Cum ajutam copilul sa-si controleze furia?

De multe ori auzim sau spunem copilului “Ce e cu tine?” atunci cand ne confruntam cu aparitia situatiilor de
furie la copii. Aceasta intrebare apare deoarece nu stim cum sa reactionam, credem ca manifestarea copilului
reprezinta valoarea eficacitatii noastre ca parinti si ne dorim stoparea situatiei de criza. Intrebarea nu-l ajuta pe
copil deoarece ii dam de inteles ca ceva nu este in regula cu el, nu ii este permis sa simta emotii intense si se
simte lasat singur cu aceste trairi dificile.

Manifestarea comportamentelor inadecvate ascund un deficit de abilitati si reflecta nevoia de invatare si exersare
a copilului. Poate fi foarte neplacut pentru noi ca parinti, dar sa incercam sa ne concentram asupra faptului ca
fiecare situatie de criza va ajuta copilul in dezvoltarea abilitatii de gestionare a furiei. Cele mai frecvente
dificultati ale copilului care pot determina crize de furie sunt: lipsa abilitatii de gestionare a frustarii, de amanare
a recompensei, de exprimare a emotiilor cu ajutorul cuvintelor, de stapanire a impulsurilor.

Cum putem sa-i pregatim pe copii pentru gestionarea crizelor de furie?

1. Sa jucam o mica sceneta cu marionete, astfel obtinem receptivitatea copilului, se reduce atitudinea
defensivă, în comparație cu abordările directe (confruntarea). Aici copilul nu trebuie să se apere sau să
se justifice. Problemele dificile sunt abordate de către personajele din poveste. „Iepurasul se joaca cu o
minge, apoi vine ursul si ia mingea din mana iepurasului. Iepurasul incepe sa tipe, sa planga si ii cere
ursului mingea. Ursul refuza sa o inapoieze. Atunci iepurasul spune: sunt atat de furios!”. Activitatea il
ajuta pe copil si in identificarea corecta a emotiilor.
2. Invata-l sa recunoasca primele semne ale furiei si cum se simt ele in corpul nostru. Putem sa
continuam sceneta. Astfel, iepurasul va spune: “Ma simt ca un dragon ce scoate flacari, mi se strange
stomacul, mi s-au incordat muschii, imi bate inima si imi vine sa tip!”. Sa culcam copilul pe o foaie
mare, sa trasam conturul corpului si sa gasim impreuna, cum si unde simtim furia in corp. E mult mai
usor sa ne linistim inainte de escaladarea furiei. Copilul invata identificarea semnalelor furiei cu
ajutorul parintelui: “Vad ca incepe sa te deranjeze ceva. Sa incercam sa ne calmam si sa gasim o solutie
de rezolvare impreuna.”
3. Copiii reusesc sa inteleaga mai usor lumea emotiilor atunci cand le oferim o forma vizuala si
practica. Sa le propunem sa realizam un experiment simplu. Intr-un borcan, vom turna apa, vom
amesteca sclipici (sub forma de praf, optional cateva picaturi de glicerina). Vom inchide borcanul si-l
vom oferi copilului pentru a-l scutura. Borcanul agitat este la fel ca noi, cand suntem furiosi, gandurile
furioase sunt peste tot. Dar putem calma corpul si gandurile furioase, in loc sa actionam sau vorbim
intr-un mod care ar rani sentimentele celor din jur.
4. Dorim sa-i transmitem copilului modalitati eficiente de exprimare si sa nu-i condamnam
trairile. Aceste modalitati pot include: strangerea unei perne, aruncare la tinta cu saculeti de boabe de
fasole, modelarea plastilinei, deseneaza cum arata furia ta, sa batem la o tobita, sa scuturam o
tamburina, implicarea in jocuri cu apa, activitati de gatit, sa ascultam muzica, etc. E important sa le
identificam cu copilul, apoi le putem desena pe o lista si aseza la vedere.