Teste de personalitate si de adaptare Unul dintre primele teste considerat ca investigheaza personalitatea este testul R. S.

Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens folosit n timpul primului razboi mondial, n Europa, pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rndul trupelor ce mergeau pe front. Prima data a fost aplicat n 1917. Desi are o vechime considerabila, desi complexitatea schimbarilor n societate, cultura, traditii, atitudini este uriasa, fiind facil de administrat si interpretat, el este n continuare mult utilizat. Chestionarul Cornell Index a fost alcatuit de un grup de psihologi si psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de frica, anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, nencredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice etc. Chestionarul are 101 atemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului cteva ntrebari de blocaj. Raspunsurile nefavorabile la ntrebarile de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte ntrebari) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este utila, mai ales n situatiile de triere a persoanelor cu tulburari somato-psihice sau psihosomatice de urgenta. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru barbati. A fost folosit preferential n Franta. Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care i formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati n activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si n aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate n luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, nsusiri active care l impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii. Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice, trasaturi de autosatisfactie, autoeficienta, trasaturi de intra- si extraversie, ncredere n sine si sociabilitate. Are 125 de itemi. Chestionarul lui C. Rogers, denumit Money Problem Check list, este foarte mult folosit. Se refera la probleme de adaptare economica mai complexa, privind si cunoasterea valorizarii prin monede a preturilor. Scala Guttman L. Scala se refera la analiza atitudinilor fata de rasism si solicita aranjarea n ordine ierarhica si corecta a atitudinilor n astfel de probleme. Problema rasismului ncepe sa aiba o tendinta de democratizare n viata sociala moderna, dar si de manifestari sociale violente, nu numai n opinii. Scala de atitudini a lui O. Klineberg. Diferentiaza 5 caracteristici ale atitudinilor, precum: directia (exprimata n nsusirea de a opta pentru o opinie sau alta), gradul (caracteristicile generalizarii atitudinii respective), intensitatea (priveste nivelul pna la care atitudinea respectiva este importanta), coerenta (se refera la corelatia dintre atitudinea exprimata si conduita de fiecare zi), eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune n evidenta).

 Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanatatii, atitudinile fata de satisfactiile imediate, fata de bani, fata de prestigiul social si fata de munca. Subiectul trebuie sa opteze din 3 variante posibile. Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus, mbunatatita de cteva ori n 10 ani, si din nou restanta dupa 1982. Scala masoara atitudinile fata de diferite grupuri, etnii, religii si popoare. Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. ntr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si n ct timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza att performantele efective, ct si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul ntregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula Schiopu, 2002). Mentionam faptul ca n literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, n fond, atitudini si ajuta specialistul n completarea diagnostica a unui caz. n Romnia a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere. n testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica n care este implicata inteligenta. Pentru un profil de personalitate normala dar si n cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor. Etalon 16 P.F. Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3

Q4 10 15-20 13 22-26 19-26 19-26 19-20 25-26 18-20 15-20 17-26 17-20 22-26 15-20 16-20 18-20 22-26 9 13-14 12 20-21 17-19 18 22-24 15-17 13-14 15-16 14-16 16-21 13-14 15 17 18-21 8 12 11 19 15-16 14-17 18 18-21 14 12 14 13 15 12

13-14 16 17 7 10 18 13-14 13 17 16-17 13 10-11 13 12 13-14 11 12 15 15-16 6 11 16-17 12 12 16 14-15 11-12 9 12 11 12 10 10-11 14 13-14 5 10 9 14-15 11 11 15 12-13 10 8 11 10 10-11

9 9 12-13 11-12 4 8-9 8 12-13 10 7-8 13-14 11 9 7 9-10 9 8-9 7-8 7-8 11 9-10 3 7 7 10-11 7-9 6 12 9-10 6-8 6 8 8 7 6 6 10 8 2 5-6 6 8-9 6 5 10-1 7-8 5 5 6-7 7

6 5 5 7-9 6-7 1 2-4 4-5 6-7 4-5 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5 0 0-1 0-3 0-5 0-3 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3 Profil 16 P.F. (R. B. Cattell) ? A Numele .. Prenumele .. Sexul . Vrsta .. Data .. ?B Rezervat, detasat, critic, rece (preponderent schizotim). A 0 1 4 5 2 3 6

7 8 9 10 A Deschis, cald, amabil, cooperant, sociabil (preponderent ciclotm). Mai putin inteligent, gndire corecta (lentoare n ntelegere sau nvatare). B Inteligenta vie, capaciatate de abstractizare. Stabilitatea emotionala scazuta, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare (eu slab). C Stabil emotional, realist, calm, echilibrat (eu puternic). Umil, amabil, acomodabil, con-ciliant, docil. E Afirmativ, sigur pe sine, cu independenta de spirit, agresiv,ncapatnat, autoritar, dominator. Moderat, prudent, taciturn, rezervat. F Impulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plin de viata. Nepasator, oportunist, fara simtul datoriei, tendinta spre neglijenta (supraeu slab). G Constiincios, perseverent, cu simsul datoriei si al respon-sabilitatii, pozant moralizator (supraeu puternic). Timid, timorat, suspicios; prudenta extrema (exteriorizare dificila, sentiment de infe-rioritate). H ndraznet, sociabil, ntreprin-zator, spontan, cu rezonanta bogata. Dur si realist, bazndu-se pe sine, pozitivist, cu spirit practic, insensibil. I Tandru, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere ajutorul si atentia celorlalti, i lipseste spiritul practic. ncrezator, cooperant, adaptabil L Nencrezator, ndrtnic, neindicat pentru munca n echipa. Practic, constiincios, tine la forma, capabil sa-si pastreze sngele rece; oarecare lipsa de imaginatie. M Imaginativ, boem, visator. Direct, naiv, sentimental, natural. N Subtil, perspicace, clarvazator, lucid. Calm, ncrezator n sine, senin. O

Anxios, depresiv, cu senti-mente de culpabilitate. Conservator, cu respect pentru conventii. Q1 Deschis spre nou, inovator, critic, cu gust pentru analiza. Dependent de colectiv, fidel colectivului. Q2 Independenta personala, decis, plin de resurse. Necontrolat, n conflict cu sine, fara grija pentru conventii, impulsiv. Integrare slaba. Q3 Controlat, formalist, prudent n raporturile sociale, cu amor propriu. Destins, calm, nepasator, satisfacut. Slaba tensiune energetica. Q4 Tensionat, cu sentimente defrustrare, depasit de evenimente. Tensiune energetica ridicata. Nu putem ignora din aceste restrnse prezentari chestionarul de temperament al lui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog romn care a efectuat modele experimentale si chestionare privind aptitudinile si interesele elevilor pentru diferite profesii (sofer, strungar, dactilografa etc.). A publicat, de asemenea, un studiu privind Sistemul temperamental si diagnosticarea lui n Revista de psihologie 3, 1974. C.P.I. Inventarul de personalitate California. Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul conceput initial la Berkeley California, de catre Gough n 1956 si-a propus folosirea lui n practica diagnostica. Autorul a mpartit cele 18 scale n 4 grupe de semnificatii psihologice: 1. dimensiunile personalitatii, 2. optiuni valorice si maturitate interrelationala, 3. nivel motivational, 4. stilul personal. Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati n 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica lege ordine (46 de

itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive si constrngere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata ntr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. n versiunile din deceniile de dupa 1960 au fost mbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si n domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie. Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (n total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii n diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura. FPI 1 pune n evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate. FPI 2 pune n evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare. FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se ntmple ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta. FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente. FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni ct mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, ntreprinzator, vorbaret si prompt n replici. FPI 6. Snge rece, calm, ncredere n sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus n ncurcaturi, ngrijorari, preferinte de a ramne n asteptare, cnd trebuie sa decida ceva (deci amna), pesimism si descurajare frecvente. FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de nencredere n ceilalti, conduite si gndire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie n relatiile curente, mai ales n colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pna la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac nainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. n genere, forta de actiune redusa, nesiguranta n luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfrsit cele propuse, iritare si teama cnd este privit. FPI 9. Fire deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori nsotite de atitudini dezinvolte. FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane ntreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapnire. FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit nteles si chiar nedreptatit, uneori apatic. FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, ntreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, n genere, nu au trac. Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita n Romnia, ncepnd cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu. Printre testele obiective de personalitate semnalam la noi n tara: Metoda aprecierii obiective a personalitatii, elaborata de Gh. Zapan (1933, 1937-1938, 1957) si prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937). A implicat un demers original de constructie si validare prin ,,rating-method, cunoscuta n literatura de specialitate anglo-saxona si folosita n tehnicile de scanare. Prin aceasta metodologie, numita nti de Gh. Zapan ,,Foaie de observatie vocationala (metoda FOV, 1938), apoi ,,Metoda de apreciere obiectiva (MAO, 1957) se solicita profesorilor si elevilor, ca dupa efectuarea unei probe sau lucrari, teze pe baza cunoasterii competentelor colegilor, sa-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. Acestia ar trebui sa fie cei care dupa parerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectiva ntr-o ordine clara; apoi sa enumere pe ultimii 20% care au realizat ntr-o maniera necorespunzatoare activitatea data. La sfrsit, fiecare elev se va aprecia si pe sine sau nu, dupa situatie printre cei mai buni sau printre cei mai slabi. Cei medii nu intra n evaluarea nominalizata; n astfel de cazuri, elevul nu va fi n listele de evaluare. Aprecierea de sine are o importanta educativa deosebita, care creste valoarea originalitatii testului. Metoda de apreciere obiectiva prezinta un mare interes stiintific, mai ales, n privinta manifestarii copilului de a-si cunoaste obiectiv semenii si pe sine. Deoarece si profesorii sunt implicati n aceasta evaluare, se vor pune n evidenta caracteristicile perfectionarii obiectivizarii evaluarilor. Testul MAO a fost elaborat naintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (coreleaza partial cu acesta), dar si cu tehnica interaprecierii de grup, elaborata de R. F. Bales (apud Ursula Schiopu, 2002).

10