Testul Army Alpha
Un moment important n dezvoltarea metodei testelor l reprezint anul 1917, cnd, n SUA,
este iniiat prima administrare colectiv a testelor mintale. Este vorba despre instrumentele
"Army Alpha" i "Army Beta" create de profesorul de la Harward - devenit ulterior colonelul Robert M. Yerkes (1876-1956) i colaboratorii si, destinate recrutrii soldailor americani care
urmau s fie trimii s lupte n Europa (azi testele respective au fost nlocuite cu Armed
Services Vocational Aptitude Battery). Au fost testai 1.75 milioane de recrui. De la acea dat,
testarea colectiv a fost utilizat pe scar larg, mai ales n orientarea colar i n cercetrile
psihologice i pedagogice. Army Alpha i Beta au influenat mult construcia ulterioar a testelor
de inteligen. Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmrirea unor instruciuni verbale;
(2) raionament aritmetic; (3) judeci practice; (4) perechi de sinonime-antonime; (5) propoziii
amestecate; (6) completarea de iruri de numere; (7) analogii; (8) cunotine generale. Army Beta
este un test neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabei i recrui care nu cunosc
engleza. C.C. Brigham, ntr-un studiu extins fcut pe baza performanelor la testele Army Alpha
i Beta, extrage o serie de concluzii cu referire la diferenele etnice legate de inteligen (ulterior,
C.C. Brigham i-a revizuit concluziile i a pus diferenele etnice i rasiale constatate pe seama
diferenelor culturale i de limbaj). Odat cu al doilea rzboi mondial accentul s-a deplasat de la
testarea numai a inteligenei, pe testarea unor aptitudini specifice. Diversificarea domeniilor
militare de aciune a cerut investigarea unor aptitudini speciale necesare piloilor, navigatorilor
etc. Forele armate au rezolvat problema prin proiectarea unei baterii de teste compuse din
douzeci de subteste. Multe dintre acestea se folosesc i n prezent.
Cele 8 subteste:
1) Releva aptitudini special precum:atentia,memoria,spiritual de obesrvatie,facultatea de a
rationa rapid si just;aptitudinea de a executa rapid si prcis o comanda primita
2) Pune in evident rationamentul mathematic,usurinta de a stabili raporturi logice intre
diferite etape si abilitatea de a calcula mintal
3) Justetea rationamentului si judecata practica,precum si facultatea de intelegere a
situatiilor
4) Facultatea de reprezentare ideativa a notiunilor concrete sau abstracte,precum si
cunoastrerea exacta a sensului cuvintelor
5) Integritatea logica a proceselor associative,abilitatea intelectuala si de analiza mental
6) Continua seria testelor aritmetice solicitand cunostinte sumare si care pun in evident
capacitatea de a descoperi raporturi abstracte de dificultate crescanda,intre diverse
numere care constituie siruri
7) Puterea de analiza si flexibilitate mental,posibilitatea de a gasi relatii juste intre notiuni
8) Cultura bazala a subiectului,informatia general ape care acesta o poseda in diverse
domenii.
