Sunteți pe pagina 1din 7

Studiu de caz

Introducere

S:
Stefan este un baiat in varsta de 10 ani care in prezent manifesta descarcari motorii
polimorfe cu character de ticuri avand aspect de afirmatie-negatie la nivelul extremitatii
cefalice ,ritualuri legate de mers , hipernee,corporalie , manifestari de tip tuse,palpebrale .
Provenind dintr-o familie cu parinti tineri Stefan este al patrulea copil din a patra
sarcinaa vand inca opt frati, el este descries de mama ca fiind un copil sensibil, foarte atasat
de familie ,plangacios si intolerabil la frustrari. Datorita atasamentului sau fata de familie
Stefan a fost batut si obligat sa se integreze in mediul scolar moment in care au debutat
ticurile ,ticurile reprezinta o adevarata problema pentru parinti deoarece acestea se rusineaza
sa mearga cu Stefan la adunarile saptamanale de la Biserica locala.

Istoric medical
1. In timpul sarcinii:
Disgravidie precoce si tardiva
Iminenta de avort
2. Dupa nastere ,
Greutate la nastere 4200 grame ,
Scor apgar 7
Icter neonatal intens si prelungit , A urmat sedinte de fototerapie si tratament
cu fenobarbital
A fost alimentat natural 8luni
Dezvoltarea neuropsihica a fost intarziata (a stat in sezut la varsta de 10 luni ,
a inceput sa mearga la 2 ani,a dezvoltat limbajul articulate la 2,6 ani
Infectii streptococice
Fractura la antebratul drept
hepatita
Dupa varsta de 7 ani a avut parte de doua internari in sectia de neuropsihiatrie
infantila a spitalului de pediatrie din localitate
3. In prezent:
Examen clinic general obezitate si infantilism genital
Examen neurologic microsechele encefalopatice
Examen psihic ,psihologicintelect laminar,personalitate cu note de
instabilitatesi anxietate constitutionala,ticuri cornice complexe de intensitate
Gilles de la Tourette, depresie cu ideatie autolitica si de inutilitate

Conceptualizare P.E.O.
Persoana

Mediu

Ocupatie

Fiu
Elev

Mediu fizicMediul social Scoala


-familie
- adunari saptamanale cu
tematica religioasa
Mediul cultural- scoala

Auto-ingrijire independent.
Timp liber -

Productivitate -------

Definirea problemei (informatii despre afectiunea clientului)


In present principala problema cu care se confrunta clientul este integrarea in societate
respectiv ;
-integrarea in familie
-integrarea in mediul scolar
Cele doua probleme mentionate anterior au la baza atat anxietatea de separatie
daturat atasamentului fata de mama cat si cat si descarcarile motorii polimorfe cu character
de ticuri aceste doua patologi combinate il fac pe clientul nostru incapabil sa relationeze
Ataamentul nesigur-ambivalent
Aceast form de ataament mai este denumit i anxios-contrar, rezistent, ambivalent
sau de Tip C. Copiii din aceast grup se manifest temtori i dependeni de persoana de
referin. Cnd aceasta prsete camera, copiii devin extrem de stresai. Le e team att
de persoana necunoscut ct i de ncperea n care se afl. Stresul se instaleaz nc nainte
ca mama s prseasc ncperea. ntruct situaia neobinuit i nspimnt, copiii i
manifest comportamentul ataant de la bun nceput. Schimbul continuu ntre afeciune i
respingere determin copilul s se manifeste n permanen ataat. Micuul nu poate
aprecia comportamentul i reacia persoanei apropiate ntr-o situaie dat. De aceea el este
preocupat n permanen s ghiceasc n ce stare se afl persoana de ncredere, care este
voina i dorinele acesteia, pentru a se putea adapta n mod corespunztor. Acest lucru
duce la o limitare a curiozitii i a comportamentului explorator al copilului, care nu se mai
poate concentra pe explorarea mediului nconjurtor. Copiii din aceast grup nu pot dezvolta
o atitudine pozitiv pentru c persoana de referin adesea nu este disponibil - nici atunci
cnd este n apropiere. Ei nu au ncredere c situaia necunoscut se va termina cu bine i
reacioneaz foarte stresai i temtori.
Debutul relaiei de ataare i neurobiologia[modificare
Allan N. Schore este de prere c la baza ataamentului se afl procesele de reglare a
relaiei dintre mam i copilul ei mic. n special dezvoltarea emisferei drepte care domin n
primii ani de via este de mare importan, aceasta fiind influenat masiv de strategia de
gestionare a relaiei din partea mamei. Zona cortexului orbitofrontal (OFC), care dirijeaz
afectele i nelegerea interaciunilor sociale sau nelegerea afectelor proprii este mai
precis cea care

jocac rolul primordial n neurobiologia ataamentului. Pentru dezvoltarea corect a acestei


regiuni, interaciunile cu persoana de referin este de o importan major.1

Stabilirea obiectivelor :
1. Asigurarea unui mediu care sa ofere sprijin emotional beneficiarului atat
acasa cat si la scoala.
2. Scaderea frecventei ticurilor
3. Inlaturarea anxietatii de separatie.
4. Eliminarea expresiilor vulgare din vocabularul beneficiarului.
.

Aplicarea planului de interventie


Am ales aceste trei obiective conisiderand ca acestea satisfac nevoile
beneficiarului in situatia actual a acestuia .Mentionez ca toate aceste obiective
sunt realizabile intr-un interval limitat de timp respective 16 saptamani.
Atingerea acestor obiective are ca scop cresterea calitatii vietii
beneficiarului prin integrarea acestuia din punct de vedere social si cresterea
increderi de sine .

Asigurarea unui mediu care sa ii ofere sprijin emotional beneficiarului are


ca scop dobandirea sentimentului de siguranta de catre beneficiar,acesta
trebuie sa simta faptul ca este acceptat si ca este in afara oricarui
pericol,astfel acesta va renunta la atitudinea ostila si nu va mai reactiona
la primul impuls.
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele :
La scoala
-Stabilirea de intalniri cu invatatorul si colegii de clasa in absenta
beneficiarului .In cadrul intalnirilor li se va explica atat elevilor cat si
invatatorului faptul ca Stefan are nevoie de ajutorul lor . Vom solicita
invatatorului permisiunea de a avea 6 astfel de intalniri (primele 4 intalniri la
interval de doua saptamani iar ultimele 2 la interval de 4 saptamani ) Aceste
intalniri vor fi realizate cu scopul imbunatatiri permanente a planului de
interventie , pentru a discuta impreuna cu colegi beneficiarului situatiile in care
acesta are dificultati in vederea gasirii de solutii si tot o-data aceste intalniri
reprezinta o metoda de evaluare a situatiei beneficiarului
-Vom solicita conducerii scolii in care Stefan invata posibilitatea ca
terapeutul occupational sa poata asista la ore.
1 J.A. Chambers, K.G. Power, N. Loucks, V. Swanson: Psychometric properties of the
Parental Bonding Instrument and its association with psychological distress in a group of
incarcerated young offenders in Scotland. In: Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology,
No. 35, 2000. Springer, S. 318325.

Acasa.
-In cadrul acestui obiectiv nu se va intervene prin sedintede terapie de familie
si doar prin ludoterapie intr-u cat fratii beneficiarului ii cunosc acestuia situatia
astfel ca ei vor fi receptivi in a fi parte activa a procesului de terapie din
solidaritate si dorinta acestora de schimbare .
Sedintele de terapie la domicliu se vor desfasura cu scopul realizari unor
diverse jocuri de grup care vor fi manageriate in primele 6 saptamani de catre
terapeutul ocupational cu o frecventa de doua sedinte pe saptamana iar ulterior
de catre unul dintre parinti
In cadrul jocurilor de grup terapeutul va urmarii si analiza urmatorii factori:
Gradul in care beneficiarul se simte ; dorit,apreciat,acceptat,iubit
modul in care se vede pe sine
capacitatea de realizare a sarcinilor
modul in care relationeaza cu cei din jur
Scaderea frecventei ticurilor pentru realizarea acestui obiectiv vom
efectua sedinte de terapie individuala pentru Stefan in care vom folosii 2
metode imprumutate dim Psihoterapie care vor fi realizate in paralel
acasa si la cabinetul terapeutului timp de 12 saptamani cu o frecventa de
2 sedinte pe saptamana pentru fiecare metoda .
o Metoda modelarii este tehnica cea mai utilizata in tratamentul
ticurilor la copii. Pacientul este rugat sa repete comportamentul in
mod voit in mod voit, pentru anumite perioade de timp, intercalate
cu perioade scurte de pauza, pana cand se ajunge la un anumit grad
de oboseala. Pacientii au aratat o scadere a frecventei ticurilor, insa
beneficiile pe termen lung nu sunt concludente.
o Metoda stingerii comportamentelor nedorite este un alt tip de
terapie comportamentala, bazat pe incurajare pozitiva, venita de
obicei din partea parintilor. Copiii sunt laudati si recompensati
pentru nerepetarea ticurilor si pentru inlocuirea acestora cu un
comportament alternativ. Utilizarea acestei terapii este insa limitata
in afara familiei
Psihoterapia comportamentala si cognitiv - comportamentala: Tratamentele
psihologice cum ar fi consilierea sau invatarea unor tehnici de relaxare sunt
recomandate persoanelor care au ticuri foarte frecvente sau grave, ce le pot
produce traume emotionale. Psihoterapia cognitiv - comportamentala incearca
schimbarea unui comportament prin schimbarea modului de a privi anumite
situatii, in special asteptarile nerealiste ale copiilor.

Copiii cu ticuri sunt in general mai sensibili, hiperemotivi, sau au o labilitate


psihoafectiva mai mare. Ticurile devin o problema si trebuie aduse in atentia
medicului in momentul in care acestea sunt tot mai frecvente si mai regulate,
produc probleme emotionale sau disconfort fizic, sau sunt insotite de un
comportament ingrijorator - de ex. furie, depresie, automutilare. Membrii
familiei joaca un rol foarte important atat in mentinerea, cat si in destructurarea
ticului. Parintii trebuie sa creeze un mediu care sa ofere sprijin emotional
copilului, atat acasa cat si la scoala, in care ticurile sa fie acceptate si nu criticate
Inlaturarea anxietatii de separatie-pentru satisfacerea acestui obiectiv
personal consider ca este nevoie ca parintii sa urmeze cateva sedinte de
psihoterapie astfel incat acestea sa invete sa isi gestioneze propria
anxietate si cum sa isi ajute copilul in a o gestiona pe a lui. Este tiut
faptul c un copil preia, prin imitaie, comportamentul printelui. El
nva att teama de eec, starea de ngrijorare permanent, ct i
modalitile greite de rezolvare a situaiilor de via ale printelui anxios.
n plus, o evaluare atent a stilului parental i a modalitilor de
comunicare cu copilul i n general n familie, va putea duce la eliminarea
comportamentelor i cuvintelor care ntrein anxietatea copilului.
Astfel, odat ce printele nva s-i gestioneze anxietatea, odat ce
elimin mesajele de reasigurare ale copilului i nu mai ncurajeaz
evitarea, lucrurile deja se vor schimba n bine n ce privete anxietatea
copilului
Conform planului terapeutic sedintele de psihoterapie ale parintilor se vor
desfasura in primele 6 saptamani intr-un cabinet de psihoterapie ales de catre
parinti
Eliminarea expresiilor vulgare din vocabularul beneficiarului-acest
obiectiv va putea fi realizat dupa saptamana a 12-a in cazul in care cazul
are o evolutie favorabila. dat fiind faptul ca Stefan nu sufera de nici o
afectiune care sa ii limiteze capacitatile intelectuale personal consider ca
acest obiectiv poate fi realizat cu succes de catre unul dintre parinti care
va urma atat indicatiile terapeutului ocupational cat si pe cele ale
psihoterapeutului .

Reflectie personala asupra cazului


In prezentul studiu de caz am avut cel mai bun exemplu de interventie centrata
pe client actionand in principalele sfere de ocupatii pe care clientul nostru le
are.Obiectivele alese pentru acest studiu au fost conectate, si au functionat ca
pre-fata unul pentru celalalt . Pe toata durata desfasurarii planului de

interventie, respectiv 16 saptamani terapeutul ocupational are 43 de sedinte


planificate in cazul unei evolutii favorabile a interventiei , in caz contrar acestea
pot fi suplimentate aceste sedinte au loc in urmatoarele locatii: in cabinetul
terapeutului,la domiciliul clientului,la scoala la care invata Stefan si in cabinetul
de psihoterapie.

Bibliografie
J.A. Chambers, K.G. Power, N. Loucks, V. Swanson: Psychometric properties of the Parental Bonding
Instrument and its association with psychological distress in a group of incarcerated young offenders in Scotland.
In: Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology, No. 35, 2000. Springer, S. 318325.
E. Hdervri-Heller: Klinische Relevanz der Bindungstheorie in der therapeutischen Arbeit mit Kleinkindern und
deren Eltern. In: Praxis der Kinderpsychologie und Kinderpsychiatrie. Band 49, 2000, ISSN 0032-7034, S.580595.
de Henri Julius, Barbara Gasteiger-Klicpera, Rdiger Kigen (Hrsg.): Bindung im Kindesalter - Diagnostik und
Interventionen. Hofgrefe-Verlag, Gttingen 2009, ISBN 978-3-8017-1613-4.
de J. Holmes: John Bowlby und die Bindungstheorie. Reinhardt Verlag, Mnchen 2002, ISBN 3-497-01598-9.
de B.Strauss, A. Buchheim, H. Kchele (Hrsg.): Klinische Bindungsforschung: Methoden und Konzepte.
Schattauer, Stuttgart 2002, ISBN 3-7945-2158-7.

Universitatea din Pitesti


Terapie Ocupationala