Aplicatii clinice ale TCC Prof. univ. dr.

Irina Holdevici

curs nr. 2 11.03.07

7. Evaluarea secventiala a probabilitatii subiective de producere a unui anumit eveniment Intrebarile adresate de catre terapeut clientului vor fi de tipul: Care este probabilitatea ca evenimentul X sa se produca? Care ar fi probabilitatea de producere a evenimentului pe o scala de la 0 100? 8. Ghicirea gandurilor (identificarea gandurilor) Pentru unii clienti e relativ dificil sa-si identifice gandurile negative, deoarece starile emotionale generate de acestea sunt foarte intense. Beck recomanda, in acest caz, ca terapeutul sa sugereze clientului tipuri de ganduri negative intrebandu-l daca acestea seamana cu ce anume i-ar putea trece prin minte. Terapeutul trebuie sa fie atent sa nu sugereze ganduri care nu au legatura cu problemele clientului. Intrebarile adresate sunt de tipul: Iti este greu sa-ti dai seama ce anume iti trece prin minte atunci cand te simti astfel. Nu cumva iti spui in gand ceva de felul urmator:? Unii clienti insista in afirmatia ca nu le trec prin minte niciun fel de ganduri si ca traiesc doar stari afective. Atunci terapeutul ii cere clientului sa se relaxeze si sa-si induca imaginativ starile afective cele mai puternice prin reprezentarea situatiei care le genereaza. Intrebarile adresate sunt de felul urmator: In timp ce te simti atat de trista, poti sa-ti imaginezi ce anume iti vine in minte? 9. Testarea validitatii si combaterea gandurilor negative automate Dupa ce clientul impreuna cu terapeutul au identificat gandurile negative automate si au stabilit legatura dintre acestea si starile afective, urmeaza verificarea gradului de veridicitate a acestor ganduri negative. Terapeutul trebuie sa ia in calcul si situatia in care unele din aceste ganduri pot fi adevarate. In acest caz, clientul va fi invatat sa faca fata situatiei. STRATEGII a. Tehnica semantica a definirii termenilor se utilizeaza mai ales in cazul clientilor care au tendinta de a utiliza etichetari de tipul : Sunt un prost, Sunt un ratat terapeutul va ghida clientul sa defineasca termenii cu care opereaza. Instructajul administrat va fi de tipul: Imagineaza-ti ca esti un om de stiinta si cineva afirma ca Mihai e un ratat, iar tu vrei sa te convingi daca este adevarat. Primul pas pe care trebuie sa-l faci este definirea conceptului de ratare care ar putea insemna: - sa nu inregistrezi succese - sa fii inferior celorlalti in toate domeniile - sa nu primesti niciun fel de recompensa Daca esti o persoana inclinata spre autocritica si depresie vei avea tendinta sa definesti ratarea intr-o maniera cu care nimeni altcineva nu va fi de acord si care ti se potriveste doar tie. Ex. Nu obtin performante atat de bune pe cat mi-as dori. 1

 Obtin rezultate slabe doar la o singura proba. Dau mai putin de 100% din potentialul meu. Nu sunt la fel de bun ca ceilalti. b. Analiza costurilor si beneficiilor O data ce clientul a identificat gandul care conduce la starile afective negative, intrebarea care se pune este : In ce masura este clientul motivat sa renunte la gandul respectiv? Terapeutul il va dirija pe client sa examineze avantajele si dezavantajele mentinerii unui gand negativ sau a unei convingeri disfunctionale. Intrebarea este directa: Care sunt avantajele si dezavantajele mentinerii gandului sau convingerii respective? Ex.: gandul negativ al unui baiat timid: Daca voi merge la discoteca voi fi respins de toata lumea. Se noteaza pe o foaie gandul, se imparte foaia in doua si de noteaza in stanga avantajele si in dreapta dezavantajele: AVANTAJE Nu voi fi surprins daca se adevereste ceea ce cred eu. Voi evita situatiile de respingere. DEZAVANTAJE Ma voi simti speriat. Voi evita sa intru in contact cu alte persoane. Ma voi simti inferior celorlalti. Stima mea de sine va avea de suferit. Voi pierde ocazia de a intalni persoane noi.

Se poate da si un punctaj. Se poate realiza si in stare de relaxare sau hipnoza. Subiectul vizualizeaza o balanta si vede in ce parte se inclina aceasta. Analiza costurilor si beneficiilor se poate aplica si in cazul gandurilor si convingerilor alternative elaborate ca varianta pentru cele negative. Ex. Imi va pasa mai putin de ceea ce cred ceilalti despre mine. AVANTAJE Voi fi mai putin stresat in locuri publice. Voi cunoaste persoane noi. Voi fi mai sigur pe mine. Voi fi mai putin deprimat, mai relaxat in situatii noi. DEZAVANTAJE Este posibil sa intalnesc o persoana care sa nu ma agreeze, pentru ca voi intra in contact cu multa lume.

Se pot acorda punctaje. O problema frecvent intalnita consta in aceea ca pacientii neaga faptul ca ar putea avea si beneficii in urma gandurilor si convingerilor negative. Ei afirma ca nu au niciun fel de avantaj si ca nu-si dau seama de ce procedeaza asa. Terapeutul va trebui sa insiste asupra beneficiilor ascunse dificil de identificat si de sesizat. Ex.: Nu pot functiona normal daca nu aprind nicio tigara. Aparent nu exista niciun avantaj. Cu toate astea exista unele avantaje pe timp scurt: - evitarea anxietatii, depresiei, frustrarii pe termen scurt. Dezavantajele sunt reprezentate de accentuarea anxietatii, depresiei, frustrarii pe termen lung. Clientii trebuie dirijati sa analizeze beneficiile si costurile gandurilor negative pe termen scurt si lung. (pe o foaie de hartie) 2

c. Verificarea dovezilor O data gandurile irationale si convingerile disfunctionale identificate, clientul va fi ajutat sa adune dovezi in favoarea sau impotriva veridicitatii acestora. Ex. - gandul negativ automat : Sunt o ratata Se imparte foia de hartie in doua si se noteaza argumentele pro si contra: Argumente pro 30% Am cazut la ultimul examen. Nu am reusit sa-mi gasesc un serviciu part-time. Prietena mea a castigat concursul de dans. Argumente contra -70% Am multi prieteni care ma apreciaza. Am note mai bune decat majoritatea colegilor de grupa. Am fost olimpica la matematica in liceu. Am avut grija de fratii mei mai mici.

Se pot acorda procente. Gandurile si convingerile care vor fi supuse analizei trebuie sa se refere le fapte concrete si nu la trairi emotionale sau la intrebari cu caracter retoric: Nu e asa ca aceasta situatie e ingrozitoare? Enunturile de tipul: daca, atunci trebuie transformate in afirmatii clare. Numai asa vor fi aduse dovezi in favoarea sau defavoarea lor. d. Analiza calitatii dovezilor Instructajul administrat este urmatorul: Ai adus pana acum argumente pro si contra gandului sau convingerii tale negative si ai ajuns la concluzia ca ti-ar fi mult mai bine in absenta acesteia. In acelasi timp, ai identificat si unele motive pentru care continui sa gandesti asa. Sa vedem acum daca ai putea sa-i convingi si pe altii ca acest gand sau convingere este adevarata. Ex.- gandul negativ: Sunt o ratata. Argumente: - Ma simt o ratata. - Prietena mea se crede mai inteligenta decat mine. - Am cazut la examenul de licenta. - Nu am fost selectionata pentru un post pentru care am depus un C.V. Terapeutul: Imagineaza-ti ca prezinti aceste argumente unei comisii careia i te adresezi astfel: Faptul ca ma simt o ratata dovedeste ca sunt asa. sau: Sunt o ratata pentru ca prietena mea se crede mai inteligenta decat mine. Crezi ca o comisie ar accepta asemenea argumente? Clientului i se cere sa noteze in caiet punctele slabe ale argumentelor pe care le-a adus in favoarea convingerii sale. De exemplu: - Prietena mea are dreptul sa creada orice. Nu am niciun motiv sa cred ca ceea ce crede ea este adevarat. - A trece sau a cadea la un examen nu face ca cineva sa devina un ratat. - Multi candidati care au depus un C.V. au fost respinsi, face parte din regulile jocului. Nici colega mea, care a fost sefa de promotie, nu a fost selectionata. d. Jocul de rol: Avocatul apararii Clientului i se cere sa joace rolul avocatului apararii si sa se lupte cu argumentele procurorului care sustine gandurile negative automate care-l acuza pe client. Instructajul administrat este urmatorul:

 Daca ar trebui sa joci rolul propriului tau avocat, ce ai spune in favoarea ta? Cauta sa te comporti ca si cum ai fi cel mai bun avocat care iti apara cauza. Aceste dialoguri merg in fazele mai avansate ale terapiei. Pentru ca jocul de rol sa fie cat mai autentic, terapeutul il va instrui pe client sa-si adreseze intrebari de tipul urmator: De ce fapte se face vinovat inculpatul? Exista oare dovezi de necontestat impotriva acestuia? Mai exista si alte explicatii pentru faptele inculpatului? A actionat inculpatul astfel cu buna stiinta? A procedat acesta la fel cum ar fi procedat orice persoana obisnuita? Este altcineva vinovat? Este cumva vorba de o responsabilitate impartita? Ar putea fi aplicate aceleasi reguli oricarei alte persoane? e. Jocul de rol: Gandirea realista Gandirea negativa Terapeutul va exprima afirmatii specifice gandirii realiste in timp ce clientul va fi purtatorul de cuvant al gandirii negative. Clientul va trebui sa faca eforturi pentru a-l convinge pe terapeut ca afirmatiile sale sunt adevarate. Instructajul administrat este urmatorul: Vom realiza acum un joc de rol. Tu vei juca rolul negativ de persoana ratata, iar eu rolul tau de persoana echilibrata Aceste strategii pot fi utilizate in TCC de grup. f. Strategia realizarii distinctiei dintre comportamentele particulare si persoane ca atare Aceasta il va ajuta pe client sa renunte mai usor la tendinta de apreciere globala a propriei persoane sau a celorlalti si sa recurga intr-o mai mica masura la distorsionari cognitive cum ar fi: personalizarea, etichetarea, suprageneralizarea sau gandirea dihotomica de tipul totul sau nimic. g. Strategia monitorizarii comportamentelor in diverse situatii O distorsiune cognitiva frecvent intalnita consta in focalizarea atentiei asupra unui comportament particular si generalizarea acestuia asupra persoanei ca intreg. De exemplu, atunci cand cineva are o izbucnire de furie este etichetat ca o persoana certareata. Terapeutul va trebui sa-l ajute pe client sa isi refocalizeze atentia asupra factorilor situationali care au condus la comportamentul respectiv. Instructajul administrat este urmatorul: Atunci cand etichetam pe cineva, avem tendinta de a gandi in termenii totul sau nimic, ignorand foarte multe date ale realitatii. Ce ar fi daca ne-am concentra asupra modului in care se modifica unele comportamente in diferite situatii? De exemplu, in loc sa etichetezi pe cineva ca fiind certaret, e bine sa notezi de cate ori s-a certat persoana respectiva in cursul unei saptamani si sa evaluezi intensitatea comportamentului agresiv pe o scala de la 0 100 in care: 0 = foarte bland si onciliant 100 = extrem de agresiv Se poate monitoriza si frecventa comportamentului agresiv timp de o saptamana. h. Utilizarea unor strategii comportamentale pentru a face fata situatiei in care gandurile negative automate se dovedesc adevarate Terapeutul va adresa clientului urmatorul instructaj: 4

 In cazul in care gandurile tale negative automate se vor dovedi adevarate, ce ai putea intreprinde pentru a imbunatatii situatia? Se pot dezvolta abilitati de comunicare, de rezolvare de probleme sau se poate rezolva situatia externa.