Sunteți pe pagina 1din 6

Studiu de caz

In cazul Anei ,studenta in varsta de 24 de ani, care doreste sa-si rezolve problema bulimiei nervoase se
va utiliza o terapie structurata pe parcursul a 12 sedinte.

Sedinta nr. 1
Prima sedinta debuteaza cu stabilirea aliantei terapeutice si a contractului terapeutic. Stabilirea
obiectivelor terapiei impreuna cu clienta:

Explicarea mecanismelor cognitive ale aparitiei si mentinerii tulburarii

Inlocuirea mancatului compulsiv cu un model stabil de alimentare regulata si corecta

Cresterea stimei de sine


Anamneza din care doresc sa aflu:

ocupatia clientei

varsta ei

relatiile pe care le are cu parintii

daca prieten(iubit)

momentul debutului tulburarii de care sufera


In continuare au fost administrate sugestii de relaxare, reducerea ritmului respirator si a celui cardiac si

au fost sugerate sentimente agreabile legate de imaginarea unor scene din natura.
In finalul primei sedinte se da ca tema pentru acasa ca pacienta sa-si automonitorizeze comportamentul
alimentar acest lucru insemnand:

notarea aspectelor de alimentatie, acest lucru ajutand-o pe clienta sa-si constientizeze deprinderile

alimentare precum si circumstantele in care apar comportamentele patologice

intre sedintele de psihoterapie automonitorizarile vor permite clientilor sa indentifice si sa modifice

gandurile sentimentele si comportamentele disfunctionale sa adreseze intrebari cu caracter provocator

Sedinta nr. 2
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Apoi terapeutul va examina care este semnificatia gandului
ma simt neatragatoare, apoi se va utiliza dialogul socratic pentru a se demonstra pacientului lipsa de temei a
gandurilor sale negative. Cautarea si identificarea dovezilor care pledeaza impotriva gandului sau convingerii
negative asupra careia se lucreaza. Se administreaza sugestii directe menite sa focalizeze arentia subiectului
asupra senzatiei de foame si satietate.
Tema pentu acasa va fi prescrierea unui regim alimentar sanatos de trei mese si doua gustari pe zi cu

evitarea altor diete.

Sedinta nr. 3
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. In cadrul terapiei i se va spune clientei sa-si adreseze
urmatoarea intrebare: "Oare ce sfat i-as da unui prieten care seamana mult cu mine si care are o problema
asemanatoare?"
Am folosit aceasta tehnica de combatere a gandurilor negative deoarece oamenilor le este mult mai
usor sa dea sfaturi altora decat sa le aplice pentru ei.
Tot in acest timp terapeutul ii va da clientei sale exemple de persoane care reusesc sa faca fata
cotidianului in ciuda unui aspect fizic mai putin placut.
Tema pentru acasa este identificare de catre clienta a acelor activitati care ii fac placere si care o
indeparteaza de la mancare cum ar fi :

sa ii telefoneze unui prieten

sa se plimbe in parc

sa practice exercitii fizice

Sedinta nr. 4
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Pentru intarirea Eului au fost administrate sugestii de
imbunatatire a autostimei si de sporire a asertivitati clientei. S-a utilizat si tehnica progresiei in viitor in cadrul
careia subiestul se vizualizeaza pe sine ca fiind eficient si inafara familiei.
Ca tema pentru acasa Ana trebuie sa isi aleaga acele preparate pe care nu este dispusa sa le vomite.
Pacientilor care au o puternica tendinta de a vomita dupa orice fel de mancare li se cere sa-si distraga atentia
pana cand dorinta respectiva va disparea.

Sedinta nr. 5
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se foloseste jocul de rol "avocatul apararii" in care clienta
va fi avocatul apararii, acesta luptand cu argumente impotriva procurorului, rol jucat de gandurile negative
automate care o acuza pe clienta ca este o persoana : grasa, urata, incapabila sa renunte la comportamentul
sau compulsiv. Intrebarea si indemnul adresate de terapeut clientei vor imbraca forma urmatoare :
"Daca ar trebuii sa joci rolul propriului tau avocat ce ai spune in apararea ta ?", cauta sa te comporti ca si
cum ai fi cel mai bun avocat care iti apara cauza.
Tema pentru acasa este sa-si aleaga doua zile pe saptamana incare sa faca sport.

Sedinta nr. 6
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Am realizat reducerea elementelor responsabile de
declansare a episoadelor de exces alimentar prin examinarea relatiilor interpersonale a diferitelor emotii sau
sentimente.
A fost aplicata tehnica regresiei de varsta pentru a explora conflictele inconstiente care au contribuit la
instalarea simptomelor.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa noteze orice interactiune negativa din viata ei: prietenul sau ,

mama sa , rude , etc. De asemenea sa noteze orice preocupare cu modul in care o trateaza celelalte persoane
incercand sa surprinda modul in care influenteaza si sunt influentate modalitatile de baza de relatiile ei
interpersonale.

Sedinta nr. 7
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se foloseste metafora : "ce simt si ce sunt atunci cand
mananc". Aceasta metafora are ca scop identificarea starilor si gandurilor clientei pe care le are atunci cand
mananca .
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa-si noteze pe o scala de la 0 la 10 intensitatea gandurilor sale
automate pe care le are in legatura cu comportamentul sau.

Sedinta nr. 8
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Pacientei aflata in stare de hipnoza i se cere sa-si
proiecteze imaginile constientizate si preconstiente pe un ecran imaginar. Se utilizeaza tehnica regresiei de
varsta pentru a descoperii radacinile si cauzele care au stat la baza distorsionarii imaginilor de sine. Imaginea
corporala deformata proiectata pe ecranul mental va fi apoi corectata tot in plan imaginar. Se va utiliza dupa
aceea progresia de varsta in cadrul careia pacienta va exersa la nivel de antrenament mental noua imagine de
sine adecvata.
Tema pentru acasa a clientei va consta in analizarea costurilor si a beneficilor comportamentului sau pe
o scala de la 0 la 10.

Sedinta nr. 9
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se aplica testul de completare a povestirilor. Am aplicat
acest test pentru a vedea cum se plaseaza si unde se plaseaza in viata clienta in mod inconstient.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa-si aloce o ora din zi doar pentru ea.

Sedinta nr. 10
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se aplica testul de completare a frazelor, cu scopul de a
vedea cum gandeste clientadespre tulburarea pe care o are spre sfarsitul terapiei. I se explica clientei de catre
terapeuta sa efectul laxativelor si diureticelor mai exact ineficienta lor.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa renunte la folosirea laxativelor si diureticelor si sa-si convinga
mama si prietenul sa o insoteasca la urmatoarea sedinta de terapie.

Sedinta nr. 11
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se realizeaza intervievarea mamei si a prietenului clientei
prin prezentarea principiilor terapiei si explicarea gravitatii tulburarii cu numele de bulimie nervoasa.
Li-se cere acestora sa sprijine clienta in demersurile sale de a mentine sub control si eventual de a
inlatura comportamentul compulsiv. Clientei i se da ca tema pentru acasa sa-si noteze pe o foaie de hartie daca
obiectivele pe care si-le propusese la inceputul terapiei au fost indeplinite pe o scala de la 0 la 10 si clienta mai
are ca sarcina sa mearga intr-un grup de dezvoltare personala care sa fie cuprins de persoane cu probleme
asemanatoare.

Sedinta nr. 12
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se face evaluarea finala atat de catre terapeut cat si de
catre clienta, din aceasta rezultand un succes al terapiei de scurta durata fiind indeplinita obiectivele propuse la
inceputul terapiei.
Pe parcursul terapiei clienta a avut un comportament receptiv la indicatiile terapeutice rezolvand cu
succes temele pentru acasa dar in acelasi timp intelegand rolul sau in decurgerea unui demers terapeutic cu
succes. Terapeutul inca dela debutul terapiei a manifestat o atitudine empatica fata de client, implicandu-se mai
mult ca de obicei in terapie deoarece si ea a manifestat o tulburare cu caracter compulsiv la un moment dat. Cu
toate acestea terapeutul a reusit sa fie obiectiv in procesul terapeutic. In urma terapiei relatia dintre clienta si
mama ei s-a imbunatatit.

Bibliografie
1.

Holdevici Irina Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala editura Trei Bucuresti 2009

2.

Holdevici Irina Hipnoza clinica editura Trei Bucuresti 2010

3.

Manea Mirela Psihiatrie si Psihopatologie pentru psihologi editura Universitatii "Titu Maiorescu"

Bucuresti 2008
4.

Anzieu Didier , Chabert Catherine Metodele Proiective editura Trei Paris 2010

5.

Dimitriu Odette Curs Psihoterapie Cognitiv-Com portamentala Bucuresti 2006

6.

DSM V

7.

http://www.psyvolution.ro

8.

http://www.psihoterapie.net

Elemente de diagnostic
Elementele esentiale ale bulimiei nervoase le constituie mancatul compuisiv si metodele
compensatorii inadecvate de a preveni luatul in greutate. In afara de aceasta, autoevaluarea indivizilor
cu bulimie nervoasa este influentata de conformatia si greutatea corpului. Pentru a fi desemnate pentru
diagnostic, mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate trebuie sa apara, in
medie, de cel putin doua ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni (criteriul C).
Un mancat compulsiv exces este definit ca mancatul intr-o anumita perioada de timp, a unei
cantitati de mancare care este in mod evident mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi
indivizi in circumstante similare (criteriul Al).
Indivizii cu bulimie nervoasa sunt de regula incomodati de problemele lor cu mancatul si
incearca sa-si ascunde simptomele. Mancatul compulsiv survine de regula in secret sau cat mai
inobservabil posibil. Un episod poate fi sau nu planificat dinainte, si este de regula (dar nu totdeauna)
caracterizat prin consumare rapida. Mancatul compuisiv continua pana ce individul este inconfortabil
sau dureros de satul. Mancatul compulsiv este declansat de regula de stari afective disforice, stresori
interpersonaii, foamea intensa urmand unor restrictii de dieta ori unor sentimente in legatura cu
greutatea, conformatia corpului si mancarea. Mancatul compulsiv poate reduce tranzitoriu disforia, dar
adesea urmeaza diparitia autocriticii si aparitia unei dispozitii depresive.
Un episod de mancat compulsiv se insoete, de asemenea, de sentimentul de
lips de control (criteriul A2). Un individ poate fi intr -o stare de frenezie in timpul
mancatului compulsiv, in special la inceputul maladiei. Unii indivizi descriu o stare
disociativ in cursul episoadelor de mancat compulsiv sau dup aceea. Dup ce
bulimia nervoas a persistat catva timp, indivizii respectivi pot relata c episoadele
lor de mancat compulsiv nu mai sunt caracterizate prin sentimentul acut de

pierdere a controlului,' ci mai curand prin indicatori comportamentali de


deteriorare a controlului, cum ar fi dificultatea de a rezista mancatului compulsiv
sau dificultatea de a stopa un mancat compulsiv, odat ce acesta a inceput.

Alt element esenial al bulimiei nervoase il constituie uzul recurent de


comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni luatul in greutate
(criteriul B). Muli indivizi cu bulimie nervoas intrebuineaz diverse metode in
tentativa lor de a compensa mancatul compulsiv. Cea mai comun tehnic
compensatorie o constituie provocarea de vrsturi dup un episod de mancat
compulsiv. Aceast metod de purgare este intrebuinat de 80% pan la 90% dintre indivizii cu
bulimie nervoas care se pr ezint pentru tratament in clinicile de tulburri de nutriie. Efectele
imediate ale vrsturilor includ uurarea disconfortului somatic i reducerea fricii de a nu lua in
greutate, in unele cazuri,voma devine un scop in sine, iar persoana va manca compulsiv pentru a
vomita sau va vomita dup ingerarea unei mici cantiti de alimente.
Indivizii cu bulimie nervoasa pot posti una sau mai multe zile ori exerseaza excesiv de mult in
tentativa de a compensa mancatul compulsiv. Exercitiile pot fi considerate excesive cand interfereaza
cu activitati importante, cand au loc la ore sau in locuri inadecvate ori cand individul continua sa
exerseze in dispretul traumatismelor sau al altor complicatii medicale. Mai rar, indivizii cu aceasta
tulburare pot lua hormon tiroidian in tentativa lor de a evita luatul in greutate. Indivizii cu diabet
zaharat si bulimie nervoasa pot omite sau reduce dozele de insulina in scopul reducerii metabolismului
alimentelor consumate in cursul episoadelor de mancat compulsiv.
Indivizii cu bulimie nervoasa pun un accent exagerat pe conformatia si greutatea corpului in
autoevaluarea lor, si acesti factori sunt de regula unii dintre cei mai importanti in determinarea stimei
de sine (criteriul D). Indivizii cu aceasta tulburare pot semana foarte mult cu cei cu anorexie nervoasa
sub aspectul fricii de a nu lua in greutate, al dorintei lor de a pierde in greutate si al nivelului de
insatisfactie in legatura cu corpul lor. Diagnosticul de bulimie nervoasa nu va fi pus insa, cand
perturbarea survine numai in cursul episoadelor de anorexie nervoasa (criteriul E).