Bulimia nervoasa

Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin reprimarea aportului de

hrana pentru o anumita perioada de timp, urmata de o alimentatie excesiva si sentimente de vina
si decadere personala.De asemenea, se caracterizeaz prin episoade repetate de mancat
compulsive urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi vrsturile
autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posture sau exerciii
fizice excesive. O perturbare in perceprea conformaiei si greutii corpului este elemental
esenial, atat al anorexiei nervoase, cat i al bulimiei nervoase.(DSM-IV).
Etiologie:
Ca si in anorexie, nu exista o cauza definita si cunoscuta a bulimiei. Datorita complexitatii
tulburarii, cercetarile din cimpurile medicale si psihologice continua sa-I exploreze dinamica.
Bulimia este in general asociata a debuta odata cu insatisfactia fata de corpul propriu. Individul
poate fi de fapt subponderal, dar atunci cind se uita in oglinda acestia vad o imagine distorsionata
si se simt greoi fata de cum sunt in realitate. La inceput imaginea distorsionata a corpului duce la
dieta. pe masura ce imaginea continua sa fie vazuta mai mare decit in realitate dieta escaladeaza
si conduce la practici bulimice.
Cauzele organice ale bulimiei sunt inca investigate. Exista indicii ca bulimia si alte tulburari
alimentare pot fi asociate cu anomaliile in nivelul mesagerilor chimici (neurotransmitatorii) din
creier, in special serotonina. Alte studii cu persoane bulimice au gasit alterari in rata metabolica,
perceptive scazuta a satietatii si reglare neuroendocrine anormala.
Ca si in alte tulburari alimentare, bulimia nervoasa apare predominant la femei. Studiile arata un
raport de 10:1, femei: barbati. Medicii trebuie sa ramina deschisi si asupra pacientilor de sex
masculin. Psihopatologia si atitudinile barbatilor cu tulburari alimentare par a fi similare cu cele
ale femeilor, ambele asociate cu istoricul familial al acestor tulburari.
Criteriile de diagnostic pentru Bulimia Nervoasa
A.

Episoade recurente de mincat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se

caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza:

(1)

mancatul intr-o anumita perioada de timp (de ex., in decursul unei perioade de doua ore),

a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o
perioada, similara, de timp si in circumstante similare.
(2)

sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de ex., sentimentul ca

persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca).
B.

Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate,

cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente,
postul sau exercitiile excesive.
C.

Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie

de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni.

D.

Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea corpului.

E.

Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

Singura diferenta dintre DSM-IV si DSM-V este o reducere a perioadei minime de

manifestare a comportamentului compensator si a frecventei mancatului compulsive,dupa cum

urmeaza:in DSM-IV acestea apar macar 2 zile pe saptamana intr-un interval de 6 luni,iar in
DSM-V 1 data pe saptamana intr-o perioada de 3 luni.
In DSM-V se subliniaza si diferenta dintre remisia partial si remisia completa.
Remisia partiala:daca initial s-au intrunit toate criteriile de diagnostic,doar unele dintre ele sunt
sustinute pentru o anumita perioada mai lunga de timp
Remisia completa:daca initial s-au intrunit toate criteriile de diagnostic,niciunul dintre ele nu este
sustinut pentru o anumita perioada de timp.
De asemenea,se face distinctia intre diferite niveluri de severitate ale bolii:
Slab:o medie de 1-3 episoade de comportament compensator inadecvat pe saptamana;
Moderat:o medie de 4-7 episoade de comportament compensator inadecvat pe saptamana;
Sever:o medie de 8-13 episoade de comportament compensator inadecvat pe saptamana;
Extrem:14 sau mai multe episoade de comportament compensator inadecvat pe saptamana.
Subtipuri
Urmatoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezenta sau absenta uzului regulat de
metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv:

Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat in

autoprovocarea de varsaturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului curent.
Tip de nonpurgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana a utilizat alte

comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postul sau exercitiile excesive, dar care nu sa angajat in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme
in cursul episodului actual.
Evolutie
Bulimia nervoasa incepe de regula in ultima parte a adolescentei sau la inceputul vietii adulte.
Mancatul compulsiv incepe frecvent in cursul sau dupa un episod de dieta. Comportamentul
perturbat de a manca persista cel putin cativa ani intr-un procent ridicat de esantioane clinice.
Evolutia poate fi cronica sau
intermitenta, cu perioade de remisiune alternand cu recurenta episoadelor de mancat compulsiv.
Dupa. o perioada lunga de urmarire catamnestica, simptomele multor indivizi par a diminua.
Perioadele de remisiune mai lungi de 1 an sunt asociate cu un deznodamant mai bun pe termen
lung.
Pattern familial
Diverse studii au sugerat o frecven crescut a bulimiei nervoa se, a tulburrilor afective si a
abuzului si dependenei de o substan la rudele biologice de gradul I ale indivizilor cu bulimie
nervoas. Poate exista o tendin familial la obezitate, dar acest fapt nu este stabilit definitiv.
Diagnostic diferential
Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa, li se
pune diagnosticul de anorexie nervoasa, tip de mancat compulsiv/purgare si nu diagnosticul
aditional de bulimie nervoasa. Pentru un individ care mananca compulsiv si se purgheaza, dar al
carui tablou clinic nu mai satisface criteriile complete pentru anorexia nervoasa, tip de mancat
compulsiv/purgare (de ex., cand greutatea este normala sau menstruatiile au devenit regulate)
este o problema de judecata clinica, daca cel mai corespunzator diagnostic actual este cel de
anorexie nervoasa, tip mancat compulsiv/purgare, in remisiune partiala, sau de bulimie nervoasa.
Comorbiditatea tulburrilor de alimentaie cu personalitatea de tip borderline este mult
discutat n literatur, datele existente indicnd o frecven ntre 2% i 60%, variaie cauzat de
criteriile de diagnostic folosite.Tulburarea se manifest la persoanele sensibile la critic sau la

respingere, la cele care sunt, mai degrab, perfecioniste. Acestea reacioneaz, de obicei,
emoional i, unele dintre ele impulsiv n unele situaii (Fairburn i Brownell, 2002; Nef i
Simon, 2004). Bulimia nervoas se asociaz cu anxietatea (43%), cu dependena de medicamente
sau droguri, cu tulburarea bipolar (12%) i cu tulburrile de personalitate (sau trsturi marcate
de personalitate 50-70%).
Studiile au artat i existena comorbiditii bulimiei cu fobiile, panica, depresia major.Kendler
atribuie apariia bulimiei nervoase celor trei factori majori de risc: riscul genetic, mediul familial
i mediul specific individului, cei trei factori prezentnd o dinamic discret n declanarea
tulburrii. Fiecare domeniu de risc influeneaz comorbiditatea ntr-o manier diferit.
Tulburrile de alimentaie prezint dou laturi distincte, latura somatic i latura psihic, i, de
aceea, evaluarea i managementul trebuie s se adreseze att componentei medicale, nutriionale,
ct i componentei psiho-sociale, necesitnd implicarea unei echipe multidisciplinare.
Teoriile explicative ale bulimiei accentueaz importana modelrii bio-psihosociale de tip
vulnerabilitate (biologic i psihologic) stress. Se pare c bulimia rezult din factorii de risc
generali care favorizeaz un regim alimentar. Printre aceti factori de risc se numr factori
biologici (sex feminin, obezitate premorbid, obezitate corporal, pubertate precoce), factori
psihologici (insatisfacie corporal, alimen-taie restrictiv, stim de sine sczut, funcionare
dup principiul totul sau nimic, impulsivitate, dificultate n controlul emoiilor), dar i unii
factori socio-culturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor
sociale) i familiali (comportamente alimentare perturbate i tulburri psihiatrice n cadul
familiei, conflicte, prini mai mult abseni) (Fairburn si Brownell, 2002).
Pentru Bardone-Cone (2006), ns, bulimia este rezultatul interaciunii dintre trei factori:
perfecionismul, lipsa de ncredere n propria persoan i insatisfacia corporal.
Exist anumite stiluri cognitive pe care le regsim frecvent la cei care sunt diagnosticai cu
bulimie nervoas i care pot contribui la meninerea tulburrii. Raionamentul dihotomic de tipul
totul sau nimic este regsit cel mai adesea n evaluarea propriei performane. Individul se
descrie pe sine n termeni de bun sau ru sau n termeni de sub control sau fr control
(Garner et al., 1982).

Faptul de a fi ingerat o cantitate redus de alimente interzise poate determina o trecere rapid a
imaginii de sine de la bun la rea, cu apariia consecutiv a gndului c dieta este deja
compromis i eforturile ulterioare sunt neimportante, dar i a judecii am oprit dieta, deci nu
valorez nimic.
Alte stiluri cognitive descrise drept frecvente n bulimia nervoas sunt reprezentate de: referirea
la sine, abstractizarea selectiv i suprageneralizarea (Fairburn, 1981). Meerman i Vandereycken
realizeaz o sistematizare util privind susinerea simptomatologiei prin aria cognitiv:
Abstracia selectiv sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, n timp ce
dovezile verosimile ce contravin sunt ignorate. De exemplu: Nu m pot stpni. Mi-am propus
s nu mnnc tot ce mi se ofer, dar se pare c nu am suficient voin.
Suprageneralizarea sau stabilirea unei reguli n baza unui singur eveniment i extrapolarea
acestei reguli asupra unor situaii care nu sunt similare.
Supravalorizarea sau exagerarea semnificaiei unor consecine nedorite. Stimulilor li se acord
o semnificaie nalt, care nu se confirm la o analiz mai atent: Nu cred c pot suporta s mi
se spun c m-am ngrat.
Personalizarea i referirea la sine sau interpretarea egocentric a unor evenimente impersonale
sau supravalorizarea unor evenimente legate de propria persoan: Ieri colegele de serviciu
rdeau cnd am intrat n birou. Cred c rdeau pentru c m-am ngrat un kilogram.
Gndirea magic sau credina c exist un raport de tip cauz-efect ntre evenimente
independente: Orice mnnc dulce se pune pe coapse.