TULBURARI DE ATASAMENT Introducere Tulburarea reactiva de atasament este o afectiune rara, dar severa in care copiii nu stabilesc legaturi

sanatoase cu parintii sau persoanele de ingrijire. Copiii cu tulburare reactiva de atasament de cele mai multe ori au fost neglijati sau abuzati in copilaria mica, au trecut prin mai multe familii adoptive sau provin din orfelinate unde nevoile lor emotionale nu au fost implinite. Deoarece nevoile lor de baza pentru afectiune, alinare si stimulare nu au fost satisfacute, acesti copii nu au invatat cum sa realizeze un atasament plin de afectiune cu alti oameni. Ei nu pot primi sau oferi afectiune. Tulburarea reactiva de atasament este deseori controversata. Atat diagnosticul cat si tratamentul sunt dificile, iar parintii sunt deseori tulburati si depasiti de situatia de a ingriji un copil care nu raspunde la afectiune. Unele metode de tratament neconventionale au fost asociate cu moartea unor copii, de aici aparand noi controverse. In ciuda tuturor acestor probleme tratamentul psihiatric ii poate ajuta pe acesti copii sa aiba o viata implinita si sa dezvolte relatii stabile. Semne si simptome Tulburarea reactiva de atasament prezinte doua tipuri: tipul inhibat si tipul dezinhibat. In timp ce unii copii pot avea simptomele unui singur tip, exista si copii care prezinte simptome ale ambelor forme. Tipul inhibat In tulburarea de atasament de tip inhibat, copiii evita a forma relatii si atasamente cu aproape oricine. Acest lucru se intampla cand sugarul nu are sansa de a dezvolta atasament cu nici o persoana de ingrijire. Semnele si simptomele tipului inhibat pot include: - nu raspunde afectiunii oferite de parinti sau alti ingrijitori - evita contactul vizual - pare sa caute contactul, dar apoi intoarce capul - dificultati in a fi alinat - prefera sa se joace singur - evita contactul fizic - nu reuseste sa stabileasca contact cu alte persoane - pare sa fie tot timpul in garda sau ingrijorat - se implica in comportamente de autolinistire. Tipul dezinhibat In tulburarea de atasament de tip dezinhibat, copiii formeaza atasamente nepotrivite si superficiale cu aproape orice persoana, inclusiv cu strainii. Acest lucru se poate intampla cand sugarul are multe persoane de ingrijire sau schimba frecvent persoana care il ingrijeste. Semnele si simptomele tipului dezinhibat pot include: - deseori merge dupa straini, in loc sa dezvolte teama de straini - cauta alinare din partea strainilor - solicita mai mult ajutor decat are nevoie in rezolvarea sarcinilor - comportament copilaros inadecvat - pare nerabdator. De retinut!

trebuiesc satisfacute in mod constant.saracia extrema . Nevoile lor de baza. Factori care pot creste riscul de aparitie al acestei tulburari sunt: .trauma familiala semnificativa. desi radacinile sale sunt in perioada de sugar.abuzul fizic. Nu se stie de ce unii sugari si copii dezvolta tulburare reactiva de atasament. tulburarea reactiva de atasament debuteaza inaintea varstei de 5 ani. Astfel sugarul devine dificil si neatasat. sexual sau emotional .schimbarea frecventa a familiei adoptive sau a ingrijitorilor . Mai mult. Prin definitie. Un sugar caruia i se da biberonul sa se hraneasca singur sau al carui scutec este schimbat mecanic.Nu toti specialistii sunt de acord cu aceste semne si simptome ale tulburarii reactive de atasament.mutarea fortata dintr-o familie care neglijeaza sau abuzeaza copilul . Cauze Majoritatea copiilor sunt rezilienti in mod natural.parintii fara experienta .isi doresc apropierea. Totusi. sugarul invata ca nu se poate baza pe adult pentru ingrijire si afectiune. Factorii de risc Tulburarea reactiva de atasament este considerata o afectiune rara. determinand aparitia problemelor de atasament.parintii care au o boala mintala. zambet si mangaieri. poate afecta orice copil. nevoia sa de hrana sau schimbarea scutecului trebuie satisfacuta prompt impreuna cu un schimb emotional care poate include contact vizual. Acestea afirma ca interactiunile determina formarea de sinapse la nivelul creierului care vor influenta personalitatea copilului si formarea de relatii de-a lungul vietii. nu exista date statistice despre aceasta afectiune. Spre exemplu. au trait in orfelinate sau au avut mai multi ingrijitori dezvolta relatii sanatoase si legaturi puternice.depresia postpartum la mamele sugarilor . interactiunea cu sugarii trebuie sa fie afectuoasa si pozitiva. La sugarii care nu sunt ingrijiti cu dragoste. nu severa sau negativa. Teoria traditionala a atasamentului spune ca pentru a se simti in siguranta si a dezvolta incredere copilul are nevoie de un mediu stabil si afectuos.ingrijirea de tip institutional . cum ar fi decesul sau divortul .cresterea intr-un orfelinat . Cand aceste lucruri se petrec in mod repetat. Bebelusii care cauta alinare la persoana care ii ingrijeste si primesc ostilitate si abuz devin confuzi . fara un cuvant bun si o expresie faciala calda se poate simti respins si nesigur.spitalizarea prelungita . cand un sugar plange. si chiar si cei care au fost neglijati. Consult de specialitate . probleme de control al maniei sau abuz de alcool sau droguri. dar apoi o refuza de teama sa nu fie respinsi sau raniti. Dar mai multe teorii ale atasamentului pot explica unele procese emotionale care sunt implicate in aparitia acestei tulburari. aceste retele neuronale nu se formeaza adecvat. Unele teorii ale atasamentului sugereaza ca interactiunile emotionale dintre sugari si persoanele care ii ingrijesc modeleaza dezvoltarea neurologica a creierului. emotionale si fizice. Unii terapeuti folosesc chestionare ce contin numeroase semne si simptome nespecifice care merg mult mai departe decat definitia internationala a acestei tulburari.

prefera sa mearga dupa straini . situatia familiala 5. relatia copilului cu parintii sau ingrijitorii. fobia sociala. tulburari de dezvoltare.probleme scolare . O evaluare completa si atenta include: 1. relatii sociale tulburate sau nepotrivite din punct de vedere al dezvoltarii aparute inainte de varsta de 5 ani 2. exemple de comportament in situatii deferite 3. sau schimbarea frecventa a figurii principale de ingrijire. Complicatii Fara tratament de specialitate.depresie . tulburarea de conduita si ADHD. Tulburarea poate fi asemanatoare cu alte afectiuni: autism.nu pare interesat de mama sau de persoana care il ingrijeste.intarzieri in crestere . comportamentul sugarului sau al copilului de-a lungul timpului 2. sau este nepotrivit de prietenos si familiar cu strainii 3. un copil cu tulburare reactiva de atasament poate avea si o alta afectiune. Diagnostic Sunt necesare un consult medical si o evaluare psihologica pentru a diagnostica tulburarea reactiva de atasament.lipsa empatiei .de obicei ii place sa se joace singur . De fapt. Acest lucru se impune daca: . esecul in a raspunde sau initia interactiuni sociale. se recomanda consult medical si evaluarea psihologica.agresivitate . copii de aceeasi varsta. esecul ingrijirii timpurii in a-i satisface copilului nevoile emotionale de afectiune si siguranta. esecul in ingrijirea timpurie de a satisface nevoile fizice ale copilului. copilul trebuie sa indeplineasca niste criterii. dezvoltarea sociala si emotionala a copilului cu tulburare reactiva de atasament poate fi afectata permanent. Pentru a se putea pune diagnosticul de tulburare reactiva de atasament. Cele mai importante criterii de diagnostic ale tulburarii reactive de atasament sunt: 1.copilul prefera sa nu fie tinut in brate . stilul educational si abilitatile de parinte ale parintilor sau persoanei de ingrijire.malnutritie . profesori 4.nu cauta contactul fizic . Complicatiile si conditiile coexistente includ: .In cazul suspicionarii acestei afectiuni sau daca nu se dezvolta o legatura stransa intre parinte si copil.isi evita mama sau alta persoana de ingrijire .somaj sau schimbarea frecventa a locului de munca .probleme relationale in perioada de adult .comportament sexual nepotrivit .anxietate .probleme de alimentatie .intarzieri in dezvoltare . dar si cu alte persoane cum ar fi alti membri ai familiei.

daca parintele nu are experienta in cresterea sugarilor sau a copiilor. Poate fi necesara implicarea unei echipe medicale si de ingrijiri in sanatatea mentala cu experienta in tulburarile de atasament. Parintii sau ingrijitorii pot cauta tratament profesional sau consiliere pentru ei sau pentru alti membrii ai familiei. spre exemplu . deseori include: . Tratamentul include atat copilul cat si parintele sau ingrijitorul. realizarea contactului vizual si a zambetului.servicii de educatie speciala. se recomanda sa urmeze cursuri sau sa lucreze voluntar cu copii astfel incat sa invete cum sa interactioneze si sa ingrijeasca intr-o maniera afectuoasa .. Prevenire Desi nu se stie sigur daca aceasta tulburare poate fi prevenita.probleme de temperament sau manie . comprimarea sau tratamentul prin imbratisare si de multe ori implica restrictionare fizica. Tratamente neconventionale Exista cateva tratamente neconventionale care sunt controversate mai ales dupa decesul catorva copii.psihoterapie individuala .spitalizare pentru copiii cu probleme mai serioase sau care prezinta risc de a se autoleza . tratamentul poate fi pe termen lung. vorbirea cu ei. Tratament Tratamentul tulburarii reactive de atasament este multimodal si implica psihoterapie. Comunitatea stiintifica le considera periculoase si fara eficacitate dovedita.daca copilul a trait in orfelinat sau in familii adoptive. Totusi.terapie recreationala sau terapie ocupationala .medicatie pentru alte conditii medicale care pot fi prezente: depresie. tratamentul poate sa creasca stima de sine a copilului si sa imbunatateasca relatiile cu cei de-o varsta. Scopurile tratamentului sunt oferirea unui mediu sigur si stabil si ajutarea copilului sa dezvolte interactiuni pozitive cu parintii sau ingrijitorii. deces atribuit acestor metode. De asemeni. se recomanda educarea acestuia despre atasament si dezvoltarea abilitatilor specifice pentru a ajuta copilul sa formeze atasament .educarea parintilor si a ingrijitorilor despre aceasta tulburare . Nu exista un tratament standard pentru tulburarea reactiva de atasament. pentru a-i ajuta sa se descurce cu stresul determinat de copilul cu tulburare de atasament.terapie de familie . Acestea includ: re-nasterea.probleme de relationare cu copiii de aceeasi varsta.implicarea activa cu sugarii si copiii din ingrijire in jocul cu ei. anxietate sau hiperactivitate .cursuri de invatare a abilitatilor parentale . medicatie si educatie despre aceasta tulburare. exista cateva cai de reducere a aparitiei ei: . Deoarece simptomele tulburarii reactive de atasament pot dura mai multi ani.

Ei nu-şi conştientizează emoţiile primare şi le este greu să se simtă securizaţi într-o relaţie. disponibil şi responsiv. baitei sau al schimbarii scutecului invatarea copiilor despre cum sa-si exprime emotiile in cuvinte se recomanda ca adultii cu tulburare de atasament sa solicite ajutor specializat. Tulburarea de ataşament se rezolvă doar dacă copilul găseşte o altă figură de atasament. Se vorbeşte azi despre un ataşament securizant şi despre unul insecurizant (anxios-evitant şi anxios-rezistent). cum ar fi tipurile diferite de plans.si uneori ii poate fi greu sa-si iubeasca copilul. Sfaturi pentru parinti: . De fapt.daca copilul a fost adoptat se recomanda ajutorul agentiei de adoptii pentru informatii despre atasament.- intelegerea comportamentului copilului.Copilul evitant va deveni un părinte ce respinge. poti?“ . zi de zi… Adulţii cu tulburare de ataşament ajung frecvent la terapie de cuplu. acestea sunt răspunsuri emoţionale secundare. altă prioritate. lucru pe care îl simte ceas de ceas. mai ales cand situatia devine critica . frustrat. sensibil.gasirea de persoane care pot supraveghea copilul pentru ca parintele sa aiba momente de liniste si relaxare.rezervarea de timp pentru activitati placute sau sport . Se va trece de la „chiar nu-ţi pasă. anxietatea.implicarea intr-un grup de suport cu parinti sau ingrijitori care se confrunta cu aceeasi problema . va căuta mereu persoane sigure şi se va supăra dacă celălat va avea.un părinte imprevizibil. copilul poate să înceapă explorarea mediului şi se poate întoarce la ea ştiind că va fi oricând bine primit.constientizarea ca sentimentele ambivalente pe care le poate simti parintele la un moment dat sunt normale . să mă asiguri de grija ta.copilul securizat va deveni. ataşamentul crează fundalul pentru o dezvoltare mentală sănătoasă.Dacă acest lucru nu se întâmplă. Părintele securizant este previzibil. iar cel rezistent.mentinerea contactelor sociale si a prieteniilor . Va răspunde cu furie şi resentimente. poate simti ca acesta nu-l iubeste . de calmare şi reasigurare. chiar nu mă înţelegi“ la „mi-e aşa greu să-ţi spun. astfel incat sa-i poata fi satisfacute nevoile repede si eficient oferirea de interactiuni calde si afectuoase copilului in timpul mesei.Prin procesul de ataşare. dar am nevoie să mă ţii în braţe. căci răpunsurile emoţionale primare sunt evitate sau neconştientizate: frica. La maturitate. la rândul său. la un moment dat. El nu a avut niciodată ocazia să vorbească despre emoţiile sale. adică o persoană care să-l securizeze. nevoia de securitate. Un copil cu tulburare de ataşament a ajuns la concluzia că nu se mai poate baza pe anumite persoane. Protecţia este sentimentul care le-a lipsit toată viaţa. Va trăi o continuă nevoie afectivă. o anumită persoană va reprezenta pentru copil o bază sigură de confort fizic şi psihic. Acest ajutor poate preveni aparitia problemelor de atasament la copiii acestora care altfel ar avea si ei risc. dezamăgirea. de teama de a nu fi rănit.Terapia focalizată pe emoţii se bazează pe identificarea răspunsului emoţional primar şi facilitează exprimarea sa în faţa partenerului. accesibil.un părinte sensibil. Abilitati de "coping" Pentru parintele sau ingrijitorul unui copil cu tulburare reactiva de atasament este usor sa devina manios. nu ştie să spună „mi-e frică să nu te pierd“.solicitarea de ajutor medical de urgenta daca copilul devine violent . Aşadar. Orice om în care ar putea avea încredere îl va dezamagi şi va ajunge să rănească primul. vulnerabilitatea. copilul va deveni un adult cu „foame afectivă“. Pornind de la această bază.Acest tip de părinte asigură suportul dezvoltării psihice sănătoase a copilului său.

11. □ Nu-şi poate controla impulsurile. ingrijire. □ Are comportament distructiv. care sunt dovada manifestă a nevoii de iubire. 12. □ Are cerinţe extrem de insistente şi câteodată nepotrivite. Istoric . -ameliorarea relatiilor de atasament peturbate cu ingrijitorii. 9.Atasamentul: organizarea comportamentelor pentru copilul mic. Evaluarea interactiunilor dintre mama si copil si a dezvoltarii acestuia este in primul rand terapeutica si permite interventia precoce stiind ca experientele timpurii modeleaza neurobiologic creierul (neuroplasticitate). 7. satisfacerea nevoilor sale (nevoi de ingrijire primara si emotionale) si protectie. Definitia atasamentului: -este o componenta centrala a dezvoltarii emotionale si sociale in copilaria precoce. . iar dacă nu se-ntâmplă asta. care sunt desemnate pentru a realiza proximitatea fizica spre un ingrijitor preferat la care copilul gaseste confort. 1. □ Poate avea probleme de limbaj. □ Poate manifesta probleme de alimentaţie (poate mânca prea mult sau prea puţin sau poate ascunde mâncarea). □ Contactul vizual cu părinţii este redus. Subtipuri de tulburari de atasament. E foarte vigilent. chiar hiperactiv. □ Doreşte să obţină controlul oricărei situaţii. Tulburarea de atasament Perioada de la conceptie pana la varsta de 3 ani este unica in ciclul vietii omenesti pentru rapiditatea. □ Ştie să manipuleze.Tipic atasamentele preferate apar in ultima parte a primului an de viata evidentiate prin aparitia protestului de separare si vigilenta fata de straini. □ Face mici furturi sau minte şi nu dă înapoi nici dacă e prins. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. complexitatea si profunzimea schimbarilor de dezvoltare. . -tulburarile de atasament sunt definite prin pattern-uri specifice si anormale de comportament social in context de ingrijire patogena. cand acestia exista. 10.Cum recunoaştem tulburarea de ataşament? A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. pe scurt. devine furios. care reciproc determina expresia functionarii cognitive. Evaluare: -observarea directa a copilului in contextul relatiilor cu ingrijitorii primari. □ Are relaţii slabe cu cei de vârsta lui. preferând compania celor mai mari. □ Nu are remuşcări. 8. -un pattern emotional de tip inhibat (retragere manifestata de catre copil). 3. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelului sau a unei persoane străine în sau din cameră. -un pattern de socializare nediscriminata. □ Se opune afecţiunii parentale. 6. suport. emotionale si comportamentale. 2. Tratamentul: -stabilirea unei relatii de atasament pentru copil atunci cand atasamentul nu a existat. 4. 5.

- . dar fac progrese prin adoptie. 2. Comorbiditate -intarziere mental (reversibila mai mult decat semnele de RAD. prin adot ie.dupa institutionalizare. atasamentul rezistent sau evitant este un factor de risc. in variatii diferite. -tulburari de limbaj asociate cu neglijarea. desi calitatea acestor atasamente ulterioare este uneori compromisa. evitant. intre acesta si un necunoscut. profesor. etc. 3. 1993): Zeanah. copilul se considera a fi atasat. in jurul varstei de 7-9 luni. dar ele sunt totusi frecvent atipice. pot forma atasamente. -dificultati in reglarea emotionala. lipsa atasamentului catre o figura semnificativa este extrem de rara in conditiile unui mediu de ingrijire rezonabil de responsiv. -stereotipii comportamentale de interese si activitati.Paradigma cunoscuta din situatia straina implica o serie de interactiuni intre copil si figura de atasament. . De notat: 1. Concluzii: Clasificarile atasamentului din situatia straina nu sunt diagnostice clinice si nici indicatori de psihopatologie. nereprezentand tipul general de atasare a copilului cu toate persoanele.Figurile de atasament se pot clasifica ierarhic (Bowlby. evidente in toate tipurile de culturi din lume. Evolutie: .Capacitatea de atasare la diferite persoane este limitata (situatia copiilor crescuti in institutii. adulti straini plus istoria pe larg de ingrijire precoce cu surse colaterale (pediatru. nesigure sau dezorganizate.Exista 4 tipuri de atasament:securizant. Deci semnele de RAD (Reactive Attachment Deprivation/Maltreatment Disorder Of Infancy& Early Childhood) nu apar niciodata in absenta unei neglijari semnificative. Recomandari: 1. rezistent si dezorganizat. -stres posttraumatic.Atasamentele catre ingrijitorii preferati se pot dezvolta oricand dupa varsta de 7-9 luni daca acestia sunt suficient de implicati in interactiunea cu copiii. Totusi. in jurul a 12 luni este posibila evaluarea calitatii atasamentului copilului de a discrimina figura de atasament. In timpul acestei perioade copilul poate fi mai usor linistit de un ingrijitor familiar. Odata aceste comportamente aparute.tulburarea de atasament duce la tulburari de comportament. asistent social).Intre a 2-a si a 7-a luna de viata sugarii sunt motivati sa interactioneze social cu o varietate de parteneri familiari si nefamiliari. Cel dezorganizat este legat de psihopatologie si simptome de tip externalizare. internalizare si simptome disociative. Observarea trebuie sa fie seriata pentru pattern-urile comportamentului de atasament cu persoane semnificative. . Copiii devin atasati de catre ingrijitorii cu care au dezvoltat interactiuni in mod semnificativ(Boris. desi el poate fi in general linistit si de un adult nefamiliar.nu exista date despre perioade critice in formarea atasamentului. 1999) . 1982) . tulburari in relationarea interpersonala. 2002) . iar atasamentul securizant este un factor protectiv pentru psihopatologie. cu numar mare de ingrijitori) (Smyke si colaboratorii. Definitia tulburarii de atasament (Zeanah. . . copiii adoptati din foster sau din institutii formeaza repede atasamente catre noii lor ingrijitori. care sunt specifice unei relatii specifice. incluzand separatii si reuniuni. copiii incep sa exprime o reticenta catre adultii nefamiliari (vigilenta fata de straini) si sa protesteze la separari fata de ingrijitorii familiari (protest de separare). 1993 afirma ca tulburarile de atasament devin clinice cand emotiile si problemele de comportament prezentate in relatia de atasament sunt atat de perturbatoare incat indica substantial o crestere a riscului de determinare a unei tulburari persistente sau a unei dizabilitati pentru copil.

are o nevoie. raspuns prompt la toate nevoile copilului. cel putin sa fie tinut cat mai mult in contact corp la corp in timpul hranirii. prin mularea pe nevoile copilului. Copiii cu RAD si comportament agresiv si opozitionist necesita terapii suplimentare. evitarea separarii in mod repetat sau prelungit de mama sau persoane cu rol de figura de atasament. Trebuie asigurata copilului o figura de atasament disponibila emotional 3. adica sa nu fie lasat sa planga nici o secunda. daca se poate. 4. etc. se vor asigura interactiuni pozitive pentru tratament: tratement individual pentru ingrijitori. un copil.2. alaptat la cerere. eventual anticiparea nevoilor lui. Atasamentul parintesc se practica toata viata! Contactul fizic ofera intarirea puternica a dreptului de a exista. deci nu intro alta camera (totusi. 3.subsistemele familiale trebuie sa fie functionale inca de pe acum! 5. . 4. dormitul impreuna in acelasi pat sau in aceeasi incapere cu patutul langa. 2. nu obligatoriu (dar e esential in aceasta metoda. 5. Acest attachment parenting presupune crearea unor legaturi puternice de atasament intre copil si mama. Atasamentul parintesc are urmatoarele elemente definitorii: 1. Se presupune ca modelele interne sunt perturbate. nu se recomanda sa fie asezat copilul intre parinti . cand scanceste. care trebuie sa fie identificata. psihoterapie parinte-copil individuala cu copilul. purtarea copilului in brate. in virtutea bunei comunicari emotionale dintre copil si mama lui.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful