Ministerul Educației Naționale

Liceul cu Program Sportiv Vaslui

Școala Sanitară Postliceală Vaslui
Specializare : Asistent Medical Generalist

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumator:
Prof. Hoștinariu Monica
Absolvent :
Adumitroaei Manuel Bogdan

-2022-
 Ministerul Educației Naționale
Liceul cu Program Sportiv Vaslui
Școala Sanitară Postliceală Vaslui
Specializare : Asistent Medical Generalist

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Îndrumător:
Prof. Hoștinariu Monica
Absolvent :
Adumitroaei Manuel Bogdan

-2022-
 Motivul lucrării

“ Prefer mai de grabă să se spună despre mine << a trăit cu folos >> , decât << a murit
fără nicun scop >> . “ ~ Benjamin Franklin
Elaborarea unui proect de apsolvire , pentru unele persoane , poate fii un proces greoi
și , uneori , imposibil datorită factorilor indisponibili precum lipsa de materiale
informaționale , lipsa unor modele de proecte , lipsa răbdări , sau alte motive care pot să
apară în mintea oricărui student pentru ca acesta să se abată de la creearea sau redactarea
acestuia . Astfel , prezența motivațiilor , în orice domeniu , reprezintă combustibilul pe care îl
consumă spațiul mintal al oricărui om cu scopul de finalizare a sarcinilor posibile .
Din punctul meu de vedere , motivele redactării unei lucrărei de absolvire a unei școli
postliceale profesionale de asistenți medicali generaliști sunt multiple și pot să cuprindă
diverse aspecte motivaționale care să aparțină sferei personale a absolventului și să ajungă
pană la sfera cercetărilor de natură științifică .
Un prim motiv pe care îl aduc în discuție și care se legă de citatul lui Benjamin
Franklin de mai sus e reprezentat de faptul că orice om , indiferent de locul în care trăiește ,
de statutul social pe care îl are și de nivelul de cunoștiințe pe care la acumulat în timp , își
dorește să contribuie , sub o formă sau alta , în mod pozitiv societății în care trăiește ,
deoarece fiecare om vrea să existe bine în jurul său prin rezultatele muncii pe care o depune ;
tot odată , menționez că oamenii își aplică amprenta existenținală mai mult atunci când se
dedică unui scop mai mare decât propria persoană .
De asemenea , un al doile motiv pe care vreau să-l menționez este reprezentat de
dorința mea de a deveni asistent medical , deoarece îmi place foarte mult să ajut oameni și să
contribui , cu mult sau cu puțin , la vindecarea și / sau tratarea acestora . În același rând
menționez : pentru îndeplinire acestui scop trebuie să-mi însușesc cunoștiințele necesare
creeări unei modalități de tratare și vindecare a unui pacient ce prezintă anumite semne și
simtome prezente la un anumit tip de patologie , informații care pot fii însușite și prin
redactarea unuei astfel de lucrări , nu doar prin citit .
Un alt motiv pe care vreau să-l menționez și care se leagă de-al doilea motiv e
reprezentat de faptul că lucarea redactată este o lucrare de tip cercetare științifică , deoarece
pe tot parcursul acesteia se pot găsi definiții ale patologiilor menționate , semne și simtome ce
însoțesc patologiile respective , planuri de îngrijire și metode de tratament pentru pacienții
care prezintă simtomatologiile respective și care se află internați , aspecte clinice ale
aparatului anatomic descris .
Cuprins
 Capitolul I : DATE GENERALE DESPRE BOALĂ 5
1.1Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator 5
1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului ale aparatului respirator 7
1.2 Prezentarea teoretică a Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică 13
1. Definiție 13
2. Etiologie 13
3. Patogenie ( factorii de apariție ai BPOC ) 19
4. Diagnostic clinic ( simptomatologia ) 22
5. Diagnostic paraclinic 23
6. Diagnostic diferențial 25
7. Evoluție şi prognostic 26
8.Tratament 34
Capitolul II : ÎNGRIJIRI GENERALE 43
2.1. Internarea pacientului în spital 43
2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare 45
2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi : 45
 Pregătirea patului şi accesoriilor lui 45
 Schimbarea lenjeriei de pat 46
 Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului 46
 Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat 46
 Observarea poziţiei pacientului 49
 Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului 50
 Captarea eliminarilor 50
2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative 51
2.5. Alimentaţia bolnavului 52
2.6. Administrarea medicamentelor 53
2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice 53
2.8. Pregătirea pacientului pentru investigaţii paraclinice 54
2.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii 54
2.10. Educaţie pentru sănătate ( profilaxia bolii ) 56
2.11. Externarea pacientului 57
Capitolul III : ÎNGRIJIRI SPECIFICE 58
 Cazul 1 - Plan de îngrijire 58
 Cazul 2 - Plan de îngrijire 67
 Cazul 3 - Plan de îngrijire 78
Capitolul IV : CONCLUZII 90
Concluzii generale 90
BIBLIOGRAFIE 91
 Capitolul I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1 Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator :

Definiția aparatului respirator :
Aparatul respirator sau sistemul respirator constituie totalitatea organelor care
servesc la schimbul gazos între organism și mediu , asigurând organismului oxigen ,
indispensabil vieții celulelor , și eliminând din organism dioxidul de carbon rezultat din
oxidăr i. Tot o dată , alături de aceasta functie , se mai indeplinesc urmatoarele roluri :
generarea vocii , condiţionarea aerului , echilibrul acido-bazic , mirosul .

Imaginea 1 prezintă sistemul circulator împreună cu toate organele care intră în

compoziția sistemului respirator . Lângă imagine este listată organele și sistemele de organe
care iau parte la procesul de respirație .
Noțiuni despre aparatul respirator :
Sistemul respirator este o structură anatomică potrivită pentru respirație , prezentă atât
la plante , cât și la animale .
Respirația plantelor este limitată de procesul de difuzie . Plantele folosesc dioxid de
carbon în procesul de fotosinteză și elimină oxigenul gazos ca deșeu . Fotosinteza folosește
electroni din atomii de carbon pentru a depune energia obținută din lumina soarelui . Plantele
absorb dioxidul de carbon prin găuri , numite stomate , care se pot deschide și închide și se

5
află pe partea inferioară a frunzelor lor sau pe alte părți ale plantei . Majoritatea plantelor
necesită oxigen pentru procesele catabolice .
La animalele terestre suprafața respiratorie este localizată în interior și este alcătuită ,
în special la tetrapode , din căile respiratorii , plămâni și orice anexe , cum ar fi sacii de aer .
Sistemul respirator , conform definiției prezentate , permite schimburile gazoase de oxigen și
dioxid de carbon prin hemoglobină în eritrocitele din sânge conform unui proces numit
hematoză . Schimbul de gaze are loc în sacii mici , goi, numiți alveole , la mamifere și
reptile , și atrii la păsări.
La majoritatea peștilor și a multor alte animale acvatice ( atât vertebrate , cât și
nevertebrate ) sistemul respirator este format din branhii , care sunt parțial sau complet
organe externe , scufundate în mediul apos .
Alte animale , precum insectele , au sisteme respiratorii cu caracteristici anatomice
foarte simple ; la amfibieni , pielea joacă , de asemenea , un rol important în schimbul de
gaze . Plantele au sisteme respiratorii , dar direcția schimbului de gaze poate fi opusă celei de
la animale . Sistemul respirator al plantelor include trăsături anatomice , cum ar fi stomatele .
Altfel spus , structura aparatului respirator este adaptată modului de viață al
animalului și tipului de respirație . Ființele unicelulare nu au un aparat respirator , ele fiind
ușor pătrunse de gaze și de lichidele care le înconjură . Nu același lucru se petrece la ființele
pluricelulare , unde absorbția oxigenului de către lichidul circulant ( sângele ) și eliminarea
bioxidului de carbon are loc la nivelul unor organe special diferențiate , care constituie
aparatul respirator . Multe nevertebrate inferioare ( spongieri , celenterate , oligochete ,
hirudinee , platelminte , crustacei inferiori ) nu au un aparat respirator diferențiat și
schimburile gazoase au loc prin toată suprafața corpului ( respirație cutanată ) , dar și la
animalele care îl au , există o respirație cutanată , mai mult sau mai puțin importantă .
Organele respiratorii diferențiate există la multe nevertebrate și la toate vertebratele . La
animalele acvatice , ele sunt branhiile ( la echinoderme , crustaceii superiori , polichete ,
majoritatea moluștelor , ciclostomi , pești ) ; la cele terestre , ele sunt traheele ( la insecte ) și
plămânii ( la araneide , gasteropodele pulmonate , majoritatea vertebratelor ) .
Clasificarea respirației :
A) În funcție de organul utilizat în timpul procesului respirator se pot distinge trei
feluri de respirații :
1. respirația branhială , în care schimburile gazoase au loc cu ajutorul unor
expansiuni membranoase mai mult sau mai puțin cutate și puternic vascularizate , care
atârnă în apă , numite branhii ( la pești ) ;
2. respirația traheală , în care distribuția aerului în tot corpul animalului are loc
prin tuburi ramificate, numite trahee ( la insecte ) ;
3. respirația pulmonară , în care aerul este introdus printr-un mecanism special în
saci membranoși , puternic vascularizați , care sunt plămânii ( la vertebratele tetrapode).
B) În raport cu mediul se deosebesc 2 tipuri de respirație :
1. respirația acvatică unde aparatul respirator este reprezentat prin branhii ;
2. respirația aeriană unde aparatul respirator este alcătuit dintr-un sistem de
trahee ramificate și anastomozate ( la insecte ) sau din plămâni și din căile respiratorii ( la
vertebratele tetrapode ) .
C) Respirația privită în totalitatea ei cuprinde două etape fundamentale :

6
 1. respirația externă ( respirația pulmonară , branhială sau traheală ) , asigurată de
aparatul respirator ;
2. respirația internă ( respirația tisulară ) care se realizează la nivelul celulelor din
organism .

1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului ale aparatului respirator :

Anatomia aparatului respirator :
La mamifere și la om aparatul respirator este format din două categorii de organe :
căile respiratorii și organele respiratorii.
Căile respiratorii nu iau parte la schimbul de gaze, ele
avand rolul de a conduce aerul la plămâni și de a-l purifica, a
încălzi și a umezi aerul inspirat. Dupa cum reiese din imaginea 2 ,
caile respiratorii se impart in : căile respiratorii superioare -
reprezentate de cavitatea nazală , faringele și laringe ; căile
respiratorii inferioare - reprezentate de traheea și bronhiile de
calibru diferit, inclusiv și bronhiolele.
Organele respiratorii (plămânii) au rolul
cel mai important în respirație, la nivelul lor are
loc respirația pulmonară, schimbul gazos între organism și mediu
realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare. O reprezentare fizica a
plămânilor reiese din imaginea 3.
Structural , sistemului repirator i se descriu :
A) Porțiunea de conducere ;
B) Porțiunea respiratorie propriu-zisă .
A) Porțiunea e de conducere este alcatuită din cavitate nazală , nasofaringe , faringe ,
trahee , bronhii , bronhiole și bronhiole terminale .
Epiteliul respirator este alcătuit din cinci tipuri de celule după cum urmează : celule
bazale , celule în perie , celule cilindrice ciliate , celule caliciforma și celule endocrine ( cu
granule mici / Kulchitsky ) .
1) Cavitatea nazală :
 este căptușită cu mucoasa nazală ;
 aceasta are o foarte bogată rețea de vase cu rol în încălzirea aerului . Ea produce
mucus care umezește aerul și reține particule străine ;
 este împarțita în vestibulul nazal și cavitatea nazală propriu-zisă , acestea fiind
delimitate de limen nasi ;
 peretele superior ( tavanul ) este reprezentat de lama cribriformă ( ciuruita ) a
etmoidului ;
 peretele inferior ( planseul ) este alcătuit din palatul moale și palatul dur ;
 peretele lateral conține cele trei cornete nazale ( superior , mijlociu , inferior ) , cele
trei meaturi nazale ( superior , mijlociu , inferior ) și recesul sfenoetmoidal .

7
 În imaginea 4 puteți vedea delimitarea cavității nazale enumerate mai sus .
2) Faringele :
Este organul comun al sistemului digestiv și al sistemului respirator și este împărțit în
naso-faringe , oro-faringe și laringo-faringe .
3) Laringele :
Are în peretele său numeroși mușchi și piese
cartilaginoase protectoare . Un cartilaj în forma de frunza
( epiglota ) acoperă intrarea substanțelor nutritive ,
înghițite . În interior , peretele laringelui are niște pliuri
musculoase, coardele vocale, care prin vibrare creează
sunete . În imaginea numarul 6 evidențiez laringele
împreuna cu nervul laringeu care este o ramură a
nervului vag si care inervează toți mușchii intrinseci ai
laringelui , cu excepția mușchilor cricotiroidieni .
4) Traheea :
Conține în peretele său inele cartilaginoase suprapuse și
semideschise . Din punct de vedere histologic, cuprinde trei straturi :
adeventitia , submucoasa si mucoasa . Tunica externă descrie o parte
cartilaginoasă si una membranoasă . În imaginea alăturată ( imaginea 7 )
se poate observa traheea cu ramificațiile sale în plămâni .
5) Arbore bronșic :
Prezintă țesut cartilaginos . Mucoasa traheei și a
arborelui bronșic produc mucus care reține particulele
străine , iar cilii prezenți împing corpurile străine spre
ieșire , prin mișcarea lor permanenta . În imaginea 8 se

8
 poate observa cum arborele bronșic se împarte in bronhiile primare , bronhii lobare ,
bronhiole , bronhiole terminale și bronhiole respiratorii . În bronhiolele terminale și cele
respiratorii se găsesc celule Clara , care sunt un tip celular neciliat care secretă componenta
glicoproteică a surfactantului .
B) Porțiunea respiratorie propriu-zisă este reprezentată de :
a) ducte alveolare ;
b) saci alveolari care sunt extremitățile bronhiolelor ( care nu au cartilaj , dar au țesut
muscular neted ) ;
c) alveolele : acestea sunt în număr aproximativ 300 de
milioane , au forma poliedrică și aspect de „ fagure de miere
” . Se disting două tipuri celulare , în funcție de rolul acestora
și morfologie lor : alveole de tip I - cu rol structural ; alveole
de tip II - cu rolul de a secreta surfactant . Imaginea 9 prezintă
caracteristicile porțiunilor respiratorii și delimitările sale
caracterizate mai sus . Tot odată arată intrarea bronhiolelor în
porțiunea respiratorie .
De reglarea și controlul funcției respiratorii sunt responsabile două zone ale
trunchiului cerebral , și anume medulla oblongata ( bulbul rahidian ) și puntea lui Varolio.
Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat aportul de oxigen din
aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează și circulația în sens invers a
dioxidului de carbon produs de metabolismul celular .
Comform celor prezentate anterior , componentele sistemului respirator sunt : căile
respiratorii ( cavitatea nazală , faringele , laringele , traheea , bronhiile ) și plămânii .
Fosele nazale ( nările ) , fac legătura între mediul extern și cavitatea nazală ( mediul
intern ) . Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții mențin locul
mereu umed . Mucoasa , fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat . Mucusul , cât
și firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla
în aerul inspirat .
Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă .
Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminență , numită “ mărul lui Adam ” . La intrarea în laringe se află un căpăcel numit
epiglotă , care , la nevoie , astupă cavitatea laringelui numită glotă . Laringele este și organul
vorbirii , deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale . Prin
vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele .
Traheea este un tub lung de aproximativ 12 centimetri , menținut deschis datorită
inelelor cartilaginoase care intră în structura sa . Spre esofag , țesutul cartilaginos este înlocuit
cu țesut moale , ce ușurează trecerea alimentelor prin esofag . Peretele intern al traheii este
căptușit cu o mucoasă umedă , ale cărei celule sunt ciliate . Cilii se mișcă de jos în sus ,
antrenând astfel impuritățile spre exterior .

9
 Bronhiile , în număr de două , sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni .
Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete , iar mucoasa lor conține , de asemenea ,
celule ciliate . Bronhiile se ramifică în bronhii secundare : două în plămânul stâng , trei în
plămânul drept .
Plămânii sunt două organe alveolare elastice, de culoare roz, așezate în cutia
toracică , deasupra diafragmei . Plămânul drept este alcătuit din trei lobi , iar plămânul stâng
are doar doi lobi , între cei doi plămâni aflându-se inima . În fiecare lob pătrunde câte o
bronhie secundară , care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici , numite bronhiole .
Acestea , când ajung să aibă 1mm în diametru , nu mai au inele cartilaginoase . Cele mai fine
bronhiole se termină cu saci pulmonari , alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri ,
numite alveole pulmonare .
Alveola pulmonară este unitatea structurală și funcțională a plămânului . Între sacii
pulmonari se află un țesut conjunctiv elastic . Plămânii nu au mușchi . Suprafața lor este
acoperită de două foițe , numite pleure . Una este lipită de plămân ( pleura viscerală ) ,
cealaltă de peretele intern al cavității toracice ( pleura parietală ) . Între ele se află o cavitate
foarte subțire ( spațiul pleural ) , în care se găsește o peliculă de lichid ( lichidul pleural ) .
Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare . Arterele pulmonare
pătrund în plămâni printr-un loc numit hil , se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii
pulmonari , unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele . Acestea se deschid în
venule care înconjoară sacii , însoțesc apoi bronhiolele , bronhiile , se unesc în venele
pulmonare ( câte două de fiecare plămân ) și ies din plămân tot prin hil . Ele se deschid în
final , în atriul stâng . Un plămân este , deci , alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari.
Suprafața acestora este foarte mare datorită alveolelor , a căror suprafață totală atinge 200 m
pătrați . Astfel , sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață . Ele sunt separate
doar de pereții foarte subțiri ai alveolelor și ai capilarelor .
Fiziologia sistemului respirator :
Funcționarea sistemului respirator , prin care se asigură respirația , cuprinde , în
principal , respirația pulmonară și respirația celulară .
1) Respirația pulmonară :
Această etapă a respirației cuprinde două faze :
pătrunderea aerului în plămâni (inspirația); eliminarea
aerului din plămâni (expirația), care durează mai mult
decât inspirația. Un om adult aflat în repaus execută 16
mișcări respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest
ritm este mai mare la femeie; el crește în timpul
activității musculare, al exercițiilor fizice etc.
Respirațiile normale sunt acte reflexe involuntare.
Plămânii, neavând mușchi, urmează pasiv mișcările
cutiei toracice. În timpul inspirației, volumul cutiei
toracice crește datorită contracției mușchilor
respiratori: diafragma se contractă și coboară, mușchii
intercostali trag coastele și le ridică. Mișcarea coastelor împinge sternul înainte, iar plămânii
se umplu cu aer. În momentul expirației, mușchii se relaxează, iar plămânii își micșorează
volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul. Inspirația este, deci, faza activă a
respirației, iar expirația este faza pasivă. Intrările și ieșirile de aer din sistemul respirator

10
prezintă ventilația pulmonară, care depinde de frecvența și profunzimea mișcărilor
respiratorii. Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică etc. Aerul este un amestec de
gaze în următoarea proporție: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon și alte gaze în
cantități foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat.
Informațiile prezentate mai sus pot fi văzute exemplificate în imaginea 10 .
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogățește în dioxid de carbon și vapori de
apă. Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se
găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții
capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns
în alveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în
sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna
în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge.
Pentru a putea investiga ventilatia pulmonara este necesara cunoasterea volumelor si
capacitatilor pulmonare . Aceste doua metoder simple reprezintă înregistrarea volumului
aerului deplasat spre interiorul și respectiv exteriorul plămânilor – procedeu numit
spirometrie, datorită numelui aparatului utilizat – spirometru. Există patru volume pulmonare
diferite care adunate reprezintă volumul maxim pe care îl poate atinge expansiunea
pulmonară si , tot o data, exista patru capacitati pulmonare care insumate dau capacitatea
maxima pe care o poate avea organismul in timpul unei inspirati sau expirati. Astfel :
A) Volumele pulmonare la om sunt reprezentate de :
 VC (volum curent) este volumul de aer inspirat și expirat în timpul
respirației normale – 500 ml;
 VR (volum rezidual) este volumul de aer care rămâne în plămâni și
după o expirație forțată, valoarea lui medie la adulți este de 1300 ml, adică
aproximativ 25% din capacitatea vitală;
 VIR (volum inspirator de rezerva) este un volum suplimentar care
poate fi inspirat în urma unei inspirații forțate, după inspirația unui volum
curent, valoarea lui medie la adulți este de 1500 ml, ceea ce reprezintă 60% din
capacitatea vitală;
 VER (volum expirator de rezerva) reprezintă cantitatea suplimentară
de aer ce poate fi expirată în urma unei expirații forțate după expirarea unui
volum curent, valoare lui medie la adulți este de 1200 ml, aproximativ 25% din
capacitatea vitală.
B) Iar capacitatile pulmonare ale organismului uman sunt urmatoarele :
 CPT (capacitatea pulmonara totala) reprezintă volumul de aer cuprins
în plămâni la sfârșitul unei inspirații maxime, însumând toate volumele
pulmonare menționate;
 CV (capactiate vitala) reprezintă volumul de aer ce poate fi scos din
plămâni printr-o expirație forțată efectuată după o inspirație maximă;
 CI (capacitate inspiratorie) reprezintă volumul de aer ce poate fi
introdus în plămâni printr-o inspirație maximă care începe la sfârșitul unei
expirații de repaus;
 CRF (capacitate reziduala functionala) reprezintă volumul de aer care
rămâne în plămâni la sfârșitul unei expirații de repauz.

2) Respirația celulară :

11
 Reprezintă totalitatea proceselor metabolice intracelulare, în urma cărora este obținută
energie necesară funcționării celulei, formată în urma proceselor chimice de oxido-reducere
din citoplasmă. Sediul celular al respirației este mitocondria.
Bariera alveole-capilare constă din următoarele elemente:
 surfactant;
 apa;
 peretele alveolar (pneumocitele de tip I);
 membrana bazală a peretelui alveolar;
 membrana bazală a peretelui capilar;
 peretele capilar (având epiteliu simplu scumaous).
Forțele de recul sunt deosebit de importante în fiziologia respirației. Aceste forțe sunt
reprezentate de:
 cutia toracica (foița parietală a pleurei);
 plămâni (foița viscerală a pleurei);
 volumul de repaus elastic al cutiei toracice;
 volumul de repaus elastic al plămânilor;
 inegalitatea vidului pleural (la plămânul vertical, clinostatism).
Un alt indice important este complianța: toracică, pulmonară, statică, dinamică,
specifică. Ideea este că această complianță scade sau crește în diferite patologii (scade în boli
restrictive și crește în boli obstructive) .
Un alt indice este distribuția rezistenței în căile respiratorii, astfel :
 în căile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulentă;
 în căile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminară.
Toți acești indici au formule exacte de calcul și sunt deosebit de importanți pentru
investigarea funcționării fiziologice a sistemului respirator.
În reglarea respirației este implicat sistemul nervos central (SNC), la nivelul căruia se
găsește centrul respirator, dar și hormoni precum progesteronul (în sarcină) sau eritropoietina
cu efect asupra receptorilor periferici.
Vascularizația pulmonară cuprinde :
 circulația nutritivă;
 circulația funcțională;
 este realizată de vase extra-parenchimatoase și vase intra-parenchimatoase, iar
fluxul sanguin variază în funcție de fazele de respirație.
Patologii asociate sistemului respirator:
♦ hipoxia (hipoxica, anemica, stagnanata sau histotoxica);
♦ infecții respiratorii (bronșiolita acută, pneumonie, tuberculoza s. a. );
♦ boli fungice ale plămânilor (Histoplasmoza, criptococoza s. a. );
♦ boli pulmonare cronice(Boala Pulmonară Obstructivă Cronică);
♦ cancer pulmonar;
♦ boli profesionale.

12
1.2 Prezentarea teoretică a Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (BPOC) :

1. Definiția BPOC:

BPOC se defineşte ca fiind o boală

respiratorie cronică care afectează atât bronhiile ,
prin bronșita cronică, cât și plămânii , prin
emfizemul pulmonar . Se manifestă prin
îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor,
care este însoțită de o scădere progresivă a
capacității respiratorii. Imaginea 11 prezintă
BPOC împreună cu emfizemul pulmonar și
bronșita cronică afecțiunile care survin la
apariția acestor patologii .

2. Etiologia BPOC :

Obstrucția căilor respiratorii este de obicei progresivă, nu este complet reversibilă și i

se asociază unui răspuns inflamator anormal la particulele toxice și a gazelor din plămân.
Obstrucția căilor respiratorii se datorează unei combinații de leziuni inflamatorii ale
căilor respiratorii și parenchimului pulmonar. Leziunile inflamatorii cronice în BPOC sunt de
obicei rezultatul expunerii îndelungate la fumul de țigară sau la alte noxe.
BPOC este considerată de ghidurile clinice internaționale ca fiind o patologie care
poate fi prevenită și tratată.
Cercetările din ultimii ani au arătat că BPOC este o patologie complexă cu o
compoziție pulmonară bine definită dar si cu multiple manifestări extrapulmonare si
comorbidități importante, care pot accentua severitatea.
BPOC ar trebui să fie considerată ca patologie pulmonară, dar trebuie să fie în mod
necesar luate în considerare și manifestărilor și comorbidităților extrapulmonare.
Această evaluare în ansamblu este extrem de utilă atunci când se efectuează evaluarea
pacientului, gradul de severitate al bolii, pentru stabilirea unui tratament adecvat.
Ca simptome principale ale BPOC avem toleranță scăzută la efort și o calitate redusă a
vieții; acești parametri pot răspunde la terapia farmacologică.
BPOC este în prezent termenul preferat pentru afecțiunile pacienților cu obstrucție
cronică a căilor respiratorii diagnosticați anterior ca având bronșită cronică sau/și emfizem
pulmonar .
I. Bronșita :

13
 Bronșita reprezintă inflamația mucoasei bronhiilor, de etiologie cel mai adesea
infecțioasă. Bronșita poate fi divizată în două categorii, acută și cronică, fiecare categorie
având propriile etiologii, patologii și terapii.
1. Bronșita acută :
Bronșita acută este caracterizată prin
apariția tusei, cu sau fără producerea sputei,
mucozitate ce este expectorată din tractul
respirator. Bronșita acută apare de obicei în
timpul unei viroze. Virusurile cauzează
aproximativ 90% din cazurile de bronșită acută
iar bacteriile sunt responsabile pentru mai puțin
de 10% din cazuri. Bronșita acută cunoscută și ca
o răceală toracică, este o inflamație pe termen
scurt a bronhiilor plămânilor (Imaginea 11
prezintă o inflamație acută a tubului bronșic
rezultat din apariția afecțiunii respiratorii prezentate). Cel mai frecvent simptom este tusea.
Alte simptome includ tusea în mucus, respirația șuierătoare, dificultatea de respirație, febra și
disconfortul toracic. Infecția poate dura de la câteva zile până la zece zile. Tusea poate
persista câteva săptămâni după aceea durata totală a simptomelor fiind de obicei în jur de trei
săptămâni. Unele au simptome de până la șase săptămâni.
Cauza apariției bronșitei acute :
În mai mult de 90% din cazuri, cauza este o infecție virală. Aceste virusuri se pot
răspândi prin aer când oamenii tușesc sau prin contact direct. Factorii de risc includ
expunerea la fum de tutun, praf și alte poluări ale aerului. Un număr mic de cazuri se
datorează nivelurilor ridicate de poluare a aerului sau bacteriilor.
Epidemiologie :
Bronșita acută este una dintre cele mai frecvente boli. Aproximativ 5% dintre adulți
sunt afectați și aproximativ 6% dintre copii au cel puțin un episod pe an. Apare mai des în
timpul iernii. Mai mult de 10 milioane de persoane din S.U.A. vizitează un medic în fiecare
an pentru această afecțiune, aproximativ 70% primind antibiotice care nu sunt în mare parte
necesare.
Diagnostic bronșitei acute :
Diagnosticul se bazează în general pe semnele și simptomele unei persoane. Culoarea
sputei ne indică dacă infecția este virală sau bacteriană. Alte cauze ale simptomelor similare
includ astm, pneumonie, bronșiolită, bronhiectază și BPOC. O radiografie toracică poate fi
utilă pentru detectarea pneumoniei.
Un alt semn comun de bronșită este o tuse care durează zece zile până la trei
săptămâni. Dacă tusea durează o lună sau un an, poate deveni bronșită cronică. Bronsita acută
este în mod normal cauzată de o infecție virală. În mod tipic aceste infecții sunt rinovirus,
parainfluenză sau gripă. În mod normal, nu este necesară efectuarea unor teste specifice
pentru diagnosticarea bronșitei acute.
Tratament :
Prevenirea nu este doar renunţarea la fumat și evitarea altor iritante ale plămânilor.
Spălarea frecventă a mâinilor poate fi de asemenea,de protecție. Tratamentul pentru bronșita

14
acută implică de obicei odihnă, paracetamol (acetaminofen) și AINS pentru a ajuta la febră.
Există dovezi tentative că salbutamolul poate fi util la persoanele cu respirație șuierătoare; cu
toate acestea, poate duce la nervozitate și tremor. În general, antibioticele nu ar trebui
utilizate. O excepție este atunci când bronșita acută se datorează pertussisului. Se recomandă
adesea odihnă și să se bea suficient lichide.
2. Bronșita cronică :
Bronșita cronică este definită ca o tuse productivă care durează de trei luni sau mai
mult timp pe an de cel puțin doi ani. Majoritatea persoanelor cu bronșită cronică au de
asemenea boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Bronșita bacteriană este definită ca o
tuse cronică productivă cu o lavaj bronhoalveolar pozitiv care se rezolvă cu antibiotice.
Simptomele bronșitei cronice pot include respirația șuierătoare și dificultatea de respirație,
mai ales după eforturi și saturații reduse de oxigen. Tusea este deseori mai rea la scurt timp
după trezire, iar sputa produsă poate avea o culoare galbenă sau verde și poate fi străpunsă cu
urme de sânge.
Cauza apariției bronșitei cronice :
Majoritatea cazurilor de bronșită
cronică sunt cauzate de fumat și alte forme de
tutun. În plus, inhalarea cronică a poluării
aerului sau a fumului sau a prafului iritant din
expunerile periculoase în ocupații precum
exploatarea cărbunelui, manipularea
cerealelor, fabricarea textilelor, creșterea
animalelor și formarea metalelor poate fi de
asemenea un factor de risc pentru dezvoltarea
bronșitei cronice. Rezultatul cazurilor
prezentatea anterior poat fii observate în
Imaginea 12 .
Epidemiologie :
Bronșita cronică are o rată de prevalență de 3,4% până la 22% în rândul populației
generale. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, fumătorii cei care locuiesc în zone cu poluare
ridicată a aerului și oricine cu astm bronșic au un risc mai mare de a dezvolta bronșită
cronică. Această gamă largă se datorează diferitelor definiții ale bronșitei cronice care poate
fi diagnosticată pe baza semnelor și simptomelor sau diagnosticului clinic al afecțiunii.
Bronșita cronică tinde să afecteze bărbații mai des decât femeile. În timp ce factorul principal
de risc pentru bronșita cronică este fumatul, există încă o șansă de 4%-22% care niciodată
fumătorii nu pot obține bronșită cronică. Acest lucru ar putea sugera alți factori de risc, cum
ar fi inhalarea de combustibili, praf și fum. Obezitatea a fost de asemenea legată de un risc
crescut de bronșită cronică. În Statele Unite în anul 2014 la 100.000 de populație rata
mortalității bronșitei cronice a fost de 0,2.
Diagnostic bronșitei cronice :
Persoanele cu tulburări pulmonare obstructive, cum ar fi bronșita, pot prezenta o
scădere a raportului FEV1 și FEV1/FVC la testele funcției pulmonare. Spre deosebire de alte
tulburări obstructive obișnuite, cum ar fi astmul sau emfizemul, bronșita provoacă rar un
volum rezidual ridicat (volumul de aer rămas în plămâni după un efort maxim de exhalare).
Tratament :

15
 Scăderea funcției pulmonare observată în bronșita cronică poate fi încetinită odată cu
renunțarea la fumat. Bronșita cronică este tratată simptomatic și poate fi tratată într-un mod
nefarmacologic sau cu agenți terapeutici farmacologici. Abordările nonpharmacologice tipice
pentru administrarea BPOC, inclusiv bronșita, pot include reabilitarea pulmonară, operația de
reducere a volumului pulmonar și transplantul pulmonar. Inflamația și edemul epiteliului
respirator pot fi reduse cu corticosteroizi inhalatori.
II. Emfizem pulmonar :
Emfizemul pulmonar este definit, în termeni patologici, prin mărirea permanentă a
spațiului aerian distal al bronhiolele terminale, cu o distrugere a peretelui alveolar, cu sau fără
fibroză manifestată. Este o boală cronică inclusă, împreună cu bronșita cronică, în boala
pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Numele provine din grecescul emphysema care
înseamnă "a sufla aerul" sau "a respira".
Fumatul este cea mai
frecventă cauză a emfizemului. Se
crede că în plămâni există un
echilibru între sinteza și degradarea
elastinei, o componentă a peretelui
alveolelor fundamentală pentru
menținerea proprietăților elastice ale
plămânului. Emfizemul apare atunci
când există un dezechilibru, fie
pentru că crește capacitatea
elastolitică, fie pentru că scade
activitatea antielastolitică. Se crede
că fumul de tutun și alți
contaminanți provoacă eliberarea de
substanțe chimice (în principal
oxidanți) care dăunează pereților
alveolelor (Imaginea 13 prezintă
degradarea treptată a alveolelor în timpul emfizemului pulmonar care se datorează
dezechilibrelor prezentate mai sus.). Daunele se agravează în timp. Persoanele cu această
boală au alveole pulmonare care sunt capabile să se umple cu aer proaspăt, dar nu îl pot
expulza cu ușurință, ceea ce afectează alimentarea cu oxigen a organismului.
O substanță care există în mod natural în plămâni, numită alfa-1-antitripsină (AAT),
poate proteja împotriva acestei daune. AAT, produs de hepatocite, este cel mai abundent
inhibitor de protează din serul uman și principă la apărare a plămânului împotriva elastazei.
Persoanele cu deficit de alfa-1-antitripsină prezintă un risc crescut pentru această boală.
Epidemiologie :
Emfizemul este în principal o boală a persoanelor de peste 40 de ani și este mai
frecventă la bărbați decât la femei, deși creșterea incidenței femeilor este notabilă în ultimii
ani. Cea mai frecventă cauză a emfizemului este fumatul.
Semne și simptome :
Majoritatea pacienților cu emfizem au o vârstă de peste 40 de ani, cu o lungă istorie
de dispnee (dificultăți de respirație) la efort și tuse neproductivă. Acești pacienți au frecvent

16
pierderea în greutate, datorită utilizării mușchilor accesoriu pentru a respira, în timp ce
persoanele sănătoase folosesc diafragma doar pentru a produce mișcări ventilatorii.
Emfizemul se caracterizează prin pierderea elasticității pulmonare, distrugerea
structurilor care susțin alveolele și distrugerea capilariilor care furnizează sânge alveolelor.
Rezultatul este prăbușirea căilor respiratorii mici în timpul respirației, ceea ce duce la
obstrucție respiratorie și retenție de aer în plămâni. Toate aceste tulburări duc la simptome de
dispnee, inițial la efort, deși devine evolutiv și poate avea chiar dispnee de odihnă. Pierderea
în greutate, anxietatea, edemul și oboseala însoțesc adesea în multe cazuri.Tusea și respirația
șuierătoare sunt mult mai puțin frecvente decât în bronșita cronică.
La pacienții cu emfizem, constatările
caracteristice sunt tahipneea (creșterea
frecvenței respiratorii), o fază respiratorie
scăzută datorită retenției volumelor de aer,
pieptul în poziție inspiratorie (pieptul în butoi),
utilizarea mușchilor accesoriu ai respirației (în
special sternocleidomastoidul) și respirația cu
buzele poșetate (suflare). La examenul
radiologic, plămânii sunt umflați, o diafragmă
deprimată și o creștere a diametrului
posteroanterior (piept baril). Un exemplu de
radiologie a unui plămân cu emfizem pulmonar poate fi văzut în Imaginea 13.
Deoarece alveolele pumonare au o rată respiratorie ridicată și un volum inițial mai
mare, ele pot menține o saturație a hemoglobinei la valori aproape normale. Prin urmare, ele
nu sunt, în general, cianotice, referindu-se la ele ca suflante roz, spre deosebire de pacienții
cu bronșită cronică evoluată care se prezintă frecvent cu cianoză, care se numesc rachete de
semnalizare albastră. Spre deosebire de pacienții cu bronșită cronică, pacienții cu emfizem
prezintă un risc crescut de infecții și cor pulmonale (insuficiență cardiacă dreaptă).
Etiologie :
Din punct de vedere clinic enfizemul pulmonar insosteste adesea BPOC , dar acesta
mai poate sa apara si sub o forma ereditara.
Emfizemul pulmonar ereditar este cauzată de deficiența antitripsinei alfa-1, o
antiprotează a funcțiilor critice în alveole. Infecțiile produc inflamații antigenice care duc la
eliberarea proteazelor (din macrofage și celule lizate prin imunologie celulară). În mod
normal, proteazele astfel eliberate în alveole sunt neutralizate de antiproteaze, cum ar fi α1-
antitripsina. Secretat de hepatocite, deficitul de alfa-1 antitripsina prin defect genetic duce la
imposibilitatea de a proteja tesutul conjunctiv pulmonar de efectele negative ale proteazelor.
În boala pulmonară obstructivă cronică producția de α1-antitripsină și alte
antiproteaze este normală, dar acumularea de proteaze este excesivă, peste capacitatea de
neutralizare, provocând emfizem. Iritanții, în special fumul de țigară, produc activarea
macrofagelor și eliberarea radicalilor liberi care inactivează α1-antitripsina. Activarea
convertazei C5 a sistemului complement, împreună cu eliberarea altor agenți chymotctici care
atrag neutrofile și eozinofile, eliberează mai multe proteaze (la fel și bacteriile dacă sunt
prezente), epuizează concentrația antiproteazelor locale, provocând dezechilibrul tipic al
alveolului emfizemat care duce la distrugerea fibrelor elastice ale spațiului interalveolare.
Diagnostic :

17
 Modificarea fiziopatologică a emfizemului și impactul acesteia asupra volumelor
pulmonare este studiată cu spirometria, care include măsurarea volumelor statice pulmonare
(capacitatea vitală, volumul rezervei inspiratoare și capacitatea inspiratorie) și studiul
capacității de difuzie pulmonară. Alte instrumente de diagnosticare includ radiografia
toracică, tomografia axială computerizată și gazul arterial din sânge.
Patogenitate:
Ca boală pulmonară obstructivă, procesul patogen inițial este un proces inflamator
care produce îngustarea căilor respiratorii și a spațiilor respiratorii distale. Fumul de țigară
(precum și alți iritanți) potențează acest răspuns inflamator, deoarece conține produse
oxidante care declanșează răspunsul inflamator și recrutarea inițială de leucocite neutrofile
(PMN), care conțin elastază serină și alte proteaze. Fumul de tutun interferează, de asemenea,
cu activitatea ATT prin oxidarea reziduurilor de metionină ale acestei enzime, inactivând
astfel funcția sa antielastază. În consecință, activitatea elastază a PMN este fără opoziție,
astfel încât activitatea elastolitică este crescută, distrugând țesutul elastic al pereților distali ai
căilor respiratorii. Acest lucru duce la o scădere a capacității elastice de retragere a
plămânului, facilitând astfel colapsul căilor respiratorii distale. Cu toate acestea, această
teorie despre patogeneza emfizemului necesită mai multe date pentru a o valida.
Ruptura septală este afecțiunea care duce la deformări semnificative ale arhitecturii
pulmonare care au consecințe funcționale importante. Evenimentul cheie ca o consecință
mecanică a rupturii septale este că cavitatea rezultată este mai mare decât suma celor două
spații alveolare ; de fapt, din cauza lipsei de suport mecanic al septurilor rupte, reculul elastic
al plămânului crește și mai mult acest nou spațiu, în mod necesar în detrimentul
parenchimului sănătos din jur. Cu alte cuvinte, ca o consecință imediată și spontană a rupturii
septale, expansiunea elastică a retragerii pulmonare restabilește parenchimul sănătos la un
nivel mai scăzut, proporțional cu cantitatea de ruptură a septului. Studiile histopatologice
arată că cea mai mare parte a inflamației are loc în căile respiratorii periferice (bronhiole) și
în parenchimul pulmonar. Bronhiolele sunt obstrucționate de fibroză și de infiltrarea
macrofagelor și leucocitelor (în principal limfocite CD8+ T). Există, de asemenea, o creștere
a neutrofilelor ca răspuns la o eliberare anterioară de mediatori ai inflamației, cum ar fi
citokinele, chemokinele și altele.
În mod normal, 25% din rezistența la fluxul de aer în trecerea sa prin căile respiratorii
are loc la nivelul tubulilor ≤ 3 mm, crescând la 80% în aceste căi pentru pacienții cu
emfizem. În plus, scăderea elasticității pulmonare și distrugerea pereților alveolari duc la
închiderea prematură a celor mai periferice căi respiratorii distale.
În timpul inspirației, aerul depășește rezistența produsă de mucusul secretat de
celulele goblet suprastimulate, iar aerul este prins în alveole fără a putea depăși obstrucția
mucusului în timpul expirării. Asta creează spațiile buloase mari, caracteristice emfizemului.
Clasificare a enfizemului pulmonar :
Se disting în principal 4 tipuri de emfizem: centrolobular, panacinar, paraseptal și
neregulat.
A. Enfizemul centrolobular :
Se caracterizează deoarece zona afectată se află în lobul proximal, în special prin
distrugerea bronhiolelor respiratorii și dilatarea lobilor superiori fără a afecta alveolelor
distale. Reprezintă 95% din cazurile de emfizem și principala manifestare la fumători
asociată frecvent cu bronșita cronică.

18
 B. Enfizemul panacinar :
Este forma cea mai frecvent asociată cu o deficiență de alfa-1 antitripsină și se
caracterizează prin implicarea omogenă a capătului orb al alveolelor, mai degrabă decât
bronhiolele respiratorii și însoțită de modificările distructive caracteristice. Este cel mai
frecvent la baza plămânilor.
C. Enfizemul paraseptal :
Emfizemul paraseptal este predominant de interes pentru partea periferică a lobului,
învecinându-se cu pleura creând spații aeriene mari în regiunea interlobulară. Este mai
frecventă la vârful pulmonar decât la bază și este ocazional asociată cu pneumotorax spontan.
D. Enfizemul neregulat :
Este un emfizem cicatrizant cu o forma neregulat al acinnul asociat cu genurile
asimptomatice. Este, de asemenea, numit emfizem paracicatrial sau paraseptal.

3. Patogenie (factorii de apariție ai BPOC) :

BPOC este o afecţiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira,

devenind o reală problemă de sănătate publică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
estimează că această patologie cauzează decesul a peste 2,8 milioane de persoane anual. În
plan mondial BPOC reprezenta în 1990 a şasea cauză de deces, iar în prezent a devenit
estimativ a treia cauză de mortalitate din lume. Aceeaşi sursă afirmă că răspîndirea BPOC
printre bărbaţi constituie 9,34%,iar la femei 7,3% şi afectează preponderent persoanele ce au
depăşit vîrsta de 40 ani. Pe parcursul perioadei anilor 1990-1999 acest indice a crescut cu
25,0% la bărbaţi şi 69,0% la femei. Se prognozează o tendinţă spre creştere continue a
incidenţei acestei maladii.
Tabagismul, vîrsta, noxele profesionale, poluarea mediului ambiant, factorii regionali,
mai puţin sexul şi rasa condiţionează apariţia şi expresivitatea simptomelor BPOC. Conform
datelor Societăţii Europene de Respirologie boala este diagnosticată în stadiile precoce doar
înntr-un sfert cazuri. De asemenea, potențialii factori de risc ai BPOC pot fi reprezentați şi de
infecţii virale (precum Rhinovirus , Influenza), infecţii bacteriene sau de o suprasolicitare
fizică.
Într-o altă ordine de idei, se pot deduce următorii factori de risc majori în apariția
BPOC astfel :
 fumatul reprezintă un risc ridicat de afecţiuni respiratorii şi boli pulmonare, iar
rata de mortalitate din cauza BPOC în rândul fumătorilor este mai mare decât în cazul
celor nefumători.
 poluarea mediului ambiant; aceasta rezultă din arderea lemnelor şi a altor
combustibili de biomasă folosiţi pentru gătit şi încălzire în locuinţele slab ventilate.
 expuneri profesionale; prafurile organice și anorganice, agenții si vaporii
chimici sunt factori de risc subestimați ce contribuie la apariţia BPOC.
 poluarea exterioară contribuie, de asemenea, la valoarea totală a particulelor
inhalate în plămâni, deși pare să aibă un efect relativ mic în declanşarea BPOC.

19
  factori genetici ; cum ar fi deficitul ereditar sever al antitripsina alfa -1. A fost
legat de o scădere a funcției pulmonare şi de riscul de BPOC.
 creşterea şi dezvoltarea plămânilor; orice factor care afectează dezvoltarea
normală a plămânilor, în timpul copilăriei (cum ar fi o greutate mică la naştere, infecţii
respiratorii), are potențialul de a crește riscul de a dezvolta BPOC.
Rata mortalității în BPOC reprezintă o problemă îngrijorătoare, în condițiile în care, în
cazul altor patologii cronice majore (ex. afecțiuni cardiovasculare), rata mortalității a
înregistrat un declin semnificativ în ultimii ani. La nivel mondial se estimează peste 600 de
milioane de pacienţi cu BPOC. La nivel european această patologie afectează în acest
moment 2,5% din populația cu vârsta de peste 30 de ani. Aproximativ 200 000 - 300 000 de
persoane mor anual din cauza BPOC în Europa.
România se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalității prin BPOC la bărbați, după
Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori.
În Federația Rusă conform datelor oficiale ale MS se notifică aproape un milion de
bolnavi cu diagnosticul clinic de BPOC, dar în realitate numărul lor depăşeşte 11 milioane de
persoane (rezultatele studiilor epidemiologice).
În SUA incidenţa BPOC se apropie de 15 milioane persoane, fiind una din cele mai
răspîndite maladii cu o tendinţă de creştere evidentă a mortalităţii.
În Republica Moldova în anul 2017 cu simtomatologii de BPOC au fost înregistrate
138,9 cazuri la 10.000 populaţie adultă.
Fumătorii consideră că este normal să tușească, astfel încât tusea, deși este prezentă la
mulți pacienți cu BPOC, nu îi alarmează. Pe măsură ce bronhiile se îngustează și capacitatea
respiratorie scade, pacienții încep să simtă o lipsă de aer (dispnee) la eforturile pe care
anterior le-au făcut cu ușurință. Adesea, când oboseala la efort este destul de supărătoare
pentru a se adresa medicului, capacitatea respiratorie a scăzut deja la jumătate. Pe fondul
acestei reduceri a toleranței la efort, pot apărea crize de sufocare (confundate de unii cu astm)
și episoade infecțioase respiratorii frecvente, în special în timpul iernii, când pacientul tușește
mai mult și expectorează purulent.
Adesea, BPOC este detectat cu ocazia unui astfel de episod infecțios supra-adăugat.
Cu timpul, pe măsură ce boala progresează, dispneea este resimtita la eforturi din ce în
ce mai mici, pâna când ajunge invalidanta, tintuind bolnavul în casa. Imobilitatea indusă de
boală provoacă depresie și nervozitate. Cu timpul, complicații pot apărea, de asemenea, din
partea inimii: picioarele se umflă, buzele se învinetesc, iar pacientul pare să se ocupe exclusiv
de respirație. Fără tratament, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității
respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și deces prematur.
Pe lângă riscul imediat de mortalitate, exacerbările au un impact negativ important şi
asupra progresiei bolii. Analize recente arată următoarele valori ale mortalității pentru
exacerbările severe (cu spitalizare) în BPOC :
 11% decese intraspitaliceşti;
 22 - 40% la 1 an de la externare;
 47% la 3 ani de la externare.
Exacerbările au un impact important asupra calității vieții. O frecvență crescută a
exacerbărilor se asociază cu o pierdere accentuată a calității vieții. Pacienții cu 1-2 exacerbări

20
pe an prezintă un scor al calității vieții semnificativ superior comparativ cu pacienții ce
dezvoltă mai mult de 3 exacerbări pe an.
Comorbiditățile pot accentua severitatea bolii şi implicit impactul asupra calității
vieții. Majoritatea pacienților cu BPOC începând cu stadiile moderat/sever prezintă cel puțin
o comorbiditate.
Subdiagnosticarea acestei patologii are astfel un impact deosebit asupra costurilor în
sistemele de sănătate. Costurile cele mai importante sunt generate de spitalizările frecvente
datorate exacerbărilor şi absența tratamentului continuu pentru această afecțiune cronică.
Aceste costuri sunt rezultatul direct al exacerbărilor cu stadiile moderat/sever. Astfel :
 În Anglia s-au înregistrat peste 100 000 de spitalizări pe an de cauză BPOC, ce au
generat peste 1 000 000 de zile de internare anual pentru aceşti pacienți.
 În Uniunea Europeană, costurile directe totale generate de patologia respiratorie
reprezintă aproximativ 6% din bugetul total de sănătate, din care BPOC consumă
peste jumătate (56% reprezentând 38,6 miliarde EUR). Astfel, BPOC devine cea mai
importantă cauză de absenteism şi se estimează că pierderile în productivitate la nivel
european cauzate de BPOC ating suma de 28,5 miliarde de EUR anual. Cu un număr
de 66 155 de zile de lucru sunt pierdute la 100 000 de locuitori pe an din cauza
patologiilor de tract respirator. Cu un procent de 62,4% de zile de lucru pierdute,
BPOC se situează pe primul loc în această categorie
 În Olanda, costul mediu al unei exacerbări severe este de aproximativ 4000 EUR.
 În România, pacienții cu BPOC prezintă cel puțin 2 exacerbări ce necesită spitalizare
pe an. Mai mult de 60% din pacienții internați in spidalele din România cu BPOC
prezintă patologie cardiovasculară asociată.
S-a constatat că nu numai formele avansate de boală au un impact major nefavorabil
asupra pacienților şi societății, dar şi formele de BPOC uşor şi moderat pot genera costuri
importante . Acest lucru este dedus prin asocierea acestei obstrucții respiratorii corinice cu
impactul semnificativ pe care îl are asupra calității vieții pacienților.
Acest aspect a fost identificat chiar şi în cazul pacienților cu o funcție pulmonară ce se
încadra în stadiul de boală uşoară/moderată. Peste 80% din pacienții cu BPOC raportează
dificultăți la urcatul scărilor. Majoritatea pacienților necesită ajutor în desfăşurarea
activităților zilnice uzuale.
Analize utilizând chestionare de evaluare a stării de sănătate au demonstrat că
impactul asupra calității vieții cauzată de BPOC este comparabilă cu cea cauzată de cancer
sau insuficiență cardiacă congestivă.
Tot odată , BPOC s-a asociat cu o calitate a vieții mai redusă comparativ cu cea a
pacienților cu patologie cardiovasculară. Impactul asupra calității vieții este mult mai evident
pe măsură ce boala avansează în severitate
Astfel , se poate concluziona faptul că majoritatea cazurilor de BPOC pot fi prevenite
prin reducerea expunerii la factorii de risc. Acest lucru implică renunțarea la fumat și
îmbunătățirea calității aerului interior și exterior.

4. Diagnostic clinic (simptomatologia ) :

21
 Boala pulmonară obstructivă cronică este o boală pulmonară abreviată uzual prin
BPOC. "Cronic" se referă la faptul că durează toată viața, iar "obstructivă" înseamnă că
circulația normală a aerului este parțial blocată din cauza îngustării căilor respiratorii care,
asociind cu informațiile explicate în anterior, au rolul de a transporta aerul la plămâni. Ele se
ramifică progresiv și devin din ce în ce mai mici, asemănătoare cu ramurile unui copac. La
sfârșitul fiecărei ramuri terminale există o multitudine de pungi umplute cu aer, asemănătoare
baloanelor , denumite biologic alveole pulmonare. La persoanele sănătoase, toate căile
respiratorii sunt libere, deschise. Aceasta permite, în mod normal, fiecărui săculeț să se umple
complet cu aer în timpul inspirului, iar în expir aerul să fie rapid eliminat din plămâni.
Când un pacient are boala pulmonară obstructivă cronică prezintă dificultate în
respirație. Acest lucru rezultă din îngustarea căilor respiratorii , iar concentrația de aer
pătrunsă la acest nivel este mai mică deoarece :
 pereții căilor respiratorii sunt îngroșați;
 pereții căilor respiratorii sunt comprimați de mușchii din jurul lor;
 căile respiratorii produc mucus în exces care este eliminat prin tuse.
BPOC nu este o boală contagioasă. Majoritatea pacienților cu BPOC sunt fumători
sau au fost fumători. De aceea , adulții suferă de BPOC, copiii niciodată. Orice tip de fumat
(chiar și pasiv) poate duce la bronhopneumopatie cronică obstructivă.
Unii pacienți cu boala pulmonară obstructivă cronică locuiau în apartamente cu fum
produs de aragaz sau sobe folosite pentru încălzirea casei. Iar, pe de altă parte, alți pacienți cu
boala pulmonara obstructiva cronica au lucrat timp de mai multi ani in zone (locuri) cu mult
fum sau praf. Astfel ,suspiciunea de BPOC este ridicată pe baza următorilor parametri :
 vârsta ( > 35 - 40 ani ) ;
 simptome în BPOC ;
 factori de risc pentru BPOC ;
 examenul fizic .
Simptome în BPOC :
cronică: minim trei luni pe an, doi ani consecutiv + diagnostic de
bronşită cronică;
 deseori productivă, cu spută mucoasă şi uneori mucopurulentă;
1. Tusea:
 predominant matinală ("toaleta bronşică");
 poate fi absentă;
 poate fi primul semn de BPOC.
 simptomul central în BPOC;
2. Dispneea :  apare inițial la eforturi mari: alergat, cărat greutăți mari,
muncă fizică grea; pacientul nu mai poate face aceleaşi
eforturi ca persoanele de aceeaşi vârstă cu el.
 este un alt simptom frecvent în BPOC;
3. Expectoraţia de mucus
 cel mai frecvent, flegma nu are culoare;
(flegmă, spută) în
 când culoarea se schimbă semnalează, de
cantitate mare :
obicei, o infecţie pulmonară.
4. Este lent progresivă (în ani) de la eforturi mari la eforturi minime (vorbit) şi
chiar în repaus.
5. Uneori poate apare şi în crize diurne sau nocturne, uneori însoțite de wheezing.
6. NU este proporțională cu gradul afectării funcției ventilatorii (spirometrie).

22
! ATENȚIE : fumătorii au tendința de a minimaliza simptomele şi de a le considera normale
pentru un fumător de o anumită vârstă.
Factori de risc pentru BPOC :
 fumatul de țigarete este principalul factor de risc; este cuantificat în pachete-an ;
 riscul de BPOC apare după un istoric de fumat de peste 20 pachete-an ;
 expunerea profesională la pulberi sau gaze .
Examenul fizic :
! ATENȚIE : examenul fizic poate fi normal în formele ușoare ale boali .
În BPOC pot fi întâlnite următoarele anomalii :
 obezitate sau hipoponderalitate ;
 semne de obstrucție: expir prelungit (durata auscultatorie a expirului este egală sau
mai lungă decât a inspirului), raluri sibilante şi ronflante, expir cu buzele țuguiate ;
 semne de hiperinflație: torace "în butoi" (diametru anteroposterior mărit),
hipersonoritate la percuție, diminuarea murmurului vezicular, atenuarea zgomotelor
cardiace ;
 semne de cord pulmonar cronic: galop drept, edeme gambiere (până la anasarcă),
hepatomegalie de stază , jugulare turgescente ;
 semne de insuficiență respiratorie: cianoză centrală, flapping tremor, alterarea stării de
constiență .
Tabloul clinic al BPOC ( istoric + examen fizic ) este relativ nespecific , mai ales în
formele uşoare şi moderate de boală .
De aceea este necesară confirmarea diagnosticului prin spirometrie, care permite în
plus şi stadializarea bolii .
În absența spirometriei diagnosticul de BPOC este incert .

5. Diagnostic paraclinic :

Boala pulmonară obstructivă cronică este

diagnosticată cu un test respirator simplu numit
spirometrie. Pacientul va fi rugat să respire puternic
într-un tub de cauciuc conectat la un dispozitiv numit
spirometru ( În imaginea numărul 14 puteți vedea
dispozitivul menționat mai sus ). De asemenea, medicul
sau asistenta va întreba despre problemele respiratorii si
despre starea de sănătate a pacientului, precum și
mediul ambiant sau mediul de lucru în care își
desfășoară activitatea .
Prin definiție , spirometria este o metodă de studiere a funcției respirației externe,
care include măsurarea volumului și vitezei respirației.
În spirometrie au loc următoarele teste ale indicilor vitali :

23
  Respirație calmă
 Expirație forțată
 Ventilarea pulmonară maximă
 Teste funcționale (bronhodilatatoare, remedii provocatoare etc.)
Spirometria este utilizată pentru a diagnostica boli precum astmul bronșic, BPOC,
precum și pentru a evalua starea aparatului respirator în condiții normale sau diferite
patologii.
Metoda de efectuare a spirometriei :
Până la apariția tehnicii digitale, erau vast răspândite spirometrele mecanice, mai des
cele pe bază de apă. În ele, aerul inspirat era condus într-un cilindru ce era plasat într-un vas
cu apă. În momentul expirului, cilindrul se deplasa în sus împreună cu dispozitivul ce efectua
măsurările necesare. Măsurările se indicau pe o foaie ce era într-o continuă mișcare, în formă
de grafic.
În momentul dat se folosesc instrumente digitale, ce sunt constituite dintr-un senzor ce
măsoară fluxul de aer și dispozitivul electronic, care transformă indicii măsurați de senzori în
forma digitală și efectuează măsurile necesare.
Sunt la fel și produse o mulțime de spirometre computerizate, în care toate măsurările
și analizele sunt efectuate de un computer personal.
Indicii principali care sunt monitorizați în timpul efectuării spirometriei și care sunt
prezentati în imaginea 15 sunt reprezențai de :
 VVP (Volumul vital al plămânilor) -Se măsoară diferența între volumul de aer
maxim insipirat și expirat.
 VRe (Volumul respirator) - Volumul de aer ce este inspirat și expirat în timpul
unei respirații calme.
 FVC (capacitate vitală forțată) - volumul maxim de aer ce poate fi expirat
printr-o manevră forțată.
 FEV 1 (Volum de expir forțat) - volumul expirat în prima secundă a unui expir
maximal ce urmează unui expir maximal, furnizând informații despre cât de
repede pot fi goliți plămânii.
 FEV1/FVC : FEV1 exprimat ca procentaj din FVC dă o indicație clinică utilă a
gradului de limitare a fluxului de aer.

24
 6. Diagnostic diferențial :

Diagnosticul diferențial se realizează în principal cu astmul bronșic, unde observăm

reversibilitatea obstrucției după administrarea tratamentului (răspuns >400 ml la
administrarea bronhodilatatoarelor sau răspuns >400 ml la 30 mg prednisolon zilnic timp de
două săptămâni).
Altfel spus , pacienţii cu acuze la tuse cronică, expectoraţii cu expunere la factorii de
risc trebuie să fie examinaţi clinic pentru identificarea modificărilor patologice de tip
obstructiv, indiferent de asocierea sau lipsa dispneei. Criteriile enumerate de sine stătător nu
sunt patognomice, iar asocierea lor pledează în favoarea diagnosticului de BPOC. Cu acest
scop este necesară efectuarea diagnosticului diferenţial cu următoarele nozologii :

Tabelul 1 : Diagnosticul diferenţial

Diagnostic Caracteristici sugestive
 debut la maturitate ;
 simptome lent progresive ;
 istoric de expunere la factori de risc:
fumat, prafuri, chimicale și fumul
BPOC
rezultat din încălzirea cu lemne ;
 dispnee la efort ;
 limitare ireversibilă a permeabilităţii
bronhiilor.
 debut precoce, frecvent în copilărie ;
 simptome cu variaţii zilnice ;
 simptome nocturne/dimineaţa
devreme ;
Astmul bronşic
 prezenţa alergiilor, rinitelor şi/sau
eczemelor ;
 istoric familial de astm ;
 obstrucția bronșilor reversibilă.
 raluri buloase de calibru mic bazale ;
 reducerea fracţiei de ejecţie a
ventriculului stîng ;
Insuficienţa cardiacă congestivă  examen radiologic: cord mărit
integral ;
 edem pulmonar ;
 funcţional: restricţie .
Bronşiectaziile  volume mari de spută purulentă ;
 asociere frecventă cu infecţii
bacteriene ;
 raluri ronflante, buloase ;
 degete hipocratice ;
 examen radiologic: dilataţii bronşice,

25

Tuberculoza
Bronşiolită obliterantă
Panbronşiolită difuză
îngroşarea ;
 pereţilor bronşici .
 debut la orice vîrstă ;
 examen radiologic: infiltrate
pulmonare sau leziuni ;
 nodulare ;
 confirmare bacteriologică ;
 contact cu bolnavi cu tuberculoză
pulmonară ;
 prevalenţa regională înaltă a
tuberculozei.
 debut la vârste mai tinere,nefumători;
 pot exista antecedente de artrită
reumatoidă sau expunere recentă la
fum ;
 observată după transplant pulmonar
sau de măduvă osoasă .
 tomografia ă preponderent in la expir
indică zone hipodense. la pacienţi de
origine asiatică;
 majoritatea pacienţilor sunt bărbaţi şi
nefumători ;
 aproape toţi au sinuzită cronică ;
 radiografia şi HRCT toracic arată
opacităţi difuze microndulare ,
centrolobulare şi hiperinflaţie .

7. Evoluție şi prognostic :

Severitatea BPOC este clasificată în patru stadii, în funcție de valoarea procentuală a

VEMS, conform GOLD ( Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease ) , iar
pacienții vor fi, de asemenea, încadrați într-o clasă de risc, în funcție de numărul de
exacerbări sau spitalizări. Strategia GOLD recomandă folosirea chestionarelor mMRC
(modified British Medical Research Council) sau testul CAT ( COPD Assessment Test )
pentru evaluarea simptomelor. Astfel , o lista de clasifigare comform strategiei GOLD şi a
chestionarelor mMRC reiese din tabelul 2 , respectiv tabelul 3 .

Tabelul 2 : Clasificarea GOLD a severității BPOC

Denumire stadiu Stadiu Valori
VEMS > = 80% din
GOLD 1 Ușor
valoarea persistetă
GOLD 2 Moderat VEMS cu valori cuprinse
între 50% și 80% din

26
 valoarea estimată
VEMS cu valori cuprinse
GOLD 3 Sever între 30% și 50% din
valoarea estimată
VEMS <30% din valoarea
GOLD 4 Foarte sever
estimată

Tabelul 3 : Clasificarea riscurilor de exarcerbare in BPOC prin folosirea

chestionarelor mMRC
GOLD 4 Exacerbări

>=2
GOLD 3
>=2 sau >=1 -
conducere la
GOLD 2 spitalizare

1
GOLD 1
1-nu duce la
spitalizare

0
Scor CAT < 10 Scor CAT >=10
mMRC 0-1 mMRC >=2

Scara evoluției severității dispneei mMRC :

0 – absenţa dispneei – fără dispnee cu excepţia eforturilor fizice intense.
1 – dispnee uşoară – la mers rapid sau la urcarea unei pante line.
2 – dispnee moderată – mers mai lent decât persoanele de aceeaşi vârstă datorită
dispneei sau necesitatea de a să se opri la urcarea unui etaj în ritmul propriu.
3 – dispnee severă – oprirea după 100 m de mers în ritm propriu sau după câteva
minute la urcatul unui etaj.
4 – dispnee foarte severă – prea dispneic pentru a părăsi casa sau pentru a se îmbrăca
sau dezbrăca.
Indicele BODE :
Indicele BODE este un instrument utilizat de profesioniștii din domeniul sănătății
pentru a prezice rata mortalității (mortalitate) din boala pulmonară obstructivă cronică
(BPOC). Utilizând punctele bazate pe 4 măsuri diferite ale funcției pulmonare, scorul BODE
face o predicție despre cât timp va trăi cineva după un diagnostic de BPOC.
Patru factori diferiți sunt evaluați ca parte a indicelui BODE.
Motivul pentru acest indice este că fiecare dintre acești factori poate face unele
previziuni cu privire la prognosticul BPOC, dar se adaugă împreună predicția este mai
precisă. Literele reprezintă :

27
  B – BMI ( IMC ) - Indicele de masă corporală indică masa corporală, un calcul
realizat prin compararea înălțimii cu greutatea.
 O - Obstrucția căilor respiratorii - Obstrucția căilor respiratorii se măsoară prin
evaluarea FEV1 - cantitatea de aer care poate fi expirată forțat în 1 secundă după o
respirație profundă.
 D - Dispneea - Dispneea se referă la gradul de respirație pe care o trăiește cineva în
timp ce trăiește cu BPOC.
 E - Toleranța la exerciții - Testarea exercițiilor se referă la cât de bine o fac unii pe un
test de mers pe jos de 6 minute.
Să analizăm fiecare dintre aceste măsuri separat și apoi să le punem împreună în
măsurarea indicelui BODE.
B - Indicele de masa corporala ( IMC/BMI )
IMC este un calcul care se face prin compararea înălțimii în metri în greutate în
kilograme. Există calculatoare pentru determinarea IMC, precum și tabelele IMC este o
estimare a modului în care o persoană este supraponderală sau subponderală.
În cazul BPOC, subponderiul sau subnutriția este un semn proastă atunci când vine
vorba de prognostic.
O - Obstrucția căilor respiratorii
FEV1 (volumul expirator forțat la o secundă) este o măsură a cantității de aer care
poate fi expirată forțat în 1 secundă. FVC reprezintă o capacitate vitală forțată, care este
cantitatea de aer care poate fi expirată în totalitate după o respirație profundă.
Raportul FEV1 / FVC , prin urmare, reprezintă procentul din aerul total care poate fi
expirat în 1 secundă peste tot aerul care poate fi expirat. În mod normal, acest raport este de
aproximativ 1, ceea ce înseamnă că expirăm majoritatea aerului în prima secundă de
expirație. Dacă există o obstrucție a căilor respiratorii care încetinește sau împiedică această
expirare rapidă a aerului, raportul scade.
D - dispnee
Dispneea este termenul care se referă la senzația fizică de scurtă durată a respirației
sau de respirație. Doctorii pot face distincții pe baza a ceea ce poate fi nevoie să facă cineva -
cât de activ sunt - înainte de a nu fi respirați. La început, o persoană poate deveni fără suflare
doar dacă merge la 5 mile. Mai tarziu, in BPOC o persoana poate observa lipsa de respiratie
cu orice miscare. Simptomul dispneei este obiectivizat printr-o măsurătoare denumită
indicele de dispnee din MRC modificat . În această măsurare, respirația este măsurată pe o
scară de la 0 la 4 , cacest lucru fiind reprezentat în scara evoluției severității dispneei mMRC.
E - Toleranța exercițiilor
Exercitarea toleranță se referă la modul în care cineva activă este în măsură să fie cu
restricțiile pusă de boala lor pulmonare. Un test numit test de mers pe jos de 6 minute este
folosit pentru a obține valoarea pentru indicele BODE.
Valori :

28
 Următoarele valori sunt cele care pot fi atribuite pentru a determina indicele BODE.
Rețineți că un scor poate varia de la 0 la 10 total, în funcție de modul în care acestea se
adaugă .
B - Valorile indicelui de masă corporală
 0 puncte pentru un IMC mai mare de 21
 1 punct pentru un IMC mai mic de 21
O - Valorile de obstrucție a căilor respiratorii
 0 puncte pentru un FEV1 mai mare de 64%
 1 punct pentru FEV1 de 50-64%
 2 puncte pentru FEV1 de 36-49%
 3 puncte pentru un FEV1 de mai puțin de 36%
D - Valori ale dispnee
 0 puncte pentru indicele de dispnee de 0-1
 1 punct pentru un indice de dispnee de 2
 2 puncte pentru un indice de dispnee de 3
 3 puncte pentru un indice de dispnee de 4-5
E - Valori de toleranță la exerciții
 0 punct dacă este capabil să meargă peste 349 de metri
 1 punct dacă se poate ajunge la 250-249 de metri
 2 puncte dacă se pot deplasa 150-249 de metri
 3 puncte dacă este posibil să meargă la 150 de metri sau mai puțin

TABELUL 4 : INDICELE BODE ( PAREMETRI ŞI VALORI )

VARIABILE 0 1 2 3
VEMS1 >65 50-64 35-49 <35
GRADUL DE SEVERITATE A DISPNEEI 0-1 2 3 4
(MMRS)
TESTUL DE MERS DE 6 MIN >350 250-349 150-249 <149
IMC, KG/M2 >21 <21

După obținerea unui indice BODE, se poate anticipa mortalitatea. Rețineți că există
mulți alți factori care pot afecta mortalitatea la persoanele cu BPOC, iar acest test nu este
perfect. Cineva cu un scor foarte mare ar putea să trăiască de zeci de ani, iar cineva cu un
scor scăzut ar putea trece mâine. Testele de acest gen sunt bune pentru a face previziuni
generale și pentru a evalua statisticile, dar ele nu oferă neapărat informații predictive pentru
persoanele individuale .
Ratele de supraviețuire aproximativ 4 ani se calculează după cum urmează :
 0-2 puncte - 80% ;
 3-4 puncte - 67% ;

29
  5-6 puncte - 57% ;
 7-10 puncte - 18% .
Indicele BODE este o măsurătoare generalizată, dar supraviețuirea variază foarte mult
atunci când vorbim despre persoane individuale. Aflați despre câțiva dintre factorii care
influențează speranța COPD împreună cu ce puteți face pentru a vă îmbunătăți șansa de
supraviețuire personală. Dacă boala dvs. se înrăutățește, puteți dori să învățați și despre ceea
ce vă puteți aștepta la BPOC în stadiu final .
Testul de reversibilitate a obstrucţiei bronşice :
Testul de reversibilitate a obstrucţiei bronşice prevede examinarea funcţiei respiratorii
înainte şi după administrarea unui bronhodilatator inhalator precum :
1. β2-AM de scurtă durată ( Salbutamolum 400 mcg sau Fenoterolum 400 mcg ) .
Evaluarea rezultatului se efectuează peste 10 - 15 minute .
2. M-CB ( Ipratropii bromidum 60 mcg ) . Evaluarea rezultatului se efectuează peste
30 - 45 minute .
3. preparate bronhodilatatoare combinate ( Ipratropii bromidum 20 mcg +
Fenoterolum 50 mcg - 4 doze) . Evaluarea rezultatului se efectuează peste 30-45 minute .
În majoritatea cazurilor creşterea VEMS1 ( FEV1 ) se calculează în raport la valorile
VEMS1 ( FEV1 ) prezise de formula :
VEMS1 posttest1 – VEMS1 pretest2
∆ VEMS1 % = —————————————— ×100%
VEMS1 pretest6
În cazul când spirometria este inaccesibilă, evaluarea testului se efectuează identic cu
ajutorul PEF-metriei , obținând astfel ∆PEF %.
Pentru evitarea obţinerii rezultatelor false şi efectuarea corectă a testului cu
bronhodilatatoare este necesară anularea remediilor medicamentoase pe o durată scurtă în
conformitate cu proprietăţile lor farmacodinamice :
♦ β2-AM de scurtă durată cu 6 ore până la efectuarea testului,
♦ β2-AM de lungă durată cu 12 ore,
♦ Theophyllinum cu 24 ore.
Creşterea valorilor VEMS1 sau PEF cu peste 12% pledează pentru reversibilitatea
obstrucţiei. Pentru BPOC este caracteristică obstrucţia bronşică ireversibilă sau parţial
reversibilă (creșterea VEMS1 cu mai puţin de 12%) .
Testul de mers de 6 minute :
Este o testarea standardizată. Pacienţilor instruiţi despre scopul testului, li se propune
să meargă în mod obişnuit pe parcursul unei distanţe cunoscute, încercând să parcurgă o
distanţă maximă în timp de 6 minute. În timpul testului se permite de a face pauze pentru
odihnă şi de a reveni la efort când este posibil.
La începutul şi la finele testului se apreciază dispneea după scala Borg (0-20 puncte),
SaO2 şi pulsul .

30
 Testul se întrerupe în caz de dispnee pronunţată, toracalgii, vertij, dureri în membrele
inferioare şi la scăderea SaO2 până la 86%, măsurată în timpul testului.
Normativele testului de efort :
 6 MWD ( 6 minute walking distance ) ;
 (i) – indicele prezis.
IMC =greutatea/înălţimea2 (kg/m2)
1. Calcularea valorilor normale individuale la bărbaţi :
6 MWD(i) = (7,57×înălţimea, cm)–(5,02×vârsta, ani) – (1,76×masa, kg) – 309(m)
sau
6 MWD (i) =1140(i) – (5,61×IMC, kg/m2) – (6,94×vârsta, ani)
Limita de jos a normei : 6MWD(i) = 153 m .
2. Calcularea valorilor normale individuale la femei :
6 MWD (i)=(2,11×înălţimea, cm) – (2,29×vârstă, ani) – (5,78×masa, kg) + 667(m)
sau
6MWD(i)=1017(i) – (6,24×IMC, kg/m2) – (5,83×vârstă, ani)
Limita de jos a normei: 6MWD(i) = 139m .
Peak-flow-meter :
În anumite situaţii, destul de numeroase, este foarte utilă măsurarea funcţiei
respiratorii zilnice. Acest lucru se poate realiza acasă cu ajutorul unui dispozitiv simplu numit
peak-flow-meter.
Acest aparat permite măsurarea debitului expirator de vârf (PEF), din timpul unui
expir forţat, parametru care reflectă foarte fidel gradul obstrucţiei bronşice (cu cât bronşia
este mai spastică, cu atât PEF-ul va fi mai mic).
PEF-ul se utilizează :
 în perioada stabilirii diagnosticului , pentru aprecierea severităţii astmului ;
 pentru controlul astmului – scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi se dă
posibilitatea interveniţiei cu medicaţia adecvată într-un timp optim ;
 când se introduce un nou medicament, pentru a evalua răspunsul la acest nou
tratament ;
 la pacienţii cu forme instabile de boală.
Există trei tipuri de aparate :
 peak-flow-meter-ul Glaxo ( cilindric, cu inel ) ;
 peak-flow-meter-ul cu cursor ( mult mai exact ) ;
 peak-flow-meter electronic AM1 , mult mai complex , care poate înregistra , alături de
valoarea PEF-ului şi simptomele pe care le prezentaţi ( dificultate respiratorie , tuse ,
wheezing ) , răspunsul la tratament , pe o perioadă de 30 zile ( citirea şi analiza
datelor făcându-se cu ajutorul unui calculator ) .

31
 Tehnica de măsurare cu un PEF cu cursor ( puteți vedea utilizarea tehnicii în imaginea
16 situată mai jos ) :
1.Pacientul va sta relaxat, pe un scaun, cu aparatul in mâna dreaptă, în poziţie
orizontală ;
2.Se deplasează cursorul ( săgeata ) în poziţia ,, 0 ” ;
3.Pacientul va trage aer adânc în piept ( plămânii la debitul maximum cu aer ) ;
4.Pacientul va lipi bine buzele pe piesa cilindrică a aparatului, fără ca limba să intre în
tub ;
5.Se suflă aerul cu toată puterea, cât mai repede ;
6.Se scoate aparatul din gură şi se noteaza valoarea la care s-a oprit cursorul
( săgeata ) ;
7.Se repeta manevra de trei ori ; din cele trei valori obţinute , se noteaza pe fişă doar
valoarea cea mai mare ( care reprezintă PEF-ul din acel moment al zilei ) ;

Măsurătorile se fac de două ori pe zi : dimineaţa şi seara, de preferat la aceleaşi ore ,

pe perioade de timp stabilite de medic , cu înregistrarea riguroasă a valorilor în graficul care
v-a fost pus la dispoziţia pacientului ( vedeţi modelul în imaginea 17 de mai jos ) .

32
 Scala Borg :
Scala Borg ( Borg scale sau RPE = rate of perceived exertion ) reprezintă un
instrument valid şi demn de încredere de evaluare subiectivă a intensităţii efortului , fără
ajutorul căruia nu se recomandă să lucrăm în principal cu bătrânii , mai cu seamă în primele
săptămâni / luni de activitate . Ea poate fi folosită atât când se lucrează individual cât şi când
se lucrează în grup , şi permite subiecţilor angrenaţi în efort „ să-şi asculte corpul ” , să
asculte ce le spune , ce le transmite propriul organism .
Scala Borg în mod semicantitativ ( în puncte ) determină intensitatea dispneei , se
apreciază pre- şi post- efort fizic . Potrivit acestei scale , efortul poate fi perceput ca
încadrându-se într-una dintre următoarele gradaţii :

Tabelul 5 : scala Borg

Tipul de efort Punctaj/gradaj
Efortul cel mai uşor posibil 0-5
Efort foarte , foarte uşor 6-7
Efort foarte uşor 8-9
Efort uşor 10-11 Zona de antrenare , în cazul
Efort cam greu ( greuţ ) 12-13 efortului de rezistenţă .
Efort greu 14-15 Zona de antrenare , în cazul
Efort foarte greu 16-17 efortului de forţă .
Efort foarte , foarte greu 18-19
Efort maximal 20

Pentru ca scala Borg să dea rezultate, este necesar ca persoanele cu care lucrăm să fie
bine familiarizate cu ea şi să dorească să fie sincere în apreciere; adică nici să nu braveze,
minimalizând „semnalele” trimise de organism, dar nici să nu exagereze, indicând o

33
intensitatea mai mare decât cea sugerată de propriu-i corp. Uneori este nevoie să verificăm
dacă subiectul nostru are capacitatea de a aprecia subiectiv intensitatea solicitării, pentru asta
în timpul efortului cerându-i să indice o gradatie de pe scală si, în acelaşi timp, luându-i
frecvenţa cardiacă.
Aşa cum vedem mai sus, pe scala Borg sunt menţionate două zone de lucru,
recomandabile pentru populaţia vârstnică. Asta înseamnă că atunci când lucrăm pentru
îmbunătăţirea capacităţii aerobe (folosind eforturi continue şi prelungite), subiectul/subiecţii
trebuie să perceapă efortul ca având intensitatea corespunzătoare gradaţiei 11 –13. Dacă
subiecţii percep efortul ca având un indice mai mic de 11, asta înseamnă cam pierdere de
vreme, iar dacă ei desemnează un indice mai mare de 13 – 14, înseamnă o solicitare care nu-
şi atinge scopul, iar efortul fie nu poate fi menţinut măcar 20 – 30 de minute, cum se
recomandă, fie, în unele cazuri, poate fi chiar periculos. În schimb, în timpul lucrului pentru
forţă, intensitatea percepută subiectiv poate fi mai mare, corespunzând indicilor Borg 15 – 17.
8. Tratament :
Tratamentul în boala pulmonară obstructivă cronică are ca scop încetinirea proceselor
inflamatorii și fibrozante la nivel pulmonar și îmbunătățirea simptomatologiei și calității
vieții pacientului prin administrarea de medicamente bronhodilatatoare cu acțiune pe termen
scurt sau lung, corticoterapia, terapia cu oxigen neinvaziv și medicația antibiotică în cazul
suprainfecțiilor bacteriene. Alte medicamente care pot fi utilizate la pacienții care au
expectorații vâscoase care sunt dificil de expectorat sunt reprezentate de agenți mucolitici și
antioxidanți.
Tratamentul chirurgical sau endoscopic al pacienţilor cu boala pulmonară obstructivă
cronică are ca scop reducerea volumelor pulmonare în cazul in care funcția pulmonară nu este
nu este imbunatatita prin administrararea tratamentelor medicamentoase mentionate anterior.
Altfel spus , pentru tratarea unui pacient ce prezintă BPOC se pot instaura , din punct
de vedere clinic , tratamente precum tratamentul igieno-dietetic , tratamentul medicamentos și
tratament chirurgical . Tot o data , în timpul procesului de tratare a pacientului asistenta
medicală împreuna cu echipa sa are datoria de a monitoriza evoluţia și schimbările pe care le
are organismul pacientului .
Obiectivele managementului BPOC sunt reprezentate de:
 reducerea simptomelor ;
 prevenirea progresiei bolii ;
 creşterea toleranţei la efort ;
 creşterea calităţii vieţii ;
 prevenirea şi tratamentul complicaţiilor ;
 prevenirea şi tratamentul exacerbărilor ;
 reducerea mortalităţii ;
 prevenirea şi reducerea efectelor adverse produse de tratament .
Managementul BPOC-ului stabil trebuie bazat pe următoarele principii :
 determinarea severităţii bolii ţinând cont de simptomele pacientului , gradul de
obstrucţie , frecvenţa şi severitatea exacerbărilor, complicaţii , prezenţa insuficienţei
respiratorii , comorbidităţi şi statusul general al pacientului .
 implementarea unui plan de tratament în trepte care să reflecte evaluarea
gradului de severitate .

34
  alegerea tratamentului adaptat recomandărilor naţionale şi culturale,
preferinţelor şi îndemânării pacientului şi medicaţiei existente la nivel local .
Managementul BPOC se face în funcţie de stadiul bolii .
Oprirea fumatului şi evitarea noxelor respiratorii (profesionale sau ambientale) este
recomandată tuturor pacienţilor cu BPOC .
Sfatul minimal pentru renunţarea la fumat trebuie acordat de către toţi medicii de
familie. Chiar şi o consultaţie minimă de 3 minute poate fi eficientă şi să determine un
fumător să renunţe la fumat. Aceasta trebuie aplicată fiecărui pacient şi susţinută de întreg
personalul sanitar .
Consilierea pentru sevrajul tabagic poate fi acordată de către medicul de familie cu
competenţă în domeniu sau de către medicul specialist pneumolog .
Tratamentul farmacologic ( terapia de substituţie cu nicotină, bupropionul/nortriptilina
şi/sau vareniclina ) este recomandat atunci când consilierea nu este eficientă .
Vaccinarea antigripală anuală este recomandată tuturor pacienţilor cu BPOC .
Vaccinarea antipneumococică este recomandată pacienţilor cu BPOC cu vârsta > 65 ani sau
VEMS < 40 % .

Tabelul 6 : Tratamentul BPOC în funcţie de treptele de severitate

Stadiul I - Uşor Stadiul II - Moderat Stadiul III - Sever Stadiul IV – Foarte
sever
 Educaţia pacientului .
 Evitarea factorilor de risc .
 Vaccinare antigripală .
 Bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune la nevoie .
 Unul sau mai multe bronhodilatatoare cu durată lungă de
acţiune administrate regulat .
 Reabilitare respiratorie .
 Corticosteroizi inhalatori dacă
prezintă exacerbări repetate .
 Oxigenoterapie
de lungă durată.
 Chirurgie .

a) Tratamentul igieni-dietetic :

Dacă un pacient a fost diagnosticat cu BPOC ( boală pulmonară obstructivă cronică ) ,

ceea ce mănâncă îi poate afecta respirația . Ingestia de alimente se poate dovedi a fi o
provocare atunci când există o dificultate în respirație . Astfel , împreună cu medicul , se face
un plan alimentar pentru gradul de stagializare și formele de boală .
Când organismul metabolizează carbohidrații , acesta creează mai mult dioxid de
carbon – produsul rezidual care este liminat prin expirație – decât atunci când metabolizează

35
grăsimile și proteinele. Prin urmare, deși sunt necesare mai multe cercetări pe această temă,
poate ajuta dacă unele persoane cu BPOC consumă mai puțini carbohidrați și mai multe
grăsimi și proteine . Astfel , următoarele tipuri de nutriție pot fi recomandate :
 Alege grăsimi mononesaturate și polinesaturate sănătoase – cum ar fi uleiul de
măsline , uleiul de porumb și uleiul de rapiță – în locul grăsimilor trans sau saturate –
pe care se pot găsi în unt , untură și alimente prăjite .
 Carnea slabă și produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt alegeri sănătoase
în materie de proteine .
 Se poate opta pentru carbohidrați complecși - care se găsesc în legume , fructe ,
cereale integrale - în detrimentul carbohidraților simpli din zahăr , bomboane și sucuri
carbogazoase .
 Eliminarea sări și a alimentelor sărate, deoarece acestea determină organismul să
rețină fluidele , iar excesul de fluide corporale îngreunează respirația .
Dacă pacientul este supraponderal , kilogramele în exces necesită mai mult oxigen și
pot interfera cu respirația . Pe de altă parte , unele persoane cu BPOC ajung să piardă prea
mult în greutate, deoarece respirația arde excesul de calorii și reduce pofta de mâncare sau
ambele . Pierderea în greutate poate îmbunătăți respirația . O dietă sănătoasă contribuie la
menținerea vigoarea. În același timp, exercițiile fizice contribuie la creșterea rezistenței,
îmbunătățind în același timp apetitul și efectele terapiei nutriționale .
Pentru un pacient cu BPOC , următoarele sfaturi de îngrijire igienico-dietetică se pot
dovedi utile :
 Alegerea alimentelor care este ușor de preparat .
 Se va sfătui odihnă înainte de a mânca .
 Consumarea de 4-6 mese mici zilnic în loc de 3 mese abundente .
 Vor fi utilizate alimente bogate în nutrienți , cum ar fi suplimentele alimentare lichide.
 Se va evită consumul de lichide între mese , pentru a evita senzația de sațietate dată de
lichidele consumate în timpul meselor .
 Se va recomanda consumul a peste 8 pahare de lichide zilnic pentru a fluidifica
mucusul și a facilita expectorația ( numai dacă medicul nu a recomandat consumul de
lichide în exces ) .
 Se recomandă mâncatul încet , cu înghițituri mici și să mestecați bine alimentele .
 Se recomandă să mâncatul într-o atmosferă liniștită și relaxată .

b) Tratamentul medical :
Tratamentul farmacologic sau medicamentos în BPOC poate controla şi preveni
simptomele , reduce frecvenţa şi severitatea exacerbărilor , ameliorează calitatea vieţii
pacientului şi toleranţa la efort . Terapia inhalatorie este de preferat pentru tratamentul pe
termen lung al BPOC datorită acţiunii topice , locale şi datorită efectelor adverse sistemice
reduse .
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de medicamente :
1) Bronhodilatatoare :
Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic în BPOC .

36
 Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune ( BADSA ) se administrează la nevoie
pentru ameliorarea simptomelor şi relativ regulat în exacerbări . Acestea sunt reprezentate de:
 beta 2-agonist cu acţiune rapidă inhalator: salbutamol , terbutalină , fenoterol ; durata
de acţiune este de 4 - 6 ore ;
 anticolinergic inhalator : bromură de ipratropium ; durata de acţiune este de 6 – 8 ore;
 se pot administra şi combinat în acelaşi inhalator ;
Bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune (BADLA - anticolinergice şi beta 2-
adrenergice) se administrează regulat pentru prevenirea simptomelor şi a exacerbărilor şi
ameliorarea calităţii vieţii . Tratamentul regulat cu bronhodilatatoare de lungă durată este mai
eficient şi mai convenabil decât cel cu bronhodilatatoare de scurtă durată , iar acestea sunt
reprezentate de :
 Anticolinergic inhalator cu durată lungă de acţiune: tiotropium 18 micrograme x 1/zi;
durata de acţiune este de 24 de ore
 Beta 2-agonist cu durată lungă de acţiune inhalator (BADLA) : salmeterol 50
micrograme x 2/zi, ormoterol 18 micrograme x 2/zi; durata de acţiune este de 12 ore
 Teofilina retard : 8 - 10 mg/kg corp/zi, maxim 600 mg/zi, la 12 ore
Toxicitatea teofilinelor este direct proporţională cu doza administrată . Indexul
terapeutic este scăzut , beneficiile devenind vizibile doar în cazul administrării dozelor mari ,
apropiate de doză toxică .
Deoarece este necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice şi a interacţiunilor
medicamentoase se recomandă prescrierea teofilinei numai după ce s-a încercat un tratament
cu bronhodilatoare inhalatorii .
Se recomandă precauţie la pacienţii vârstnici .
Pot fi necesare asocieri de mai multe tipuri de bronhodilatatoare cu mecanisme de
acţiune diferite pentru a obţine un grad superior de bronhodilataţie . Se reduc astfel efectele
secundare comparativ cu creşterea dozei unui singur bronhodilatator .
2) Glucocorticosteroizi :
Se recomandă tratament regulat cu glucocorticosteroizi inhalatori la pacienţii
simptomatici cu BPOC cu VEMS < 50%, care au exacerbări repetate ( exacerbări în ultimii 3
ani) .
Prescrierea acestei medicaţii la pacientul cu BPOC este apanajul medicului specialist.
Tratamentul pe termen lung , cu glucocorticoizi orali nu este recomandat .
3) Terapie combinată dintre BADLA şi CSI :
Asocierea dintre un bronhodilatator cu durată lungă de acţiune ( BADLA ) şi un
glucocorticosteroid inhalator s-a dovedit mai eficientă decât administrarea în monoterapie a
componentelor în reducerea exacerbărilor , îmbunătăţirea funcţiei pulmonare şi a calităţii
vieţii .
Conform evidenţelor recente , combinaţia dintre salmeterol şi fluticazonă propionat
reprezintă una dintre opţiunile terapeutice pentru pacienţii cu BPOC moderat spre sever cu
VEMS </= 60% din prezisă , care rămân simptomatici sub tratament cu bronhodilatatoare şi
cu istoric de exacerbări .

37
 4) Antibiotice :
Nu sunt recomandate de rutină . Îşi găsesc utilitatea în cazul exacerbărilor infecţioase
sau a altor infecţii bacteriene .
5) Agenţi mucolitici ( mucochinetic , mucoregulator ) :
Nu este recomandată utilizarea de rutină şi profilactic . Pacienţii cu spută vâscoasă pot
beneficia de mucolitic . Se continuă terapia dacă simptomele se atenuează la această categorie
de pacienţi .
6) Antitusive :
Utilizarea regulată de antitusive este contraindicată la pacienţii cu BPOC .
De asemenea , pe lângă tratamentul farmacologic utilizat în tratarea BPOC, se
utilizează și un tratament non-farmacologic care include :
 Reabilitare ;
 Oxigenoterapia ;
 Intervenţiile chirurgicale sau endoscopice pentru reducerea volumelor
pulmonare ;
Reabilitarea pulmonară, oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu şi indicaţia
chirurgicală sunt modalităţi terapeutice speciale care necesită o evaluare complexă a
pacientului , costuri ridicate şi uneori riscuri . Din aceste motive prescrierea acestor metode
terapeutice este apanajul medicului specialist .
Reabilitarea pulmonară :
Programele de reabilitare ar trebui să cuprindă un număr minim de elemente :
pregătire fizică , consiliere nutriţională şi educaţie .
Scopul reabilitării este de a reduce simptomele , îmbunătăţirea calităţii vieţii şi
creşterea participării pacientului la rutina zilnică .
Oxigenoterapia :
Oxigenoterapia de lungă durată (> 15 ore/zi) este recomandată pacienţilor cu
insuficienţă respiratorie cronică, cărora le creşte supravieţuirea prin îmbunătăţirea
hemodinamicii şi mecanicii pulmonare, a statusului mental şi capacităţii de efort şi scăderea
policitemiei .
Scopul oxigenoterapiei de lungă durată este acela de a creşte valoarea PaO2 la cel
puţin 60 mmHg (8.0 kPa) şi/sau obţinerea unei SaO2 >/= 90% care asigură o cantitate
suficientă de oxigen necesară conservării funcţiilor vitale .
Oxigenoterapia poate fi iniţiată la pacienţii cu BPOC foarte sever (Stadiu IV) dacă:
 PaO2 </= 55 mmHg ( 7.3 kPa ) sau SaO2 </= 88% cu sau fără hipercapnie ;
 PaO2 între 55 mmHg ( 7.3 kPa ) şi 60 mmHg ( 8.0 kPa ) sau SaO2 = 88% dacă există
semne de hipertensiune pulmonară, edeme periferice în cadrul unei insuficienŃe
cardiace congestive sau policitemie ( hematocrit > 55% ) .

c) Tratamentul chirurgical :

38
 Bulectomia, transplantul pulmonar , reducerea de volume pulmonare pe cale
endoscopică trebuie recomandate , cu atenţie , în cazuri selecţionate de pacienţi cu Stadiu IV
de BPOC foarte sever . Nu există încă dovezi suficiente privind recomandarea de rutină a
chirurgiei de reducţie pulmonară sau a intervenţiilor endoscopice pentru reducerea de volume
pulmonare în BPOC .
Manageamentul exarcerbărilor in BPOC :
Exacerbarea BPOC este definită ca fiind orice eveniment apărut în evoluţia naturală a
bolii caracterizată prin modificarea gradului de dispnee , a tusei şi/sau expectoraţiei
pacientului , în afara variaţiilor zilnice.
Exacerbarea este un eveniment acut şi poate necesita o modificare a medicaţiei
pacientului cu BPOC . Cele mai frecvente cauze de exacerbare sunt infecţiile traheobronşice
şi poluarea atmosferică , dar în aproximativ 1/3 din cazuri acestea nu pot fi precizate .
Nu există reguli precise şi validate pentru decizia de internare sau de tratament în
ambulator a pacienţilor cu exacerbări BPOC , această decizie fiind responsabilitatea
medicului care examinează pacientul .
În caz de dubiu pacientul va fi trimis la UPU pentru a fi evaluat , urmând ca la acest
nivel să fie luată decizia de internare sau din contră, de tratament în ambulator .
Ca regulă generală vor fi trimişi la UPU pentru a fi evaluaţi şi eventual internaţi
pacienţii cu exacerbare severă :
 dispnee importantă de repaus ;
 tulburări de conştienţă ( scăderea vigilenţei până la somnolenţă) ;
 cianoză agravată sau nou instalată ;
 folosirea muşchilor accesori ;
 mişcări paradoxale abdominale ;
 semne de insuficienţă cardiacă dreaptă ( edeme gambiere , hepatomegalie ,
turgescenţă jugulară ) ;
 instabilitate hemodinamică ;
 FR > 25/min ;
 AV > 110/min ;
 SaO2 < 90% .
De asemenea, vor fi trimişi la UPU pentru a fi evaluaţi , şi eventual internaţi , şi
pacienţii cu :
 vârstă înaintată ;
 boală severă de fond ( stadiul IV ) ;
 comorbidităţi semnificative ;
 lipsa suportului la domiciliu ;
 diagnostic incert ;
 opţiunea pacientului .
1 ) Tratarea exacerbării BPOC în spital :
Investigaţii :
 radiografie toracică ;
 SaO2 ;

39
 gazometrie - dacă este posibil ;
 ECG ;
 hemoleucograma, uree, electroliţi ;
 determinare teofilinemie ( dacă este accesibilă ) dacă pacientul era în tratament cu
teofilină la internare ;
 examen microscopic ( frotiu gram ) din spută şi cultură din spută dacă aceasta este
purulentă ;
Tratament non-farmacologic :
 se administrează oxigeno-terapie pentru a menţine SaO2 > 90% (se repetă gazometria
la 30 - 60 min) ;
 se evaluează necesitatea ventilaţiei non-invazive - dacă este accesibilă - trebuie
folosită ca tratament de elecţie pentru insuficienţa ventilatorie persistent hipercapnică
din timpul exacerbărilor care nu răspund la tratament medicamentos, ori de câte ori
este posibil ;
 trebuie efectuată de personal calificat ;
Tratament farmacologic :
Bronhodilatatoare
 se preferă BADSA (salbutamol) ;
 se cresc dozele şi/sau frecvenţa administrărilor ;
 se pot combina beta 2 agonişti cu anticolinergice ;
 se recomandă utilizarea spacerelor sau nebulizatoarelor ;
 se poate încerca administrarea de teofiline în cazul unui răspuns insuficient sau
inadecvat la BADSA ; deşi sunt utilizate pe scară largă, rolul teofilinelor în
tratamentul exacerbărilor din BPOC rămâne controversat .
Glucocorticosteroizi :
 se administrează oral sau IV ca terapie asociată la bronhodilatatoare ;
 30 - 40 mg/zi echivalent prednisolon oral pe o durată de 7 - 10 zile .
Antibioticele se recomandă în caz de :
 agravarea dispneei ;
 intensificarea volumului sputei ;
 creşterea purulenţei sputei ;
 administrarea pe cale orală şi IV depinde de pacient şi de farmacologia antibioticului;
 administrarea orală este preferată; dacă este necesară administrarea IV se recomandă
trecerea la administrarea orală imediat ce pacientul este stabilizat ;
 uzual terapia antibiotică în exacerbările BPOC se recomandă empiric ;
 cultura şi antibiograma din spută sau/şi din aspiratul bronşic este recomandată ;
 numai în cazurile cu exacerbări severe sau dacă terapia antibiotică iniţială
recomandată empiric nu a dat rezultate ;
 antibiotice recomandate empiric :
 exacerbări uşoare : beta-lactamine, tetracicline, biseptol ;
 exacerbări moderate : beta-lactamine, tetracicline , biseptol ( amoxicilină +
acid clavulanic ) ;

40
  exacerbări severe : beta-lactamine, tetracicline , biseptol (amoxicilină + acid
clavulanic ) , cefalosporine generaţia II şi III/fluorochinolone ;
Alte recomandări:
 se monitorizează echilibrul hidro-electrolitic şi starea de nutriţie a pacientului ;
 se ia în considerare administrarea subcutanată de heparine cu greutate moleculară
mică ;
 se identifică şi se tratează comorbidităţile asociate ( insuficienţă cardiacă , aritmii ) ;
 se monitorizează atent evoluţia bolii pe toată perioada internării ;
 se stabilesc recomandările şi schema de tratament de urmat la domiciliu ;
 se are în vedere consult multidisciplinar dacă este cazul .
2 ) Tratamentul exacerbării BPOC în ambulator :
O proporţie considerabilă a pacienţilor cu BPOC şi exacerbări pot fi trataţi la
domiciliu . Reperele pentru tratamentul în ambulator al unei exacerbări BPOC sunt
următoarele:
a. Începerea sau intensificarea tratamentului bronhodilatator ;
b. Antibiotic ;
c. Evaluarea răspunsului la tratament ;
d. Corticosteroid oral .
a) Începerea sau intensificarea tratamentului bronhodilatator :
 salbutamol inhalator la 4 - 6 ore ( prima doză în cabinet ) ;
 2 pufuri prin cameră de inhalare sau nebulizare 2,5 mg în 2 mL ( dacă pacientul are
nebulizator personal ) ;
 asociere bromură de ipratropium 2 - 6 pufuri la 6 ore .
b) Antibiotic :
 indicaţie : spută purulentă plus accentuarea dispneei şi/sau creşterea volumului sputei;
 cale administrare : per os ; administrare parenterală de excepţie la cei cu intoleranţă
digestivă ;
 fără factori de risc pentru germeni rezistenţi :
 de primă intenţie : - amoxicilină 1 g x 3/zi per os ;
 alternativă : - amoxicilină + acid clavulanic 1 g x 2/zi ;
- cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi ;
- macrolide de generaţie nouă : claritromicină 500 mg x 2/zi ;
 cu factori de risc pentru germeni rezistenţi ( comorbidităţi , BPOC severă , > 3
exacerbări/an , tratament antibiotic în ultimele 3 luni ) :
 de primă intenţie : - amoxicilină + acid clavulanic cu eliberare prelungită/SR 2
g x 2/zi ;
 alternativă : cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi ;
 fluorochinolone respiratorii ( levofloxacină 500 mg/zi sau moxifloxacină 400 mg/zi )
în alergia la penicilină ;
 durata tratamentului : 5 - 7 zile .
c) Evaluarea răspunsului la tratament :

41
 la interval de 24 - 48 h , la cabinet sau domiciliu , în funcţie de context ;
 ameliorarea simptomelor ( dispnee , tuse , expectoraţie ) , continuă tratamentul,
reevaluare peste 7 zile ;
 fără ameliorarea simptomelor, corticosteroid oral sau dacă a luat deja corticosteroid
oral trimitere UPU ;
 semne de severitate : trimitere UPU .
d) Corticosteroid oral :
 cale de administrare : per os ; prin excepţie parenteral la cei cu intoleranţă digestivă ;
 doză : 30 - 40 mg prednison sau 24 - 32 mg metilprednisolon în doză zilnică unică
dimineaţa ;
 durată : 7 - 10 zile ;
 se asociază pe perioada administrării regim hiposodat şi eventual omeprazol 40 mg
seara la cei cu antecedente recente de ulcer gastroduodenal ;
 principalul efect advers : creşterea glicemiei .

42
 Capitolul II
ÎNGRIJIRI GENERALE

2.1 Internarea pacientului în spital

Medicii specialişti ( pneumologie şi medicină internă ) care tratează pacienți cu BPOC

trebuie să aibă acces la spirometrie şi competență în interpretarea rezultatelor . Medicii de
familie identifică pacienții simptomatici , cu suspiciune de BPOC ; ei vor îndruma aceşti
pacienți la medicul specialist ( pneumolog sau internist ) pentru confirmarea sau infirmarea
bolii .
Ulterior , medicul de familie urmăreşte evoluția bolii pacientului cu BPOC ce
urmează tratamentul cronic , zilnic , prescris de medicul specialist .
Reevaluarea pacientului cu BPOC se realizează de către medicul specialist , la un
interval de 3 - 6 luni pentru BPOC sever şi foarte sever , şi la 12 luni pentru BPOC uşor şi
moderat .
Dacă simptomele şi calitatea vieții nu se ameliorează semnificativ , reevaluarea de
către medicul specialist va fi efectuată la maximum 3 luni .
Momentul apariției unei exacerbări presupune obligatoriu evaluarea de către medicul
specialist , pentru reajustarea tratamentului .
Exacerbările din BPOC sunt definite la agravare acută a simptomelor respiratorii
( agravarea dispneei , intensificarea tusei , creștetea volumului și viscozității sputei ,
reducerea toleranței efortului fizic ) care necesită tratament suplimentar .
Scopul tratamentului exacerbărilor din BPOC este de a minimiza impactul negativ al
exacerbării curente și de a preveni apariția evenimentelor ulterioare . Peste 80% din
exacerbări sunt gestionate în ambulatoriu cu terapii farmacologice , care include
bronhodilatatoare , corticosteroizi și antibiotice .
Exacerbările ușoare și moderate de BPOC pot fi gestionate în condiții de ambulator .
Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BPOC :
1. Simptome severe, precum agravarea bruscă a dispneei , tahipnee, scăderea saturației
în oxigen , confuzie , somnolență .
2. Insificiența respiratorie acută .
3. Apariția semnelor fizicale noi ( exemplu cianoză , edeme periferice ) .
4. Eșecul unei exacerbări de a răspunde la tratamentul medical inițial .
5. Prezența comorbidităților severe ( exemplu insuficiența cardiacă , aritmii nou apărute
etc. ) .
6. Suport insuficient la domiciliu .
. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BPOC în secţiile terapie intensivă :
1. Dispnea severă care nu răspunde la terapie de urgență administrată .
2. Schimbări ale stării mentale ( confuzie , comă ) .

43
 3. Hipoxemie persistentă sau agravată ( PaO2 <40 mm Hg ) , acidoză respiratorie severă
( pH <7,25 ) în pofida suplimentării cu oxigen și a ventilației non-invazive .
4. Necesitatea ventilației mecanice invazive .
5. Instabilitate hemodinamică .
Clasificarea severității exacerbărilor în funcție de semnele clinic e ale pacientului :
Tabloul clinic al exacerbării BPOC este heterogen , prin urmare se recomandă , ca la
pacienții spitalizați severitatea exacerbării să se stabilească în funcție de semne clinice ale
pacientului , recomandandu-se următoare clasificare :
Absența insuficienței respiratorii – frecvența respiratorie : 20-30 respirații pe
minut ; fără implicarea musculatorii accesorii ; fără modificări ale statutului mintal ;
hipoxemie , ameliorată cu oxigen suplimentar administrat prin mască FiO 2 28-35% oxigen ,
fără creșterea PaCO2 .
Insuficiența respiratorie acută - non-amenințătoare de viață :
Frecvența respiratorie > 30 respirații pe minut , folosirea musculaturii respiratorii
accesorii , fără modificări ale statusului mintal , hipoxemie ameliorată cu oxigen suplimentar
administrat via masca Venturi 25-30% FiO2 , hipercapnie, de exemplu PaCO2 crescut
comparativ cu valorile de referința sau crescut la 50-60 mmHg .
Insuficiența respiratorie acută - amenințătoare de viața :
Frecvența respiratorie > 30 respirații pe minut , folosirea musculaturii respiratorii
accesorii , cu modificări ale statusului mintal, hipoxemie neameliorată cu oxigen suplimentar
administrat via masca Venturi sau care necesită FiO2 > 40% : hipercapnie , PaCO 2 crescut
comparativ cu valorile de referința sau crescut la > 60 mmHg sau prezența acidozei
respiratorie ( pH < 7,25 ) .
Diagnosticul de BPOC trebuie luat în considerare la pacienți în vârstă de peste 35 de
ani care au un factor de risc ( în general fumatul ) şi care se prezintă cu dispnee de efort , tuse
cronică , producție zilnică de spută , episoade frecvente de " bronşită " sau wheezing .
Diagnosticul de BPOC trebuie confirmat obligatoriu prin efectuarea spirometriei .
Astfel , conform informațiilor prezentate mai sus , internarea în spital se face în urma
programării , pe baza biletelor de internare , a biletelor de trimitere eliberate de medicul
specialist sau de medicul de familie sau a internării de urgență . Pacienții internați vor fi
înregistrați la biroul serviciului de primire în registrul de internări , tot aici fiind completată
fișa de observație cu datele de identitate .
Identificarea pacienților se face pe baza actelor personale și a documentelor emise în
unitatea sanitară care trimite pacienții .
La înregistrarea pacienților , în registru de internare vor fi menționate : data și ora la
care s-au prezentat , numele complet , seria și numărul actului de identitate , data nașterii ,
sexul , adresa de domiciliu și secția / compartimentul în care vor fii internați aceștia . După
internare pacienții se înregistrează în toate evidențele compartimentului : registrul de
internare / externare a pacientului , registru de mișcare zilnică , etc .
Pentru înregistrarea pacienților în vederea stabilirii diagnosticului de internare ,
aceștia sunt dezbracăți cu îndemânare și blândețe . Examinarea clinică poate fi completată cu
prelevări de produse patologice și biologice ( sânge , urină ) în vederea unor examene de
laborator efectuate de urgență .

44
 Hainele și obiectele pacienților vor fii înregistrate în vederea înmagazinării și la
nevoie vor fii supuse deparazitării și dezinfectării .
Înainte de a fii transportații în compartimentul de Boli Cronice , dacă este cazul ,
pacienții vor fii înbaiații și deparazitați . După terminarea igienizării , pacienții vor fi
îmbracăți în hainele de spital .
Infirmiera de la spitalul de triaj va completa fișa de circuit a pacientului care va fii
anexată la foaia de observație a acestuia . Pacienții astfel pregătiți vor fi însoțiți de infirmiera
de serviciu la nivelul compartimentului , după care vor fi preluați de către asistenta medicală
și repartizați în salon , în funcție de sex și patul liber disponibil .

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare :

Scopul spitalizării pacienților fiind vindecarea , se va urmării creearea unor condiții

prielnice nicesare vindecării și ridicării forței de apărare a organismului și scoaterea lui din
eventualele influențe nocive ale mediului înconjurător .
După repartizarea în salon , pacienților li se aduce la cunoștiință regulamentul de
ordine interioară al spitalului , drepturile și obligațiile pe care le au în timpul internării , apoi
li se prezintă structura secției ( sala de mese , toaleta , sala de tratament , cabinetul
personalului medical ) . Atmosfera trebuie să fie cât mai primitoare și liniștitoare , paturile să
fie distantate pentru ca pacienții să nu se deranjeze reciproc , mobilierul să fie estetic și ușor
lavabil , temperatura camerei optime între 20-24 grade Celsius .
Liniștea este primordială și asigură un comfort al pacienților . În acest scop , se vor
înlăturat toți excitanții auditivi , vizuali , olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra
sistemului nervos . Se evită căderea obiectelor metalice , scârțâitul ușelor , personalul medical
va purta papuci cu talpă moale , silențioasă .
Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este nevoie .

2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi :

 Pregătirea patului şi accesoriilor lui :

În condiţiile spitalizării patul reprezintă pentru fiecare pacient mobilierul cel mai
importat din salon , aici petrecânduşi majoritatea timpului de boală şi convalescenţă .
Patul trebuie să fie comod , de dimensiuni portivite , pentru a satisface atât condiţiile
de odihnă ale pacientului , cât şi pentru manipularea lui de către personalul de îngrijire ( uşor
de manipulat şi uşor de curăţat ) .
Accesoriile patului sunt :
 salteaua ;
 1-2 perne ;

45
  pătura ;
 lenjeria de pat ;
 o muşama ;
 o aleză ;
Atât patul , cât şi accesoriile , lui vor fi păstrate în condiţii de perfectă curăţenie .

 Schimbarea lenjeriei de pat :

Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea condițiilor igienice și de confort ale
pacienților . Schimbarea lenjeriei de pat se face deobicei dimineața , înante de curățenia și
dezinfecția salonului , dar după efectuarea măsurăturilor funcțiilor vitale și efectuarea toaletei
. Dacă , însă , în cursul zilei se murdărește , lenjeria se schimbă imediat , indiferent de orar și
la nevoie de mai multe ori pe zi . Periodicitatea schimbării lenjeriei este la un interval de
maximum 3 zile și ori de câte ori este nevoie .

 Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului :

Prin igiena pacientului se înțelege ansamblu de tehnici și proceduri utilizate în scopul

întreținerii curățeniei mucoaselor , tegumentelor și fanerelor ceea ce reprezintă în fond o
modalitate de apărare a organismului împotriva bolilor .
Igiena corpului a pacientului începe încă de la internare , când este îmbăiat și la
nevoie deparazitat , iar în timpul spitalizării pacientul va face baie sau duș cel puțin de două
ori pe săptămână . Cu această ocazie i se va schimba și lenjeria de corp .
Asistenta medicală răspunde de starea igienică a apacientului , indiferent dacă acesta
și-o asigură singur , acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune la dispoziție materialul necesar și
de a asigura modul în care acesta își efectuează toaleta .

 Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat :

Prin definiție , toaleta pacientului face parte din îngrijirile de baza ale asistentei
medicale și are drept scop controlul și igiena bolnavului . Ea constituie una dintre condițiile
indispensabile ale procesului de vindecare . Deși , spre exemplu , un pacient care prezintă
hemoragie cerebrală se imobilizează cu multă atenție trebuie să beneficieze de toaleta zilnică
la pat , pe regiuni .
Pe scurt , scopul toaletei generale și pe regiuni a pacientului imobilizat este
reprezentat de :
 prevenirea infecțiilor , îndepărtarea secrețiilor și a depozitelor naturale ;
 menținerea permeabilității căilor respiratorii superioare ;

46
  obținerea unei stări de bine a pacientului , profilaxia cariilor dentare ;
 evitarea leziunilor de gradaj la pacienții cu prurit / agitații , prevenirea
escarelor ;
 pregătirea pacienților pentru diferite intervenții chirurgicale ;
 menținerea unei stări de comfort la pacienții imobilizați în pat ;
 la pacienții inconștienții cu sondă vezicală , nazogastrice întreținerea și
menținerea acestora .
Procedurile explicate anterior se aplică de către toate asistentele medicale /
infirmierele din cadrul unui spital .
Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se îndepartează de pe suprafața pieli sale
stratul cornos , descuamat și impregnat cu secrețiile glandelor sebacee și sudoripare ,
amestecate cu resturi alimentare , resturi de dejecții și alte substanțe străine care adera la piele
. Îndepărtarea acestora deschid orifiicile de excreție ale pieli , favorizând mobilizarea
anticorpilor formați în celulele reticulo-endoteliale din țesutul celular subcutanat . Toaleta
bolnavului creează o stare de bine a acestuia .
Pentru ca toaletarea să se desfășoare în bune condiții se urmăresc câteva principi care
trebuie să fie respectate :
 se apreciază starea de bine a bolnavului pentru a evita o toaletă prea lungă / obositoare
;
 se verifică temperatura ambiantă , pentru a se evita răcirea pacientului ;
 se evită curenții de aer prin închiderea ușilor , ferestrelor ;
 se izolează bolnavul printr-un paravan ;
 se pregătesc în apropiere materialele necesare toaletei , schimbări lenjeriei patului și a
bolnavului și pentru prevenirea escarelor .
Baia parțială la pat constă în spălarea întregului corp pe regiuni , descoperind
progresiv numai partea care se va spală după ce pacientul a fost dezbrăcat complet și acoperit
cu un cearșaf și cu o pătură . Asistenta va avea grijă ca temperatura în salon să fie de cel puțin
20 de grade Celsius iar temperatura apei de 37 grade Celsius ; se va controla cu un
termometru de baie sau cu cotul . Apa caldă trebuie să fie din abundență și se va schimba de
câte ori este nevoie .
Toaleta se face respectând o anumită ordine și se va începe întodeauna cu fața , apoi
gâtul , membrele superioare , partea anterioară a toracelui , abdomenul , partea posterioară a
toracelui , regiunea sacrală , coapsele , membrele inferioare , organele genitale și în sfârșit
regiunea perianală . Mușamaua și aleza de protecție se mută în funcție de regiunea pe care o
spălăm iar la sfârșit se face toaleta părului , toaleta cavități bucale .
Înainte de a începe baia pe regiuni se vor colecta date medicale cu privire la starea
pacientului : puls , tensiune , respirația , ce mobilizare i se permite în ziua respectivă , dacă se
poate spăla singur , pe care parte a corpului .
Asistenta pregătește psihic bolnavul cu hemoragie cerebrală , dacă acesta este
conștient , explicându-i manevrele pe care le va face cu foarte mare atenție la mișcarea
capului și cerând cooperarea dacă este posibil .

47
 Materialele necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni sunt următoarele :
 mănuși de unică folosință , mănuși de baie , mănuși de cauciuc ;
 mușama , aleză , cearșaf ;
 proasoape , tampoane tifon , comprese ;
 taviță renală ;
 recipient pentru apă , săpun , ploască ;
 paravan , bazinet .
Efectuarea tehnici :
1. Spălarea feței : începe cu îngrijirea ochilor . Se îndepartează secrețiilor oculare cu
un tampon steril , de la comisura externă spre cea internă . Se spală ochii cu mâna acoperită
cu mănușă , se limpezește și se șterge prosopul curat . La pacientul inconștient pentru a
menține supleta corneei se picură “ lacrimi artificiale ” în fiecare ochi , iar dacă ochiul
ramâne deschis se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic și se îndepărtează periodic
secrețiile oculare . Se continuă apoi cu fruntea de la mijloc spre tâmple , se spală cu mișcări
circulare regiunea periorală și regiunea perinazală . Se curăță fosele nazale fiecare cu câte un
tampon umezit în ser fiziologic . Dacă pacientul prezintă o sondă se dezlipește romplastul cu
care este fixat , se extrage 5-6 cm , se curăță tubul cu un tampon , se îndepartează de pe
mucoasă nazală cu un tampon umezit în apă oxigenată diluată , se reintroduce sonda și se
fixeaza . Sonda pentru oxigenoterapie se poate introduce în cealaltă fosă nazală . Se
controlează funcționarea sondelor , se controlează respirația pacientului .
2. Spalărea gâtului și a membrelor superioare : se face cu mișcări circulare
începand de la umăr spre capul distal ștergându-se imediat . Se va insista la axile
tamponându-le până la perfecta uscare . Dacă pacientul se poate întoarce în decubit lateral
spălarea celelaltei mâini se face în aceeași poziție .
3. Toaleta părți anterioare a toracelui : se face insistânt la femei cu pliuri
submamare . Se săpunește și se clătește cu o mană fermă , fără brutalitate se va avea grijă la
ombilic , iar depozitul de murdărie din acesta se va curăța cu un tampon înmuiat . Pentru a
evita irițaiile se unge pielea cu vaselină .
4. Spatele bolnavului : este bine să se spele în decubitul lateral dacă nu este posibil în
șezut . La pacienții cu hemoragie cerebrală capul se va susține tot timpul și se va mișca cât
mai puțin posibil .
5. Toaleta părții inferioare a corpului : se face ca și la toaleta membrelor superioare
cu atenția deosebită la spațiile inerdigitale .
6. Toaleta organelor genintale și a regiunii perianale : se face după ce pacientul
este informat și i se asigură intimitate . Se servește pacientul cu bazinet pentru a-și goli vezica
urinară și se înlocuește cu unul curat , pacientul rămâne în poziție ginecologică . Se îmbracă
mănușa de cauciuc , apoi cea de baie și se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre anus ;
se limpezește abundent . Se scoate bazinetul și se usucă regiunea genitală anală , iar pliurile
se pudrează cu talc . Se îndepartează materialele și se așează patul , iar pacientul este așezat
comod .
7. Toaleta cavității bucale : la pacientul cu hemoragie cerebrară – conștient se face
cerând bolnavului să deschidă gura : se șterg limba , bolta paladină , suprafața internă și

48
externă a arcadelor dentare cu glicerină baroxată , cu mișcări dispre înăuntru înspre afară și se
șterg dinții cu un alt tampon , la sfârșit se șterg buzele . La pacientul inconștient se va folosi
deschizătorul de gură introdus în arcadele dentare și se va scoate proteza dentară , dacă este
cazul . Se va evită contactul mâinilor cu secrația salivară a pacientului sau cu materialul
folosit .
8. Îngrijirea unghiilor : se face prin tăierea la nivelul degetului , cu atenție . Mâna
sau piciorul se așează cu atenție pe un prosop unde se colectează fragmentele tăiate . Se
dezinfectează instrumentele după utilizare . Se evită lezarea țesuturilor adiacente ( risc de
infecție – panariții mai ales la diabetici ) .
9. Îngrijirea părului : spălarea părului se contraindică la pacienții cu hemoragie
cerebrală , cu fracturi ale craniului , traumatisme mari , pacienții cu stare generală afectată ,
febrili , cu boli ale pielii capului . La aceștia se face zilnic perierea și pieptănarea părului .
În final după spălarea integrală a corpului , pentru activitatea circulară sanguină a
bolnavului se va fricționa cu alcool mentolat ( îndeosebi regiunile predispuse la escare ) . Este
de evitat la pacientul imobilizat la pat , udarea patului , a materialului gipsat în timpul băii pe
regiui .
Toaleta pacientului imobilizat la pat oferă informații despre starea tegumentelor ,
modificările acestora fiind foarte importante în munca cu bolnavul . Bolnavii cu hemoragie
cerebrală , adinamici , în stare gravă , inconștienți , cu paralizii care nu au posibilitatea de a-și
schimba singuri poziția în pat sunt mai predispuși la escare . Prevenirea acestora , urmărirea
stării tegumentelor este foarte importantă în evoluția bolii și prevenirea complicațiilor .
Înroșirea pielii in regiunile predispuse escarelor ( regiunea occipitală , a omoplatului , sacrată
, călcâiele , creasta iliacă , partea internă și externă a genunghilor și regiunea maleolară )
precum și o senzație dureroasă la presiune sunt primele semne ale escarelor . Poziția
pacientului se va schimba fregvent ( o dată la 2 ore ) , la pacientul cu hemoragie cerebrală ,
cu multă grijă la mișcarea capului – acesta se va susține de către o asistentă . Mai pot apareă
și alte modificării ale tegumentelor : edeme , cianoze , erupții cutanate , descuamații ,
observate în timpul efectuării toaletei pacientului care trebuie semnalate de urgență
medicului.

 Observarea poziției pacientului în pat :

Comportamentul pacientului este important deorece aceasta depinde întreaga sa

atitudine față de boală , tratament , îngrijire și în final față de personalul medical . Aceasta
depinde de o serie de factori precum : gradul de cultură , vârstă , sex , etnie , inteligență ,
caracter , mediul social din care provine , etc .
Comportamentul pacientului este diferit , de la totala aceptare a situației de bolnav și
aprecierea pozitivă a spitalului și a personalului medical , până la anxietate și dezaprobare
față de orice act terapeutic .

49
 În supravegherea comportamentului pacientului unul dintre lucrurile cele mai
importante care trebuie urmărite este poziția bolnavului care tradează nu numai o anumită
stare patologică , ci și gradul de severitate a îmbolnăvirii .
Expresia feței poate traduce unele stări ca : anxietate , durere , deprimare , optimism ,
indiferență sau interes față de boala sau mediu . Ea se modifică în funcție de satrea generală a
pacientului .
Durerea este unul dintre factorii primordiali care influențează poziția pacientului .
Durerea are ca drept efect suferința iar pacientul , prin adoptarea unei anumite poziții ,
încearcă să o minimalizeze . De aceea el ia poziții antialgice , cu susținerea părții dureroase ,
cu faciasul specific sau are grimase , are maxilarele crispate . Pacientul este agitat , geme ,
caută o poziție care să -i calmeze durerea , are transpirații , extremitățile pot fi raci .
Pacientul ocupă în pat o poziție activă , pasivă sau forțată în funcție de necesități și
indicați .
Poziția activă este indicată bolnavilor în stare mai bună , poziția lor în pat fiind
identică cu cea a unui om sănătos . Ei se mișcă singuri , neavând nevoie de ajutor .
Poziția pasivă este caracteristică pacienților în stare gravă , adinamici , care și-au
pierdut forța fizică . Acești bolnavi necesită ajutor pentru orice fel de miscare .
Poziția forțată este caracterizată prin atitudini neobijnuite , determinate de afecțiunea
de bază a bolnaviului sau impuse de tratament .

 Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului :

Dacă pacientul menţine timp îndelungat aceeasi poziţie , acesta este predispus la
apariţia unor complicaţii ( escare de decubit , tromboze , embolii ) care îi împiedică procesul
de vindecare. Pentru prevenirea apariţiei acestor se recomandă schimbarea poziţiei
pacientului şi mobilizarea lui cât mai precoce .
Pacientul va fii încurajat să se mişte în pat , să se întoarca singur de pe o parte pe alta ,
să-şi mişte picioarele , mâinile , să se ridice în poziţia semişezând pentru a pregăti sculatul
din pat precoce .

 Captarea eliminărilor :

Captarea dejecţiilor este importatantă atât pentru menţinerea în perfectă stare de

igienă a pacienţilor , cât şi în vederea îmbogăţirii datelor necesare în vederea stabilirii
diagnosticului .
În vederea captării dejecţiilor , patul se protejează cu muşama şi aleză , iar în caz de
murdărire vor fii schimbate ulterior .

50
 1. Captarea fecalelor :
Materialele fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate
din organism prin defecaţie . Captarea lor se face în ploscă sau bazinet . După fiecare utilizare
aceasta se curaţă şi se dezinfectează . În cazul pacienţilor imobilizaţi se recomandă purtarea
pampersului , pentru comfortul pacientului . La nevoie , materiile fecale se arată medicului ,
pentru a li se aprecia aspectul şi culoarea .
2. Captarea urinei :
Urina este o soluţie apoasă prin care sunt eliminate substanţele inutile şi toxice
rezultate din metabolism . Colectarea urinei se face în vase speciale numite urinare . Se mai
poate folosi şi ploasca . După fiecare utilizare , aceasta se curaţă şi dezinfectează . În cazul în
care este necesară captarea urinei în 24 de ore , pentru unele analize de laborator , aceasta se
face în vase speciale care permit măsurarea cantităţii de urine eliminate . În cazul pacienţilor
imobilizaţi , la indicaţia medicului curant , se poate monta sonda urinară , favorizând astfel
menţinerea uscată a tegumentelor şi prevenirea escarelor , precum şi monitorizarea diurezei
acolo unde aceasta este impusă de afecţiune .
3. Captarea vărsăturilor :
Prin vărsătură se înţelege evacuarea conţinutului stomacal din căile digestive pe gură .
În timpul vărsăturilor , pacientul va fi susţinut . În cazul în care este în decubit dorsal capul va
fii întors spre partea dreaptă şi i se va oferi o tăviţă renală . Se va determina cantitatea de
vărsătură şi nu se va arunca până când medicul nu va fi informat .

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative :

O importanţă deosebită în supravegherea bonavului o are monitorizare funcţiilor vitale

şi vegetative ale organismului şi de a le nota în foaia de temperatură , căci modificările lor
reflectă în mare parte starea generală a bolnavului şi evoluţia boli .
a) Temperatura corpului :
Temperatura corpului reprezintă totalitatea proceselor oxidative din organism
generatoare de caldură .
Scopul măsurării este evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză .
Locul de măsurare este : axila , plica inghinală ,
cavitatea bucală , rect , cavitatea vaginală . Se masoară cu
ajutorul termometrului electric , sau cu ajutorul
termometrului cu mercur . Termometria corpului este
realizată cu ajutorul unui termomentru plasat la locul de
măsurare , iar termometrul poate fi cu mercur ( imaginea
18 ) , electric sau laser .
Valoarea normală a temperaturii corpului este de 36 – 37 grade Celsius la adult .

51
 Temperatura trebuie măsurată de două ori pe zi , iar valoarea obţinută se notează în
foaia de temperatură cu un pix de culoare albastră . În cazul modificărilor se anunţă medicul.
b) Pulsul :
Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan dur osos ,
fiind sincron cu sistola ventriculară . Este o snezaţie de şoc la palparea unei artere superficiale
comprimate incomplet pe un plan dur , osos . Palparea pulsului se face cu vârful degetelor
index , mediu şi inelar de la mâna dreaptă .
Scopul măsurării pulsuilui este evaluarea funcţiei cardio – vasculare . Elementele care
se apreciază în evaluarea pulsului sunt : ritmicitatea , fregvenţa , celeritatea , amplitudinea .
Locul de măsurare este orice arteră accesibilă palpării şi care poate fii comprimată pe
un plan dur osos : radială , femurală , humerală , carotidă , temporală , superficială , pedioas .
Valorile normale sunt cuprinse intre 60 – 80 de bătăi pe minut la adult , iar notarea sa
în foaia de temperatură se face un pix de culare roşie .
c) Tensiunea arterială :
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată
de sângele circulant asupra pereţilor arteriali , în cursul
contracţiei cardiace . Tensiunea arterială variază în funcţie
de vârstă şi de orarul activităţiilor efectuate în decursul unei
zile . Scopul măsurării este evaluarea funcţiei cardio –
vasculare . Se măsoară cu ajutorul tensiometrului şi al
stetoscopului, reperezentat în imaginea alăturată ( imaginea
19 ) , pe braţul bolnavului .
Valorile normale la adult sunt :
 tensiunea sistolică : 115 – 140 mmHg ;
 tensiunea diastolică : 75 – 90 mmHg .
Se notează în foaia de temperatură cu un pix de culoare roşie .
d) Respiraţia :
Respiraţia reprezintă necesitatea fiecărui individ de a capta oxigenul din mediul
înconjurător , necesar proceselor de oxidare din organism şi de eliminare a dioxidului de
carbon rezultat din arderile celulare .
Măsurarea are drept scop evaluarea funcţiilor respiratorii fiind un indiciu al evoluţiei
bolii şi al apariţiei unor complicaţii .
Măsurarea respiraţiei prin inspecţie se face prin plasarea mâinii cu faţa palmară pe
suprafaţa toracelui şi numărearea inspiraţiilor timp de un minut . Valorile normale sunt de 16
– 18 bătăi pe minut la adult . Se urmăreşte fregvenţa , amplitudinea mişcărilor respiratorii ,
ritmul respiraţiei , simetria mişcărilor respiratorii . Valoara obtinuţă se notează în foaia de
temperatură cu pixul de culoare verde .

52
 Curba respiraţiei se modifică o dată cu curba temperaturii şi a pulsuilui , astfel că în
timpul stărilor febrile numărul inspiraţiilor pe minut cresc .

2.5. Alimentaţia bolnavului :

Regimul dietetoc al pacientului trebuie să fie astfel alcătuit încât să satisfacă atât
necesităţile cantitative cât şi necesităţile calitative ale organismului , iar în acelasi timp se
adaugă o contribuţie la tratarea pacientului , prin alimentele ingerate . Pe parcusul internării ,
pacientul va primi o alimentaţie corespunzătoare afecţiunilor pe care le prezintă ( hiposodat ,
hipoglucidic , hipolipidic , de cruţare hepatică , gastrică ) regimurile elimentare ale
pacienţilor internaţi se asigură de spital în urmă copletărilor zilnice a foii de mişcare a
pacienţilor internaţi .

2.6. Administrarea medicamentelor :

Medicamentele sunt produse de origine minerală , vegetală , animală sau chimică ,

transformate într-o formă de administrare prescrisă de medic .
Acţiunea lor asupra organismului depinde în primul rând de structura chimică , dar o
importanţă aproape tot atât de mare o au şi doza de administrare cât şi calea de administrare .
Calea de administrare este aleasă de către medic în funcţie de următoarele criterii :
 starea generală şi toleranţa individuală a pacientului ;
 particularităţi anatomice şi fiziologice ale pacientului ;
 capacitatea de absorţie şi timpul acesteia ;
 efectul asupra căii de administrare ( mucoase , tegumentare ) ;
 scopul urmărit şi evoluţia bolii pacientului ;
 interacţiunea dintre combinaţiile de medicamente administrate .
Regulile de administrare generale sunt următoarele :
 respectarea în tocmai a medicamentului prescris ;
 identificarea medicamentelor administrate ;
 verificarea calităţii medicamentelor administrate ;
 respectarea căilor de administrare ;
 respectarea dosajului prescris ;
 respectarea orarului de administrare ;
 respectarea somnului bolnavului ;
 evitarea incompatibilităţi bolnavului ;
 respectarea ordini de administrare a medicamentelor ;
 raportarea imediată a greşelilor de administrare .

53
 Medicamentele sunt eliberate de farmacia spitalului în urma completării condicii de
prescripţii medicale , pe baza indicaţiilor medicului . Administrarea tratamentului se
consemnează în anexa pentru tratament aflat în foaia de observaţie clinică generală .

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice :

Înainte de orice recoltare se pregătesc materialele necesare , se pregăteşte fizic şi

psihic pacientul , se informează despre scopul şi modul de efectuare a recoltării .
Recoltarea sângelui pentru examenul de laborator , se face dimineaţa , a june , prin
puncţie venoasă .
Examenul sumar de urină : se recoltează din prima emisie urinară de dimineaţă , când
urina este mai concentrată , după toaleta organelor genitale externe . Se recoltează 10 – 20 de
mililitri de urină în recipiente sterile .
Examenul materiilor fecale : se recoltează din primul scaun de dimineaţă .
Analizele se recoltează de către asistentat medicală la indicaţia medicului , comform
protocoalelor pentru fiecare afecţiune . Asistenta medicală obţine consimţământul pacientului
şi completează cererea de analize şi registrul de evidenţă a analizelor .
Analizele se transportă la laborator respectând circuitul şi intervalul orar special
destinat acestui scop .

2.8. Pregătirea pacientului pentru investigaţii paraclinice :

Pacientul va fii pregătit şi însoţit de personalul medical la indicaţiile paraclinice

indicate de medic :
 investigaţii care nu necesită pregătire specifică : EKG , examene
radiologice fără substanţă de contrast la orice nivel , oscilometrie ,
spirometrie , consultaţii interclinice pe diferite specialităţii ;
 investigaţii care necesită o pregătire prealabilă , în funcţie de examinarea
care urmează a fi efectuată : ecografie abdominală şi examene radiologice
cu substanţă de contrast , care se efectuează a june , cu respectarea unui regim
alimentar în preziua examinării .
Pacienţii sunt programaţii la investigaţii de către medic sau asistenta medicală în
preziua sau ziua examinării .

2.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii :

54
 1) Pregătirea preoperatorie :
Pregătirea generală preoperatorie constă în examenul clinic şi paraclinic , pregatirea
psihică , îngrijiri igienice , urmărirea funcţională , vitală şi vegetativă , precum şi observarea
schimbării în starea bolnavului şi regimul dietetic preoperator .
A) Examenul clinic :
Acesta este efectuat de către medicul chirurg , ajutat de cadrul mediu sanitar şi pune în
evidenţă starea fiziologică a bolnavului dând totodată posibilitatea depistării unor deficienţe
ale organismului şi ale unor boli însoţitoare . El este completat de examinări paraclinice .
B) Pregătirea psihică :
Bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale, riscul, eventualele
mutilări şi i se cere consimţămantul . Se fixează data aproximativă a intervenţiei . Bolnavul
este încurajat cu solicitudine şi atenţie . Se suprimă tot ceea ce ar putea produce bolnavului
starea de nelinişte . Bolnavului i se crează a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu
ambiant plăcut . I se asigură legătura cu aparţinătorii .
C) Îngrijiri igienice :
Dacă starea bolnavului o permite zilnic , bolnavul va fi îndrumat , ajutat să facă baie
sau duş , urmat de igiena cavităţii bucale , îngrijirea părului , tăierea unghiilor .
Asanarea focarului de infecţie . Se efectuează controlul stomatalogic la indicaţiile
medicului şi dacă este cazul, se efectuează control stomatalogic .
D)Urmărirea funcţiilor vitale :
 măsurarea şi notarea temperaturii ;
 măsurarea şi notarea pulsului ;
 observarea şi notarea respiraţiei ( la indicaţia medicului ) ;
 măsurarea şi notarea tensiuni arteriale ;
 observarea diurezei ;
 observarea scaunului .
2. Pregătirea din preziua operaţiei :
A ) Pregătirea generala :
 asigurarea repaosului fizic , psihic şi intelectual ;
 la prescripţia medicului , seara , se administrează un calmant ;
 asigurarea alimentaţiei necesare normale , alimente uşor digerabile ;
 evacuarea intestinului , clisma ( dacă nu sunt contra indicaţii ) ;
 asigurarea igienei corporale . Se va efectua baie sau duş pe regiuni la pat .
B ) Pregătirea locală :
 se curăţă pielea pe regiuni . Pielea păroasă se rade cu grijă , evitându-se să se
producă mici tăieturi ( poartă de intrare pentru infecţie , dureroasă la efectuarea
dezinfecţiei ) ;

55
  se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter ( cu grijă să nu se
scurgă eter pe regiunea perianală ) ;
 se dezinfectează pielea cu un antiseptic ( alcool , tinctură de iod ) ;
 se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului .
Pregătirea din dimineaţa intervenţiei :
 se intrerupe alimentaţia . Bolnavul nu mănancă cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei
chirurgicale ;
 îmbrăcarea se face cu cămaşa de noapte ( pentru femei ) sau pijama ( pentru bărbaţi )
şi şosete în picioare .
 protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon şi puse în
noptiera bolnavului ;
 bijuteriile vor fi predate familiei sau administraţiei spitalului ;
 îndepărtarea lacului de pe unghii şi a rujului de pe buze ( prezenţa lor face dificilă
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoză la nivelul extremităţilor ) ;
 golirea vezicei urinare . Bolnavul va avea o micţiune voluntară sau se efectuează
sondaj vezical ;
 se va administra hipnotic opiaceu ( morfină , mialgin ) sau un barbituric
( fenabarbital ) . Se administrează un vagolitic ( atropina ) . Dozele şi ora înjectării
sunt indicate de medicul anestezist .
3. Pregătirea speciala a bolnavilor cu risc operator ( taraţi ) :
Îngrijirile acordate acestora urmăresc să corecteze deficienţele organismului şi să
restabilească echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator şi pentru a evita
complicaţiile ce se pot produce , atât în timpul intervenţiei cât şi după aceasta .
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenţia chirurgicală şi durează pană la
vindecarea completă a bolnavului . Îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea
funcţiilor organismului , asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor .
Balnavul operat sub anestezie generală , trebuie supravegheat cu toată atenţia până la apariţia
reflexelor ( de deglutiţie , tuse , faringian şi cornean ) , până la revenirea campletă a stării de
conştienţă cât şi în orele care urmează , de altfel transportul din sală de operaţie se execută
după revenirea acestor reflexe .

2.10. Educaţie pentru sănătate ( profilaxia bolii ) :

Asistenta medicală are un rol important pentru în asigurarea acţiunilor de educaţie

pentru sănătate . Avem sarcina de a analiza şi realiza condiţii optime pentru îngrijirea
bolnavului , precum şi pentru a-l educa pe acesta pentru respectarea anumitor măsuri de
prevenire şi îngrijire în caz de îmbolnăvire .
Asistenta medicală , împreună cu medicul , are rolul de a informa pacientul asupra
regulilor pe care trebuie să le respecte după externare . În funcţie de afecţiunile pe care le
prezintă , pacientul trebuie să :

56
  evite condiţiile de mediu neprielnice ( frig , umezeală , temperaturi scăzute , noxe ) şi
oboseală excesivă ;
 respectarea regimului alimentar indicat de medic ( hiposodat , hipolipidic ,
hipoglucidic , de cruţare gastrică , hepatică , etc. ) ;
 urmează tratamentul medicamentos indicat de medic , comform schemei de tratament
eliberate la externare ;
 revine la controlul medical programat de medicul curant ;
 continuă investigaţiile începute pe perioada internării , pe baza biletului de trimitere
emis de medicul curant .

2.11. Externarea pacientului :

Momentul plecării bolnavului este stabilit de către medic . Trebuie să pregătim

pacientul pentru externare ceea ce necesită o muncă susţinută de educaţia sanitară privind
respectarea odihnei , a regimului dietetic . Bolnavul şi aparţinătorii vor fii instruiţi asupra
modului de preparare a alimentelor , asupra stilului de viaţă şi asupra tratamentului pe care îl
va lua la domiciliu .
Se adună toată documentaţia relativă al pacientului în vederea formării epicrizei de
către medic şi întocmirea biletului de ieşire din spital , care va însoţii pacientul la externare .
Se va fixa ora plecării împreună cu bolnavul , pentru a-i asigura alimentaţia şi
tratamentul până în ultimul moment . Bolnavul şi familia sa vor fi informaţi cu o zi înainte
privind data externarii din spital . Se verifică dacă hainele bolnavului sunt corespunzatoare
plecării , dacă nu , i se anunţă familia .
Se aprofundează bolnavului indicaţiile primite de medic şi cuprinse în biletul de ieşire
. Se va lămuri în special asupra regimului dietetic , se va verifica dacă pacientul şi-a îsuşit în
mod corespunzător tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu
şi se va insista ca la data indicată să se prezinte la control .
Bolnavul va părăsi spitalul însoţit de un membru al familiei sau cu o ambulanţă ,
atunci când starea generală nu îi perimite deplsarea la domiciliu neînsoţit .

57
 Capitolul III
ÎNGRIJIRI SPECIFICE

Cazul 1

Date fixe :
Nume : A.
Prenume : M.
Vârsta : 63 ani
Sex : masculin
Naționalitate : romană
Religie : ortodoxă
Greutate : 70 kg
Înălțime : 1,75 m
Grupă sanguină si Rh : O - I pozitiv
Ocupaţie : lucrează în industria materialelor plastice
Stare civilă : căsătorit
Condiţii de viaţă : corespunzătoare
Alergi : bolnava nu se știe alergic la medicamente
Igiena : - cavitatea bucală : 3 ori /
săptămână
- duş : de 3 ori / zi
- baie generală : de 2 ori / zi
Obiceiuri : - alcool : 100 ml vin / săptămână , 100 ml ţuică /
săptămână , o cană de cafea / zi
- fumat : fumător de 20 de ani şi fumează 5 - 6 ţigări / zi
Date variabile :
Domiciliu : comuna Ștefan cel Mare , Județul Vaslui
Data internări : 1.05.2022
Data externări : 6.05.2022
Tensiunea : 150 / 100 mmHg
Temperatura : 39o C
Puls : 85 bat / min

58
 Somn : 6h / noapte + 2h / ziua
Alimentație : 2 mese principale / zi + 2-3 gustări
Eliminare : 5-6 micţiuni / zi , 1 scaun / zi
Stare psihică : anxietate din cauza spitalizării
Diagnostic medical de internare : BPOC
Antecedente heredocolaterale : nu prezintă
Antecedente personale : bolile copilăriei
Antecedente personale fiziologice : pacientul prezintă încă din 2018 simtomatologia
BPOC
Manifestări de dependenţă : - tuse seacă ;
- dispnee de efort ;
- febră moderată (39°C) ;
- transpiraţii ;
- fatigabilitate ;
- anxietate .
Istoricul bolii : pacientul A. M. , în vârsta de 63 de ani , domiciliat în comuna Ștefan
cel Mare , Județul Vaslui , este intrnat , pe baza biletului de trimidere al medicului de
familie , în cadrul spitalului Clinic Juddețean Vaslui pe data de 1. 5. 2022 acuzând durere în
timpul respirației la efort , diaforeză , oboseală resimțită în timpul efortului , tuse fără
expectorații şi stării de agitație şi nelinişte . Astfel , în urma investigatiilor prezente la
pacientul A. M. se pot constata următoarele semne şi simtome : tuse seacă , dispnee de efort ,
febră moderată ( 39° C ) , transpiraţii , fatigabilitate , anxietate . În urma investigaţiilor clinice
şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC .

Planul de îngrijiri numărul 1

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome
Obiective Evaluare
fundamentală îngrijire şi delegate
1. Nevoia de a Respiraţie Pacientul să -educ pacientul să 01.05.2022
respira şi a anevoioasă prezinte o renunţe la fumat şi ajut Pacientul
avea o bună din cauza respiraţie la stimularea tusei ; prezintă
circulaţie BPOC adecvată pe -asigur o poziţie dispnee .
manifestată perioada şezândă sau semi
prin dispnee spitalizării . şezândă pentru 02-03.05.2022
la efort şi tuse ameliorarea dispneei ; Pacientul
seacă . -asigur permeabilitatea respiră mai
căilor respiratorii şi uşor , căile
ameliorez respiraţia respiratori
prin tapotament cu sunt mai libere
lovituri uşoare, cu , tusea se
partea cubitală a mâinii menţine .
în regiunea

59
 interscapulară , timp de 04.05.2022
1-2 minute , rog Frecvenţa
pacientul să respire lent respiratorie sa
şi adânc ; redus , tusea s-
-pregătesc bolnavul , îl a mai
informez , explic şi ameliorat .
obţin consimţământul
pentru investigaţii ; 05-06.05.2022
-observ culoarea Pacientul nu
tegumentelor şi măsor mai prezintă
funcţiile vitale : ( R , tuse şi dispnee
P , TA , T° C ) şi le de efort .
transmit medicului ;
-urmăresc efectul
medicamentelor ;
-recoltez sânge :
hemoleucogramă ,
VSH , uree sanguină ,
creatinină , TGO , TGP
, Ht , Hb ;
-recoltez sputa pentru
examenul
bacteriologic ;
-însoţesc pacientul la :
radiografie toracică ,
EKG , radiografie
pulmonară ;
-la indicaţia medicului
administrez oxigen pe
mască 6 l / min ,
umidificat pentru a nu
irita mucoasele ;
-la indicaţia medicului
administrez
bronhodilatatoare :
HHC - 1 fl / zi iv +
perfuzie de 500 ml ser
fiziologic ;
antiinflamatoare :
Eurespal 80 mg 1-0-1 .
2. Nevoia de a Alterarea Pacientul să -asigur condiţii de 01.05.2022
menţine temperaturi prezinte microclimat Ora 9.00
temperatura corpului din temperatura ( temperatura camerai T°C = 39°C
corpului în cauza corpului în 20-22 °C cu o Ora 16.00
limite normale infecţiei limitele umiditate 60-80% ) ; T°C = 38°C
respiratorie normale în -observ , măsor şi notez

60
 manifestată 72 în foaia de observaţie 02.05.2022
prin febră de ore . temperatură şi o Ora 9.00
moderată transmit medicului ; T°C =38,1°C
( 39° C ) . -asigur hidratare Ora 16.00
eficientă , servesc T°C =38,5°C
pacientul cu cantităţi
mari de lichide ; 03.05.2022
-aplic comprese reci , Ora 9.00
încălzesc pacientul în T°C =37,5°C
caz de frison ; Ora 16.00
-asigur repausul la pat T°C =37,6°C
în perioada febrilă ;
-schimb lenjeria de pat 04-06.05.2022
şi de corp ori de câte Pacientul nu
ori este nevoie ; mai prezintă
-asigur îmbrăcăminte febră .
lejeră ;
-menţin igiena
tegumentelo ;
-administrez medicaţia
prescrisa de medic şi
urmăresc efectele
acesteia asupra
organismului astfel :
Paracetamol 1 tableta
1-1-1 Axetin 1 fiola la
6 ore administrat
intravenos
Gentamicină 1 fiola ,
40 mg la 12 ore , intra-
venos .
3. Nevoia de a Dezechilibru Pacientul să -supraveghez 01.05.2022
elimina în a elimina nu mai temperatura şi o notez Pacientul
datorată prezinte în foaia de observaţie ; prezintă
febrei diaforeză în -observ şi notez transpiraţi
manifestată decurs de 72 aspectul tegumentelor , abundente .
prin diaforeză ore . a cantităţii de
abundentă . transpiraţie şi a 02-03.05.2022
mirosului transpiraţiei ; Pentru că
-menţin tegumentele febra
pacientului curate şi a mai scăzut
uscate , igiena pacientul nu
riguroasă a plicilor şi a mai transpiră
spaţiilor aşa de mult .
interdigitale ;
-spăl tegumentele ori 04-06.05.2022

61
 de câte ori este Pacientul nu
necesar ; mai prezintă
-schimb lenjeria de pat transpiraţii .
şi de corp ;
-învăţ pacientul să
poarte şosete din
bumbac şi să le
schimbe fregvent ;
-asigur îmbrăcăminte
uşoară şi comodă ;
-la indicaţia medicului
administrez antibiotic :
Gentamicină 80 mg la 8
ore .
4. Nevoia de a Risc de Pacientul să -observ cât de gravă 01-02.05.2014
evita pericolele vulnerabilitat nu fie este starea de Pacientul
e faţă de vulnerabil fatigabilitate a prezintă
pericole dato- faţă pacientului ; fatigabilitate .
rată BPOC de pericole -comunic cu pacientul
manifestată pe şi îl întreb de ce crede 03-04.05.2014
prin perioada că e atât de oboist ; Gradul de
fatigabilitate . spitalizări . -informez pacientul în fatigabilitate e
legătură despre boala să în scădere .
şi îl liniştesc ;
-asigur condiţii de 04-06.05.2014
mediu adecvate, pentru Pacientul nu
a evita pericolele prin mai prezintă
accidente ; fatigabilitate .
-informez şi stabilesc
împreună cu pacientul
planul de recuperare a
stării de sănătate şi
creştere a rezistenţei
organismului ;
-învăţ familia cum să
îngrijească pacientul în
vederea reintegrări sale
sociale ;
-la indicaţia medicului
administrez : Diazepan
2 mg 1-0-1 , Piafen 1
fiola la nevoie .
5. Nevoia de a Comunicare Pacientul să -învăţ pacientul să evite 01-02.05.2022
comunica ineficientă prezinte o emoţiile , alcoolul, Pacientul este
datorată dia- comunicare fumatul , să utilizeze îngrijorat , nu
gnosticului eficace pe mijloace de comunicare înţelege ceea

62
 medical de perioada conform posibilităţilor ce se întâmplă
BPOC şi a spitalizări . sale ; în jurul lui , e
spitalizări -furnizez explicații anxios .
manifestată clare și deschise asupra
prin îngrijirilor programate ; 03-
anxietate . -încerc implicarea 04.05.2022
pacientului în anumite Anxietatea
activităţi \ discuții cu pacientului
ceilalţi pacienţii pentru este în scădere
a alunga starea și .
gândurile negative ;
-evaluez gradul 04-06.05.2022
capacităţii de Pacientul este
comunicare cu mai activ , este
pacientul ; mai încrezător
-asigur condiţii de în propriile
îngrijire , să fie comod, forţe , în
liniştit , mă asigur să echipa
doarmă bine ; medicală şi
-îl încurajez aducându-i comunică cu
exemple de pacienţii cu ei , nu mai e
evoluţie favorabilă ; anxios .
-familiarizez bolnavul
cu mediul său ambient ;
-încerc să comunic cu
pacientul ;
-explic factorii care iau
declanşat boala ;
-încerc să îl calmez şi
să-l încurajez , să evite
stresul ;
-încurajez familia să
comunice cu pacientul ;
-la indicaţiile medicului
administrez calmante :
Aprazolam 0,5 mg 0-0-
1 pe cale orală ;
Somnifere :
Fenobarbital 0-0-1 pe
cale orală .

Analize de laborator
VALORI
EXPLORAREA VALORI NOLMALE
DETERMINATE
TGP 45 U/ l 7-56 U/ l
TGO 35 U/ l 5 - 40 U/ l

63
 VSH 12 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 65 % 70 – 80 %
PaO 98 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 40 38 - 42 mm Hg
UREA SANGUINĂ 35 / mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 52 % 42 – 52 %
Hb 17 g % 14,18 – 16,1 g %
Alte explorări : Radiografie toracică , EKG , Radiografie pulmonară , spirometrie .

Supraveghera funcţiilor vitale

Data Tensiunea Puls Respiraţia Temperatura Diureza Scaun
150 / 100 85 bat 1900 ml /
01.05.2022 34 / minut 39,0–38,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
145 / 90 90 bat 1850 ml /
02.05.2022 31 / minut 38,1–38,5 o C normanl
mmHg / min 24 h
140 / 85 89 bat 1800 ml /
03.05.2022 30 / minut 37,5–37,6 o C normanl
mmHg / min 24 h
130 / 80 85 bat 1750 ml /
04.05.2022 30 / minut 37,0–37,2 o C normanl
mmHg / min 24 h
120 / 80 84 bat 1600 ml /
05.05.2022 28 / minut 37,3–37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
125 / 90 80 bat 1700 ml /
06.05.2022 25 / minut 37,1–37,1 o C normanl
mmHg / min 24 h
120 / 80 75 bat 1650 ml /
07.05.2022 25 / minut 37,2–37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h

Alimentaţia pacientului
Perioada Alimente permise Alimente interzise
01.05.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale
legume și fructe , brânză de vaci ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
02.05.2022 - se întrerupe alimentaţia pentru
investigaţii paraclinice ;
03-07.05.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale

64
 legume și fructe , brânză de vaci ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;

Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
radiografie constă tehnica și poziţionadu-l in generală a pacientului
toracică , decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
radiografie oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
pulmonară ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul
spitalului Judeţean Vaslui .
Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generala a pacientului
02.05.2022
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
EKG
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul
spitalului Judeţean Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului
spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC și de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .

Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
01-03.05.2022 Gentamicină 1 fiolă , 80 mg la 8 ore , intra venos
Piafen 1 fiolă la nevoie
Aprazolam 0,5 mg 0-0-1
Eurespal 80 mg 1-0-1
Fenobarbital 0-0-1 pe cale orală
Paracetamol 1 tabletă 1-1-1
Axetin 1 fiolă la 6 ore administrat intravenos
Diazepan 2 mg 1-0-1
bronhodilatatoare HHC 1 fiolă pe zi intra-venos
oxigen 6 litri / min pe mască
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie

65
 EVALUAREA CAZULUI

Pacientul A. M. , în vârstă de 63 de ani , este internat la data de 01.05.2022 în

spitalulu Clinic Judeţean de Urgenţe Vaslui cu următoarele semne şi simptome : tuse seacă ,
dispnee de efort , febra mderată ( 39° C ) , transpiraţii , fatigabilitate , anxietate . În urma
investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC .
Rolul meu autonom a constat în :
- educa pacientul să renunţe la fumat ;
- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei ;
- asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin tapotament cu
lovituri uşoare , cu partea cubitală a mâinii în regiunea interscapulară, timp de 1 - 2 minunte ,
rog pacientul să respire lent şi adânc ;
- pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de înjrijire şi în vederea aspirării
secreţiilor bronşice ;
- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţile vitale : R , P , TA , supraveghez
menţinerea lor ;
- urmăresc efectul medicamentelor ;
- observ culoarea tegumentului ;
- schimb lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie ;
- informez pacientulul în legătură despre boală ;
- asigur condiţi de îngrijire , să fie comod , liniştit, mă asigur să doarmă bine ;
- îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii cu evoluţie favorabilă .
Rolul meu delegat a constat în :
- recoltez sânge : hemoleucograma , VSH , uree sanguina , creatinina , TGO , TG ,
Ht , Hb .
- recoltez sputa pentru examenul bacteriologic ;
- însoţesc pacientul la diferite investigaţii : radiografie toracică , EKG , radiografie
pulmonară , spirometrie .
- administrez medicaţia : Gentamicină , Piafen , Aprazolam , Eurespal , Fenobarbital ,
Paracetamol , Axetin , Diazepan ;
- administrez medicamente bronhodilatatoare : HHC -1 fl/zi iv + perfuzie de 500 ml
de ser fiziologic ;
- administrez oxigen pe mască 6 l / min , umidificat pentru a nu irita mucoasele .
În urma obiectivelor , a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate , evoluţia
pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări :

66
 să evite factorii de risc : alcoolul , tutun , mediu poluat ;
 să evite efortul fizic intens ;
 să respecte tratamentul recomandat de doctor : Paracetamol 1tb 1-1-1 , Axetin 1 fl la 6
ore i.v. , Gentamicină 1 f , 40 mg la 12 ore , i.v. , Diazepan 2 mg 1-0-1 , Aprazolam
0,5 mg 0-0-1 pe cale orală ;
 să se prezinte la control periodic .

Cazul 2

Date fixe :
Nume : M.
Prenume : N.
Vârsta : 75 ani
Sex : masculin
Naționalitate : română
Religie : ortodoxă
Greutate : 67 kg
Înălțime : 1,60 m
Grupă sanguină si Rh : B – II , negativ
Ocupaţie : pensionar
Stare civilă : divorţat
Condiţii de viaţă : pacientul e divorţat de 8 ani de zile , locuieşte singur într-o
garsonieră , încăperea fiind plină cu praf şi gândaci .
Alergi : bolnava nu se știe alergic la medicamente
Igiena : - cavitatea bucală : 1/ săptămână ;
- duş : 1/ săptămână ;
- baie generală : 1 la două săptămâni cu ajutor ;
Obiceiuri : - alcool : consumator de cafea , câte o cană pe zi , de 15
ani , iar alcool nu mai consumă de 20 de ani ;
- fumat : de 10 ani nu mai fumează .
Date variabile :
Domiciliu : Negreşti , Judeţul Vaslui
Data internări : 10.05.2022
Data externări : 16.05.2022

67
 Tensiunea : 130 / 80 mmHg
Temperatura : 37° C
Puls : 110 batai / minut
Somn : 6h / noapte + 2h / ziua
Alimentație : o dată pe zi + 1 gustare
Eliminare : micţiuni fiziologice normale , un scaun / zi
Stare psihică : orientare temporo-spaţială
Diagnostic medical de internare : BPOC acutizat
Antecedente heredocolaterale : mama boală ischemică , tatăl TBC pulmonar ;
Antecedente personale : bolile copilăriei
Antecedente personale fiziologice : bronşită acută în 2018 , BPOC din 2020 ;
Manifestări de dependenţă : - dispnee cu whezing ;
- tuse cu expectoraţie ;
- ameţeli , tahicardie ;
- cianoză difuză ;
- durere in timpul tusei ;
- anorexie;
- astenie ;
- cunoştinţe insuficiente .
Istoricul bolii : pacientul M. N. , în vârstă de 75 de ani , domiciliat în judeţul Vaslui ,
Negreşti , în condiţii precare , cu atecedetele heredocolaterale şi personale fiziologice
prezentate mai sus , s-a prezentat de urgenţă la spitalul Clinic Judeţean Vaslui cu acuzele :
dispnee de tip şuerătoare , tuse cu expectoarţie şi cu durere in timpul exarcerbării acesteia ,
ameteli , tahicardie , cianoză difuză , anorexie şi astenie . În urma investigaţiilor clinice şi
paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC .

Planul de îngrijiri numărul 2

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome
Obiective Evaluare
fundamentală îngrijire şi delegate
1. Nevoia de a a) Dificultate Pacientul să -educ pacientul să facă 10.05.2022
respira şi a în a respira respire fără exerciţii de gimnastică Pacientul
avea o bună datorată dificultate respiratori uşoare ; prezintă
circulatie . diagnosticului pe perioada -menţin temperatura şi dispnee cu
clinic de spitalizări . umiditatea necesare în whezing , tuse
BPOC încăpere ; cu
manifestată - protejez pacientul de expectoraţie ,
prin dispnee orice efort , asigur un şi cianoză
cu whezing , aport suficent de difuză .
tuse cu lichide pe 24 de ore ;

68
expectoraţie , -supraveghez respiraţia 11.05.2022
cianoză şi dacă apar modificări Frecvenţa
difuză. le notez în foaia de respiratorie s-a
observatie şi le transmit ameliorat ,
medicului ; tusea cu
-asigur permeabilitatea expectoraţie
căilor respiratorii şi este
ameliorez respiraţia persistent ,
prin tapotament cu pacientul nu
lovituri uşoare , cu prezintă
partea cubitală a mâinii cianoză .
în regiunea
interscapulară , timp de 12-13.05.2022
1-2 minunte , rog Pacientul
pacientul să respire lent începe să
şi adânc ; respecte
-explic pacientului tratamentul,
necesitatea pregătiri tuşeşte mai
pentru bronhoscopie, să puţin decât în
nu mănânce şi să bea ziua
cu cel puţin 4 ore precedent.
înainte de investigaţie ,
şi îl însoţesc ; 14-15.05.2022
-pregătesc bolnavul Pacientul a
pentru măsurarea învăţat şi
spirometrică a fluxului respectă
expirator forţat ; postura de
-pregătesc fizic şi drenaj , respiră
psihic bolnavul pentru mai uşor în
investigaţii şi îl repaus ,
insoţesc ; expectorează
-observ pacientul timp mai puţin .
de câteva ore după
bronhoscopie şi îi 16.05.2014
explic că nu trebuie să Pacientul se
mănânce sau să bea cel externează .
puţin 2h după tehnică ;
-pregătesc pacientul
pentru aplicarea
diferitelor tehnici de
îngrijire ;
-pregătesc materialele
necesare diferitelor
tehnici ;
-recoltez sânge pentru
examenele de laborator:

69
 creatininei ,
ionogramă , TGP ,
TGO , VSH , Na , K ,
Cl , Ht , Hb .
-recolteaz sputa pentru
examenul de citologie
si examenul
bacteorologic ; -
însoţesc pacientul şi
particip la investigaţiile
paraclinice :
bronhoscopie ,
radiografie toracică ,
spirografie ;
-administrez cu cel
puţin 4 ore înainte de
bronhoscopie un
sedative : Diazepan
tablete 0-0-1 ;
-administrez oxigen 3-4
litri / minunt , la
indicatiile medicului ;
-administrez mucolitice
, la indicatiile
medicului :
Mucosolvan tableta 0-
1-1 ;
-administrez
anticolinergic , la
prescriptia medicului :
Ipratropium cu ajutorul
unui inhalator de 3 ori /
zi ;
-administrez perfuzie la
indicatia medicului 500
ml ser glucozat + 500
ml ser fiziologic + 2
fiole de Miofilin ;
-administrez perfuzie la
indicatia medicului :
hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg .
b) Alterarea Pacientul să -învăţ pacientul să aibă 10.05.2022
circulaţiei prezinte o alimentaţie Pacientul este
respiratorie circulatie echilibrată , fără exces ameţit ,
datorată adecvată în de grăsimi, să evite prezintă

70
 BPOC decurs de 24 sedentarismul, să tahicardie .
manifestată ore . poarte îmbracăminte
prin ameţeli şi lejeră , care să nu 11.05.2022
tahicardie . stânjească circulaţia ; Pacientul nu
- asigur o dietă mai prezintă
hiposodată ; ameţeli şi
-observ culoarea tahicardie .
tegumentelor , măsor
funcţile vitale şi
supraveghez
menţinerea lor;
-educ pacientul pentru
asigurarea condiţiilor
igienice din încăpere ;
-educ pacientul să evite
sedentarismul ;
-urmăresc efectul
medicamentului ;
-pregătesc pacientul
pentru EKG ,
ecocardiografie ;
-administrez
antiinflamatoare , la
indicatia medicului :
Predninson în doze de
20 mg /zi 1-1-1 a 5
mg ;
-administrez , la
indicatia medicului :
Miofilin intra-venos ;
Eurespal 80 mg 1-1-1 ;
-administrez antibiotic ,
la indicatia medicului :
Tetraciclină 2g pe zi ,
intra-venos .
2 . Nevoia de a Risc de Pacientul să -ajut pacientul pentru 10-12.05.2022
evita accidendare nu mai stimularea tusei , prin Pacientul
pericolele. datorată tuse- prezinte a-i oferi lichide calde , prezintă
lor durere pe supe , ceai ; durere atunci
necontrolate perioada -educ pacientul să când tuşeşte .
manifestat spitalizări . renunţe la fumat ;
prin durere în -aerisesc încăperea ; 13.05.2022
timpul tusei . -respect măsurile de Prezintă în
prevenire a infecţiilor continuare
nosocomiale ; durere atunci
-monitorizez funcţiile când tuşeşte .

71
 vitale a pacientului si
saturaţia în O2 şi le 14-15.05.2022
transmit medicului ; După
-administrez la administrarea
prescripţia medicului tratamentului ,
Bromhexin de 3 ori pe tusea
zi , Biseptol 1-1-1 ; pacientului
-administrez la e mai puţin
indicaţia medicului persistentă .
Algocalmin 1 filolă
intravenos . 16.05.2022
Pacientul nu
mai prezintă
tuse

3 . Nevoia de a Alterarea Pacientul să -stabilesc cauza 10-12.05.2022

dormi şi a se nevoi de a nu mai oboselii ; Pacientul
odihni . dormi şi a se prezinte -asigur condiţi optime prezintă
odihni oboseală pe pentru odihnă : salon astenie .
datorată perioada curat , liniştit , aerisit ,
proce-sului spitalizări . ferit de zgomote , cu 13.05.2022
inflamator al luminozitate adecvată; Gradul de
BPOC -urmăresc perioadele de astenie al
manifestată odihnă , repaus , număr pacientului e
prin astenie . de ore de somn; în scădere.
-identific cauza şi
gradul de oboseală ; 14-
-asgur condiţii optime 15.05.2022
pentru odihnă facilitez Pacientul
discuţii care să-i redea începe să fie
încrederea şi liniştea, să mai cooperent
poată fi echilibrat cu cadrele
psihic ; medicale, nu
-observ şi notez toate mai e atât de
schimbările care survin obosit.
în starea pacientului ;
-stabilesc împreună cu 16.05.2014
pacientul un program Pacientul nu
de activităţi zilnice , mai prezintă
agreate de pacient , astenie.
corespunzătoare stări
fizice şi psihice ;
-învăţ pacientul să evite
statul prelungit în pat în
timpul zilei ;
4 . Nevoia de a Deficit în Pacientul să -explorez gusturile şi 10.05.2022
bea şi a mânca. alimentaţie prezinte o obiceiurile alimentare Pacientul este

72
 datorata alimentaţie ale pacientul; slăbit , nu
respiraţiei adecvată pe -servesc pacientul cu mănâncă.
anevoioase perioada alimente la o
manifestată spitalizări . temperatură moderată , 11-12.05.2022
prin la ore regulate şi Pacientul
anorexie . prezentate atrăgător ; doreşte să
alimentez pacientul respecte
prin mese mai dese şi regimul
hrană fracţională în alimentar şi
cantităţi mai mici , mănîncă puţin
întervalele dintre mese nu are poftă de
nu vor depăşi 4-5 ore ; mâncare .
-alimentez pacientul în
special dimineaţa cu 13-
produsele bogate în 15.05.2022
proteine : peşte , Pacientul
leguminoase , carne respectă
uşoară , ouă , fructe , îl intervalul de
învăţ să consume ore dintre
lichide ; mese şi
-administrez , la mănâncă
indicaţia medicului , o susţinut de
perfuzie cu 500 ml. Ser membrii
fiziologic + 500 ml. Ser familiei .
glucozat 5% + 2 g KCI
+ 4 g NaCI cu un debit 16.05.2014
de 28 pic/ min + Vit – Pacientul
B6 1 fiolă , Vit C 1 prezintă o
fiolă . alimentaţie
adecvată .
5 . Nevoia de a Alterarea Pacientul să -văd care sunt nevoile 10-11.05.2022
învăţa . nevoi de a nu mai pacientul şi explorez Pacientul nu
învăţa prezinte nivelul de cunoştinţe are cunoştinţe
datorată lipsei ignoranţă și privind boală ; despre boala
de cunoștiinţe să acumu- -identific sursele de sa .
asupra boli leze dificultate ale
manifestată cunostiinţe pacientului , obiceiurile 12.05.2022
prin ignoranţă despre boala şi deprinderile greşite Pacientul nu
și cunoștiinţe care îl ale acestuia ; înţelege ceea
insuficiente . afectează pe -comunic cu pacientul ce se întâmplă
perioada pentru a-i stimula în jurul lui .
spitalizări . dorinţa de cunoaştere ;
-motivez importanţa 13-15.05.2022
acumulării de noi Pacientul
cunoştinţe ; prezintă
-corectez deprinderile semne ca ar fi
dăunătoare sănătăţii ; înteresat ,

73
 -învăţ pacientul prin comunică şi
lecţii de formare , care are dorinţa de
sunt deprinderilor a deprinde noi
igienice , de alimentaţie informaţii
raţională , mod de viaţă despre boala
echilibrat , de sa .
administrare a
diferitelor tratamente ; 16.05.2022
- încurajez şi ajut la Pacientul a
dobândirea noilor acumulat noi
deprinderi . cunoştinţe din
spital despre
boala sa .

Analize de laborator
VALORI
EXPLORAREA VALORI NOLMALE
DETERMINATE
TGP 31 U/ l 7-56 U/ l
TGO 48 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 13 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 42 % 75 – 80 %
PaO 115 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 43 38 - 42 mm Hg
UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 55 % 42 – 52 %
Hb 18 g % 14,18 – 16,1 g %
K 3.1 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l
Na 125 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l
Cl 102 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l
Alte explorări : Bronhoscopie , Spirometrie , EKG , Ecocardiografie .

Supraveghera funcţiilor vitale

Data Tensiunea Puls Respiraţia Temperatura Diureza Scaun
130 / 80 110 bat 1600 ml /
10.05.2022 40 / minut 37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
120 / 90 100 bat 1650 ml /
11.05.2022 36 / minut 37,3 o C normanl
mmHg / min 24 h
135 / 85 95 1600 ml /
12.05.2022 mmHg bat / 33 / minut 37,2 o C 24 h normanl
min
130 / 80 90 1550 ml /
13.05.2022 mmHg bat / 31 / minut 37,0 o C 24 h normanl
min
14.05.2022 120 / 80 85 30 / minut 37,3 o C 1500 ml / normanl

74
 mmHg bat / 24 h
min
125 / 90 80 1600 ml /
15.05.2022 mmHg bat / 28 / minut 37,1 C
o
24 h normanl
min
120 / 80 75 1500 ml /
16.05.2022 mmHg bat / 25 / minut 37,2 C
o
24 h normanl
min
Alimentaţia pacientului
Perioada Alimente permise Alimente interzise
- fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale
10.05.2022 legume și fructe , brânză de vaci , salte ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;
- se întrerupe alimentaţia pentru
11.05.2022
investigaţii paraclinice ;
- fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale
12-16.05.2022 legume și fructe , brânză de vaci , salate ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;

Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
11.05.2022 radiografie Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
toracică pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generală a pacientului
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul

75
 spitalului Judeţean Vaslui .
Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generala a pacientului
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
EKG
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul
spitalului Judeţean Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului
Spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC și de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generală a pacientului
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat . Se
ziua examinări și îl însoţim la alimentează pacientul
Bronhoscopia sala pentru bronhoscopie din după o oră de la
cadrul spitalului Judeţean examinare cu alimente
Vaslui . semisolide . Se
administrează
medicamentele
conform prescripțiilor
medicale .
Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
10-11`.05.2022 Tetraciclină 2g pe zi , intra-venos
Eurespal 80 mg 1-1-1
Predninson 20 mg / zi 1-1-1 a 5 mg
10-15.05.2022 Ipratropium inhalator , de 3ori pe zi
hemisuccinat de
200 mg
hidrocortizon
Mucosolvan tableta 0-1-1
Bromhexin de 3 ori pe zi
Diazepan tablete 0-0-1 pentru bronhoscopie
Biseptol 1-1-1
oxigen 3-4 litri / minunt
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie
ser gucozat 5% 500 ml prin perfuzie
Miofilin 2 fiole intravenos prin perfuzie
Algocalmin 1 filolă intravenos
KCI 2g

76
 NaCI 4 g cu un debit de 28 pic/ min
Vitamina B6 1 fiolă
Vitamina C 1 fiolă

EVALUAREA CAZULUI

Pacientul M. N. , în vârstă de 75 de ani , este internat la data de 10.05.2022 în

spitalulu Clinic Judeţean de Urgenţe Vaslui cu următoarele semne şi simptome : dispnee de
tip şuerătoare , tuse cu expectoarţie şi cu durere in timpul exarcerbării acesteia , ameteli ,
tahicardie , cianoză difuză , anorexie şi astenie . În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice
s-a stabilit diagnosticul de BPOC .
Rolul meu autonom a constat în :
- educ pacientul să facă exerciţii de gimnastică respiratorie ;
- pregătesc bolnavul pentru investigaţii : bronhoscopie , radiografia toracică , EKG ,
ecocardiografie , spirografie şi îl însoţesc ;
- supraveghez funcţile vitale: respiraţia , pulsul , tensiunea arterială , temperatura ;
- observ culoarea tegumentelor , faciasul , greutatea ;
- ajut pacientul să-şi menţină postura semişezând ;
- respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale ;
- urmăresc numărul orelor de somn ;
- observ şi notez toate schimbările care survin în starea pacientului ;
- însoţesc să facă mişcare şi evit statul prelungit în pat în timpul zilei ;
- asigur condiţi optime pentru odihnă : salon curat , liniştit , aerisit , ferit de zgomote ;
- asigur o dietă hiposodată , servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată ,
la ore regulate şi prezentate atrăgător , alimentez pacientul prin mese mai dese ;
- comunic cu pacientul pentru a-i stimula dorinţa de cunoaştere , motivez importanţa
acumulări de noi cunoştinţe , corectez deprinderile dăunătoare sănătăţi .
- stabilesc cauza oboselii ;
- asigur condiţi optime pentru odihnă : salon curat , liniştit , aerisit , ferit de zgomote ,
cu luminozitate adecvată ;
- urmăresc perioadele de odihnă , repaus , număr de ore de somn ;
- identific cauza şi gradul bolii .
Rolul meu delegat a constat în :

77
 - recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arterială şi pentru examenele de
laborator : creatininei , ionogramă , TGP , TGO , VSH , hemoleucograma , Ht , Hb .
- recolteaz spută pentru examenul de citologie şi examenul bacteorologic ;
- însoţesc pacientul la investigaţii : bronhoscopie , EKG , radiografie toracică ,
spirografie ;
- administrez oxigen ;
- administrez medicamentaţia : Mucosolvan , Ipratropium , Predninson , Eurespal ,
Tetraciclină , Diazepan ;
- administrez vitamine B6 , C , ser glucozat 5 % + ser fiziologic + KCl + Na Cl ;
- administrez perfuzie : hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg .
În urma obiectivelor propuse , a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate ,
evoluţia pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări :
 repaus la pat şi odihnă corespunzătoare ;
 regim alimentar echilibrat ;
 respectarea tratamentului medicamentos : Mucosolvan 0-1-1 , Diazepan tableta
0-0-1 , Biseptol 1-1-1 , Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a 5 mg , Eurespal 80 mg 1-
1-1 , Tetraciclină 2g / zi intravenos şi controlul periodic la medicul de familie sau
revenirea în caz de acutizarea bolii .

Cazul 3

Date fixe :
Nume : F.
Prenume : C.
Vârsta : 70 ani
Sex : masculin
Naționalitate : română
Religie : ortodoxă
Greutate : 51 kg
Înălțime : 1,63 m
Grupă sanguină si Rh : B – II , pozitiv
Ocupaţie : pensionar
Stare civilă : căsătorit

78
 Condiţii de viaţă : locuieşte la ţară , într-o casă de chirpici cu igrasie .
Alergi : neagă .
Igiena : - cavitatea bucală : 2 / săptămână ;
- duş : 3 / săptămână ;
- baie generală : 1 la săptămână ;
Obiceiuri : - alcool : 2 litri de vin pe săptămână , consumator a 2
căni pe zi de cafea ;
- fumat :1 pachet de ţigări pe zi ;
Date variabile :
Domiciliu : Bogdana , Judeţul Vaslui
Data internări : 02.06.2022
Data externări : 07.06.2022
Tensiunea : 150/90 mmHg
Temperatura : 37° C
Puls : 130 batai / minut
Somn : 7 h / noapte şi 3 h /zi ;
Alimentație : mic dejun + o masă la prânz + 1 gustare seara ;
Eliminare : micţiuni fiziologice normale , un scaun / zi ;
Stare psihică : apatie , orientare tempo-spaţială .
Diagnostic medical de internare : BPOC acutizat .
Antecedente heredocolaterale : mama boală ischemică , tatăl TBC pulmonar .
Antecedente personale : insuficienţă respiratorie acută în anul 2020 .
Antecedente personale fiziologice : operat în 2018 de adenom de prostată .
Manifestări de dependenţă : - dispnee cu polipnee ;
- cefalee ;
- hipertensiune arterială ;
- tahicardie ;
- hipoxemie , hipercapnie ;
- transpiraţii abundente ;
- vărsături ;
- scădere în greutate ;
- apatie ;
- incapacitate de a se spăla singur .
Istoricul bolii : pacientul F. H. , în vârstă de 70 de ani , domiciliat în judeţul Vaslui ,
Bogdana , într-o casă de chirpici cu igrasie , cu atecedetele heredocolaterale şi personale
fiziologice prezentate mai sus , s-a prezentat de urgenţă la spitalul Clinic Judeţean Vaslui cu
următoarele manifestări de dependenţă : dispnee cu polipnee , cefalee , hipertensiune arterială

79
, tahicardie , hipoxemie , hipercapnie , diaforeză abundentă , vărsături , scădere în greutate ,
apatie şi incapacitate de a se spăla singur . În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a
stabilit diagnosticul de BPOC acutizat .

Planul de îngrijiri numărul 3

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome
Obiective Evaluare
fundamentală îngrijire şi delegate
1. Nevoia de a a) Respiraţie Pacientul să - ajut pacientul să stea 02-03.06.2022
respira şi a anevoioasă prezinte o în semişezând pentru a Pacientul
avea o bună din cauza respiraţie în realiza tapotajul toracic prezintă
respiraţie . BPOC limitele ; dispnee cu
manifestată normale pe - asigur menţinerea polipnee.
prin dispnee perioada unor niveluri
cu polipnee . spitalizări . acceptabile ale 04-06.06.2022
ventilaţiei şi Dispneea cu
oxigenarii ; polipneea în
- monitorizez gazele scădere R=
sangvine ( O2 , CO2 ) 21 r/min,
şi starea clinică de pacientului i-
aproape ; se
- monitorizez şi notez administrează
din 2 în 2 ore in foaia O2
de observaţie funcţile .
vitale ( tensiunea 07.06.2022
arteriala , pulsul , Pacientul nu
respiratia , mai prezintă
temperatura ) ; dispnee cu
- pregătesc fizic şi polipnee .
psihic pacientul pentru
CT ;
- însoţesc medicul la
vizita ;
- recoltez sânge pentru
examenele de laborator:
creatininei ,
ionogramă , TGP ,
TGO , VSH ,
hemoleucograma , Hb ,
Ht , Na , K , Cl ;
- îl însoţesc la diferite
investigaţii :
bronhoscopie , EKG,
radiografie toracică ,
spirografie ;
- administrez , la

80
 prescripţia medicului ,
oxigen în concentraţie
mică pentru menţinerea
PaO2 , 1-2 l/min;
- la indicaţiile
medicului , administrez
: perfuzie cu
hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg ,
cloramfenicol
hemisuccinat 1 g ,
Miofilin 1 fiolă ,
Deslanosid 1 fiolă +
Ampicilină 2-3 g 1
flacon / zi .
b) Circulaţie Pacientul să -măsor funcţiile vitale 02.06.2022
inadecvată prezinte o ale pacientului şi Pacientul
din cauza circulaţie suptaveghez prezintă HTA
BPOC adecvată în menţinerea lor din 2 în ( 150/90 mm
acutizat decurs de 24 2 ore , le Hg ) ,
manifestată de ore . notez în foaia de tahicardie
prin observaţie şi le transmit (P=130/min),
hipertensiune medicului ; hipoxemie +
arterială , -asigur o dietă hipercapnie şi
tahicardie , hiposodată ; cefalee .
hipoxemie , -observ culoarea
hipercapnie şi tegumentelor ; 03.06.2022
cefalee . -învăţ pacientul cum Pacientul
să-şi asigure igiena prezintă o
personal ; circulaţie
-învăţ pacientul să aibă adecvată.
o alimentaţie
echilibrată , fără exces
de grăsimi ;
- să evite sedentarismul
, să poarte
îmbracăminte lejeră ,
care să nu-i stânjească
circulaţia ;
-asigur condiţii de
asepsie / antisepsie ;
-verific data de
valabilitate a
medicamentelor ;
-efectuez la patul
pacientului un ECG şi

81
 se face consult
cardiologic ;
-administrez medicaţia
la prescriptia medicului
:
- O2 1-2 l/min;
-perfuzie. cu
hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg ,
cloramfenicol
hemisuccinat 1 g ,
Miofilin 1 fiolă ,
Deslanosid 1 fiolă ;
-Enap tabletă 1-1-1 ;
-Furosemid 1/2 fiolă
intravenos .
2. Nevoia de a a) Alterarea Pacientul să -observ şi notez 02-03.06.2022
elimina . eliminărilor nu mai aspectul pielii , a Pacientul
datorată prezinte cantităţii de transpiraţie prezintă
BPOC diaforeză şi a mirosului transpiraţii
acutizat abudentă pe transpiraţiei ; abundente .
manifestat perioada -menţin tegumentele
prin diaforeză spitalizării . pacientului curate şi 04-06.06.2022
a-bundentă . uscate ; Pacientul nu
-spăl tegumentele ori mai prezintă
de câte ori este transpiraţii
necesar ; atât de
-schimb lenjeria de pat abundente.
şi de corp ;
-fac toaleta pacientului 07.06.2022
pe regiuni ; Pacientul nu
-asigur îmbrăcăminte mai prezintă
uşoară şi comodă diaforeză.
absorbantă ;
-calculez bilanţul
ingesta / excreta ;
-monitorizez funcţiile
vitale ;
-hidratare parenterală
cu ser fiziologic 500
ml.
b) Alterarea Pacientul să -învăţ pacientul să 02.06.2022
eliminărilor nu mai inspire profund cu Pacientul de la
datorată cefa- prezinte capul ridicat în ora internări
leei vărsături în hiperextensie ; prezintă 4
manifestată decurs de 24 -aşez pacientul în vărsături

82
 prin ore . decubit dorsal cu capul Alimentare.
vărsături . într-o parte , aproape de
marginea patului ; 03.06.2022
-ajut să-şi menţină o Pacientul nu
postură comodă ; mai prezintă
-îl liniştesc din punc de vărsăturii
vedere psihic ;
-îl ajut în timpul
vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat
pentru a-l arăta
medicului ;
-îi ofer un pahar de apă
să-şi clătească gura
după vărsătură ;
-rehidratez pacientul cu
cantităţi mici de lichide
reci , calmez pacientul ;
-fac bilanţul lichidelor
intrate şi eliminate ;
-îngrijesc cavitatea
bucală a pacientului , îl
servesc cu ceai de
lămâie , mentă ;
-supraveghez aspectul,
cantitatea şi
componenţa
vărsăturilor ;
-notez numărul
vărsăturilor în foaia de
observaţie ;
-administrez
Metoclopramid 15 mg
1 fiolă intravenos de 2
ori / zi .
3. Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să -explorez gusturile şi 02.06.2022
bea şi a inadecvată fie alimentat obiceiurile alimentare Pacientul a
mânca . prin deficit pe perioada ale pacientul ; scăzut în
din cauza spitalizări . -servesc pacientul cu greutate 4 kg
BPOC alimente la o în 2
manifestată temperatură moderată , săptămâni ,
prin scadere la ore regulate şi G= 51 kg .
în greutate . prezentate atrăgător ;
-alimentez pacientul 03.06.2022
prin mese mai dese şi G= 51,1 kg. .
hrană fracţională în

83
 cantităţi mai mici , 04.06.2022
întervalele dintre mese G= 51,15 kg
nu vor depăşi 4-5 ore ;
-pregătesc pacientul 05.06.2022
pentru diferite G= 51,25 kg
investigaţii şi
materialele necesare 06.06.2022
pentru diferite G= 51,4 kg
investigaţii ;
-încurajez pacientul 07.06.2022
explicându-i importanţa Obiectiv
unei alimentaţii parţial
parenterale ; realizat .
-alimentez pacientul pe Se continuă
cale parenterală ; tratamentul
-administrez perfuzie la ambulator
indicaţia medicului :
ser fiziologic 500 ml +
ser glucozat 5% 500 ml
+ 2 fiole vitamina B6 +
1 fiola vitamina C.
4. Nevoia de a Comunicare Pacientul să -dau posibilitatea 02-03.06.2022
comunica . ineficientă la prezinte o pacientului să-şi Pacientul este
nivel afectiv comunicare exprime nevoile , apatic .
din cauza eficientă la sentimentele , ideile şi
bolii si a nivel afectiv dorinţele sale; 04-06.06.2022
spitalizarii pe perioada -îl ajut să identifice Pacientul nu
manifestată spitalizării . posibilităţiile sale de a mai este atât
prin apatie . asculta , de a schimba de apatic , este
idei cu alţii , de a crea atent de ceea
legături semnificative ce se întâmplă
-observ şi notez în jurul lui , e
modificările apărute în mai cooperent
exprimarea verbală şi cu personalul
nonverbală ; medical .
-supraveghez în
permanenţă bolnavul ; 07.03.2014
-asigur un mediul de Pacientul nu
siguranţă liniştit ; mai prezintă
-liniştesc bolnavul cu apatie ,
privire la starea sa , comunică
explicîndu-i scopul şi eficace la
natura intervenţiilor ; nivel afectiv
-supraveghez efectul
medicamentelor ;
5. Nevoia de a Deficit de Pacientul să -evaluez capacităţile 02.06.2022

84
 fi curat şi a autoîngrijire nu mai persoanei de a Pacientul nu
proteja din cauza prezinte desfăşura activităţi de poate să se
tegumentele . vârstei , a deficit de autoîngrijire şi sesizes spele singur .
faptului că e autoîngrijire că are nevoie totală de
singur şi a pe perioada ajutor ; 03.06.2022
bolii spitalizării . -asigur mijloace de Pacientul se
manifestat igienă adaptate gradului simte
prin de independenţă şi îl neputincios ,
incapacitate ajut ori de câte ori este se efectuează
de a se spăla nevoie ; igiena
singur . -efectuez toaleta la pat personală , cu
cu regurozitate ; ajutorul
-inspectez tegumentele cadrelor
pacientului iar după medicale .
toaletă , şterg bine
tegumentele prin 04-06.06.2022
tamponare ; Pacientul s-a
-explic pacientului mai adaptat
utilitatea şi simplitatea situaţiei , a
tehnicii ; început să
-din 30 în 30 de coopereze cu
minunte schimb poziţia cadrele
pacientului ; medicale în
-încurajez pacientul , ceea ce
comunic cu el şi încerc priveşte igiena
să-i dau exemple că şi personală , îşi
alte persoane au trecut dă interesul
prin situaţii similare şi atunci când i
s-au adaptat bine ; se efectuează
-permit pacientului să- toaleta .
şi exprime
sentimentele de 07.06.2022
neputinţă ; Pacinetul se
-evidenţiez şi laud externează .
progresele acestuia ;
-asigur pacientului un
pat comod , cu lenjerie
curată , uscată , cerşaful
bine întins , cute ;
-mă spăl pe mâini şi
dezinfecţie cu alcool ,
înainte şi după orice
tehnică efectuată ;

Analize de laborator
EXPLORAREA VALORI VALORI NOLMALE

85
 DETERMINATE
TGP 49 U/ l 7-56 U/ l
TGO 50 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 15 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 44 % 75 – 80 %
PaO 120 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 43 38 - 42 mm Hg
UREEA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 55 % 42 – 52 %
Hb 21 g % 14,18 – 16,1 g %
K 2,6 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l
Na 130 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l
Cl 108 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l
Alte explorări : Bronhoscopie , EKG , Radiografie toracică , Spirometrie .

Supraveghera funcţiilor vitale

Data Tensiunea Puls Respiraţia Temperatura Diureza Scaun
150 / 90 130 bat 2100 ml /
02.06.2022 19 / minut 37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
160 / 80 100 bat 2000 ml /
03.06.2022 20 / minut 37,3 o C normanl
mmHg / min 24 h
145 / 85 95 1900 ml /
04.06.2022 mmHg bat / 21 / minut 37,2 o C 24 h normanl
min
140 / 90 90 1750 ml /
05.06.2022 mmHg bat / 21 / minut 37,0 C
o
24 h normanl
min
135 / 85 85 1600 ml /
06.06.2022 mmHg bat / 25 / minut 37,3 C
o
24 h normanl
min
130 / 80 80 1500 ml /
07.06.2022 mmHg bat / 28 / minut 37,1 o C 24 h normanl
min

Alimentaţia pacientului
Perioada Alimente permise Alimente interzise
02.06.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale
legume și fructe , brânză de vaci , salate ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;

86
 - dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;
03.06.2022 - se întrerupe alimentaţia pentru
investigaţii paraclinice ;
04-07.06.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , - băuturi alcoolice , cafea ;
pâine , sosuri , ciorbe , supe de legume , - băuturi carbogazoase ;
carne fiartă , smântână , lapte , sucuri de - unt , uleiuri vegetale
legume și fructe , brânză de vaci , salate ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;

Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
03.06.2022 Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generală a pacientului
radiografie decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
toracică oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul
spitalului Judeţean Vaslui .
Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea
constă tehnica și poziţionadu-l in generala a pacientului
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
EKG
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat .
ziua examinări și îl însoţim la
secţia de radiografie din cadrul
spitalului Judeţean Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului
Spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC și de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .
Bronhoscopia Pregătim fizic și psihic Se acorda îngrisjiri în
pacientul , explicandu-i în ce funcţie de starea

87
 constă tehnica și poziţionadu-l in generală a pacientului
decubit dorsal . Tot o dată , și de afecţiunile pentru
oprim alimentaţia pacientului în care este spitalizat . Se
ziua examinări și îl însoţim la alimentează pacientul
sala pentru bronhoscopie din după o oră de la
cadrul spitalului Judeţean examinare cu alimente
Vaslui . semisolide . Se
administrează
medicamentele
conform prescripțiilor
medicale .

Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
Metoclopramid 15 mg 1 fiolă intravenos de 2 ori / zi
02-03.06.2022 Enap tabletă 1-1-1
Furosemid 1/2 fiolă intravenos
hemisuccinat de
200 mg prin perfuzie
hidrocortizon
cloramfenicol
1 g prin perfuzie
hemisuccinat
Deslanosid 1 fiolă
04-06.06.2022 Ampicilină 2-3 g intr-un flacon / zi
oxigen 1-2 litri / minunt
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie
ser gucozat 5% 500 ml prin perfuzie
Vitamina B6 2 fiole
Vitamina C 1 fiolă

EVALUAREA CAZULUI

Pacientul F. H. , în vârstă de 70 de ani , este internat la data de 02.05.2022 în spitalulu

Clinic Judeţean de Urgenţe Vaslui cu următoarele semne şi simptome : dispnee cu polipnee ,
cefalee , hipertensiune arterială , tahicardie , hipoxemie , hipercapnie , diaforeză abundentă ,
vărsături , scădere în greutate , apatie şi incapacitate de a se spăla singur . În urma
investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizat .
Rolul meu autonom a constat în :
- monitorizez şi notez din 2 în 2 ore în foaia de observaţie funcţile vitale ( tensiunea
arterială , pulsul , respiraţia , temperatura ) şi le transmit medicului ;
- observ şi notez aspectul pielii , a cantităţii de transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei;

88
 - menţin tegumentele pacientului curate şi uscate , spăl tegumentele ori de câte ori este
necesar ;
- educ pacientul să renunţe la fumat ;
- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat ;
- îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura după vărsătură ;
- supraveghez aspectul , cantitatea şi componenţa vărsăturilor ;
- îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a asculta , de a schimba idei cu alţii , de a
crea legături semnificative ;
- evaluez capacităţile persoanei de a desfăşura activităţi de autoîngrijire şi sesizes că
are nevoie totală de ajutor .
Rolul meu delegat a constat în :
- recoltez sânge pentru examenele de laborator : creatininei , uree , ionogramă , TGP ,
TGO , VSH , hemoleucograma , Ht , Hb ;
- recoltez urina pentru examenele de laborator şi notez diureza ;
- însoţesc pacientul la investigaţii : CT , bronhoscopie , EKG , radiografie toracică şi
spirografie ;
- administrez medicaţia : Enap , Furosemid , Metroclopramid .
- administrez :
- perfuzie cu hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg , cloramfenicol
hemisuccinat 1 gram , Miofilin 1 fiolă , Deslanosid 1 fiolă , 30-40 picături/min + Ampicilină
2-3 g 1 fiolă /zi ;
- administrez perfuzie : ser fiziologic 500 ml + ser glucozat 5% 500 ml + 2
fiole vitamina B6 + 1 fiolă vitamina C .
În urma obiectivelor propuse , a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate ,
evoluţia pacientului au fost favorabilă , se externează cu următoarele recomandări :
♦ evitarea frigului , a umezelii ;
♦ îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă ;
♦ evitarea fumatului , alcoolului ;
♦ respectarea tratamentului medicamentos : Miofilin , Enap 2 tablete / zi +
hemisucinat de hidrocortizon + Furosemid 1 tabletă la nevoie ;
♦ revenirea la medic în caz de recidivă .

89
 Capitolul IV : CONCLUZII

Concluzii generale

Exact ca motivele redactării proiectului de absolvire , concluziile generale care se pot

prelua din lucrarea prezentată mai sus se pot împărții în mai multe perceptii obiective ,
precum :
1. Pentru creearea unui program optim și a unui tratament precis pentru recuperarea
respiratorie a unui pacient ce suferă de orice stagiu de Bronhopneumopatia
obstructivă cronică trebuie să se țină în considerare de parcurgerea a unui protocol
bine stabilit care să cuprindă informații clare elaborate prin aplicarea corectă și
concretă a tuturor metodelor anamnetice clinice și paraclinice folosite în evaluarea
tuturor pacienților .
2. Datorită faptului că BPOC este o boală lent progresivă din cauza lipsei
simtomatologiei specifice la debutul acesteia , se impune identificarea precoce a
cazurilor și îndrumarea acestora către un program de recuperare respiratorie .
3. Factorii de risc relevanți în apariția BPOC la un pacient sunt reprezentați de : sexul
masculin , vârstă cuprinsă între 50 - 70 de ani , mediul urban și consumul de tutun .
4. Alături de educația de sănătate , care reprezintă o componentă importantă în
efectuarea recuperări respiratorie , intră și programul adegvat de exerciții fizice
pentru persoanele care prezintă tulburări pulmpnare obstructive cronice . Astfel ,
aceste două componente ( educația pacientului și exercițiile fizice ) sunt foarte
necesare în conduita de tratare a pacienților care suferă de această boală , deoarece
reduc semnificativ rata de spitalizare , numărul de exacerbări , cresc complianţa la
tratament , reduc dispneea şi îmbunătăţesc calitatea vieţii . În acelaşi rând ,
argumentez şi faptul că exercitiile fizice cresc capacitatea la efort , aportul de oxigen ,
îmbunătăţesc coordonarea musculară prin creşterea masei musculare şi pierderea ţesutului
adipos şi se ameliorează sindromul obstructiv cu creşterea supravieţuirii .
5. Apreciind beneficiile terapiei complexe de recuperare în BPOC se poate considera o
oportunitate înfiinţarea centrelor de recuperare respiratorie a pacientului cu disfuncţie
respiratorie , a căror dotare nu este costisitoare . Colaborarea între pneumolog , medic
de medicină fizică şi recuperare , kinetoterapeut , asistenţi medicali şi nutriţionişti va
duce la reducerea simptomatologiei , scăderea numărului de exacerbări şi implicit
creşterea supravieţuirii pacienţilor cu BPOC .
6. În același timp , menționez faptul că renunțarea la fumat pentru pacienții cu BPOC
reprezintă un pas strategic important în educarea și implementarea diferitelor metode
de tratare a acestora , deoarece consumul de tutun este unul dintre principalele motive
de apariție la mai multe categorii de vârstă , nu numai pentru persoanele cu vârsta cuprinsă
între 50-70 de ani .

90
 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2015/11/Procedura-
privind-toaleta-pacientului-imobilizat-la-pat-..pdf
2. https://spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2018/09/procedura-privind-
supravegherea-pacientului-din-momentul-internarii-pana-la-externare-si-
efectuarea-tehnicilor-impuse-de-afectiune.pdf
3. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/boala-pulmonara-cronica-
obstructiva-bpoc-cauze-simptome-si-tratament,699,n,295
4. https://www.spitalul-municipal
timisoara.ro/data_files/content/sectii/compartiment-geriatrie-si-
gerontologie/07-pneumologie/Ghid-local-BPOC.pdf
5. https://www.medicinasportiva.ro/medicina%20sportiva/articole/
Batranetea_si_activitatea_fizica_scala_Borg_8.html
6. https://ccdtulcea.ro/wp/wp-content/uploads/revista/13/24-Romascu-
Dan_Scala-Borg---metod%C4%83-subiectiva-de-apreciere-a-intensitatii-
efortului-fizic.pdf
7. https://ro.approby.com/indicele-bode-pentru-prezicerea-supravietuirii-cu-
bpoc/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Spirometrie
9. https://koaha.org/wiki/Apparato_respiratorio
10. https://www.srp.ro/ghiduri/GOLD%202017%20pocket%20guide%20-
%20%20%20%20%20romana.pdf
11. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/bpoc-5-etape-importante-in-
diagnostic-si-tratament-id-320-cmsid-51
12. https://blog.oxigen24.ro/2020/02/20/factorii-de-risc-pentru
bronhopneumopatia-obstructiva-cronica-bpoc/
13. https://es.wikipedia.org/wiki/Enfisema_pulmonar
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bron%C8%99it%C4%83
15. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/02/PCN-18-BPOC.pdf
16. https://www.scribd.com/document/407834158/Plan-de-Ingrijire-BPOC
17. http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdf
18. https://anatomie.romedic.ro/sistemul-respirator
19. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aparatul_respirator
20. https://www.umft.ro/wp-content/uploads/2021/10/
Curs_de_pneumologie_pentru_studenti_ebook.pdf
21. https://www.romedic.ro/bpoc
22. https://www.cardioiliescu.ro/doc/Ghid%207_8292_6000.pdf
23. https://www.srp.ro/bpoc.aspx

91