarea actelor medicale cu privind la starea de sănătate a celui cercetat;
c) internarea învinuitului sau inculpatului (dacă este cazul);
d) emiterea ordonanței de efectuare a expertizei medico-legale psihiatrice;
e) elaborarea raportului de expertiză. Raportul de expertiză psihiatrică trebuie să conchidă, fără
echivoc, dacă făptuitorul a săvârșit infracțiunea cu discernământ. De aici rezultă că
profesionalismul expertului în efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice este strict necesar.
Sintetizând regulile procedurale referitoare la efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice
Scripcaru, Ciornea și Ivanovici (2000) afirmă importanța obligației organului de urmărire penală
sau a instanței de judecată de a aduce la cunoștința experților obiectul expertizei şi întrebările la
care trebuie să răspundă. O astfel de expertiză face parte din categoria expertizelor medicale şi se
execută în cadrul instituțiilor medico-legale în care lucrează experți oficiali în specialitatea
respectivă. Experții au dreptul de a lua cunoștință de materialul dosarului, necesar pentru
efectuarea expertizei, de a cere lămuriri cu privire la anumite fapte sau împrejurări ale cauzei. În
obligația expertului intră întocmirea unui raport scris în care se includ opinii separate care pot fi
consemnate într-un raport sau într-o anexă și sunt urmate de concluzii. Concluziile trebuie să
cuprindă răspunsu-rile la toate întrebările expertului precum și aprecierea expertului referitor la
obiectul expertizei. Lucrarea de expertiză nu poate proba starea de beție din momentul faptei,
însă o poate interpreta dacă este atestată prin restul probatoriului. O astfel de stare este
obiectivată destul de rar (în cazul în care s-au recoltat date biologice pentru determinarea
alcoolemiei imediat sau până în 12-24 ore de la săvârșirea faptei), dar se poate “reconstitui”
obiectiv numai în situația în care se presupune o beție patologică. Investigarea obligatorie se face
ori de câte ori se presupune o asemenea stare, recomandându-se că administrarea felului şi a
cantității de băutură alcoolică au fost utilizate la data respectivă. În acest caz este important de a
observa comportamentul clinic al subiectului din momentul investigării (obligatoriu a fi
consemnat în buletinul electroencefalografic). Evaluarea medicolegală a stării psihice se poate
efectua:
• la solicitarea persoanei interesate (cu titlu de excepție), numai în situațiile în care persoana
dorește să încheie un act de dispoziție pe cale notarială; certificatul medico-legal va atesta că
persoana este capabilă să-şi exprime liber voința, având deci capacitate de exercițiu şi, implicit,
putând încheia în mod valabil astfel de acte civile;
• la solicitarea organelor judiciare (ca regulă generală), efectuându-se expertize medico-legale
psihiatrice în dependență de fiecare situație în parte.
Metodologia expertizării medico-legale a demonstrat necesitatea utilizării conceptului de
capacitate psihică ca ansamblu a funcțiilor de sinteză ale vieţii psihice și trăsăturilor de
personalitate, ceea ce reprezintă o aptitudine complexă, mai cuprinzătoare, mai integratoare şi
mai apropiată de conceptul de responsabilitate pe care încearcă să-1 definească, în special pentru
faptul că, poate fi interpretat ca categorii a bolilor psihice şi ca intensitatea tulburărilor lor.
Particularitățile efectuării expertizei medicolegale psihiatrice. Expertiza medico-legală
psihiatrică se efectuează de către o comisie instituită în acest scop, formată dintr-un medic legist
şi doi medici de specialitate psihiatrie. Comisia poate funcționa numai în centrele unde există
servicii sau cabinete medicolegale şi spital sau secții de psihiatrie. Dacă expertiza examinează
starea psihică a unui minor atunci se vor copta specialiști de neuropsihiatrie infantilă şi, eventual,
psihopedagogi. Dosarul se limitează la date cu privire la faptă şi infractor și la actele medicale
care atestă trecutul psihopatologic al infractorului. În unele cazuri sunt examinate condițiile de
naștere și de trai al infractorului; mediu familial în care acesta a trăit şi s-a dezvoltat, ocupația
părinților, numărul copiilor, sursele de existență, climatul familial, bolile ereditare, precum și
performanțele şcolare, aptitudinile şi inclinațiile, fișa psihologică din ultima clasă de liceu,
precum orice alt fel de date utile care ar putea oglindi personalitatea celui în cauză. Investigațiile
medicale clinice şi paraclinice sunt obligatorii în infracțiunile de omor. Nu în toate expertizele
medico-legale psihiatrice este obligatorie internarea. În cazul în care sunt suficiente elemente
clinice şi date medicale (acte), concluziile pot fi stabilite şi în rezultatul unui examen ambulator.