SUBIECTUL 1 Expertiza medico-legala psihiatrica: definitie si obiective Expertiza medico-legal psihiatric reprezint o activitate specific instituiei medico-legale, ce const

n investigarea strii psihice, oferind justiiei o prob tiinific n stabilirea responsabilitii (cu alte cuvinte, rspunde la ntrebarea dac persoana respectiv a acionat sau nu cu discernmnt) Obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice A In Dteptul penal 1.s stabileasc dac persoana examinat prezint sau nu tulburri psihice; 2.s exclud simularea sau disimularea; 3.s evidenieze care sunt trsturile personalitii subiectului i n ce msur pot explica acestea impulsurile/actele antisociale; 4.s aprecieze capacitatea psihic i capacitatea de discernmnt n momentul examinrii i, n consecin, dac persoana respectiv poate fi anchetat i judecat. 5.s aprecieze capacitatea psihic i cea de discernmnt n momentul svririi faptei. 6. s determine gradul de periculozitate social actual i de perspectiv. 7.s recomande msurile cele mai adecvate astfel nct s se poat realiza reintegrarea social a invididului. B In Dreptul Civil - n vederea stabilirii capacitii psihice n materie civil - pentru stabilirea capacitii de exerciiu (aptitudinea unei persoane de a-i exercita drepturile, de a-i asuma obligaii i de a ncheia acte juridice); - Pentru punerea sub interdicie - Interdicia este o instituie juridic ce are drept scop ocrotirea persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat (din cauza unor afeciuni psihice) pentru a se ngriji de interesele sale; - pentru stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, mal practica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazurile de stabilire a infirmitatii psihice tranzitorii sau permanente, in cazurile in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala psihiatrica sau responsabilitatea medicala etc. C In Dreptul Familiei si Muncii- pentru stabilirea capacitii psihice n situaiile prevzute de dreptul familiei i dreptul muncii; - pentru anularea sau desfacerea cstoriei cnd unul dintre soi este reclamat ca fiind bolnav psihic; - pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi. - pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii; - pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice. - pentru instituirea unor msuri de prevenie. SUBIECTUL 2 Expertiza medico-legala psihiatrica.Cine o solicita, cine o efectueaza, unde si care sunt etapele de desfasurare a acesteia? Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz: -la solicitarea organelor competente din cadrul Ministerului Justiiei, Ministerului Public, Ministerului de Interne, printr-o adres/ordonan scris n care trebuie precizate obiectivele la care trebuie s rspund comisia medico-legal; - la solicitarea persoanei, numai pentru stabilirea capacitii psihice de ntocmire a actelor de dispoziie. Expertiza medico-legal psihiatric este susinut de o comisie alctuit din: un medic legist (preedintele comisiei, care coordoneaz activitatea ntregii comisii); doi medici de specialitate, ambii psihiatri (n cazul n care este examinat un minor, unul dintre cei doi psihiatri poate fi specializat n neuropsihiatrie infantil) sau unul psihiatru i unul neurolog. - in functie de necesitatile cerute de caz din comisie poate face parte un psiholog , psiho-pedagog ( pt. Minori, asistent social, endocrinolog, neurolog. - comisia trebuie sa aiba intreaga documentatie medicala la data examinarii, dosarul cauzei, datele inaintate si solicitate, putand cere prelungirea observatiei sau orice examinare necesara pentru stabilirea unei decizii corecte.

Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz: la sediul instituiei medico-legale; n spitalele de psihiatrie ce aparin Ministerului Sntii i Familiei, n cazul bolnavilor netransportabili (patologia este foarte grav, transportul nu se poate realiza n condiii de siguran etc); n seciile de psihiatrie ce apain Direciei Generale a Penitenciarelor, n cazul bolnavilor deinui; n spitalele ce aparin Ministerului Sntii i Familiei, indiferent de secia n care sunt internai (neurologie, cardiologie etc.) n situaia bolnavilor cu afeciuni cu potenial letal, crora transportul la instituia medicolegal le-ar accentua suferina (ar putea favoriza deznodmntul infaust); deplasarea comisiei n astfel de situaii se efectueaz numai n vederea stabilirii capacitii psihice pentru ntocmirea unui act de dispoziie Etapele de desfurare a expertizei medico-legale psihiatrice respect competena teritorial i profesional. Astfel: (1) Prima expertiz se realizeaz la Serviciul Medico-Legal Judeean sau la Institutul Medico-Legal teritorial; ulterior se pot solicita: (2) Avizul Comisiei de Control i Avizare din cadrul I.M.L. teritorial; aceasta: poate accepta concluziile raportului de prim expertiz (deci va aviza raportul de prim expertiz medicolegal psihiatric); poate recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice. (3) noua expertiz medico-legal psihiatric se realizeaz n cadrul I.M.L. teritorial.n situaia n care concluziile noii expertize medico-legale sunt contestate se poate dispune: (4) avizul Comisiei Superioare din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici"; aceasta: poate accepta concluziile raportului de nou expertiz (deci va aviza raportul de nou expertiz medicolegal psihiatric); poate recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice n cadrul I.N.M.L Mina Minovici". Metodologia expertizei medico-legale psihiatrice. Cadrul de desfasurare a expertizei se face cel mai frecvent la sediul serviciilor de medicina legala. In mod exceptional si numai in functie de caz, acestea se pot tine si la nivelul unui spital de psihiatrie (bolnav grav, netransportabil) sau spital penitenciar (infractori deosebiti de periculosi sau netransportabili). Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz in regim ambulator sau prin internare cu examinarea obligatorie, de ctre comisie, a persoanei i documentelor ce aparin sau fac referire la aceasta Expertiza psihiatric medico-legal pe baz de acte se efectueaz n cazurile n care nu este posibil examinarea imediat a persoanei sau n cazurile n care dup moartea persoanei este necesar stabilirea strii psihice a acesteia n anumite perioade ale vieii. Aceast expertiz postmortem se efectueaz n cazuri de sinucideri, precum i n procese civile, cnd se pune la ndoial starea psihic a persoanei n momentul ncheierii unor acte ca testamente sau donaii IML Mina Minovici a adoptat la nivelul comisiei de expertiza urmatorul cadru organizatoric al derularilor examinarilor psihiatrice . O expertiza psihiatrica cuprinde examinari si reexaminari a).examinarea propriuzisa a persoanei ce dureaza in medie 30-40 de minute iar reexaminarea dureaza in medie 10-20 min. b).numar de examinari: - minim o reexaminare pt. fiecare caz - minim 2 reexaminari pt. cazurile de : - violenta contra persoanei - de stabilire a tulb. De identitate sexuala - de incredintare minori - de contestare a diagnosticelor psihiatrice anterioare - minim 2-6 reexaminari in urmatoarele situatii : - cazuri de omor si tentative de omor calificat - omor si tentativa de omor deosebit de grav - omor si tentativa de omor efectuate de adolescenti si copii - omor si tentativa de omor sau leziuni cauzatoare de moarte efectuate fara martori - cazuri de revendicari - cazuri in care se acuza rele tratamente - cazuri in care se suspicioneaza simulari elaborate , disimulari, debuturi medico-legala - cazuri in care apar dificultati de de diagnistic diferential c). studierea documentatiei- variaza de la caz la caz

- pentru cazurile obisnuite timpul alocat studierii dosarului este de aproximativ 2 ore - in celelalte cazuri variaza de la 3 la 8 ore, putandu-se ajunge in cazurile dificile chiar la cateva zile. d). Activitatea comisiei de expertiz se concretizeaz n redactarea unui raport de expertiz medico-legal psihiatrica care dureaza 2-4 ore in cazuri obisnuite, 2-6 ore in cazuri dificile, uneori chiar 10-15 ore A.Prima etapa este supunerea infractorului la un examen neuropsihiatric, facut de o comisie compusa dintr-un medic legist si doi psihiatri. Examenul psihiatric se poate efectua n ambulator sau prin internare ntr-o unitate sanitar de profil: imediat (cnd infractorul este descoperit dup un anumit interval de timp de la comiterea faptei. Aceasta examinare are o importanta uneori covirsitoare deoarece poate surprinde tabloul psihologic al invinuitului, ce l-a avut in timpul faptei. El poate fi o stare de raptus schizofrenic, o criza de agitatie maniacala, o stare confuziva deliranta, betie patologica etc sau se poate contura in stari deosebite de anxietate, depresive, stari reactive, teama, stari obsesivofobice, elemente hotaritoare in stabilirea diagnosticului si corelatiei boala - tulburari - fapta. Pentru a usura examinarea, dosarul nu trebuie sa se limiteze la elemente privind fapta si infractorul; in dosar comisia sa aiba la dispozitie : - actele medicale privind trecutul psihopatologic al acestuia. -Date privind modul de viata familiala in care acesta a trait si s-a dezvoltat, ocupatia parintilor, numarul copiilor, sursele de existenta, climatul familial, familii dezorganizate, boli ereditare in familie. - Elemente psihopedagogice din timpul scolarizarii: - De o deosebita valoare, mai ales la tineri, o au datele provenite din mediul militar, stiut fiind faptul ca unii dintre acestia pot avea un comportament normal sau cvasinormal pina in timpul stagiului militar; cei mai multi manifesta reactii negative fata de executarea ordinelor si respectarea regulamentelor, adesea ajungind a fi internati in spitale militare in sectiile de psihiatrie, ceea ce impune cunoasterea foilor de observatie, a biletelor de iesire, motivele pentru care au fost scosi ca inapti din rindurile armatei. - Date de la locul de munca: atitudinea fata de munca, modul de integrare in colectiv (eventual sociograma grupului de munca in care sa se aprecieze locul sau in sfera relatiilor dintre membrii grupului); schimbarea locului de munca, conflicte avute, lipsuri la serviciu, manifestari agresive etc Examenul psihiatric este completat de cele mai multe ori cu: examene clinice interdisciplinare: neurologic, oftalmologie etc; examene paraclinice: imagistice (radiografii, tomografii etc), electroencefalogram, electromiogram etc. Investigatiile medicale clinice si paraclinice sint cele mai adesea necesare, iar in infractiunea de omor, obligatorii. examen psihologic - important de efectuat pentru determinarea structurii personalitatii subiectului In final expertiza, pe baza coroborarii tuturor datelor medicale si generale obtinute, trebuie sa stabileasca concluziile raportului medico-legal si care trebuie sa precizeze urmatoarele: - boala psihica de care sufera subiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptome mai evidente; - tulburarile psihice mai caracteristice generate de boala respectiva (agresivitate, tulburari de perceptie, de gindire etc.) si legatura cauzala (corelatia) dintre aceste tulburari si savirsirea faptei, motivatia psihopatologica a mobilului si a modului de actiune); - legat de boala psihica, de tulburarile generate de aceasta si de starea subiectului din timpul savirsirii faptei, trebuie stabilit daca acesta a avut discernamintul pastrat, scazut sau abolit; - s se rspund la ntrebrile formulate n ordonana de efectuare a expertizei; - s se fac aprecieri prognostice legate de evoluia bolii respective (dac a fost decelat), menionndu-se n ce condiii sau prin ce mijloace s-ar putea obine o evoluie favorabil. - in finalul concluziilor se impune a face recomandari privind masurile de siguranta cu caracter medical, individualizate pentru fiecare subiect si care sint prevazute in art.112 c.p SUBIECTUL 3 Situatiile in care se efectueaza expertiza medico-legala psihiatrica 1.Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz n urmtoarele situaii A In Dteptul penal in baza crora instana de judecat s poat stabili responsabilitatea persoanei care a comis o fapt prevzut i pedepsit de legea penal 1.s stabileasc dac persoana examinat prezint sau nu tulburri psihice;

2.s exclud simularea sau disimularea; 3.s evidenieze care sunt trsturile personalitii subiectului i n ce msur pot explica acestea impulsurile/actele antisociale; 4.s aprecieze capacitatea i capacitatea de discernmnt n momentul examinrii i, n consecin, dac persoana respectiv poate fi anchetat i judecat. 5.s aprecieze capacitatea psihic i cea de discernmnt n momentul svririi faptei. 6.s fac aprecieri prognostice asupra modului n care vor evolua tulburrile psihice decelate, cu alte cuvinte s determine gradul de periculozitate social actual i de perspectiv. 7.s recomande msurile cele mai adecvate astfel nct s se poat realiza reintegrarea social a invididului. B In Dreptul Civil - n vederea stabilirii capacitii psihice n materie civil -pentru stabilirea capacitii de -exerciiu (aptitudinea unei persoane de a-i exercita drepturile, de a-i asuma obligaii i de a ncheia acte juridice); - Pentru punerea sub interdicie - Interdicia este o instituie juridic ce are drept scop ocrotirea persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat (din cauza unor afeciuni psihice) pentru a se ngriji de interesele sale; - pentru stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, mal practica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazurile de stabilire a infirmitatii psihice tranzitorii sau permanente, in cazurile in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala psihiatrica sau responsabilitatea medicala etc. C In Dreptul Familiei si Muncii- pentru stabilirea capacitii psihice n situaiile prevzute de dreptul familiei i dreptul muncii; - pentru anularea sau desfacerea cstoriei cnd unul dintre soi este reclamat ca fiind bolnav psihic; - pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi. - pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii; - pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice. - pentru instituirea unor msuri de prevenie. SUBIECTUL 4 Fapta in acceptiunea juridica. Vinovatia. Infractiunea ( constructia tripartita). Subiectul infractiunii. FAPTA In accepiune juridic, fapta reprezint o manifestare exterioar a persoanei, ce const ntr-o aciune (manifestare pozitiv - persoana face ceea ce legea interzice) sau o inaciune (manifestare negativ persoana nu face ceea ce legea prevede c trebuie fcut), prin care se aduce atingere unor relaii sociale protejate de lege. Fapta este considerat infraciune atunci cnd: 1. este prevzut de legea penal; 2. prezint pericol social; 3. este svrit cu vinovie; Se consider c exist vinovie, dac fapta a fost svrit: a) cu intenie; exist intenie atunci cnd fptuitorul a prevzut rezultatul (periculos, ilegal) al faptei sale i :a urmrit producerea acestui rezultat (intenie direct) sau a acceptat rezultatul, dei nu a urmrit producerea acestuia (intenie indirect). b) cu praeterintenie (intenie depit), cnd efectul a depit n intensitate ceea ce ar fi dorit sau ar fi urmrit fptuitorul s se produc; c) din culp; n aceast situaie autorul nu urmrete producerea efectului respectiv, pe care de fapt nici nu-1 accept: simpl (neglijena), cnd fptuitorul nu a prevzut consecinele negative ale faptei sale, dei trebuia i putea s le prevad; cu prevedere (uurina), cnd fptuitorul, dei a prevzut posibilitatea producerii rezultatului periculos, a considerat, fr temei, c acesta nu se va realiza. Fa de fapta comis discernmntul poate fi: - pstrat - echivaleaz cu responsabilitatea, persoana respectiv avnd capacitatea psihic de apreciere; - sczut - echivaleaz cu meninerea responsabilitii, chiar dac individul are capacitatea psihic de apreciere diminuat; - absent (abolit) - echivaleaz cu iresponsabilitatea. n concluziile raportului de expertiz medico-legal psihiatric pot fi propuse dou dintre msurile de siguran prevzute n Cp. (art. 112). Codul penal precizeaz cauzele care nltur caracterul penal al faptei:

1. legitima aprare (art. 44 Cp.) - cnd fapta este svrit pentru a nltura un atac material direct, imediat i injust i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc; de asemenea, se consider legitim aprare cnd, din cauza tulburrii sau temerii, cel n cauz a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea atacului. 2. starea de necesitate (art. 45 Cp.) - cnd fapta este svrit pentru a salva de la un pericol iminent i care nu putea fi nlturat altfel viaa, integritatea corporal sau sntatea persoanei respective sau a altei persoane ori un bun important sau un interes obtesc. 3. constrngerea fizic sau morala - creia fptuitorul nu i-a putut rezista i constrngerea moral, exercitat prin ameninare cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altei persoane i care nu putea fi nlturat n alt mod (art. 46 Cp). 4. cazul fortuit (art. 47 Cp.) - cnd rezultatul faptei este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut. 5. eroarea de fapt (art. 51 Cp.) - cnd fptuitorul, n momentul svririi faptei, nu cunotea existena unei stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei; n cazul faptelor svrite din culp prevederile art. 51 Cp. se aplic numai dac necunoaterea strii, situaiei sau mprejurrii respective nu este ea nsi rezultatul culpei. 6. darea de mit prin constrngere (art. 255 Cp.), dac mituitorul a fost obligat (prin orice mijloace) de ctre cel care a luat mita i a denunat autoritii fapta nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat. 7. adulterul comis la ndemnul/ncurajarea celuilalt so sau cnd viaa conjugal era ntrerupt n fapt (art. 304 Cp.). 8. iresponsabilitatea (art. 48 Cp.) - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele.Prin alienaie mintal legiuitorul a neles starea de incapacitate psihic (stabilit printr-o expertiz medico-le-gala psihiatric) din momentul svririi faptei, adic absena discernmntului (reiterm c discernmntul pstrat sau sczut echivaleaz cu responsabilitatea, iar discernmntul absent semnific iresponsabilitatea); dac incapacitatea psihic a survenit dup comiterea infraciunii, n oricare din fazele procesului penal, fptuitorul va fi internat ntr-un spital de psihiatrie (conform art. 114 Cp.), pn cnd va putea fi judecat sau va putea executa pedeapsa.Sintagma alte cauze se refer la oboseal, surmenaj, diverse boli somatice, vrst minor, dependena de droguri etc. 9. Alte cauze- oboseala, surmenajul, dependenta de drog, varsta minora, altele 10. beia (art. 49 Cp.) - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul n momentul svririi faptei se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produs de alcool sau de alte substane. 11. minoritatea fptuitorului (an. 50 Cp.) - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal. Vinovatia este prima caracteristica a infractiunii. Ea exista atunci cand fapta cu pericol social este savarsita cu intentie sau din greseala. A fi considerat vinovat de o infractiune inseamna a fi subiectul infractiunii ( juridic), inseamna ca exista o relatie intre autor si fapta. La o fapta savarsita cu intentie infractorul prevede rezultatul faptei sale si savarseste fapta La o fapta savarsita din culpa faptuitorul poate : sa prevada rezultatul faptei sale dar nu- accepta, crezand, fata temei , ca el nu se va produce sau sa nu prevada rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa prevada ( nestiinta) in acest caz fapta nu este infractiune Vinovatia pune in discutie capacitatea psihica sub aspectul responsabilitatii si discernamantului SUBIECTUL 5 Motivati, mobil si motiv in actul antisocial. Simulatie, suprasimulatie si disimulatie Legatura AUTOR- FAPTA- VICTIMA este vazuta din perspectiva fiecarei componente a acestui lant MOTIVATIA- acea conditie biologica, psihologica, sociala, culturala sau patologica, ce sta la baza actului antisocial ce poate influenta momentul de constiinta determinandu-l sa ratifice actiunea. MOBILUL actului antisocial- scopul savarsirii actiunii MOTIVUL actului antisocial- cauza care a determinat direct sau indirect trecerea la indeplinirea actului.

Simulatia- este intentia unui individ sanatos de a aparea ca un om bolnav in fata psihiatrului prin reproducerea sinptomelor specifice unei afectiuni psihice inexistente, cu scopul obtinerii unei lipse de discernamant pentru fapta comisa. Frecventa simulatiei este mare. Indivizii cauta sa se pregateasca prin procurarea de carti, consultarea unor persoane de specialitate, internari in psihiatrie sau chiar frecventarea unor cursuri de specialitate. Cu toate acestea ei nu reusesc sa convinga specialistii deoarece comportamentul lor simulant apare in mod exagerat constientizat si supracontrolat. Suprasimulatia- este exagerarea simptomelor unei afectiuni psihice de catre o persoana bolnava psihic , in intentia de a parea si mai bolnava . Frecventa ei este destul de rara. Este o simulatie patologica. Disimulatia- este intentia bolnavului psihic de a-si ascunde boala pentru a obtine avantajele dorite. De exemplu schizofrenulisi disimuleaza suferinta atunci cand nu doreste sa fie internat, incercand fie sa-si ascunda tematica deliranta, fie sa si-o expuna intr-un mod credibil. SUBIECTUL 6 Analiza structurii psihicului sub forma de trepte suprapuse si deschiderea fiecarei trepte Att psihiatria ct i psihologia au ca principal obiect de studiu psihicul uman (sufletul), ce ar putea fi neles ca totalitatea vieii contiente i incontiente rezultat din reflectarea lumii obiective. Psihicul este structurat sub forma unor trepte suprapuse sau sfere care se ntreptrund, reprezentate prin: (1) vigilen - starea de veghe (concept neuro-fizio-logic), de recepie, de observare, supraveghere, ce permite elaborarea unei reacii adecvate de rspuns, aprare; acest act rudimentar de gndire permite individului s dea o anumit semnificaie (primar) stimulilor i totodat asigur desfurarea funciilor psihice cu claritate, luciditate i sub controlul raiunii; (2) contiena - starea de cunotin (concept neuro-fizio-psihologic), proprietate biologic a individului prin care acesta este apt de a reflecta n mod subiectiv existena (realitatea extern i realitatea intern) i de a-i adaptaavnd reprezentarea raional a propriei individualiti);( 3) contiina - activitatea psihic raional, considerat cea mai evoluat form de reflectare psihic a lumii obiective (concept neuro-fizio-psiho-social) i definit ca acea stare bio-psiho-social determinat n mod esenial de relaiile sociale n care sunt implicate limbajul articulat i procesul muncii (avnd n vedere descoperirile legate de comportamentul animalelor se ridic cu tot mai mult insisten ntrebarea: contiina este un atribut al umanitii?) ce se prezint n dou ipostaze care se completeaz una pe cealalt: contiina social - totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor, sentimentelor ce reprezint experiena acumulat de o comunitate uman de-a lungul istoriei i pe baza crora se constituie concepia despre sine i despre lume a acelei societi; contiina individual - reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, ce particularizeaz individul n raport cu semenii, avnd note de unicitate i irepetabilitate.Astfel, dei fiecare fiin uman aparine societii i timpului su (care vor contura contiina social), ea posed o contiin individual, proprie, inconfundabil, un univers sufletesc unic.Se poate afirma c nu exist contiin fr contient i nici contient fr vigilen. SUBIECTUL 7 Analiza instantelor personalitatii dupa Freud Personalitatea, obiectul de studiu al psihologiei, ar putea fi definit ca ansamblul de trsturi morale i intelectuale, de nsuiri i aptitudini/defecte care caracterizeaz modul propriu de a fi al unui individ, individualizarea acestuia n raport cu semenii (Gorgos). Dup Freud, personalitatea este mprit n trei instane: - id-ul (inele) = polul pulsional a personalitii, rezervorul dispoziiilor ereditare i al energiei pulsionale; -ego-ul (eul) = instana central a personalitii, avnd rol de autoconservare; armonizeaz influenele contradictorii ale id-ului i superego-ului, eliminnd stimulii considerai periculoi pentru individ; -superego-ul (supraeul) = cenzorul personalitii, reprezentnd interiorizarea a tot ceea ce educaia aduce individului: interdicii, ierarhii de valori, exigene, norme morale etc. i asigurnd bazele convieuirii sociale (ego-ul ncearc modelarea id-ului dup exigenele supraego-ului). Instinctele, impulsurile si tendintele refulate in inconstient reusesc sa iasa la suprafata, sa se manifeste in afara, strabatand cenzura instituita de Eu si SupraEu, aflandu-se din aceasta cauza intr-un conflict inevitabil, puternic si permanent cu instantele superioare ale psihicului. Rabufnirile au loc, de cele mai multe ori sub forma subliminala, deghizata.

Tendintele refulate exercita o presiune permanenta, dirijata in sus spre lumea constiintei, dar nu reusesc acest lucru decat sub o forma simbolica, modificata, spre a nu fi recunoscute de catre subiect. ,,Patrunderea in lumea constienta are loc sub forma de sublimari, acte ratate, vise si lapsusuri.,,( Freud SUBIECTUL 8 Tipuri de personalitate- caracteristicile fiecarui tip. Personalitatea optimala- conditia umana ideala Personalitatea poate fi: (1) personalitatea de baz sau modal, determinat de contactul, nc de la natere, cu un anume mediu socio-cultural ce confer individului o constelaie psihic proprie i n acelai timp comun cu a celorlali membri ai societii n care triete. (2) personalitatea optimal, ce asigur o funcionalitate psihic optim, n ce privete inseria social a individului; Astfel, pentru condiia uman ideal", sunt necesare cinci caracteristici fundamentale: eficiena; creativitatea; armonia interioar; capacitatea de asociere cu ceilali oameni; capacitatea de sublimare, proces psihic de deviere a energiei pulsionale sexuale spre activiti puternic valorizate social, ndeosebi de investigare intelectual (dup Freud, artistul este un amestec de creaie, perversiune i nevroz"), o modalitate de descrcare psihic prin consumul unei cantiti mari de excitaie erotic-libidinal ntr-o sfer de activiti non-sexuale. (3) personalitatea adictiv, despre care se afirm c ar prezenta trsturi favorizante alcoolismului i ar fi predispus nevrozelor. (4) personalitatea accentuat, ce se caracterizeaz prin nsuiri speciale sau trsturi a cror intensitate depete media i prin care persoana respectiv i exprim plenar individualitatea (personalitatea sau firea demonstrativ, firea hiperexact, firea hiperperseverent, firea nestpnit, firea hipertimic, firea distimic, firea labil, firea exaltat, firea anxioas, firea emotiv, firea extravertit i firea introvertit); O astfel de de personalitate poate fi considerat anticamera personalitii dizarmonice. (5) personalitatea dizarmonic, rezultat al tulburrii echilibrului trsturilor de personalitate cu predominana unora dintre ele, ceea ce va genera disfuncionalitatea ntregului ansamblu psihic i n consecin incapacitatea individului de a se adapta normelor sociale; tulburrile de personalitate pot fi de tip paranoid, schizoid, narcisistic, antisocial, borderline, sadic etc. In cadrul examenului psihologic, personalitatea poate fi investigat cu ajutorul testelor psihologice (situaii experimentale standardizate ce servesc ca stimuli unui comportament - Pichot, citat de Gorgos) care ntregesc imaginea conturat de anamnez i observaia sistematic i dirijat; mai cunoscute sunt: SUBIECTUL 9 Discernamant si responsabilitate- definirea termenilor si analiza lor comparativa. Discernamantul ca functie de sinteza superioara a capacitatii psihice. Discernmntul (termen psihiatric) reprezint capacitatea unei persoane de a-i da seama de faptele comise i de urmrile acestora, de a putea distinge ntre bine i ru, avnd reprezentarea consecinelor negative ale faptelor antisociale; persoana cu discernmnt este n msur s conceap planul unei aciuni, s premediteze i s acioneze cu intenie (direct, indirect sau praeterintenie). Putem spune ca - Discernamantul este o functie de sinteza superioara a capacitatii psihice a unui individ de a delibera asupra unei actiuni, precum si a consecintelor ei, si de a-si organiza astfel activitatea, in vederea indeplinirii acestei actiuni. Discernamantul depinde deci de 2 categ. De factori : 1.De structura personalitatii 2.de structura constiintei In expertiza intereseaza atat stabilirea capacitatii de discernamant din timpul examinarii, dar mai ales, din momentul savarsirii faptei. Pentru a stabili discernamantul din momentul faptei trebuie sa se faca reconstituirea din punct de vedere bio-psiho-patologic pe baza datelor biografice,civile, anamnestice si semiologice, de valoare patologica si diagnostica, coroborate cu celelalte date din dosarul de urmarire penala. Responsabilitatea (termen juridic) definete capacitatea unei persoane de a-i controla i aprecia att faptele ct i consecinele sociale ale acestora, de a-i asuma integral obligaiile ce-i revin dintr-o

aciune liber consimit, pe care o delibereaz i o ntreprinde, de a nelege consecinele aciunilor sale n interesul propriei persoane dar fr a prejudicia interesul colectivitii, de a accepta i suporta consecinele faptelor sale contrare normelor de convieuire social Legislatia din tara noastra nu cunoaste situatii intermediare intre responsabilitate si iresponsabilitate. (In alte tari se recunoaste responsabilitatea atenuanta). Notiunile de discernamant scazut si capacitate psihica diminuata echivaleaza in acord cu legislatia tarii noastre cu notiunea de responsabilitate. Capacitatea psihica- totalitatea Insusirilor psihice ale persoanei, de ordin cognitiv, intelectiv, afectiv-volitional, instinctiv si caracterial, care pot asigura performanta si motivatia desfasurarii unei activitati, traducandu-se prin seturi de fapte si rezultate concrete si cuantificabile, ce conduc spre o finalitate matura a personalitatii. Personalitatea este un construct bio-psiho-social-istoric.Ea se formaeaza la intersectia conditiilor de viata , educatie si climat social, cu totalitatea insusirolor biologice si psihologice ale persoanei, concretizata in unitatea si individualitatea persoanei. Constiinta- acea functie psihica de sinteza complexa a functiilor psihice superioare, prin intermediul careia omul se integreaza armonios in mediul ambiant, si ofera responsabilitatea morala in raport cu propria sa conduita. contiina - activitatea psihic raional, considerat cea mai evoluat form de reflectare psihic a lumii obiective (concept neuro-fizio-psiho-social) i definit ca acea stare bio-psiho-social determinat n mod esenial de relaiile sociale n care sunt implicate limbajul articulat i procesul muncii (avnd n vedere descoperirile legate de comportamentul animalelor se ridic cu tot mai mult insisten ntrebarea: contiina este un atribut al umanitii?) ce se prezint n dou ipostaze care se completeaz una pe cealalt: contiina social - totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor, sentimentelor ce reprezint experiena acumulat de o comunitate uman de-a lungul istoriei i pe baza crora se constituie concepia despre sine i despre lume a acelei societi; contiina individual - reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, ce particularizeaz individul n raport cu semenii, avnd note de unicitate i irepetabilitate.Astfel, dei fiecare fiin uman aparine societii i timpului su (care vor contura contiina social), ea posed o contiin individual, proprie, inconfundabil, un univers sufletesc unic.Se poate afirma c nu exist contiin fr contient i nici contient fr vigilen. SUBIECTUL 10 Gradele de discernamant si responsabilitatea. Definirea persoanei iresponsabile Luand ca repere cele 4 nivele ale constiintei ( elementar, operational-logica, axiologic, etic) se considera ca : 1.discernamantul este abolit- cand nivelul elementar al constiintei este alterat si corespunde sistemelor psihice deteriorate sau modificate psihotic 2.discernamantul mult scazut- la pessoane ce pastreaza doar nivelul elementar al constiintei- ( personalitati nedezvoltate) 3.discernamant scazut- cand sunt prezente doar 3 nivelui ale constiintei elementar, operational-logic si axiologic ( in cazul pers. Dizarmonice sau nevrotice) 4.discernamant pastrat cand cele 4 niveluri ale constiintei sunt integre ( maturitate si sanatate psihica) Primele 3 tipuri de discernamant pun in dificultate pronuntarea starii de iresponsabilitate de catre instanta de judecata. Iresponsabilitatea este situatia in care subiectul infractiunii nu-si da seama de actiunile sau inactiunile sale, nu este stapan pe ele deci nu intelege de ce actiunea sau inactiunea sa are pericol social si este ilicita, deci este iresponsabil datorita alienatiei mintale sau altor cauze. Iresponsabilitatea inlatura vinovatia, caracterul penal al faptei, inlatura raspunderea. Prin alienaie mintal legiuitorul a neles starea de incapacitate psihic (stabilit printr-o expertiz medicolegala psihiatric) din momentul svririi faptei, adic absena discernmntului (reiterm c discernmntul pstrat sau sczut echivaleaz cu responsabilitatea, iar discernmntul absent semnific iresponsabilitatea);

SUBIECTUL 11 Iresponsabilitatea.Tipuri de infractiuni cel mai frecvent savarsite in Romania de bolnavii psihici ( pe grupe nosologice) Iresponsabilitatea este situatia in care subiectul infractiunii nu-si da seama de actiunile sau inactiunile sale, nu este stapan pe ele deci nu intelege de ce actiunea sau inactiunea sa are pericol social si este ilicita, deci este iresponsabil datorita alienatiei mintale sau altor cauze. Iresponsabilitatea inlatura vinovatia, caracterul penal al faptei, inlatura raspunderea. Dintre infractiunile savarsite de bolnavii psihici, cel mai frecvent intalnite in tara noastra, in ordine descrescatoare a incidentei : a). parazitismul social cea mai frecventa forma pe care o imbraca infractiunile- psihopatii, ologofreni, schizofreni, etilici, epileptici, psihoze de involutie, paranoici b). omorul si tentativa de omor- etilici, schizofreni, psihopatii, psihoze de involutie, oligofrenii, nevroze c).pruncucidere- oligofreni, psihoze de lactatie si post-partum d).viol- psihopatii, etilism cronic, oligofrenii, tulb. Psihice dupa TCC, schizofrenie, tulb. De conduita adolescentina. e). inversiuni sexuale- psihopatii, psihoze de involutie, oligofrenii, etilism cronic, nevroze f).huliganism- etilism cronic, oligofrenii, tulb. Psihice dupa TCC, schizofrenie g).delapidare- etilism cronic, oligofrenii, tulb. Psihice dupa TCC, schizofrenie, psihopatii, nevroze h).furt si talharie- etilism cronic, oligofrenii, tulb. Psihice dupa TCC, schizofrenie, psihopatii, nevroze Chiar daca frecventa bolii psihice in actul infractional este destul de semnificativa nu inseamna ca orice infractor este neaparat si bolnav psihic. Infractionalitatea se intalneste in cote si semnificatii variate in intreaga psihopatologie. SUBIECTUL 12 Suicidul : definitie, clasificari generalitati DEF. data de OMS- sucidul este actul prin care un individ cauta sa se autodistruga fizic, cu intentia mai mult sau mai putin autentica de a-si pierde viata, fiind constient mai mult sau mai putin de motivele sale. Suicidul este o actiune voita a subiectului care consta in suprimarea propriei vieti. Cauzele sinuciderii sunt biopsihosociale si tin atat de structura personalitatii, cat si de structura si dinamica societatii. Sucidul, ca o moarte autoindusa,este deseori precedat de un sindrom presuicidar manifestat prin : depresie anxietate, ambivalenta, drogodependenta, sentimente de inferioritate. Exista mai multe nivele ale acestui comportament cu grade diferite de periculozitate. 1.ideatia suicidara- ganduri reale sau fantasmatice despre suicid, fara a exista o intentie clara sau actiune in acest sens. 2. amenintarea cu suicidul- exprimarea verbala orala sau scrisa a intentiei de sinucidere, fara a exista intentia clara de efectuare a suicidului. 3. tentativele de suicid sau parasuicidul actiuni directe ce au ca urmare producerea unor leziuni de diferite intensitati cu intentia de a se sinucide sinucid esuat-sau cu intentia de a comunica stari , sentimente insuportabile. 4. suicidul complet- producerea de leziuni provocatoare de moarte , existand in prealabil intentia clara de a muri. 5. suicid indirect- caracterizat printr-o intentionalitate mai putin manifesta, mai degraba printr-o probabilitate deproducere a mortii decat un atentat direct asupra vietii. Este vorba de adoptarea unor comportamente de risc- fumatul, alcoolismul,condusul cu viteza mare, ignorarea indicatiilor terapeutice, etc. Duckheim caracterizeaza astfel patru tipuri de suicid: Suicidul egoist se caracterizeaza de un exces de individulizare ce determina o rupere a legaturii persoanei cu societatea si cu viata.

Suicidul altruist se bazeaza pe un nivel prea crescut de integrare sociala si astfel moartea apare ca o datorie in numele societatii. In societatea moderna, exemplul este dat de grupurile puternic integrate, cum este armata, anumite grupari sau secte. Suicidul anomic este specific perioadelor de criza economica sau politica din cadrul societatilor si este generat de un nivel redus al reglarii sociale. Anomia se refera la starea unei societati caracterizata printr-o dereglare a mecanismelor sociale care incearca sa reglementeze unele credinte, obiceiuri si practice ale membrilor acesteia. Buna functionare a acestoe mecanisme contribuie la o stare de echilibru a societatii care se reflecta in nivelul vietii indivizilor, un echilibru intre nevoile si posibilitatile lor de satisfacere. Canda pare un dezechilibru intre nevoi si posibilitatile de satisfacere a lor , individul nu-si mai gaseste reperele la care este obisnuit sa se raporteze , si in acest caz poate interveni suicidul anomic. Suicidul fatalist este cel cauzat de un nivel prea inalt al reglarii sociale. Suicidul tentatir si suicidul realizat poate avea mai multe forme clinice: S. psihotic precedat de o patologie halucinatorie, dictat de halucinatii imperative S. confuzional- nu-si da seama unde este- suicidul oniroid al etilicului S. impulsiv- al psihopatului S automatic- cu confuzie mintala ca la epileptici S de santaj sau exchibitionist frecvent la femei ( 9|1), cand se lasa sansa esecului S. copilului- in ciuda tanatofobiei copilului S. colectiv suicid de inductie mai rar intalnit S Pasional cu substrat afectiv-tensional S rational- rezultat in urma unei suferinte insuportabile S euthanasic- numit si suicid de sacrificiu sau de protest, motivat de regula prin precepte religioase, morale, politice, militare ( s altruist) SUBIECTUL 13 Victima : definitie, factori de vulnerabilitate, tipologie victimala Victima orice persoana care fara sa-si fi asumat constient riscul( fara sa vrea) sufera direct sau indirect consecinte fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau inactiuni criminale. Orice persoana poate fi o potentiala victima, dar nu Oricine este. Exista un grad de vulnerabilitate victimala. Vulnerabilitatea este data de : 1. Factori personali- varsta, sexul ( prostitutia), pregatirea socio-culturala, inteligenta, aspectul bioconstitutional, caracteristici psihocomportamentale ( aventurieri, naivi), calitati morale, atitudini ( neglijenta, indiferenta). 2. Factori situationali- anumite medii, locuri frecventate, consumul de bauturi alcoolice, relatii extraconjugale Prostitutia este un factor de risc de a deveni victima, mai mult pt femei decat pt barbati.. Clasificare a tipologiilor victimale 1. victime care nu au avut anterior nici-o legatura cu faptasul 2. victime provocatoare- coportamentul arogant fata de viitorul infractor, chiar daca nu a urmarit neaparat agresiunea 3. victime care precipita declansarea actiunii raufacatoare ( nu inchide portiere, umbla cu o tinuta provocatoare pe unde nu trebuie). O parte din vina apartine victimei. 4. victimele slabe dpdv biologic ( debili mintali, copii,), slabe dpdv social ( etnicii minoritari, persoane neagreate in societaea respectiva, pop. De culoare 5. victime politice 6. victime autovictimizante proprii criminali- toxicomani SUBIECTUL 14 Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei. Alienatia mintala. Codul penal precizeaz cauzele care nltur caracterul penal al faptei:

1. legitima aprare (art. 44 Cp.) - cnd fapta este svrit pentru a nltura un atac material direct, imediat i injust i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc; de asemenea, se consider legitim aprare cnd, din cauza tulburrii sau temerii, cel n cauz a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea atacului. 2. starea de necesitate (art. 45 Cp.) - cnd fapta este svrit pentru a salva de la un pericol iminent i care nu putea fi nlturat altfel viaa, integritatea corporal sau sntatea persoanei respective sau a altei persoane ori un bun important sau un interes obtesc. 3. constrngerea fizic sau morala - creia fptuitorul nu i-a putut rezista i constrngerea moral, exercitat prin ameninare cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altei persoane i care nu putea fi nlturat n alt mod (art. 46 Cp). 4. cazul fortuit (art. 47 Cp.) - cnd rezultatul faptei este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut. 5. eroarea de fapt (art. 51 Cp.) - cnd fptuitorul, n momentul svririi faptei, nu cunotea existena unei stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei; n cazul faptelor svrite din culp prevederile art. 51 Cp. se aplic numai dac necunoaterea strii, situaiei sau mprejurrii respective nu este ea nsi rezultatul culpei. Diferena dintre eroare i greeal : greeala - situaia n care, n aceleai condiii de lucru i de pregtire profesional, un alt medic ar fi evitat prejudiciul adus pacientului, deci nu ar fi greit; eroarea - situaia n care se trag concluzii relativ adecvate cazului respectiv (eronate, false) n condiiile unei activiti corecte ce respect normele de conduit profesional (dup Gh. Scripcaru). In cazul n care eroarea este rezultatul culpei, caracterul penal al faptei nu mai este nlturat. 6. darea de mit prin constrngere (art. 255 Cp.), dac mituitorul a fost obligat (prin orice mijloace) de ctre cel care a luat mita i a denunat autoritii fapta nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat. 7. adulterul comis la ndemnul/ncurajarea celuilalt so sau cnd viaa conjugal era ntrerupt n fapt (art. 304 Cp.). 8. iresponsabilitatea (art. 48 Cp.) - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele. 9. Alte cauze- oboseala, surmenajul, dependenta de drog, varsta minora, altele 10. beia (art. 49 Cp.) - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul n momentul svririi faptei se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produs de alcool sau de alte substane. 11. minoritatea fptuitorului - Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal. Prin minor nelegem persoana care nu a mplinit 18 ani.Limitele rspunderii penale, conform art. 99 C.p., sunt: minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal; minorul care are vrsta ntre 14 i 16 ani rspunde penal, numai dac se dovedete (prin expertiz medicole-gal psihiatric) c a svrit fapta cu discernmnt; minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal.Conform art. 100 C.p., fa de minorul care rspunde penal i care a comis o fapt prevzut de legea penal se pot lua msuri educative sau se aplic pedepse. SUBIECTUL 15 Masurile de siguranta- definire, rol, instituire, durata In final expertiza, pe baza coroborarii tuturor datelor medicale si generale obtinute, trebuie sa stabileasca concluziile raportului medico-legal . In finalul concluziilor se impune a face recomandari privind masurile de siguranta cu caracter medical, individualizate pentru fiecare subiect si care sint prevazute in art.112 c.p. Msurile de siguran (conform articolului citat), sanciuni de drept penal, cu caracter exclusiv preventiv, ce se iau numai fa de persoanele care au comis fapte prevzute de legea penal, pentru nlturarea strii de pericol i obinerea unei stri de siguran, deci pentru a prentmpina svrirea altor fapte prevzute de legea penal (art. 126 Cp.) nu se prescriu (dat fiind caracterul lor preventiv), iar amnistia (art. 119 Cp.) sau graierea (art. 120 Cp.) nu au efect asupra lor; aceste msuri de siguran pot fi instituite chiar dac persoanei respective nu i s-a aplicat i o pedeaps. Periculozitatea este inteleasa diferit in functie de societate.

Dictionarul limbii romane defineste acest cuvant o situatie/ intamplare care pune in primajdie existenta , integritatea cuiva sau a ceva. Art. 112 Cp. precizeaz tipul msurilor de siguran, i anume: a) obligarea la tratament medical; b) internarea medical; c) interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alt ocupaie; d) interzicerea de a se afla n anumite localiti; e) expulzarea strinilor; f) confiscarea special; g) interdicia de a reveni n locuina familiei pe o perioad determinat. Msurile de siguran cu caracter medical pot fi: conform art. 113 Cp. - obligarea la tratament medical: Dac fptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicrii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substane, prezint pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical pn la nsntoire". conform art. 114 Cp. - internarea medical : Cnd fptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman i se afl ntro stare care prezint pericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un institut medical de specialitate, pn la nsntoire Masura de siguranta cu caracter medical consta : - in internarea intr-un institut medical de specialitate pana la insanatosiea a faptuitorului care este bolnav mintal sau toxicoman si prezinta pericol pt. Societate. -Acesta masura a internarii poate fi luata si pentru faptuitorii care nu se prezinta la tratament sau daca tratamentul s-a dovedit ineficient si starea de pericol s-a agravat. - internarea se ia pe o durata nedeterminata, pana la insanatosire - aceasta masura poate fi luata in mod provizoriu de catre procuror in faza de urmarire penala si de catre instanta in faza de judecatadupa obtinerea a raportului de expertixa m.l psihiatrica. - aceste masuri pot fi luate si pt cea de-a 2-a categorie in situatia in care potentialul de periculozitate este evidentiat de medicul de teritoriu si la instiintarea scrisa a familiei, vecinilor Msurile de siguran cu caracter medical propuse n concluziile raportului de expertiz medicolegal psihiatric pot fi aplicate numai prin hotrrea rmas definitiv a unei instane de judecat; reiterm c aceste msuri, care se ntind pe o durat de timp nedeterminat (pn la nsntoire) pot fi luate i n mod provizoriu, n timpul desfurrii procesului penal. - Msura de siguran a obligrii la tratament medical poate fi nlocuit cu msura internrii medicale sau cu schimbarea tratamentului, conform art. 431 C.p.p., printr-o hotrre definitiv a instanei de judecat, la comunicarea unitii sanitare unde persoana respectiv a urmat tratamentul indicat. - Msura de siguran a internrii medicale poate fi nlocuit de msura obligrii la tratament medical sau poate nceta, conform art. 343 C.p.p., printr-o hotrre definitiv a instanei de judecat; instana de judecat poate dispune aceast msur: la ntiinarea unitii sanitare unde se afl internat persoana respectiv; la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz n care se cere avizul unitii sanitare unde se afl internat persoana. SUBIECTUL 16 Minoritatea faptuitorului si responsabilitatea lui. Masuri educative, pedepse Minoritatea fptuitorului (an. 50 Cp.) Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal. Prin minor nelegem persoana care nu a mplinit 18 ani.Limitele rspunderii penale, conform art. 99 C.p., sunt: minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal; minorul care are vrsta ntre 14 i 16 ani rspunde penal, numai dac se dovedete (prin expertiz medicole-gal psihiatric) c a svrit fapta cu discernmnt; minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal.Conform art. 100 C.p., fa de minorul care rspunde penal i care a comis o fapt prevzut de legea penal se pot lua msuri educative sau se aplic pedepse. A. Msurile educative (art. 101 Cp.) sunt sanciuni de drept penal cu caracter exclusiv educativ, constnd n: a) mustrare (art. 102 Cp.) - dojenirea minorului, atrgndu-i-se totodat atenia c n situaia n care va mai svri o infraciune i se va aplica o msur mai sever sau o pedeaps.

b) libertatea supravegheat (art. 103 Cp.) presupune lsarea n libertate timp de 1 an a minorului care a comis o infraciune, sub supravegherea prinilor, a celor care l-au nfiat sau a tutorelui; cnd una dintre aceste persoane nu poate asigura supravegherea, instana de judecat poate dispune ncredinarea minorului unei persoane de ncredere (de preferin o rud) sau unei instituii abilitate. Aceast msur poate fi revocat sau nlocuit (art. 489 C.p.p.) i poate fi nsoit de urmtoarele obligaii s nu frecventeze anumite locuri, dinainte stabilite; s nu intre n legtur cu anumite persoane; s presteze o activitate neremunerat ntr-o instituie de interes public fixat de instan, activitate cu o durat ntre 50 i 200 de ore, de maxim 3 ore pe zi, dup programul de coal, n zilele nelucrtoare i n vacan. c) internarea ntr-un centru de reeducare (art. 104 Cp.) astfel nct minorul s aib posibilitatea de a nva i de a se pregti profesional potrivit aptitudinilor pe care le are; d) internarea ntr-un institut medical-educativ (art. 105 Cp.), msur care se ia fa de minorul care, datorit strii psihice i/sau fizice, are nevoie de tratament medical i totodat de un regim special de educaie.Cele dou msuri educative ce presupun internarea minorului se iau pe o perioad de timp nedeterminat, dar pn la mplinirea vrstei de 18 ani; instana de judecat poate dispune prelungirea internrii pe o durat de cel mult 2 ani, dac se consider c prin aceast prelungire se atinge scopul internrii (art.106 Cp.). B. Pedepsele se aplic dac se apreciaz c doar msurile educative nu sunt suficiente pentru ndreptarea minorului; acestea pot fi: amenda penal; nchisoarea.Conform art. 109 Cp., limitele acestor pedepse se reduc la jumtate; n urma reducerii, n nici un caz minimul pedepsei nu va depi 5 ani. Cnd legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa cu detenia pe via, minorului i se aplic nchisoarea de la 5 la 20 de ani.Pedepsele complementare nu se aplic minorului. SUBIECTUL 17

D juvenila un fenomen ce include totalitatea incalcarilor de norme sociale savarsite de catre tineri sub 18 ani, incalcari sanctionate penal.Din aceasta perspectiva se considera ca in perioada minoratului ( copilarie si adolescenta), nu exista o granita delimitata. Preadolescenta si adolescenta 11-12 ani18 ani. Adolescenta se caracterizeaza prin aparitia conflictelor de autoritate : -conflicte de idei -Adolescentii sunt primii care ies in strada in revolte,c. mama-fica. -conflicte afective stadiile dezvoltarii activitatii delicvente la minori 1. Stadiul de aparitie (8 10 ani) = infractiunile sunt omogene si benigne 2. Stadiul de explorare (10 12 ani) = infractiunile se diversifica si se agraveaza. 3. Stadiul exploziei (aprox. 13 ani) = predomina furtul prin efractie (spargere). 4. Stadiul de conflagratie ( in jur de 15 ani) = furt si spargere de automobile, atacuri asupra persoanelor. 5. Stadiul debordarii (17 18 ani) = forme subtile si violente. Aceste stadii se suprapun (sau coexista) cu : - inadaptarea scolara; - consum de droguri si alcool; - promiscuitatea sexuala; - revolta familiara. mecanismele devenirii infractionale I. IQ slabstima de sine scazutatulburari de conduita nespecificeinfractiune II. tulburari de conduitaesec scolarsubestimare de sinecautare compensatorie a identitatiiinfractiune

Caracteristicile delicventului minor : inclinatia catre agresivitate latenta sau manifesta instabilitate emotionala inadaptae sociala- atitudine refractara fata de munva conduita duplicitara comp. Tainic dezechilibru existential vicii, perversiuni, patimi IQ mai scazut decat subiectii non delicventi Un IQ mai ridicat ajuta la protejarea fata de delicventa. Cauzele si conditiile care determina comportamentul delicvent Cauze : teribilismul imaturitatea psihica lipsa conlucrarii a factorilor educativi cresterea considerabila a libertinajului in randul minorilor perceperea alterata a valorilor democratiei carentele educative din familiile dezorganizate sau apparent organizate dezinteresul cadrelor didactice consumul de bauturi alcoolice parinti alcoolici raspandirea divortului pe o scara din ce in ce mai larga Factorii familiali care conduc la delincvent sunt grupati in cinci categorii: 1. printi antisociali; 2. familie numeroas 3. tehnici inadecvate de educare a copiilor 4. abuz (fizic sau sexual) sau neglijenta; 5. conflict parental si familii destramate. Rolul familiei in geneza delincventei Exist 4 paradigme privind influenta familiei : 1 - neglijarea : are dou aspecte - lipsa de supraveghere si lipsa de implicare (consecinte serioase) ; 2 - conflictul : disciplinare nepotrivit si respingere reciproc a printilor si copiilor; 3 - comportament deviant si valori inadecvate: printii sunt infractori sau au atitudini ce duc la infractiune ; 4 - destrmarea : printi desprtiti, absenta sau boala unuia . Tipologia delicventei juvenile A) Ocazionala - 80% din adolescenti trec prin ea. Exprima deficiente in relatiile cu parintii deficiente scolare, asocieri cu alti delicventi. - prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectia bunurilor, atragerea in activitati comunitare. B) De tranzitie - e intalnita la 10% din adolescenti. Apare intr-o perioada ce abunda in dificultati (greutati). Aici intra 2 tipuri de minori: marginali (de obicei oligofreni) cu structura nevrotica care au : - delicventa exploziva; - o viziune particulara asupra vietii. C) Delicventa conditionala - la 1% din adolescenti - activitate stabilizata persistenta care se transforma intr-un mod de viata. Aici avem 2 tipuri de minori: nematurizati (ce comit infractiuni marunte si frecvente cei cu structura psihopatica (ce comit infractiuni grave, adera la modele antisociale, patologie manifesta) SUBIECTUL 18

Freud sustine ca suntem mobilizati de 3 forte : irationala rationala morala In aceasta viziune putem interpreta personalitatea, profilul psihocomportamental al infractorului si putem intelege si fenomenul recidivei, dar si cel al obisnuintei infractionale. Din aceasta perspectiva infractorul apare ca : - un individ cu o insuficienta maturizare sociala - deficiente de integrare sociala - intra in conflict cu cerintele sistemului valorico-normativ si cultural al societatii in care traieste. - Prezinta o instabilitate emotiv-actionala ( este un dizarmonic, un psihopat) - Prezinta inadaptare sociala- familia avand carente de educatie - Prezinta o sensibilitate deosebita- animiti stimuli din mediul ambiant exercita asupra lor o stimulare spre actiune cu mult mai mare decat asupra unui om obisnuit - Duplicitatea comportamentului- joaca un alt rol decat al lui - Imaturitate intelectuala in capacitatea infractorului de a prevedea pe termen lung consecintele sale antisociale, adica o capacitate redusa de a stabili un raport rational intre cost si beneficii - Imaturitate afectiva predomina principiul placerii decat cel al realitatii - Frustrari resimtite- starea de criza, de tensiune, creata de convingerea ca i se cuvin acele lucruri - Un complex de inferioritate care il incita la comportamente compensatorii, orientate antisocial = Egocentrismul incapabil sa recunoasca superioritatea celorlalti si succelele. Se considera persecutatt, nedreptatit- ceea ce ii alimenteaza frustrarea - Agresivitate- sub forma de tendinte auto si heteroagresive In planul afectivitatii se constata o indiferenta afectiva, o racire afectiva, o incapacitate de a resimtii durerea celor din jur sau satisfactia resimtita la durerea celor din jur, lipsa de altruism si simpatie , rceal, egoism, fara rezistente interioare de ordin afectiv, orb si surd in privinta comportamentelor odioase. (este componenta structural a personalitatii criminale) LABILITATEA -Este capacitatea sa de a nu fi inhibat de amenintarea penala; individul se lasa antrenat de necesitatea satisfacerii anumitor nevoi, fara sa tina cont de gravele inconveniente atasate acesteia; SUBIECTUL 19

Nu toate aceste elemente din profilul general al infractorului sunt prezente ci unele mai mult, altele mai putin, in functie de tipul de infractionalitate. De exemplu : 1.Cersetorul - arta dramatica joaca un rol are mimica si gestica adecvata costumatie si metode adecvate 2. Hotul - usuratici ( evaluare cost-beneficii), - inclinatie mare catre risc - in procent foarte mare considera ca viata este guvernata de hazard - deseori devin dominati de superstitii 3. Spargatorul - curaj, calm, sange rece - apreciere corecta - adaptare rapida, versatilitate 5. Talharul- hotarare, volenta, cruzime 6.Infractorul intelectual debit verbal adaptat rolului si scopului - arma lui este minciuna - elasticitate deosebita a gandirii

- gaseste solutii rapide de a iesi din incurcatura

7. Asasinul - irascibil, impulsiv, agresiv, egocentric, dominator.

Subiectul 20 Periculozitate.Periculozitatea bolnavului psihic.Factori de periculozitate Periculozitatea este inteleasa diferit in functie de societate. Dictionarul limbii romane defineste acest cuvant o situatie/ intamplare care pune in primajdie existenta , integritatea cuiva sau a ceva. Dpdv al Codului Penal din Rom. Si al psihiatriei forensice sunt considerati periculosi bolnavii psihici care pun in pericol sanatatea , integritatea proprie sau a altora, importante valori materiale sau tulbura in mod repetat si grav conditiile normale de munca ori de viata, in families au societate.( decret 313) Factori de periculozitate ( dupa Gayral) 1.la deliranti halucinatiile imperative manifestarile sindromu ;lui de influenta care il transforma pe bolnav in robot temele de gelozie idealis razbunator, politic sau religios exaltarea pasionala, agresiva, acompaniata de furie, amenintari, plangeri revendicari hopondriace 2.la dementi impulsuri brutale si ample asocierea crizelor de excitatie violenta cu delirurile senile de prejudiciu sau de gelozie 3.la retardati brutalitatea tendintele perverse tropism pentru sange cruzime pt. Animale piromanie sadism violul insotit de moarte 4.la dizarmonici- psihopati - impulsivitate - atractie pt. Arme - atentate produse asupra minorilor -episoade paroxistice de excitatie 5. actele automate si de scurt-circuit - acte automate la epileptici si schizofreni sunt greu de prevazut - actele de scurtcircuit survin cu precadere la hiperemotivi, dizarmonici,anxiosi, obsesivi 6. cauze adjuvante - alcoolismul - farmacodependenta - ocaziile facilitante- atitudinea provocatoare a victimei, promiscuitatea si influenta nociva a mediului Scoala Americana a elaborat Tabele predictive ale periculozitatii. SUBIECTUL 21 Clasificarea bolnavilor psihici periculosi in functie de actul infractional si masurile medicale stabilite prin expertixa psihiatrica a acestora In functie de actul infractional bolnavii psihici se impart in 2 categorii: 1. bolnavi psihici periculosi care au savarsit infractiuni Se stabilesc masuri medicale, curative, profilactice si de siguranta care trebuie aplicate expertizatului infractor, care prezinta tulburari psihice. In realizarea acestui obiectiv sunt posibile 3 modalitati :

a). cand faptuitorul este responsabil dar nu poate realiza pedeapsa datorita bolii de care sufera. In acest caz masurile sunt cu caracter curativ dar si de siguranta datorita riscului social demonstrat deja. b). cand faptuitorul este iresponsabil pentru fapta savarsita datorita unei boli psihice dar permite tratament ambulatoriu sau faptuitorul prezinta tulburari psihice insa este responsabil , deci condamnat- tratamentul se efectueaza in timpul exercitarii pedepsei. c). cand faptuitorul este declarat iresponsabil datorita bolii sale psihice si are nevoie de tratament prezentand un pericol pt. Societate.In acest caz se ia masura internarii intr-un institut medical de specialitate pana la insanatosiea faptuitorului. 2. bolnavi cu afectiuni psihiatrice 3. bolnavi psihici periculosi care nu au savarsit infractiuni SUBIECTUL 22 Paternuri comportamentale infractionale specifice la oligofreni Oligofreniile ofera un procent destul de mare din totalul persoanelor expertizate. Formele clinice : 1. O. grava idiotia- IQ 0-19 varsta mentala de 2 ani 2. O. medie imbecilitatea IQ 20- 49 v. mentala 5-7 ani 3. O. usoara debilitatea mintala IQ 50- 69 v.mentala 10-12 ani - cei cu debilitate mintala usoara sunt responsabili de infractiunile comise - Ca regula, idiotii si imbecilii sunt socotiti iresponsabili. - Actele comise de ei au un caracter grosier si de o brutalitate crescuta - ei sunt usor de indus in acte de furt , prostitutie, homosexualitate, cersetorie, etc -pot crea dificultati expertului debilii mintali didicand probleme de : - probleme de apreciere a volumului de cunostinte - capacitatea de a intreprinde diferita actiuni sau legaturi cu cei din jur - de a se adapta la situatii noi - de a-si insusi un lucru - de a opera cu notiuni simple - de a se retine in anumite momente, etc Acestea devin puncte de sprijin f. importante in aprecierea discernamantului. Elemente comune debilitatii mintale : incapacitatea de a deosebi obiectivul de subiectiv incapacitatea de amanare a placerilor lipsa de anticipatie a efectelor unor acte de comportament credulitatea capacitatea de intelegere scazuta neprevederea lipsa abilitatii de adaptate in situatii noi gandirea rudimentara dificultati de orientare in situatii dificile rigiditatea psiho-afectiva sunt de obicei sugestionabili si pot fi influentati de alte persoane, ei fiind de multe ori piesa intermediara in comiterea infractiunii. Sugestibilitatea crescuta se desfasoara dupa o serie de legi ale sugestiei : 1. se imita la inceput ideile si apoi forma lor de manifestare 2. mai frecvent se imita superiorul care are intaietate in fata inferiorului 3. in sugestie are influenta si personalitatea celui care sugereaza, dar are influenta si simpatia gandirii sugeratului. Olig. devine astfel un robot. in mod obisnuit Olig. sunt parsoane blajine, comunicative, naive altii sunt insa excitabili, cruzi, cu tendinte agresive- debilitate mintala dizarmonica Oligofreniile sunt de 2 categorii: 1.oligofrenie armonica utilizabila 2.oligofrenie neutilizabila- dizarmonica

- frecvent actele olig. Sunt acte de imitatie dar se pot intalni si acte de razbunare, mai ales fata de aceeia care ii considera inferiori - au inclinatie catre mitomanie- sa se laude, se dau mari infractori - preponderent ei sunt cei care comit violuri asupra femeilor in varsta, - intretin acte sexuale cu animale - multe fete olig. ajung prostituate O rezolutie ONU cere ca acesti subiecti sa fie protejati de abuzuri, sa se tina cont de gradul lor de raspundere in raport cu facultatile lor mintale si sa fie evaluata corect capacitatea lor sociala de catre expertii calificati. SUBIECTUL 23 Paternuri comportamentale infractionale specifice la epileptici Epilepsia este o boala care pune complexe probleme de expertiza psihiatrico-judiciara. Este o boala f. Frecventa ca urmare si actele antisociale asociate acestei boli sunt frecvente In cea mai mare parte a vietii lor epilepticii sunt responsabili deoarece in cele mai multe cazuri de epilepsie crizele sunt rare, si nu se produc grave deteriorari de personalitate. Actele comise in stari confuzionale si dementiale grave confera iresponsabilitate In general in crizele epileptice de ,,grand mal,, nu exista posibilitatea unor acte patologice decat rareori. Ei pot comite acte antisociale in starile crepusculare postcritice ( dupa criza). Aceste acte au o violenta extrema si multa cruzime, apar in mod subit si pot consta in : omoruri, atentate la pudoare, incendii, furturi, etc. Dupa trecerea acestei stari crepusculare se instaleaza amnezia faptelor comise. Exista si crize de ,,petit mal,, ( echivalente epileptice). In acest caz riscul faptelor patologice este major datorita asocierii confuziei mintale, amneziei cu pastrarea automatismelor motorii. Dintre acestea, epilepsia temporala ( centrul afectivitatii, instinctualitatii si memoriei) este insotita de maximum de agresivitate, deseori cu : manifestari psihosenzoriale ( halucinatii), Tulb. De constiinta ( stare de vis) Absenta Automatisme psihomotorii Crize vegetative Actele de violenta sunt rapide, nepremeditate, cu intensitate extrema, cu motivatie lagata de o frustrare afectiva, uneori cu exprimarea prealabila a intentiei dar cu consumarea actului in starea de tulb. A constiintei. Actele comise pa acest fond sunt :furt de obiecte inutile, omor patologic, fuga,- facute la vedere, fara o anumita strategie, cu expunere la riscuri majore, cu amnezia faptului comis, fara finalitate si beneficiu. Frustrarea afectiva,confuzia mintala insotita de amnezie, automatismele cu halucinatii, falsele interpretari, fac ca bolnavul sa aiba o incarcatura de agresivitate si afectivitate f. Mare, cu producerea unor acte grave de vatamare sau homicid. Intre crizele epileptice, daca sunt frecvente, putem vorbi de o personalitate epileptoida. Ea se manifesta , in general, prin: - instabilitate psihica - vascozitate afectiva - lentoare psihomotorie, - bipolaritate timica cu fragilitate si schimbare subita de dispozitie-raspunzatoare de rapiditatea epilepticului in delicventa Psihoza epileptica- se asociaza cu halucinatii si deliruri mistice, trairi patologice sub influenta carora se comit vilente grave pana la omucidere. Actele sunt in genere lipsite de premeditare , avand forma unor atacuri animalice ( bruste, feroce), de descarcare motorie sub forma de rapsus ( raspuns epileptic), cu nenumarate lovituri, de unde si afirmatia ca ,,epilepticul omoara un cadavru,,. Asocierea cu alcoolul creste brutalitatea, furia si agresiunea. De asemenea, lentoarea psihica si perseverenta epileptica pot produce un discontrol comportamental manifestat sub forma unor razbunari tardive.

Epilepticul este bolnavul cel mai imprevizibil, el oricand se afla in pragul delicventei. Se spune ca un epileptic bland este mai periculos decat un maniac furios. SUBIECTUL 24 Paternuri comportamentale infractionale specifice in psihozele afective MANIA In manie se comit acte de obicei banale, ,,maniacii fac nai mult zgomot decat sunt periculosi,, La maniacii deliranti infractiunile cele mai frecvent comise sunt : -violul, vatamarile corporale grave pana la crima, -peversiunile sexuale ( exchibitionismul, homosexualismul, sadomania,), -abuzul de droguri , -furturile, -incheieri de contracte( acte patrimoniale, schimb de apartament, acte de casatorie). EPISOADE DEPRESIVE In episoadele depresiveSe intalneste asa zisul ,,omor colectiv,, cand sub influenta ideilor delirante de autoacuzare, pentru a-i salva pe cei apropiati de suferintele imaginare bolnavul ii ucide ( omor altruist sau prin compasiune), urmand ca apoi sa se sinucida. Actul de omor este bine pregatit, se desfasoara conformunei strategii, si aproape intotdeauna, disimulat. De regula, bolnavii cu aceasta afectiune, sunt iresponsabili, daca se apreciaza ca infractiunea s-a comis intr-o stare psihotica ( criza maniacala sau depresiva). Daca actul s-a produs in timpul remisiunii complete faptuitorul este apreciat ca responsabil. Daca crizele se repeta des atunci faptuitorul poate fi considerat iresponsabil. De cele mai multe ori bolnavii cu paihoza maniaco-depresiva sunt adusi la expertiza in intr-o stare psihica normala necesitand o examinare f. Minutioasa a tuturor probelor din dosarul penal. Pentru cei care incheie diferite contracte, mai ales in stare maniacala, un indiciu ar fi tulb. Grafice sub forma scrisului sau semnaturii. Tulb. Depresiva este o alta instanta clinica care prin agonia ei morala, ingustarea orizontului existential, fara perspectiva viitoare, si care in formele ei medii si severe este frecvent responsabila de suicid. SUBIECTUL 25 Patternuri comportamentale infractionale specifice in SCHIZOFRENIE Conform ICD 10, tulburarile de tip schizofrenic sunt caracterizate prin distorsiuni importante si specifice ale gandirii, perceptiei si afectelor, care, fie sunt tocite, fie sunt neadecvate. Tulburarile de tip schizofrenic sunt caracterizate prin SINDROMUL DISOCIATIV MENTAL COMUN caracterizat prin: - trairi contradictorii cum ar fi cele de dorinta si repulsie, de rigurozitate si laxitate, de dragoste si ura - lipsa de armonie intre trairile interne si externe - brutalitatea faptelor si raceala afectiva fata deacestea - anxietate si indiferenta pozata - negativism si agresivitate asociata cu bizaterii - detasare psihica si impenatrabilitate Toate acestea sunt expresii ale ambivalentei psihice si ale trairilor halucinator delirante. Dintre persoanele expertixate schizofrenii formeaza majoritatea persoanelor declarate ca iresponsabile. Aceasta nu inseamna ca automat un schizofren este iresponsabil. IN PERIOADA DE DEBUT- schizofrenii pot produce infractiuni extrem de periculoase pana la tentative de omor sau chiar crime in functie de tulburarile de dispozitie , de starile anxioase, de halucinatiile imperative, de starile confuzionale pe care le au. Este f. Importanta atentia debutuluimedico-legal in psihiatrie.Boala poate debuta printr-o tulburare ingrozitoare, pacientii putand produce infractiuni deosebit de periculoase- debut delicvent In schizofrenie debutul este lent, insidios( mascat) si se poate manifesta periculos. Agresivitatea schizofrenilor este indreptata: - asupra persoanelor din anturajil bolnavului ( parinti, copii, frati, prieteni, rude,colegi, personal medico-sanitar)

- asupra propriei persoane sub forma de autoagresivitate, automutilare sau suicid. IN PERIOADA DE STARE schizofrenicii se deosebesc in functie de forma de schizofrenie 1. HEBEFRENICI Conform ICD-10, schizofrenia hebefrenica este o forma de schizofrenie in care: - schimbarile afective sunt proeminente, - delirurile si halucinatiile sunt efemere si fragmentare, - comportamentul este iresponsabil si imprevizibil iar manierismele sunt intalnite in mod frecvent. - Dispozitia este superficiala si inadecvata. - Exista tendinta spre solitudine, iar comportamentul pare lipsit de scop si angajare. - Debuteaza de regula in adolescenta - Au un aspect de ,, natang,, Hebefrenicii produc infractiuni absurde, ridicole, datorita deteriorarii lor rapide si masive. Vagabondajul si furtul patologic sunt cele mai frecvente. 2. CATATONICII In viziunea ICD-10, schizofrenia se caracterizeaza prin: - tulburari psihomotorii proeminente care pot alterna intre extreme (hiperkinezie - stupor) - atitudinile si posturile impuse pot fi mentinute pentru perioade lungi de timp - negativism - mentism - ecolalie, ecopraxie - conduite motorii particulare Catatonicii in timpul agitatiei lor pot avea RAPTUSURI IMPULSIVE ( crize, acces de furie, descarcare) deosebit de agresive. 3. SCHIZOFRENII PARANOIZI Forma paranoida a schizofreniei se caracterizeaza prin preocupari si convingeri delirante bizare, nesistematizate si/sau halucinatii auditive, in timp ce comportamentul si discursul dezorganizat precum si tocirea afectiva sunt mai putin pregnante. Se considera ca aceasta forma reprezinta tipul cel mai comun de schizofrenie pe plan mondial. Bolnavii cu forma paranoida comit cele mai multe acte antisociale. Crima- Datorita halucinatiilor si ideilor delirante are loc o interpretate deliranta, uneori imperativa . Bolnavii cu potential criminogen sunt in special cei cu delir de gelozie, de influenta, de prejudiciu. Ei por infaptui crime cu o indiferenta afectiva si o cruzime neobisnuita. Bolnavii cu delir hipocondriac, datorita nemultumirilor pot sa asimileze in delirul lor si medicii, considerand ca acestia, in mod intentionat, pot comite asupra lor diferite infractiuni pana la omor. Bolnavii cu delir de inventie pot sa produca infractiuni impotrica tuturor celor care le stanjenesc ,,realizarea muncii lor delirante,,. Infractiunea de viol este des intalnita si este caracterizata prin impulsivitate si abdurditate. Frecvent se produce asupra persoanelor din anturajul bolnavului si uneori este legata si de infractiunea de incest.Uneori se constata legaturi incestuoase in falilia schizofrenului ( mama si baiatul schizofren). Alte acte intalnite sunt furtul bizar, fuga patologica( dromomania). Actele agresive comise de schizofreni ( in special asupra familiei) sunt provocate de presupusul persecutor care este de regula un membru al familiei. Bolnavul inglobeaza in delir persoanele din jurul lui si-i ataca pentru a se apara. Familia este pantru schizofren persecutorul, dusmanul, cea care il duce la spital, cheama salvarea, politia. Apare la sgizofren INVERSIUNEA AFECTIVA persoanele pe care in mod normal ar trebui sa le iubeasca el le uraste. Se intampla ca uneori omorul comis de schizofreni sa fie premeditat( circumstantele pot dovedi acest lucru). Frecvente la schizofreni sunt deviatiile sexuale si homosexualismul. Autoagresivitatea poate conduce la sinucidere. Actul are un aspect bizar, straniu, nemotivat. IN PERIOADA DE REMISIUNE schizofrenul poate comite acte care sunt impotriva societatii ( furt, omor) si acte care deranjaza societatea ( scandal, ultraj, prostitutie, delapidari absurde). Ca regula bolnavul schizofren care a comis o infractiune este socotit iresponsabil.

In cazuri bine motivate ( remisie buna, modificari minime in structura personalitatii, capacitate adaptativa demonstrata, afect adecvat) el poate fi considerat responsabil de actele antisociale comise. Medicina legala psihiatrica aplica deseori PRINCIPIUL EXPECTANTEI. Se iau masuri de siguranta 1 an dupa care bolnavul este reevaluat. In tot acest timp el nu este considerat nici responsabil nici iresponsabil de catre comisia de expertiza.

SUBIECTUL 26 Patternuri comportamentale infractionale specifice in psihoze delirante sistematizate. Tulburarile delirante reprezinta un grup putin numeros dar important de tulburari psihotice, caracterizate prin prezenta ideilor delirante sistematizate, insotite de o afectivitate concordanta delirului. Personalitatea este in general pastrata, dar delirul preocupa si domina viata pacientului. PARAFRENIA- psihoza caracterizata prin: - delir cronic halucinator sistematizat un delir fictiv, imaginativ, cu teme delirante fantastice si in acelas timp cu o buna adaptare la realitate ( o coexistenta a realitatii fantastice cu cea obiectiva). Este un fel de diplopie ( vedere dubla) a realului si imaginarului. - cu pastrarea nucleului personalitatii Acesti bolnavi sub influenta acestor deliruri pot produce o paleta larga de acte antisociale inclusiv omor fiin considerati fara discernamant PARANOIA- SAU NEBUNIA LUCIDA constituie o tulburare deliranta a personalitatii pe fondul unei constiinte clare, pe un fond orgolios si psihorigid cu o supraestimare a Eului. Tematica deliranta este de tip PERSECUTAT-PERSECUTORIE iar RAPTUSURILE HETEROAGRESIVE in scopul dreptatii vor merge pana la crime. Omorul paranoic interpretativ datorat convingerilor patologice este deosebut de grav, Faptele raman, de regula, FARA RESPONSABILITATE . SUBIECTUL 27 Patternuri comportamentale infractionale specifice in alcoolism Rolul alcoolului in criminologie ca favorizant al trecerii la act este demult cunoscut, iar cuplul alcoolism delicventa este o realitate. Acesta este motivul pentru care in toate legislatiile, consumul ocazional de alcool nu disculpa deoarece se afla sub dependenta vointei libere a omului. Alcoolismul incepe REACTIV devine ADCTIV si produce obisnuinta, pentru ca in final sa produca DEPENDENTA. Debut reactiv- este nevoie de imprejurari favorizante ca la unii sa evolueze in consum permanent deficite de adaptare, de socializare,o anumita inclinatie, vocatie ( sunt popoare care nu consuma deloc iar altele in exces), lipsa genei cu rol in metabolizarea alcoolului, carente in plan afectiv- ORTOTIMIZAREA CU ALCOOL aduce la nivel optim timia, dispozitia. Intre consumul cronic de alcool si alcoolismul patologic se construieste personalitatea alcoolicului caracterizata prin: distimie Egoim, impulsivitate, toleranta scazuta la conflicte, disforie, scaderea sentimentelor morale, mergand pana la dizarmonia procesualitatii psihice, prin fracturarea structurii de personalitate anterioare, si asa fragile. Alcoolismul este o maladie a personalitatilor fragile incapabile de a rezolva problemele vietii decat prin alcool. Alcoolul, ca agent criminogen, poate fi discutat in urmatoarele instante clinice: 1.BETIA PATOLOGICA- se instaleaza brusc la cantitati mici de alcool. Se caracterizeaza prin halucinatii, delir, fenomene de automatism, excitatie psiho-motorie nemotivata, stari anxioase. Rezulta o stare crepusculara, cu o dezorientare completa datorita

halucinatiilor, delirului ce conduce la o perceptie eronata a mediului ambiant insotita de o stare anxioasa care-i impinge la acte de violenta, de agresiuni grave: omoruri, omucideri colective, mutilari, violuri, automutilari. Aceasta stare dureaza cateva ore, avand un sfarsit brusc ca si debutul.Ea este urmata de o amnezie lacunara sau totala si lipsa motivarii actului savarsit. Acesti bolnavi sunt Iresponsabili. 2.DELIRIUM TREMENS sau episod psihotic acut Sub influenta halucinatiilor vizuale care au un character ingrozitor si a peceptiei eronate a mediului ambiant, bolnavii comit omoruri, mutilari, leziuni corporale, uneori suicid. Actele infaltuite in aceasta stare sunt declarate ca iresponsabile. 3.HALUCINOZA ALCOOLICA Bolnavii prezinta halucinatii auditive, stari delirante. Bolnavii in aceasta stare pot produce diverse acte antisociale pana la crima. Daca actul s-a produs in timpul halucinozei alcoolice faptuitorul este declarat ca iresponsabil. Daca actul s-a produs inaintea halucinozei faptuitorul este declarat responsabil. 4.PARANOIDUL ALCOOLIC Se caracterizeaza prin: idei delirante de persecutie, otravire dar mai ales de gelozie. Bolnavul poate produce infractiuni grave , de obicei crime. Delirul de gelozie se deosebeste de sentimentul de gelozie intrinsec personalitatii alcoolicului. Delirul este straniu, bizar, cu concluzii patologice. Acesti alcoolici sunt iresponsabili. 5.DEMENTA ALCOOLICA Se caracterizeaza prntr-o deteriorare masiva psihica si somatica iar actele lor delicvente sunt grosiere. Actele sunt considerate iresponsabile. 6.DIPSOMANIA Este o conduita de impregnare episodica datorita unei tendinte de neinvins, iresponsabila de a consuma alcool. Bea orice,( alcool sanitar, terebentina, parfum, benzina, etc) abuziv cantitati mari, fara sa mai stie ce se intampla. Acesti bolnavi sunt considerati iresponsabili daca comit vreo infractiune deoarece o fac sub imperiul unei forta pe care nu o pot invinge. SUBIECTUL 28 Patternuri comportamentale infractionale specifice in stari deteriorative Involutia constituie o perioada delicata a existentei individului. Granita fragila dintre senescenta patologica si cea fiziologica creeaza dificultati in aprecierea discernamantului. Disfunctiile comportamentale ale batranului au mai mult un caracter reactiv si deseori inaugural prin delict la batranete. Situatiile clinice intalnite la expertiza impun aprecierea deteriorarii sau abolirii discernamantului de 3 parametri : 1.nivelul functiilor cognitive restante2.situatia existentiala a expertizatului 3.circumstantele comiterii faptei Sunt cunoscute : depresia cronica cu idei delirante de persecutie, prejudiciu moral si material, gelozie, otravire sau avaritia care poate duce la : - delicte sexualesau exhibitionism - tentative de viol - reactii de razbunare mitivate aberant si delirant - incendieri - vatamari corporale - omucidere Expertiza psihiatrico-judiciara onchide ca discernamantul este abolit in cazul dementelor senile, dementelor post-traumatice, post-infectioase actele comise de aceasta categorie de bolnavi purtand pecetea absurditatii comiterii lor. O mare atentie trebuie acordata starilor de deteriorare predementiala sau de deteriorare posttraumatica unde discernamantul este scazut si nu abolit. Alt aspect al expertizei medico-legale a varstnicului il constituie capacitatea testamentara. Deteriorarea capacitatii intelectuale in momentul redactarii testamentului confera nulitate actului respectiv.

In aprecierea tulburarilor psihice la acest gen de infractori se acorda un rol important examenelor paraclinice, psihologice si psihiatrice SUBIECTUL 29 Patternuri comportamentale infractionale specifice tulburari de personalitate Tulburarile de personalitate produc cea mai mare oferta a cazurilor de expertiza medico-legala. Plecandu-se de la faptul ca tulburarea de personalitate este un construct bio-psiho-socialcultural dizarminic al personalitatii ce produce o infirmitate relationala se considera ca acest gen de tulburare nu constituie o boala in sine si de aceea in majoritatea cazurilor psihopatii sunt responsabili de actiunile lor. Faptele lor sunt comise cu luciditate, clarviziune si demonstreaza o dotare intelectuala buna. Actele antisociale sunt comise fara remuscari, cu raceala afectiva demonstand egofilia. Incapacitatea frenatorie instinctiv-emotionala a dizarmonicului il fac de multe ori inadaptabil social, dar NU IRESPONSABIL. Notiunea de iresponsabilitate poate fi totusi luata in seama la psihopatii paranoizi. La acestia pe fondul tulburarii de personalitate apar stari depresive, anxioase, confuzionale, delirhalucinator. SUBIECTUL 30. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incomplete a functiilor mentale si psihosociale.Evaluarea comportamentului adaptativ, instrumentele de lucru, mentionarea elementelor specifice fiecarui grad de handicap. Pentru a efectua expertiza medico-legala, sunt elaborate niste criterii medico- psihosociale -pentru a stabili gradul de handicap pe baza crora persoana respectiv poate benficia de anumite servicii. Decizia este medical, dar particip la aceasta si specialisti n asistenta social. Organismele implicate : -MINISTERUL SnttII PUBLICE -MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI EGALITtII DE SANSE -AUTORITATEA NATIONAL PT. PERS. CU HANDICAP -COMISIILE CE SE alcatuiesc, pentru expertiz -DIRECtIILE GENERALE PT. PROTECtIA COPILULUI(in judete) PARAMETRII FUNCTIONALI Evaluarea comportamentului adaptativ respectiv: a. nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentala, b. capacitatea de invatare (QI, memorie, atentie), c. adaptarea sociala Instrumente de lucru: - examen psihiatric, teste psihometrice, ancheta sociala 1.Handicap usor Intarzierea mintala usoara (QI - 50-55/70) | - Prezinta capacitate de comunicare orala si scrisa, dar manifesta o intarziere de 2-3 ani in evolutia scolara, fara ca aceasta sa fie determinata de carente educative, dificultati de invatare| si gandire deficitara. Carentele se manifesta numai in cazul solicitarii intelectuale. - Se pot antrena activitati simple. - Pot desfasura activitati lucrative daca beneficiaza de servicii de sprijin. 2. Handicap mediu -Intarzierea mintala usoara (QI - 50-55/70), asociata cu o alta deficienta senzoriala, epilepsie, tulbuari comportamentale sau autism. In functie de severitatea deficientei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav. |- Intarzierea mintala moderata (QI - 35-50) Isi insusesc cu dificultate operatiile elementare insa pot invata sa scrie si sa citeasca cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire si se adapteaza la activitati simple de rutina; au capacitati de autoprotectie suficiente, putand fi integrati in comunitate si sa desfasoare activitati lucrative in conditii protejate.

3. Handicap accentuat Intarzierea mintala accentuata - (QI - 21-34) | - Adaptarea la situatii noi nu se realizeaza conform varstei cronologice. - Persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfectionare este plafonata, avand loc blocaje psihice. - Sunt capabili sa efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de servicii de sprijin si se pot adapta la viata de familie, comunitate. 1. Handicap grav |- Intarzierea mintala profunda - (QI < 21) - Minima dezvoltare senzitivo-motorie, reactioneaza la comenzi simple indelung executate, -au |nevoie de asistenta permanenta fiind incapabili de autoconductie si autocontrol - Necesita asistent personal. Pentru persoanele cu dizabilitti nu folosim termenul de pacient si nici de asistat, ci de beneficiar n functie de aceste grade, sunt prevzute o serie de activitti potentiale, la care ar putea participa cei care se ncadreaz ntr-o grup sau alta. Este necesar o pregtire special (pn n clasa a VI a),pentru cei cu handicap mediu; au nevoie de sprijin n - desfsurarea unei activitti;, sprijin n nvtarea unei meserii; n handicapul accentuat : - sarcini simple, sub supraveghere. - SE REFERA LA: - retardul mintal si tulburarea autista. - Intarzierea mintala este caracterizata prin functionare intelectuala semnificativ sub medie (un QI sub 70 cu debut inaintea varstei de 18 ani), precum si prin deficite sau deteriorari concomitente in activitatea adaptativa in cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare, autoingrijire, viata de familie, aptitudini sociale, uz de resursele comunitatii, autoconducere, aptitudini scolare functionale, timp liber, sanatate si siguranta. Tulburarea autista este o tulburare pervaziva de dezvoltare caracterizata prin: deteriorarea calitativa in interactiunea sociala, deteriorari calitative in comunicare precum si patternuri stereotipe si restranse de comportament, preocupari si activitati. Este de asemenea caracterizata de intarzieri, cu debut inaintea varstei de 3 ani, in cel putin unul din urmatoarele domenii: interactiune sociala limbaj, asa cum este utilizat in comunicarea sociala joc imaginativ sau simbolic Relatiile interpersonale genereaza anxietate mai ales cand intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea genereaza si schimbarile ambientale. Aceste persoane nu au abilitatile afective si cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de relationare interpersonala normala (retragere patologica in sine). - Profunzimea deficientei asociate determina incadrarea in categoria de persoana cu handicap, in functie de intensitatea tulburarilor functionale generate de structura sau structurile afectate. -In masura in care nu exista un alt handicap asociat care sa necesite ingrijire speciala sau tulburari comportamentale. SUBIECT 31. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incomplete a functiilor mentale si psihosociale.Prezentare detaliata a activitatilor si necesitatilor specifice fiecarui grad de handicap 1.Handicap usor ACTIVITATI-LIMITARI - Dezvolta, de regula, aptitudini sociale si de comunicare in timpul anilor prescolari, au o deteriorare minima in ariile senzitivo-motorii; - Pot achizitiona cunostinte scolare corespunzatoare nivelului clasei a VI-a, capata aptitudini sociale si profesionale adecvate pentru autointretinere, pot trai satisfacator in societate daca nu exista o tulburare asociata;

- Uneori asociaza tulburari de comportament care pot atinge intensitatea unor acte antisociale, aditii de substante psihoactive. PARTICIPARE- NECESITATI - Necesita pregatire in conditii speciale; - Au nevoie de sprijin pentru initiere si insertie sociala pe piata muncii pentru a dobandi | abilitati de trai independent; - Monitorizare si masuri educative in cazul celor cu comportament deviant. 2. Handicap mediu a). ACTIVITATI-LIMITARI - Pot beneficia de pregatire profesionala si cu supraveghere moderata, pot avea grija de ei insisi; - Pot efectua activitati lucrative; - Au nevoie de servicii de sprijin. b). PARTICIPARE- NECESITATI - Au nevoie de sprijin pentru insusirea unei meserii, in functie de abilitati/aptitudini. Implicarea agentiei de formare profesionala este necesara pentru insertia sociala pe piata . 3.Handicap accentuat a). ACTIVITATI-LIMITARI - Au o dezvoltare psihomotorie redusa; - Pot dobandi deprinderi igienice elementare; - Pot efectua sarcini simple. b). PARTICIPARE- NECESITATI - Pot desfasura activitati simple; - Au nevoie de sprijin pentru a efectua activitatile pentru care au fost pregatiti 4. Handicap grav a). ACTIVITATI-LIMITARI - Au nevoie de asistenta permanenta. b). PARTICIPARE- NECESITATI - Necesita asistent personal SUBIECT 32. Evaluarea gradului de handicap in regresia ( deteriorarea) functiilor intelectuale : Parametri functionali, mentionarea elementelor specifice fiecarui grad de handicap. Parametri functionali Pentru a stabili acest lucru, este nevoie de asemena, de : - examenul psihiatric; -testele psihologice; -evaluarea degradrii;(RMN ) - ancheta social. n acest caz, ntlnim handicapuri similare:usor, mediu, accentuat, grav. Fr s facem diferentieri ntre demente, avem : -dementa presenil; -dementa senil. 1. Handicap usor ( deficienta usoara) - deteriorare cognitiva, atrofie corticala usoara,/ generalizata - uita evenimente recente - necesitatea de a repeat de mai multe ori o relatare in vederea memorarii - ezitare in a raspunde la intrebari 2. Handicap mediu ( deficienta medie) - tulburari memorie si tulburari psihice de intensitate usoara - accentuarea tulburarilor de memorie - deteriorare sociala moderata cu dificultati in activitatea profesionala 3. Handicap accentuat - atrofie corticala generalizata accentuata - uitarea numelor, numerelor de telefon, adreselor - uitarea conversatiei recene, a evenimentelor curente - sarcini neterminate deoarece nu stie de unde sa le reia

4. Handicap grav - atofie cerebrala marcata fara tulburari motorii dementa Alzheimer -uitarea numelor celor apropiati -uitarea datelor personale -Incapacitatea de memorare -deteriorarea judecatii, a controlului pulsional -triada patognomonica- agnozie, apraxie, afazie SE REFERA : Se refera la demente atrofico-degenerative (dementa senila, dementa in boala Alzheimer, boala Pick), boli care afecteaza primar, direct si selectiv creierul, caracterizate prin: - pierderea abilitatilor intelectuale suficient de severa pentru a interfera cu activitatile sociale si profesionale; - deteriorarea gandirii abstracte; - tulburari ale activitatii corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultati constructionale; - modificarea personalitatii; - starea de constienta clara. Dementa presenila - degradarea progresiva a functiilor cognitiva, volitiva si prosexica fara triada simptomatica (agnozie, apraxie, afazie) - se considera dementa presenila atunci cand tulburarile apar dupa varsta de 40-45 de ani si dementa senila atunci cand tulburarile apar dupa varsta de 60 de ani. Dementa Alzheimer - dementa atipica cu debut precoce sau tardiv, cu atrofie cerebrala generalizata, predominant frontala si lobi temporali si triada simptomatica (agnozie, apraxie, afazie). Functiile psihice superioare sunt pierdute, functiile neurologice clasice, ca si cele viscerale, sunt pastrate. Dementa Pick - forma mai rara, afecteaza regiunile frontale si temporale ale cortexului. Evolueaza cu apatie pronuntata si tulburari de memorie. SUBIECT 33. Evaluarea gradului de handicap in regresia ( deteriorarea) functiilor intelectuale : Prezentare detaliata a activitatilor si necesitatilor specifice fiecarui grad de handicap 1. Handicap usor ACTIVITATI LIMITARI -Pot desfasura activitati fara suprasolicitari|fizice/psihice, in conditii de confort psihic |si fizic, in mediu colectiv. PARTICIPARE - NECESITATI -Sprijin pentru a fi mentinuti in activitate sau pentru desfasurarea acesteia la domiciliu sau in colaborare 2. Handicap mediu ACTIVITATI LIMITARI -Pot desfasura activitati specializate, avand nevoie de indrumare periodica. PARTICIPARE - NECESITATI -Sprijin pentru a fi mentinuti in activitate sau pentru desfasurarea acesteia la domiciliu sau in colaborare. 3. Handicap accentuat ACTIVITATI LIMITARI -Dependenta partiala pentru autoservire, |ingrijire, viata sociala, autodeterminare. PARTICIPARE - NECESITATI -Sprijin in desfasurarea activitatilor cotidiene si implicare in viata sociala |prin asigurarea participarii la anumite actiuni preferate 4. Handicap grav ACTIVITATI LIMITARI Dependenta totala de ingrijirile primite din afara, limitarea in relationare sociala lipsa de autodeterminare. PARTICIPARE - NECESITATI Necesita asistent personal. Necesita ingrijiri la domiciliu sau servicii sociale specializate.

SUBIECT 34. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu tulburari de personalitate .Parametri functionali, mentionarea elementelor specifice fiecarui grad de handicap. Tulburrile de personalitate pot genera deficientele psihiatrice care dau un anumit grad de handicap Parametri functionali: - exam. Psihiatric, - exam psihologic evidentiaz trsturile dominante. Testare a functiilor cognitive, afective, a comportamentului si a personalitatii- prin teste psihometrice si teste proiective. tipul de personalitate; -Ancheta sociala este pus pe prim plan:( cum se manifest in realitate, individul respectiv Profesional, n familie..). 1. Handicap usor: Decompendsari de scurta durata cu frecventa rara ( 1-2/an) de intensitate nevrotica, cu remisiuni bune, spontan sau sub tratament. 2.Handicap mediu Decompensari mai dese ( 2-3\an) de durata mai lunga, nevrotice, cu exacerbari comportamentale, eventual cu asocierea de substante toxice. Tulburarile pot fi compensate partial prin tratament Tipuri: - paranoid, schizoid, antisocial, anancast 3. Handicap accentuat - Decompensari frecvente (peste 2ani) de intensitate psihotica, eventuale elemente deteriorative, eficienta terapeutica slaba, asociere cu consumul de substante toxice. - Dificultate mare de relationare socio-profesionala, conflictualitate marcata, esecuri repetate la locul de munca, Tipuri: paranoid, sshozoid, antisocial 4.Handicap grav - Persoana cu comportament sociopatfara control al sferei instinctuale, afective, comportamentale. - Nu isi recunosc deficitul structural - Au, in general, hotarare judecatoreasca de punere sub interdictie sub interdictie !!!NOTABENE a). In stabilirea deficientei functionale se vor avea in vedere: - tipul tulburarii de personalitate, - frecventa si intensitatea decompensarilor (de tip psihotic), - durata decompensarilor, - raspunsul terapeutic si calitatea remisiunilor, - integrarea socio-comunitara si profesionala, - profesiunea, - toxicofilia asociata. b).Este necesara o anamneza minutioasa corelata cu ancheta sociala, urmarindu-se obtinerea de date, atat privind activitatea profesionala (ruta profesionalamobilitatea profesionala) cat si comportamentul longitudinal in familie si societate. c. Examenul psihologic aduce date privitoare la posibilele elemente deteriorative, cat si in evidentierea trasaturilor dominante in cazul tulburarilor mixte de personalitate. c).Se refera la tipurile de tulburari de personalitate (boli structurale-psihopatii): - Tulburare de personalitate paranoida; - Tulburare de personalitate schizoida; - Tulburare de personalitate antisociala; - Tulburare de personalitate instabil-emotionala de tip impulsiv si de tip borderline; Caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-volitionale si instinctive, 2. nerecunoasterea deficitului structural, 3. incapacitatea de integrare armonioasa si constanta in mediul social. In practica se intalnesc aspecte clinice polimorfe care asociaza doua sau mai multe trasaturi dizarmonice realizand tablouri simptomatologice complexe tulburari de personalitate mixte (polimorfe).

SUBIECT 34. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu tulburari de personalitate Prezentare detaliata a activitatilor si necesitatilor specifice fiecarui grad de handicap 1. Handicap usor ACTIVITATI-LIMITARI Poate presta orice activitate profesionala in functie de calificare cu evitarea celor care impun responsabilitate si contact cu publicul. PARTICIPARE NECESITATI Participare fara restrictii- activitatea profesionala intr-un loc accesibil, avand un rol psihoterapeutic important Monitorizare medico-psiho-sociala pentru prevenirea decompensarilor de tip psihotic. 2.Handicap mediu ACTIVITATI-LIMITARI - Pot efectua numeroase activitati profesionale in functie de calificare, fara suprasolicitare psihica, intr-o ambianta relationala adecvata. - Transferul activitatilor de varf de responsabilitate si mai ales decizionale, altor membrii ai echipei. PARTICIPARE NECESITATI -Participare cu conditia realizarii unui climat profesional tolerant din partea conducerii si colectivului de munca, fara tensiuni psihice, in scopul insertiei profesionale sau mentinerii in activitati organizate. - Monitorizare medico-psiho-sociala 3. Handicap accentuat ACTIVITATI-LIMITARI Pot executa nenumarate activitati profesionale in functie de calificarea insusita sau in curs de formare, fara solicitare psihica accentuata,| responsabilitati sau contact cu publicul. PARTICIPARE NECESITATI Facilitarea relatiilor interpersonale in|colectivul de lucru, in vederea insertiei sociale. 4.Handicap grav ACTIVITATI-LIMITARI |Pot desfasura activitati lucrative si au nevoie de servicii de sprijin. PARTICIPARE NECESITATI Necesita un mediu psiho-socio-familial suportiv si asigurarea accesului la servicii specializate Necesita asistent personal. SUBIECT 35. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu tulburari prevalente de gandire: Parametri functionali, mentionarea elementelor specifice fiecarui grad de handicap. Parametri functionali - Exam. Psihiatric- aprecierea clinica a intensitatii tulburarii psihice si a prognosticului apropiat al afectiunii -Exam psihologic- testarea functiilor cognitive, afective, a comportamentului si a personalitatiiprin teste psihometrice si teste proiective. - Investigatii sociale 1. Handicap usor -In forme clinice reziduale, stabilitate cu prudenta. 2.Handicap mediu -In remisiuni cu disparitia fenomenelor delirante si halucinatorii permitand reluarea activitatii la un nivel inferior 3.Handicap accentuat -In formele catatonice dezorganizate ( hebefrenice) paranoide, nediferentiate. NB in formele care au instituita interdictia, handicap grav 5. Handicap grav -In formele cu evolutie progredienta severa a personalitatii si a comportamentului, cu potential antisocial. SE REFERA LA : -Psihoze cu debut precoce ( copilarie, adolescenta)schizofrenia, boli afective

- afectiuni psihice majore (psihoze) grefate pe o intarziere mentala, indiferent de gradul acesteia si de varsta solicitantului; - psihoze la care se retine o componenta ereditara indubitabila; - psihoze la care se asociaza o tulburare de personalitate (structurala). - psihoze majore, indiferent de varsta, la persoane fara venituri. NB De retinut: 1. Debutul psihotic poate fi necaracteristic si, ulterior, se pune diagnosticul de afectiune psihica majora. Debutul este reprezentat de prima consultatie avuta de pacient la un serviciu de psihiatrie (fisa de consultatie este utila). 2. Schizofrenia, in faza activa (productiva), este caracterizata prin: a. idei delirante, halucinatii, incoerenta, autism, catatonie, afect plat sau evident inadecvat (discordant); b. idei delirante, bizare; c. halucinatii proeminente; d. in timpul puseului - munca, relatiile sociale si autoingrijirea sunt afectate major; e. nu poate fi stabilit un factor organic care a initiat sau mentinut tulburarea. 3. La evaluarea gradului de handicap in schizofrenie se vor avea in vedere: a. forma clinica: catatonica, hebefrenica, paranoida, nediferentiata, reziduala, simpla si depresia post schizofrenica. Primele patru forme sunt cele mai severe si au un potential handicapant major; b. tipul de evolutie: - subcronica sau cronica, cu sau fara episoade de acutizare; - in remisiune (cand o persoana cu schizofrenie nu mai prezinta nici un semn de tulburare); c. cooperararea la monitorizarea medicala si eficienta actiunilor psihoterapeutice; d. climatul familial si socioprofesional. 4. La evaluarea gradului de handicap in psihozele afective se va avea in vedere: - mania cronicizata, formele bipolare, ciclotimia rapida, depresia severa cronica. SUBIECT 36. Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu tulburari prevalente de gandire: Prezentare detaliata a activitatilor si necesitatilor specifice fiecarui grad de handicap 1. Handicap usor PARTICIPARE NECESITATI -Pot presta activitati in conditii de confort psihic si fizic dpdv al ambiantei relationale si materiale. - Sunt contraindicate activitatile care implica suprasolicitarea psihica stresante si cu responsabilitate ridicata ACTIVITATI-LIMITARI - Sprijin pentru mentinerea in activitate- activitati organizate, accesibile - Monitorizarea medico-psiho-sociala la seviciul teritorial de pasihiatrie 2.Handicap mediu PARTICIPARE NECESITATI - Pot desfasura activitati cu ptogram integral sau partial , in acelas loc de munca Schimbarea locului de munca se va face numai daca acesta este corespunzator dpdv al solicitarii psihice si al relatiilor interpersonale. - Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulburarii. ACTIVITATI-LIMITARI - Sprijin pentru mentinere in acelas loc de munca sau pentru eventuala schimbare a locului de munca. -Facilitarea relationarii interpersonale in colectivul de munca - Sprijin pentru monitorizarea medico-psiho-sociala 3.Handicap accentuat PARTICIPARE NECESITATI -Nu pot desfasura activitati profesionale organizate, indiferent de natura si nivelul de solicitare -Eventual activitai in sectii de ergoterapie, terapie ocupationala, cu rol psihoterapeutic. -Au afectata partial capacitatea de autodeterminare si autoservire -Nu necesita supraveghere permanenta din partea altei persoane. ACTIVITATI-LIMITARI

- Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activitate de psihoterapie si/sau terapie ocupationala. - Asigurarea unui climat comunitar si familiar de intelegere, sprijin, fara factori stresanti psihoafectivi. 4.Handicap grav PARTICIPARE NECESITATI -Au pierduta capacitatea de autodeterminare , autoservire, autoingrijire ACTIVITATI-LIMITARI - Monitorizarea medico-psiho-sociala permanenta -Necesita asistent personal -Necesita servicii de specialitate