Infectiile Acute Respiratorii Lucrare 2021 23 Apr

Îngrijirea copilului cu afecțiuni respiratorii IACRS
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ''HENRI COANDĂ'' SIBIU
SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE PROIECT
Coordonator:
Asistent Medical Principal
LOREDANA CRISTEA
Absolvent:
DENEȘ IOANA ROXANA
SIBIU
2021
0
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ''HENRI COANDĂ'' SIBIU
SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ÎNGRIJIREA COPILULUI CU
AFECȚIUNI RESPIRATORII - IACRS
Coordonator:
Asistent Medical Principal
LOREDANA CRISTEA
Absolvent:
DENEȘ IOANA ROXANA
SIBIU
2021
1
MOTTO!
„Trebuie să credem că suntem dăruiți și că acest lucru, indiferent de

sacrificii, trebuie obținut.”
Marie Curie (n. 1867 - d. 1934)
2
CUPRINS
Argument 4
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 5
1.1. Anatomia aparatului respirator 5
1.1.1. Căile respiratorii superioare 6
Cavitatea bucală 6
Faringe 6
Laringe 6
1.2. Fiziologia aparatului respirator 7
1.2.1. Funcţiile aparatului respirator 7
1.2.2. Particularități ale sistemului respirator la copil 7
1.2.2.1. Particularităţi semiologice la copil 8
CAPITOLUL II
INFECȚIILE ACUTE A CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE 9
2.1. Generalități 9
2.2. Definiție 10
2.3. Etiologie 10
2.4. Simptomatologie 11
2.5. Diagnostic 12
2.6. Tratament 13
2.7. Prevenție 14
CAPITOLUL III
CAZURILE CLINICE ȘI PLANUL DE ÎNGRIJIRE 16
3.1. Caz clinic nr. 1 16
Concluzii 40
Bibliografie 41
3
ARGUMENT
Să iubim profesia aceasta minunată de asistent medical generalist, aşa cum

spunea şi Victor Babeş ”Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre
toate, şi astfel izbânda va fi deplină”. Rolul esenţial al asistentei medicale, constă în a
ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi redobândească independenţa cât mai repede
posibil.
Nursingul împleteşte aspectele tehnice cu cele privind percepţia nevoilor
pacientului şi familiei sale şi asigurarea unor intervenţii adecvate individualizate şi
specifice, fără a se uita fiinţa umană în globalitatea sa.
Plasând fiinţa umană în centrul preocupărilor, nursingul presupune implicarea
acestuia în luarea deciziilor privind propria sănătate ceea ce înseamnă o înţelegere şi o
cunoaştere a omului, miracol care este fiinţa umană şi mai ales a modului în care se pot
iniţia şi întreţine relaţii interpersonale, cooperante bazate pe respect între toţi membrii
echipei de sănătate şi cel îngrijit.
Motivul alegerii acestei teme constituie dorința de acumulare de noi cunoștințe
despre tot ceea ce înseamnă conduita terapeutică în infecțiile acute a căilor respiratorii
superioare la copii pentru a fi capabilă să ofer îngrijirile necesare și potrivite fiecărui
pacient, dezvoltând o atitudine empatică, deoarece creșterea frecvenței acestei afecțiuni
este în creștere.
Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare prezintă o importanță deosebită
prin frecvența cu care se întâlnesc în practica clinică. Deși rareori sunt fatale, ele
constituie o sursă de morbiditate semnificativă și comportă o încărcătură financiară
considerabilă.
Se estimează că copiii fac între 3 și 8 infecții respiratorii pe an, (<1 an: 6-8%).
Morbiditatea prin bolile acute respiratorii la copii poate determina 60-70 % din
absenteismul școlar.
Scopul lucrării este evaluarea eficienței îngrijirilor medicale acordate pacienților
diagnosticați cu infecție acută a căilor respiratorii superioare, măsurile terapeutice
acordate pacienților în secția pediatrie, adaptarea atitudinii terapeutice în funcție de
particularitățile fiecărui caz, evitarea tratamentelor excesive, cu rol în prevenirea
complicațiilor.
Lucrarea de faţă cuprinde o parte de teorie, în care sunt descrise noţiuni de
anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator, detalii teoretice despre infecția acută a
căilor respiratorii superioare la copii şi o parte practică ce constă în prezentarea a trei
cazuri clinice pe care le-am urmărit în cadrul orelor de practică şi la care mi-am adus
aportul la procesul de îngrijire.
4
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1.1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR:
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor de gaze dintre organism și mediul extern.
Aparatul respirator (fig. 1) este alcătuit din:

- Căile respiratorii, organe care au rol în vehicularea aerului;
- Cavitatea nazală, faringele și laringele formează căile respiratorii superioare;
- Traheea și bronhiile mari și mici, bronhiolele formează căile respiratorii
inferioare;
- Plămânii, (lobulii pulmonari, acinul pulmonar și alveolele), organe la nivelul
cărora au loc schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon).
Figura 1 – Aparatul respirator
5
1.1.1. Căile respiratorii superioare:
Cavitatea nazală (fig. 2) este primul segment al căilor respiratorii. Ea este

divizată de septul nazal în două cavități simetrice numite fose nazale.
Figura 2 - Cavitatea nazală
Faringele (fig. 3) al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă

funcție, respiratorie și digestivă.
Figura 3 – Faringele
Laringele (fig. 4) este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid,
deasupra traheei, proeminând sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei
cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele
carotinoide, corniculate și cuneiforme) unite între ele prin ligamente sau articulații.
Figura 3 – Laringele
6
1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR:
Prin respiraţie se înţelege ansamblul proceselor fizice şi chimice care asigură

schimburi gazoase dintre organism şi mediu. Există o respiraţie externă pulmonară şi o
respiraţie internă sau tisulară care reprezintă etapa finală a schimburilor respiratorii.
Plămânul urmează în mod pasiv mişcările cutiei toracice schimburile dintre
aerul atmosferic şi cel alveolar se face pe seama diferenţei de presiune în inspire şi
expir.
Schimbările gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită succesiunii
ritmice a proceselor: inspiraţie şi expiraţie.
1.2.1. Funcţiile aparatului respirator:
Funcţiile căilor aeriene superioare:

Filtru nazofaringian:
- Epurarea, curăţirea aerului de particule gazoase, praf, microbi.
- Încălzirea şi umezirea aerului.
Mecanisme de protecție:
- Nespecifice – macrofage, lizozimul.
- Imunologice – sistemul limfoid, inelul Waldeyer, IgA secretorie.
Funcția căilor respiratorii inferioare:

Funcția respiratorie:
- transportarea oxigenului către ţesuturi şi organe.
Funcția de protecție:
- Clearance-ul mucociliar.
- Mecanisme reflexe – strănutul, tusea, bronhoconstricţia.
- Mecanisme celulare: clearance-ul fagocitar, neutrofile polimorfonucleare.
- Mecanisme nonimune umorale: lizozimul, antiproteaze (A-1-antitripsina),
fibronectina.
- Mecanisme imunologice: ţesut limfoid cu limfocite, imunoglobuline secretorii
A, IgG.
Funcție antitoxică:
- eliminarea substanțelor volatile toxice.
Funcții metabolice:
- metabolismul glucidic, lipoliză, lipogeneză.
1.2.2. Particularități ale sistemului respirator la copil:
Imaturitate structurală a sistemului respirator (fig. 4):

- Formarea şi maturarea alveolelor continuă până la 8-10 ani (300 mln).
- Sistemul surfactant este imatur.
Imaturitatea structurilor pulmonare:
- bronhii înguste – edem inflamator cu semne de obstrucție bronșică;
- carcas fibrocartilaginos imatur – flexibilitatea bronhiilor, bronhiolelor;
- hidrofilitate tisulară – edem inflamator pronunțat.
7
Imaturitate funcțională:
- Respiraţie frecventă, superficială.
- Imaturitatea sistemului muscular al cutiei toracice.
- Rigiditatea micşorată a toracelui.
Imaturitatea mecanismelor de protecție locală:
- Imaturitatea mecanismelor celulare – macrofage, limfocite.
- Imaturitatea sistemelor umorale – sIgA, lizozimul.
Figura 4 – Sistemul respirator la copil
1.2.2.1. Particularităţi semiologice la copil:
Frecvenţa respiraţiei:
- Nou-născuți: 30-60 respirații pe minut
- Sugari (1 până la 12 luni): 30-60 respirații pe minut.
- Copil mic (1-2 ani): 24-40 respirații pe minut.
- Preșcolar (3-5 ani): 22-34 respirații pe minut.
- Copil de vârstă școlară (6-12 ani): 18-30 respirații pe minut.
- Adolescent (13-17 ani): 12-16 respirații pe minut.
Tipul respiraţiei:
- Nou-născut: - respiraţie abdominală - se face pe cale nazală - ritm adesea
neregulat.
- Sugar: - progresiv respiraţia devine toraco-abdominală - de la 6 luni poate
respira pe gură - regularitatea ritmului respirator.
- De la 2 ani: respiraţia este identică cu cea de la adult.
8
CAPITOLUL II
INFECŢIILE ACUTE A CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE
(IACRS)
2.1. Generalități:
Infecțiile acute de căi respiratorii superioare (IACRS) la copil (fig. 5) continuă

să reprezinte un important subiect de dezbatere pentru pediatri, infecționiști,
pneumologi.
Acestea reprezintă patologia cel mai des întâlnită de medicul pediatru și cel mai
frecvent motiv pentru care părinții apelează la medic.
Figura 5 - IACRS la copil
Majoritatea infecțiilor respiratorii superioare sunt virale, autolimitate,

rezolvându-se după câteva zile cu tratament simptomatic și suportiv la domiciliu, sub
supravegherea medicului de familie. Cu toate acestea, din totalul cazurilor de infecții
acute de căi respiratorii superioare, o parte pot avea o evoluție nefavorabilă, ca urmare
a apariției unor complicații ce pot pune viața copilului în pericol. Deseori, de teama
unor astfel de complicații sau din imposibilitatea identificării etiologiei, se recomandă
în mod excesiv antibioterapie.
Infecţiile virale ale căilor respiratorii superioare (IACRS) sunt infecţii virale
autolimitate, simptomele cele mai des întâlnite fiind strănutul, obstrucţia nazală,
rinoreea, usturimea în gât, tusea, febră, durerile de cap, durerile musculare şi astenia
fizică.
IACRS sunt cauzate de peste 100 de serotipuri ale rhinovirusului, dar şi de
adenovirusuri, virusuri gripale şi paragripale.
Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) prezintă o importanţă
deosebită prin frecvenţă cu care se întâlnesc în practica clinică.
Deşi rareori sunt fatale, ele constituie o sursă de morbiditate semnificativă şi
comportă o încărcătură financiară considerabilă.
9
Acest grup de infecții include răceala sezonieră, gripa ușoară, tonzilita, laringită
și infecțiile sinusurilor nazale. Pentru acestea, cel mai frecvent simptom este tusea. De
asemenea, infecția plămânilor poate cauza nas înfundat sau rinoree (eliminări nazale),
dureri în gât, strănut, dureri musculare sau dureri de cap.
De altfel, peste 80% din infecțiile căilor aeriene la copii sunt virale; de aici și
indicația de a NU se administra, per primam, antibiotice. Bineînțeles, trebuie ținut cont
și de contextul clinic (eventual și paraclinic) și nu doar de cel epidemiologic, atunci
când alegem să administrăm sau nu antibiotice.
2.2. DEFINIȚIE:
IACRS la copii sunt infecţii acute, foarte contagioase, ce se transmit uşor de la

o persoană la alta.
IACRS la copii sau infecţie acută a căilor aeriene superioare (fig. 6) apare
frecvent în sezonul rece.
Figura 6 – Infecţie acută a căilor aeriene superioare
2.3. ETIOLOGIE:
În funcție de natura agentului etiologic, infecțiile respiratorii pot fi virale și

bacteriene.
O clasificare a infecțiilor acute de căi respiratorii (IACRS) la copil face referire
la localizarea procesului patologic.
IACRS sunt, în general, boli virale ce evoluează că boli autolimitate,
necomplicate, cum ar fi: rinofaringita acută, rinita acută, rinosinuzita acută, otita medie
acută congestivă/catarală, faringita/amigdalita acută și laringita acută subglotică.
Infecțiile acute ale căilor respiratorii sunt determinate în general de
rhinovirusuri şi virusuri paragripale, care apar la sfârşitul primăverii, în timp ce virusul
respirator sincțial şi coronavirusurile produc epidemii iarna şi primăvara.
Enterovirusirile sunt frecvente în general vara, însă pot apărea pe tot parcursul anului.
IACRS cauzate de virusuri (fig. 7) şi apar frecvent în sezonul rece, cunoscute
sub diverse denumiri, cum ar fi: guturai, răceală comună, catar sezonier, rinită acută,
10
rinofaringită, bronşită, laringo-traheită, stări febrile, cea mai gravă ca formă de

manifestare fiind gripa.
Figura 7 – IARCS cauzate de virusuri
SURSA DE INFECŢIE este omul bolnav, contagiozitatea fiind mai ridicată în primele
2-3 zile de boală.
Infecţia se transmite pe cale aeriană:
- CONTACT DIRECT: persoanele care strănută în palmă reţin virusurile şi pot
transmite mai departe infecţiile prin atingerea altor persoane. Virusurile rezistă pe piele
aproximativ 2 ore.
– direct – prin tuse, strănut (prin picături de salivă infectate);
- CONTACT INDIRECT: Persoanele bolnave ating anumite suprafeţe lăsând în urma
lor virusuri.
– indirect – prin obiecte proaspăt contaminate: batistă, prosop, veselă, alimente.
- PE CALEA AERULUI: prin inhalarea particulelor virale eliminate de persoanele
bolnave.
- Prin tuse sau strănut, persoanele pot împrăştia în aer particule mici de secreţii care
conţin virusuri şi care pot fi proiectate la distanţă de cca 2 m, ceea ce le permite să
contamineze indivizii din jur prin contactul cu ochii, nasul său gura acestora şi are loc
declanşarea infecţiei.
- Majoritatea virusurilor de răceală nu se transmit prin salivă.
- Perioada de incubaţie (de la momentul contaminării până la apariţia infecţiei) este de
24-72 ore.
2.4. SIMPTOMATOLOGIE:
Simptomele predominante:
– secreţii nazale;
– nas înfundat;
– strănut;
– tuse;
– dureri la înghiţire, roşu în gât;
– lipsa poftei de mâncare;
– febră ridicată însoţită de dureri de cap (în cazuri complicate);
11
– dureri musculare.
Simptomatologia în infecțiile de căi respiratorii variază de la un copil la altul și,

bineînțeles, variază în funcție de localizarea inflamației.
În IACRS, inițial, copilul prezintă obstrucție nazală, cu sau fără rinoree seroasă
care, ulterior, poate deveni muco-purulentă. De asemenea, mai pot apărea tuse, inițial
iritative, apoi productive și subfebrilități sau febră.
La sugari şi copilul mic simptomele pot fi mai prelungite şi mai acute, deoarece
imunitatea lor este mai scăzută (maturarea sistemului imunitar se produce spre vârsta de
8-10 ani). Între ziua a 2-a şi a 4-a de la debut , simptomele ating un vârf al evoluţiei,
urmând să descrească între ziua a 10-a şi a 14-a. La unii copii, tusea poate persista, cu
frecvenţă mai redusă, 3-4 săptămâni.
La copilul mare şi adolescent, evoluţia IACRS este de aproximativ 7 zile, dar
poate fi mai lungă la cei cu boli cronice pulmonare, ca de exemplu astmul bronşic.
Copiii mari pot acuza odinofagie, otalgie și cefalee.
Exacerbarea simptomelor manifestată cu dificultate în respiraţie, refuzul
alimentaţiei, vărsături frecvente indică apariţia unor complicaţii, situaţie în care
reevaluarea copilului este absolut necesară.
2.5. DIAGNOSTIC:
Diagnosticul IACRS este în general clinic (fig. 8), doar în cazurile când se
suspectează etiologia streptococică a faringitei examinările de laborator având un rol
important.
Figura 8 – Exudat faringian (examen de laborator)
Criterii clinice (fig. 9): Debut brusc și cel puţin unul din următoarele: tuse,
laringită, faringită, dificultăţi respiratorii, coriză.
Figura 9 - Diagnostic clinic
12
Criterii de laborator: În funcţie de contextul epidemiologic se vor face

determinări de laborator (izolări virale, detecţii PCR/RT-PCR/rRT-PCR pentru
adenovirusuri, virusuri sinciţiale respiratorii, virusuri paragripale).
2.6. TRATAMENT:
Tratamentul recomandat în IACRS este de obicei simptomatic (toaleta nazală,

antitermice, antitusive), în funcție de starea generală a copilului, se recomandă
spitalizarea.
Evoluția infecțiilor de căi respiratorii superioare este, de cele mai multe ori
bună, iar simptomele dispar după 5-7 zile de tratament.
Tratamentul infecțiilor virale respiratorii necomplicate include menținerea unui
nivel crescut de hidratare cu ingestia de lichide calde, desfundarea nasului, spălături
nazale cu soluție salină (instilații cu seringă sau pipeta la sugar și copilul mic) și spray-
uri nazale la copilul mare. Umidificarea atmosferei și nebulizări cu soluție salină sunt,
de asemenea, măsuri eficiente.
Nu există un tratament specific pentru virozele respiratorii. Medicamentele
prescrise de medici pot doar să amelioreze simptomele.
În cazul virozelor respiratorii nu se recomandă antibioticele. Acestea pot face mai
mult rău decât bine. Antibioticele se folosesc doar atunci când se constată suprainfecţie
bacteriană.
Tratamentul recomandat în IACRS este de obicei simptomatic şi presupune
următoarele:
- antipiretice
- decongestionate nazale
- expectorante
- antitusive
- antiinflamatorii nesteroidiene
- toaleta nazală
- aport hidric adecvat în vederea fluidificării secrețiilor respiratorii;
- terapia cu aerosoli.
De obicei, simptomele răcelii dispar la 5-7 zile de la tratament, însă în cazul
copiilor şi sugarilor poate fi imprevizibilă sau în caz de imunitate scăzută.
Tratamentul infecţiilor virale respiratorii necomplicate include menţinerea unui
nivel crescut de hidratare cu ingestia de lichide calde (ceai, supă de pui - iar la copilul
mare este benefică supa de oase), desfundarea nasului (suflarea nărilor alternativ, nu
ambele deodată), poziţionarea sugarului şi copilului mic cu capul mai sus, spălături
nazale cu soluţie salină (instilaţii cu seringă sau pipetă la sugar şi copilul mic) şi spray-
uri nazale la copilul mare.
Umidificarea atmosferei şi nebulizări cu soluţie salină sunt, de asemenea, măsuri
eficiente.
Nu se recomandă, îndeosebi la copilul mic, inhalaţii cu vapori calzi, care pot
declanşa vasodilataţia mucoasei nazale, inclusiv arsuri.
Febra este unul dintre simptomele care îngrijorează cel mai frecvent familia.
Disconfortul general produs de febră determină agitaţie sau somnolenţa, lipsa
apetitului, dureri abdominale sau cefalee.
Folosirea antitermicelor este indicată în dozele potrivite greutăţii şi vârstei
copilului. Medicaţia trebuie însoţită de hidratare, împachetări, umidificarea atmosferei
şi temperatura mediului ambiant potrivită.
13
Tusea este un alt simptom care îngrijorează familia. Tusea tulbură atât somnul
copilului, cât şi pe cel al membrilor familiei, scade performanțele diurne ale copilului
(care este iritat şi are un apetit redus). Acest simptom este un răspuns fiziologic la
iritaţia şi inflamaţia căilor respiratorii şi rolul său este de a elimina secreţiile din tractul
respirator.
Ca urmare, suprimarea tusei va avea ca rezultat retenţia secreţiilor şi obstrucţia
căilor respiratorii.
Tusea neînsoţită de dificultăţi în respiraţie, de stare generală alterată sau alte
simptome, nu trebuie suprimată.
Se iau în considerare complicaţiile, când tusea devine mai severă pe parcursul
evoluţiei sau persistă mai mult de 2 săptămâni, fără ameliorări.
Studii efectuate pe câteva sute de copii cu vârsta între 1-5 ani, au concluzionat că
mierea, administrată înainte de somnul de noapte, este un bun antitusiv. La sugari,
mierea este contraindicată datorită riscului botulismului.
2.7. PREVENȚIE:
Prevenirea IACRS virale poate fi realizată prin măsuri simple, una din cele mai
bune metode fiind igiena mâinilor şi evitarea atingerii cu mâna a nasului, gurii şi
ochilor.
Copiii trebuie educaţi să tuşească în batistă de unică folosinţă sau în unghiul
format dintre braţ şi antebraţ, pentru a evita răspândirea virusurilor în palme, mai ales
atunci când nu-şi pot dezinfecta mâinile.
Profilaxia cu vitamina C în sezonul rece, cel puţin 200 mg/zi, scurtează durata
bolii, ca şi administrarea de vitamina D care reduce severitatea răcelilor.
Măsuri necesare pentru scăderea riscurilor de îmbolnăvire:
Pentru întărirea organismului – consum de fructe (citrice) şi legume proaspete,

bogate în vitamina C şi/sau consum de vitamina C din preparate farmaceutice:
– alimentaţie corespunzătoare;
– consum zilnic de lichide (ceaiuri calde, sucuri naturale, supe/ciorbe);
– evitarea consumului de alcool şi tutun;
– evitarea stresului;
– petrecerea timpului liber în aer curat;
– îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată sezonului;
– evitarea expunerii la frig timp îndelungat.
Respectarea regulilor de igienă individuală:

– folosirea batistei (de recomandat de unică folosinţă) în caz de nevoie (strănut, tuse).
– respectarea regulilor de igienă (fig. 10): spălarea frecvenţă a mâinilor;
– aerisirea încăperilor;
– evitarea locurilor aglomerate şi a persoanelor care prezintă semne de răceală;
– evitarea contactului cu persoanele bolnave, a vizitelor la domiciliu şi în spitale.
14
Figura 10 – Reguli de igienă
Respectarea regulilor de igienă colectivă (fig. 11):

– nefrecventarea colectivităţilor de către persoanele bolnave până la vindecare totală
(aviz epidemiologic în şcoli);
– neacceptarea în colectivităţi a persoanelor bolnave (locuri de muncă, şcoli).
Figura 11 - Reguli de igienă colectivă
Adresabilitatea la medic – evitarea automedicaţiei:

– în caz de boală este necesară adresarea la medicul de familie şi respectarea sfaturilor
primite de la acesta;
– la copii bolnavi cronici (diabetici, pulmonari, cardiaci, renali) consultul medical este
obligatoriu;
– preventiv, se recomandă: vaccinarea (Vaccin antigripal), în lipsa simptomelor
caracteristice bolii, la indicaţia şi sub supraveghere medicală.
– vaccinarea antigripală: (fig. 12) recomandată după vârsta de 6 luni (protejează doar de
infecţie gripală).
Figura 12 - Vaccinarea antigripală
15
CAPITOLUL III
CAZURILE CLINICE ȘI PLANUL DE ÎNGRIJIRE
3.1. CAZUL CLINIC NR. 1
I. CULEGEREA DATELOR
1. INFORMAŢII GENERALE:
Nume: D.
Prenume: T.
Vârsta: 10 ani
Sex: Feminin
Domiciliul: Sibiu
Grup sangvin: AII, Rh(+)
Naționalitate: Română
Data internării: 03.03.2021
Data externării: 09.03.2021
Nr. Zile spitalizare: 7 zile
Nr. Foaie observaţie: 2271
Secţia: Pediatrie I
Stare la externare: Vindecat
Asigurat: CNAS
2. ANAMNEZA:
2.1. Antecedente heredo-colaterale:
- mama, tata: fără importanță.
2.2. Antecedente personale fiziologice:
- -
2.3. Antecedente personale patologice:
- Bolile copilăriei.
- Traheobronșită.
- Bronșiolită.
2.4. Condiţii de viaţă şi de muncă:
- elevă la ciclul gimnazial.
- locuieşte cu părinții în condiţii bune.
- greutate 44kg, înălțime 1,60cm.
2.5. Comportare faţă de mediu:
- nu fumează, nu consumă alcool sau cafea.
- este un copil activ.
- nu se știe cu alergii.
- orientare temporo-spațială.
3. MOTIVELE INTERNĂRII:
- stare generală alterată;
- tuse, rinoree, otalgie, febră;
- durere faringiană;
- strănut, secreții nazale abundente;
- dureri musculare;
16
4. ISTORICUL BOLII:
Pacientul D.T., de sex feminin, în vârstă de 10 ani, se prezintă în serviciul de
Urgență a Spitalului Clinic de Pediatrie cu stare generală alterată, tuse, rinoree, otalgie,
febră, dureri musculare. Este internată pentru investigații și tratament de specialitate în
Secția Pediatrie I.
5. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

- IACRS.
- Infecții virale ale căilor respiratorii superioare cu localizări multiple,
laringotraheobronșită.
Tabel nr. 1- Analize de laborator

Denumire analiză Rezultat Interval de referință UM
Test TRT-PCR Covid-19 Negativ Negativ %
Amilaza 15 15-100 U/L
Bilirubina directă 0,4 0-0,3 mg/dL
Bilirubina indirectă 0,6 0,2-1 mg/dL
Creatinina 0,8 0-1 mg/dL
Sodium 130 136-145 mmol/L
Potasiu 5,2 3,5-5,1 mmol/L
Clor seric 111,3 97-111 mmol/L
Protein C Reactivă (sânge) 15 0-10 mg/L
Uree 43,3 13-43 mg/dL
TGO (AST) 26 0-56 U/L
TGP (ALT) 18 0-39 s
WBC 13,09 5-13 10^3/ul
RBC 4,42 3,5-5,5 10^6/ul
HGB 9,5 11,5-13,5 g/dl
HCT 27,7 30,5-40,5 %
MCV 62,7 75-90 fL
MCHC 34,3 30-35 g/dl
PLT 314 150-400 10^3/ul
RDW-SD 41,8 37-54 %
PCT 0,32 0,17-0,35 %
Neutrofile # 9,25 1,5-7 10^3/ul
Lymfocite # 6,74 1,5-6 10^3/ul
Eozinofile # 0,05 0-4 10^3/ul
Examen sumar de urină Densitate urinară 1015, Culoare galben pal, aspect clar,
leucocite rare, celule epiteliale rare.
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:
Nevoi prioritar alterate la internare:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
3. Nevoia de a evita pericolele.
4. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite constante.
17
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

6. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. Respirație ineficace din cauza obstrucției traheo-bronșice manifestată prin tuse,
rinoree.
2. Scăderea apetitului cauzat de durerile la deglutiție manifestată prin dezechilibru
nutrițional.
3. Durere cauzată de laringo-traheită manifestată prin agitație, anxietate.
4. Alterarea echilibrului termic din cauza infecției respiratorie manifestată prin febră
moderată.
5. Perturbarea somnului din cauza tusei manifestat prin oboseală, fatigabilitate.
6. Cunoștințe insuficiente legat de infecțiile respiratorii manifestat prin lipsa
informațiilor.
Tabel nr. 6 – Plan de Nursing

III. OBIECTIVE IV. INTERVENŢII NURSING V. EVALUARE
Autonome Delegate
1. Diminuarea - internarea copilului - măsurarea funcțiilor - starea copilului
manifestărilor de și asigurarea vitale (respirație, puls, s-a ameliorat,
dependență legate condițiilor de tensiune arterială, respirația i-a fost
de boală. Copilul spitalizare temperatură, saturația de îmbunătăţită.
să prezinte căi corespunzătoare, cu oxygen). Valori la
respiratorii salon aerisit și - recoltarea produselor internare:
permeabile și o temperatură oprimă biologice de sânge și urină R=30r/min
0
bună respirație. 18-22 C. pentru examene de AV=104b/min
- abordarea copilului laborator hematologice și TA=90/60mmHg
cu calm și înțelegere; biochimice; T0=38,60C
- ajutarea copilului să - pregătesc fizic și psihic SpO2=92%
se așeze în poziția și însoțesc copilul la Valori după
semişezândă la investigațiile indicate de tratament:
marginea patului medic; R=25r/min
pentru ai favoriza - la indicația medicului AV=100b/min
respirația; administrez: antitusive, TA=100/60mmH
- favorizarea unui mucolitice, expectorante, g
climat de linişte; decongestionate nazale, T0=36,20C
- ajutarea copilului să antiinflamatoare. SpO2=96%
facă exerciții de - menținerea unui nivel
respirație profundă; crescut de hidratare cu
- ajutarea copilului să ingestia de lichide calde,
tușească și să desfundarea nasului,
îndepărteze secrețiile. spălături nazale cu soluție
- respectarea măsurilor salină și spray-uri nazale.
de asepsie și antisepsie - umidificarea atmosferei
pentru prevenirea și nebulizări cu soluție
infecțiilor salină.
nosocomiale.
2. Menţinerea unei - asigur hidratarea - montez cateter venos - copilul este
stări nutriţionale corespunzătoare; periferic și administrez echilibrat
18

Autonome Delegate
prin alimente şi - explorez gustul şi soluția perfuzabilă cu hidroelectrolitic
lichide în cantitate obiceiul alimentar al electroliți și vitamine la și nutrițional.
şi calitate copilului; indicația medicului.
corespunzătoare - servesc copilul cu - administrez antiemetice.
care să-i asigure alimente la o - administrez dieta
necesarul de temperatură moderată, prescrisă de medic.
calorii. la ore regulate.
3. Diminuarea - pregătesc psihic - administrez analgezice, - ca urmare a
anxietății și durerii copilul înainte de antiseptice la indicaţia tratamentului
faringiene. explorări și încurajez medicului. administrat și
Copilul să nu mai copilul să aibă - monitorizez funcțiile îngrijirilor
prezinte agitație. încredere în echipa vitale și vegetative şi le efectuate durerea
medicală; notez în foaia de faringiană s-a
- informez şi stabilesc temperatură. ameliorat
împreună cu familia
copilului planul de
recuperare a stării de
sănătate şi creşterii
rezistenţei
organismului;
- urmăresc efectele
medicației, evoluția
terapeutică și informez
medicul.
4. Pacientul să - aerisirea salonului și - administrez antipiretice, - după
prezinte menținerea unei antibiotice și perfuzie cu administrarea
temperatura umidități adecvate. soluții hipotone și izotone tratamentului
corpului în limite - schimb lenjeria de 0,9% 1000ml/24h, la copilul prezintă
fiziologice. pat şi de corp de câte indicația medicului; o evoluție
Menținerea ori este nevoie; - calcularea bilanțului favorabilă.
echilibrului termic. - aplic comprese reci hidric ingesta/excreta. - copilul prezintă
Prevenirea pe fruntea pacientului; - măsurarea și notarea temperatura
complicaţiilor. - asigur hidratare cu temperaturii corpului corpului în limite
lichide dimineața și seara. fiziologice.
corespunzătoare;
- aplicarea măsurilor Diureza=1000ml
de prevenire a /24h
infecţiilor Td=36,60C
nosocomiale prin Ts=36,80C
respectarea circuitelor
funcţionale;
- supraveghez copilul
în timpul administrării
medicaţiei
endovenoase, observ
efectele medicaţiei,
informez medicul.
19

Autonome Delegate
5. Asigurarea - asigur un climat de - la indicația medicului - după
condițiilor de liniște şi securitate; administrez analgezice, administrarea
mediu. - asigur un mediu anxiolitice, antitusive; tratamentului
Copilul să aibă un spitalicesc echilibrat starea copilului
somn liniştit. cu respectarea orelor s-a ameliorat.
Durerea și tusea să de somn;
se amelioreze. - observ starea
generală a copilului.
6. Diminuarea - explic copilului și - la indicația medicului se - mesajul
manifestărilor de părinților importanța recomandă transmis a fost
dependență legate respectării măsurilor vitaminoterapie pe receptat de
de boală. de protecție și perioadă de trei luni. pacient.
Educația importanța consultului - evoluția
pacientului pentru medical în caz de pacientului în
prevenirea recidivă a infecțiilor urma
infecțiilor acute de tract respirator; tratamentului a
respiratorii. - explic copilului fost favorabilă.
importanța folosirii în
colectivitate a măștilor
chirurgicale de
protecție;
- pentru prevenirea
infecțiilor respiratorii
virale se explică
folosirea măsurilor de
igienă a mâinilor și
evitarea atingerii cu
mâna a nasului, gurii
și ochilor.
- educarea copilului să
tușească în batiste de
unică folosință.
- educația mamei în
privința îngrijirilor
ulterioare la domiciliu.
Pe timpul administrării tratamentului medicamentos s-a impus o atenţie deosebită privind
respectarea strictă a dozei și modului de administrare, a orarului la indicaţia medicului.
TRATAMENT MEDICAMENTOS ADMINISTRAT PE PERIOADA INTERNĂRII:

- Clorura de potasiu – 74,56mg/ml;
- Hidrocortisone succinat sodic – 25mg/5ml;
- Algin baby – 100mg/5ml;
- Cavit junior sirop – 100ml;
- Polyiodine – 100mg/5ml;
- Ceftamil – 1g;
- Loditer – 500mg;
- Paracetamol – 125mg/5ml;
20
- Amikozit ® – 500mg/2ml;
- Arnetin 25mg/2ml;
- Gluconolat de calciu – 94mg/ml;
- Metamizol® - 1g/2ml;
- Miofilin – 24mg/ml;
- Vitamina B6 zentiva – 50mg/2ml;
- Vitamina C – 750mg
- Glucoză 10% - 500 ml;
- Salbutamol aerosol - 0,1 mg/o doză;
- Epitrim – 200mg/5ml;
- Soluţie Ringer 5% - 250ml.
EVALUAREA FINALĂ:
Pacientul, de sex feminin, în vârstă de 10 ani se internează în clinica de
Pediatrie în condiţiile în care prezintă febră 38,6 0C, tuse productivă, respiraţie dificilă,
otalgie, apetit capricios. La domiciliu a primit tratament cu Maxitrol picături, Nurofen
sirop, aeroterapie prin aerosol, Otis-T picături.
Sub terapie cu perfuzie endovenoasă (PEV) de aport hidroelectrolitic şi
energetic şi antibioteraopia parenterală cu Epitrim, cu durata de 7 zile
Se externează afebril, stare generală bună, echilibrat cardiovascular, fără
sindrom funcţional respirator, tranzit intestinal prezent, toleranță digestivă bună,
diureză prezentă.
Recomandări la externare:
- Alimentaţie corespunzătoare vârstei;
- Corectarea anemiei, după rezoluţia procesului infecţios prin medic de familie;
- Dispensarizare prin medic de familie.
(repere stabilite, informaţii obţinute, întrebări ajutătoare: foaie de observație)
21
Nume: A.
Prenume: C.
Vârsta: 10 ani
Sex: Feminin
Domiciliul: Sibiu
Grup sangvin: BIII, Rh(-)
Stare la externare: Ameliorat
Asigurat: CNAS
2. ANAMNEZA:
2.1. Antecedente heredo-colaterale
- -
- Bolile copilăriei;
- Pneumonie lobară, nespecificată;
- Insuficienţă respiratorie acută secundară;
- Anemie carenţială;
- Dispepsie.
- elevă, locuieşte în condiţii bune.
- fără alergii.
- orientatre temporo-spațială.
- tuse, durere în gât;
- diaree, vărsături;
- dispnee expiratorie;
- tegumente și mucoase palide;
- polipnee, suflu laringian inegal.
22
4. ISTORICUL BOLII:
Copilul, în vârstă de 10 ani, este adusă în serviciul de Urgență a Spitalului
Clinic de Pediatrie cu stare generală alterată, tuse, dispnee expiratorie, diaree, grețuri și
vărsături. Pacientul este cunoscut în APP cu diferite patologii și internări anuale. A fost
tratată la domiciliu pentru rinofaringită. După evaluare copilul este internat de urgență
pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate în Secția Pediatrie I.

- IACRS. Rinofaringită. Infecţie bacteriană cu germene neidentificat.
Examenul obiectiv la internare evidenţiază: stare generală alterată mediocră,

stare de nutriție relative bună, facies palid, încercănat, tegumente şi mucoase palide,
ţesut adipos normal, pliu cutanat elastic, turgor relativ ferm, sistem ganglionar
superficial nepalpabil. Aparat respirator cu obstrucţie nazală, dispnee expiratorie, tiraj
intercostal diminuat la nivelul hemitoracelui stâng, suflu laringian inegal, polipnee,
FR=57 resp/min SpO2=89-90% cu aport de oxigen, zgomote cardiac ritmice AV=62
pulsaţii/minut, apetit capricios cu 2-3 vărsături alimentare, scaun apos, agitaţie psiho-
motorie, ROT prezent bilateral, fără semene clinice de iritaţie meningiană, sensibilitate
otică bilateral.
Tabel nr. 3 – Analize de labrorator

Uree 43,3 13-43 mg/dL
TGO (AST) 22 0-56 U/L
TGP (ALT) 18 0-39 s
WBC 20,09 5-13 10^3/ul
RBC 3,42 3,5-5,5 10^6/ul
HGB 8,5 11,5-13,5 g/dl
HCT 26,7 30,5-40,5 %
MCV 61,7 75-90 fL
MCHC 31,3 30-35 g/dl
PLT 214 150-400 10^3/ul
RDW-SD 40,8 37-54 %
PCT 0,22 0,17-0,35 %
Neutrofile # 9,5 1,5-7 10^3/ul
Lymfocite # 8,74 1,5-6 10^3/ul
Neutrofile % 52,1 35-65 %
23

Lymfocite % 35,3 45-60 %
Examen bacteriologic lichid Absenţa germenilor microbieni
pleural
leucocite rare, celule epiteliale rare.
Radiografia toracelui: Reducerea marcată a colecţiei pleurale stângi, menţinerea
opacifierii sinusului costo-diafragmatic stâng. Parenchin
pulmonar cu arii de condensare.
Opacifierea relative omogenă a ½ inferioară a
hemitoracelui stâng cu ştergerea conturului
hemidiafragmului.
Test RT-PCR Covid-19 Negativ

3. Nevoia de a elimina.
6. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre.
1. Alterarea respirației din cauza obstrucției nazale manifestată prin dispnee, tuse.
2. Deficit în a se alimenta legat de greţuri și vărsături manifestată prin inapetență.
3. Alterarea eliminărilor legată de accelerarea tranzitului intestinal manifestată prin
diaree.
4. Durere la deglutiție din cauza ganglionilor cervicli măriți manifestată prin anxietate.
5. Stări febrile potenţiale datorate infecţiilor căilor respiratorii manifestată prin frison.
6. Potențial de infecție din cauza sistemului imunitar scăzut manifestat prin tegumente
palide.
7. Somn perturbat din cauza mediului spitalicesc manifestat prin iritabilitate, agitație.

Autonome Delegate
1. Diminuarea - asigur condiții de - măsor funcţiile vitale - starea copilului
manifestărilor de spitalizare (respirație, puls, s-a ameliorat,
dependență legate corespunzătoare, salon tensiune, temperatură, respirația i-a fost
de boală. aerisit cu umiditate și saturația de oxygen) și îmbunătăţită.
Copilul să prezinte temperatură de 18-220C; vegetative (diureză, Valori la
căi respiratorii - abordarea copilului cu scaun, vărsături). internare:
permeabile și o calm, blândețe și - recoltez produse R=57r/min
bună respirație. înțelegere; biologice de sânge și AV=60b/min
Diminuarea tusei și - ajut copilul să se așeze în urină pentru analize de TA=90/60mmHg
24

Autonome Delegate
catarului respirator. poziția şezândă la laborator hematologice T0=39,40C
marginea patului pentru a- și biochimice; SpO2=90%
i favoriza respirația; - pregătesc și însoțesc Valori după
- verific permeabilitatea copilul la investigațiile tratament:
căilor respiratorii și la indicate de medic; R=24r/min
nivelul nasului îndepărtez - administrez tratamentul AV=96b/min
secrețiile nazale; prescris: antitusive, TA=100/70mmH
- favorizez un climat de expectorante, g
linişte; bronhodilatatoare, T0=36,60C
- ajutat copilul să facă decongestionante ale SpO2=94%
exerciții de respirație mucoasei traheo-
profundă; bronşice.
- ajut copilul să tușească și
să îndepărteze secrețiile;
- educ copilul să
folosească batiste de unică
folosință pentru tuse.
2. Combaterea - sprijin copilul în timpul - administrez medicația - copilul este
vărsăturilor. vărsăturilor și-I ofer un indicată de medic; echilibrat
Menţinerea unei pahar de apă aromată - administrez dieta hidroelectrolitic
stări nutriţionale pentru a-și clăti gura; prescrisă de medic. și nutrițional.
prin alimente şi - observ cantitatea și - montez cateter venos
lichide în cantitate specificul vărsăturii; periferic și administrez Diureza=1000-
şi calitate - asigur hidratarea soluții izotone 1500ml/24h
corespunzătoare corespunzătoare; perfuzbile.
care să-i asigure - explorez gustul şi - monitorizarea funcțiilor
necesarul de obiceiul alimentar al vegetative.
calorii. copilului; - administrarea
- servesc copilul cu regimului hidro-zaharat.
alimente la o temperatură
moderată, la ore regulate.
- asigur un aport suficient
de lichide pe 24 de ore;
- fac bilanțul hidric al
ingestiei/excreției.
3. Copilul să nu - apreciez cantitatea de - la indicaţia medicului - în urma
mai prezinte diaree. lichide pierdute prin recoltez materii fecale medicaţiei
scaunele diareice; pentru examinări de şi a îngrijirilor
- notarea frecvenței și laborator; acordate
aspectul scaunelor în foaia - administrez scaunele
de temperatură; antidiareice. diareice sau
- asigurarea unor condiții diminuat.
igienice corespunzătoare. - starea copilului
- copilul va fi încurajat este ameliorată.
psihic pentru intervenții,
se explică tehnica
medicală pe înțelesul
25

Autonome Delegate
copilului.
4. Diminuarea - pregătesc psihic copilul - administrez - starea copilului
tusei, anxietății, înainte de explorări, și antialgice, antitusive la s-a ameliorat.
neliniștii. încurajez copilul să aibă indicaţia medicului.
Copilul să nu mai încredere în echipa - măsurat funcțiile vitale
prezinte durere. medicală; și vegetative şi le notez
- informez şi stabilesc în foaia de temperatură.
împreună cu familia
copilului planul de
recuperare a stării de
rezistenţei organismului;
- educ copilul să evite
schimbările bruşte de
temperatură şi de
asemenea, aglomeraţiile;
medicației și informez
medicul.
5. Copilul să-şi - asigur condiţii optime de - la indicaţia medicului - procesul
menţină confort termic în salon administrez antipiretice, evolutiv
temperatura pentru menţinerea antibiotice, soluții răspunde adecvat
corpului în limite temperaturii în limite perfuzabile cu soluții la tratament,
normale. normale. izotone și hipotone. temperatura
- asigur o hidratare - monitorizez corpului revine
corespunzătoare pentru a temperatura corpului la limite
preveni deshidratarea; dimineața și seara. normale.
- supraveghez pacientul în Valori după
timpul administrării tratament:
medicaţiei, observ efectele Td-Ts=36,20C
medicaţiei, informez Td-Ts=36,40C
medicul.
6. Copilul să - efectuez toaleta zilnică a - administrez tratamentul - copilul prezintă
prezinte tegumente copilului; la indicația medicului; tegumente curate
curate şi integre. - schimb lenjeria de pat şi și integre.
Prevenirea de corp de câte ori este
complicaţiilor. nevoie;
- observ tegumentele şi
mucoasele prin inspecție;
- aplic măsuri de prevenire
a infecţiilor nosocomiale
prin respectarea
circuitelor;
- educ copilul să păstreze
o igiena corespunzătoare;
26

Autonome Delegate
7. Asigurarea - asigur un climat de - la indicația medicului - după
condițiilor de liniște şi securitate; administrez antitusieve, administrarea
mediu. - asigur un mediu anxiolitice; tratamentului
Copilul să aibă un spitalicesc echilibrat cu starea pacientei
somn liniştit. respectarea orelor de s-a ameliorat.
Durerea să se somn;
amelioreze. - observ starea generală a
copilului.
Pe timpul administrării tratamentului medicamentos s-a impus o atenţie deosebită privind
respectarea strictă a dozei, orarului și modului de administrare a tratamentului la indicaţia
medicului.

- Clorura de Potasiu – 74,56mg/ml;
- Hidrocortisone Succinat Sodic – 25mg/5ml;
- Ceftamil – 1g;
- Vancomicina Pharmaswiss - 500mg;
- Paracetamol Tis – 125mg/5ml;
- Arnetin 25mg/2ml;
- Gluconolat de Calciu – 94mg/ml;
- Algocalmin® - 1g/2ml;
- Furosemid – 20mg/2ml;
- Miofilin – 24mg/ml;
- Vitamina B1 Zentiva – 100mg/2ml;
- Vitamina B6 Zentiva – 50mg/2ml;
- Vitamina C Arena – 750mg
- Glucoză 10% - 500 ml;
- Ventolin 100 Inhaler Cfc-Free – 100mcg/doză;
- Soluţie Ringer 5% - 250ml;
- Pioctanina unguent – 100mg/ml.
EVALUAREA FINALĂ:
Pacient, în vârstă de 11 ani, se internează în clinica de Pediatrie în condiţiile în
care prezintă febră 39,40C, tuse productive, respiraţie dificilă, otalgie, apetit capricios.
La domiciliu a primit tratament cu Maxitrol, Nurofen, aeroterapie, Otis-T.
Sub terapie cu perfuzie endovenoasă de aport hidroelectrolitic şi energetic şi
antibioteraopia parenterală combinată – Meropenem, Vancomicina, Epitrim, cu durata
10 zile
27
Corticoterapie parenterală, drenaj pleural continuu, antiinflamator nesteroidian,

diuretic, antitermice, simptomatic şi roborant – Vitaminoterapie – B1, B6, Amonivem,
evoluţia a fost lent favorabilă în plan clinic, biologic şi radiologic.
sindrom funcţional respirator, aspect radiologic pulmonar ameliorat, tranzit intestinal
prezent, tolerant digestive bună, diureză prezentă.
- Continuă terapia specifică în cadrul secţiei de Pneumofiziologie;
- Corectarea anemiei, după rezoluţia procesului infecţios prin medical de familie;
- Dispensarizare pneumologică;
- Dispensarizare prin MF.
28
Nume: B.
Prenume: C.
Vârsta: 14 ani
Sex: Feminin
Domiciliul: Sibiu
Grup sangvin: BIII, Rh(-)
Asigurat: CNAS
2. ANAMNEZA:
- ciclul menstrual de la vârsta de 13 ani.
- ritmuri abundente, cu dureri.
- ultima menstruație 29.01.2021.
- Bolile copilăriei.
- Traheobronșită.
- Enterocolită acută.
- Anemie carenţială.
- elevă la ciclul gimnazial.
- nu fumează, nu consumă alcool sau cafea.
- nu se știe cu alergii.
29

- dispnee cu polipnee;
- grețuri și vărsături;
- tegumente și mucoase palide.
4. ISTORICUL BOLII:
Pacientul B.C., de sex feminin, în vârstă de 14 ani, este adus în serviciul de
Urgență a Spitalului Clinic de Pediatrie cu stare generală alterată. Este internată pentru
investigații și tratament de specialitate în Secția Pediatrie I.

- IACRS. Infecţia adenovirală, febră faringoconjuctivală, formă medie.

Test RT-PCR Covid-19 Negativ Negativ %
Uree 13,3 13-43 mg/dL
TGO (AST) 21 0-56 U/L
TGP (ALT) 16 0-39 s
WBC 18,09 5-13 10^3/ul
RBC 4,42 3,5-5,5 10^6/ul
HGB 9,5 11,5-13,5 g/dl
HCT 27,7 30,5-40,5 %
MCV 62,7 75-90 fL
MCHC 34,3 30-35 g/dl
PLT 314 150-400 10^3/ul
RDW-SD 41,8 37-54 %
PCT 0,32 0,17-0,35 %
Neutrofile # 9,25 1,5-7 10^3/ul
Lymfocite # 6,74 1,5-6 10^3/ul
Neutrofile % 51,1 35-65 %
Lymfocite % 37,3 45-60 %
leucocite rare, cellule epiteliale rare.
30

4. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite constant.
6. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
1. Alterarea respirației din cauza obstrucției nazale manifestată prin dispnee.
2. Inapetență legată de greţuri și vărsături manifestată prin dezechilibru hidroelectolitic.
3. Anxietate legată de durerea faringiană manifestată prin agitație, neliniște.
4. Alterarea echilibrului termic din cauza infecției respiratorie manifestată prin febră
moderată.
5. Alterarea somnului din cauza tusei manifestat prin oboseală, fatigabilitate.
6. Deficit de cunoștințe legat de infecțiile respiratorii manifestat prin lipsa informațiilor.

Autonome Delegate
1. Diminuarea - internarea copilului și - măsurarea - starea copilului
manifestărilor de asigurarea condițiilor de funcțiilor vitale s-a ameliorat,
dependență legate spitalizare (respirație, puls, respirația i-a fost
de boală. Copilul corespunzătoare, cu salon tensiune arterială, îmbunătăţită.
să prezinte căi aerisit și temperatură temperatură, Valori la
0
respiratorii oprimă 18-22 C. saturația de oxygen). internare:
permeabile și o - abordarea copilului cu - recoltarea R=28r/min
bună respirație. calm și înțelegere; produselor biologice AV=104b/min
- ajutarea copilului să se de sânge și urină TA=110/70mmH
așeze în poziția pentru examene de g
semişezândă la marginea laborator T0=38,80C
patului pentru ai favoriza hematologice și SpO2=93%
respirația; biochimice; Valori după
- favorizarea unui climat - pregătesc fizic și tratament:
de linişte; psihic și însoțesc R=25r/min
- ajutarea copilului să copilul la AV=96b/min
facă exerciții de investigațiile indicate TA=100/60mmH
respirație profundă; de medic; g
- ajutarea copilului să - la indicația T0=36,80C
tușească și să îndepărteze medicului SpO2=95%
secrețiile. administrez:
- respectarea măsurilor antitusive,
de asepsie și antisepsie mucolitice,
pentru prevenirea expectorante.
infecțiilor nosocomiale.
2. Combaterea - sprijin copilul în timpul - montez cateter - copilul este
vărsăturilor. vărsăturilor; venos periferic și echilibrat
Menţinerea unei - îi ofer un pahar cu apă administrez soluția hidroelectrolitic
stări nutriţionale aromată pentru a-și ctăti perfuzbilă cu și nutrițional.
31

Autonome Delegate
prin alimente şi gura; electroliți și vitamine
lichide în cantitate - asigur hidratarea la indicația
şi calitate corespunzătoare; medicului.
corespunzătoare - explorez gustul şi - administrez
care să-i asigure obiceiul alimentar al antiemetice.
necesarul de copilului; - administrez dieta
calorii. - servesc copilul cu prescrisă de medic.
alimente la o temperatură
3. Diminuarea - pregătesc psihic copilul - administrez - ca urmare a
anxietății și înainte de explorări și analgezice, tratamentului
durerii faringiene. încurajez copilul să aibă antiseptice la administrat și
Copilul să nu mai încredere în echipa indicaţia medicului. îngrijirilor
prezinte agitație. medicală; - monitorizez efectuate durerea
- informez şi stabilesc funcțiile vitale și faringiană s-a
împreună cu familia vegetative şi le notez ameliorat
copilului planul de în foaia de
recuperare a stării de temperatură.
medicul.
4. Pacientul să - aerisirea salonului și - administrez - după
prezinte menținerea unei umidități antipiretice, administrarea
temperatura adecvate. antibiotice și tratamentului
corpului în limite - schimb lenjeria de pat şi perfuzie cu soluții copilul prezintă
fiziologice. de corp de câte ori este hipotone și izotone o evoluție
Menținerea nevoie; 0,9% 1000ml/24h, la favorabilă.
echilibrului - aplic comprese reci pe indicația medicului; - copilul prezintă
termic. fruntea pacientului; - calcularea temperatura
Prevenirea - asigur hidratare cu bilanțului hidric corpului în limite
complicaţiilor. lichide corespunzătoare; ingesta/excreta. fiziologice.
- aplicarea măsurilor de - măsurarea și
prevenire a infecţiilor notarea temperaturii Diureza=1000ml
nosocomiale prin corpului dimineața și /24h
respectarea circuitelor seara. Td=36,60C
funcţionale; Ts=36,80C
- supraveghez copilul în
timpul administrării
medicaţiei endovenoase,
observ efectele
medicaţiei, informez
medicul.
5. Asigurarea - asigur un climat de - la indicația - după
condițiilor de liniște şi securitate; medicului administrarea
32

Autonome Delegate
mediu. - asigur un mediu administrez tratamentului
Copilul să aibă un spitalicesc echilibrat cu analgezice, starea copilului
somn liniştit. respectarea orelor de anxiolitice, s-a ameliorat.
Durerea și tusea să somn; antitusive;
se amelioreze. - observ starea generală a
copilului.
6. Diminuarea - explic copilului și - la indicația - mesajul
manifestărilor de părinților importanța medicului se transmis a fost
dependență legate respectării măsurilor de recomandă receptat de
de boală. protecție și importanța vitaminoterapie pe pacient.
Educația consultului medical în perioadă de trei luni. - evoluția
pacientului pentru caz de recidivă a pacientului în
prevenirea infecțiilor de tract urma
infecțiilor acute respirator; tratamentului a
respiratorii. - explic copilului fost favorabilă.
importanța folosirii în
colectivitate a măștilor
chirurgicale de protecție;
- pentru prevenirea
virale se explică
folosirea măsurilor de
igienă a mâinilor și
evitarea atingerii cu
mâna a nasului, gurii și
ochilor.
- educarea copilului să
tușească în batiste de
unică folosință.
TRATAMENT MEDICAMENTOS ADMINISTRAT PE PERIOAD INTERNĂRII:

- Hidrocortisone Succinat Sodic – 25mg/5ml;
- Ceftamil – 1g;
- Paracetamol– 125mg/5ml;
- Arnetin 25mg/2ml;
- Vitamina B1, B6 Zentiva – 50mg/2ml;
- Vitamina C Arena – 750mg
33
- Glucoză 10% - 500 ml;

- Ventolin 100 Inhaler– 100mcg/doză;
EVALUAREA FINALĂ:
Pacientul, de sex feminin, în vârstă de 14 ani, se internează în clinica de
Pediatrie în condiţiile în care prezintă febră 39,4 0C, tuse productivă, respiraţie dificilă,
otalgie, apetit capricios. La domiciliu a primit tratament cu Maxitrol picături, Nurofen
sirop, aeroterapie prin aerosol, Otis-T picături.
sindrom funcţional respirator, tranzit intestinal prezent, toleranță digestivă bună,
diureză prezentă.
34
Nume: T.
Prenume: D.
Vârsta: 6 ani
Sex: Masculin
Domiciliul: Sibiu
Grup sangvin: 0I, Rh(+)
Asigurat: CNAS
2. ANAMNEZA:
- Traheobronșită.
- Pneumonie mixtă.
- diferite alergii alimentare.
- dispnee cu polipnee;
- grețuri și vărsături;
- tegumente și mucoase palide.
4. ISTORICUL BOLII:
35
Pacientul T.D., de sex masculin, în vârstă de 6 ani, este adus în serviciul de

Urgență a Spitalului Clinic de Pediatrie cu stare generală alterată, tuse, rinoree, febră,
vărsături. Este internat pentru investigații și tratament de specialitate în Secția Pediatrie.

- I.A.C.R.S. Infecții virale ale căilor respiratorii superioare cu localizări multiple
și neprecizate.

Test R –PCR Covid-19 Negativ Negativ %
Protein C Reactivă 12 0-10 mg/L
Uree 43,1 13-43 mg/dL
WBC 13,9 5-13 10^3/ul
RBC 4,2 3,5-5,5 10^6/ul
HGB 10,7 11,5-13,5 g/dl
HCT 30,4 30,5-40,5 %
PLT 214 150-400 10^3/ul
Neutrofile # 9,2 1,5-7 10^3/ul
Lymfocite # 6,1 1,5-6 10^3/ul
Examen sumar de urină Densitate urinară 1012, Culoare galben pal, aspect
clar, leucocite rare, celule epiteliale rare.

1. Respirație ineficientă din cauza tusei manifestată prin dispnee, edem al mucoasei
bronșice.
2. Inapetență legată de greţuri și vărsături manifestată prin dezechilibru hidroelectolitic.
3. Dificultatea de a dormi din cauza tusei manifestat prin agitație, fatigabilitate.
4. Hipertermie din cauza infecției respiratorie manifestată prin transpirații.
5. Durere cauzată de infecția respiratorie manifestată prin agitație, neliniște.
36

Autonome Delegate
1. Diminuarea - internarea copilului și - măsurarea funcțiilor - starea copilului
manifestărilor de asigurarea condițiilor de vitale (respirație, puls, s-a ameliorat,
dependență legate de spitalizare tensiune arterială, respirația i-a fost
boală. Copilul să corespunzătoare, cu salon temperatură, saturația de îmbunătăţită.
prezinte căi aerisit și temperatură oxygen). Valori la
respiratorii oprimă 18-220C. - recoltarea produselor internare:
permeabile și o bună - abordarea copilului cu biologice de sânge și R=30r/min
respirație. calm și înțelegere; urină pentru examene de AV=100b/min
- ajutarea copilului să se laborator hematologice TA=100/60mmH
așeze în poziția și biochimice; g
semişezândă la marginea - pregătesc fizic și psihic T0=38,60C
patului pentru ai favoriza și însoțesc copilul la SpO2=94%
respirația; investigațiile indicate de Valori după
- favorizarea unui climat medic; tratament:
de linişte; - la indicația medicului R=24r/min
- ajutarea copilului să facă administrez: antitusive, AV=99b/min
exerciții de respirație mucolitice, expectorante. TA=100/50mmH
profundă; g
- ajutarea copilului să T0=36,60C
tușească și să îndepărteze SpO2=96%
secrețiile.
- pentru prevenirea
virale se explică folosirea
măsurilor de igienă a
mâinilor și evitarea
atingerii cu mâna a
nasului, gurii și ochilor.
2. Menţinerea unei - sprijin copilul în timpul - montez cateter venos - copilul este
stări nutriţionale vărsăturilor; periferic și administrez echilibrat
corespunzătoare. - asigur hidratarea soluția perfuzbilă cu hidroelectrolitic
corespunzătoare; electroliți și vitamine la și nutrițional.
- explorez gustul şi indicația medicului.
obiceiul alimentar al - administrez
copilului; antiemetice.
- servesc copilul cu - administrez dieta
alimente la o temperatură prescrisă de medic.
3. Copilul să aibă un - asigur un climat de - la indicația medicului - după
somn liniştit. liniște şi securitate; administrez analgezice, administrarea
Durerea și tusea să - asigur un mediu antitusive; tratamentului
se amelioreze. spitalicesc echilibrat cu - se recomandă starea copilului
respectarea orelor de vitaminoterapie pe s-a ameliorat.
37

Autonome Delegate
somn; perioadă de trei luni.
- observ starea generală a
copilului.
- explic copilului și
părinților importanța
respectării măsurilor de
protecție și importanța
consultului medical în caz
de recidivă a infecțiilor de
tract respirator;
5. Diminuarea - pregătesc psihic copilul - administrez antitusive, - ca urmare a
durerii și a infecției înainte de explorări și expectorante, tratamentului
tractului respirator. încurajez copilul să aibă antiinflamatorii, administrat și
încredere în echipa decongestionante nazale îngrijirilor
medicală; la indicaţia medicului. efectuate durerea
- informez şi stabilesc - monitorizez funcțiile faringiană s-a
împreună cu familia vitale și vegetative şi le ameliorat
copilului planul de notez în foaia de
recuperare a stării de temperatură.
medicul
4. Pacientul să - aerisirea salonului și - administrez - după
prezinte temperatura menținerea unei umidități antipiretice, antibiotice și administrarea
corpului în limite adecvate. perfuzie cu soluții tratamentului
fiziologice. - schimb lenjeria de pat şi hipotone și izotone 0,9% copilul prezintă
Menținerea de corp de câte ori este 1000ml/24h, la indicația o evoluție
echilibrului termic. nevoie; medicului; favorabilă.
Prevenirea - aplic comprese reci pe - calcularea bilanțului - copilul prezintă
complicaţiilor. fruntea pacientului; hidric ingestia/excreția. temperatura
- asigur hidratare cu - măsurarea și notarea corpului în limite
lichide corespunzătoare; temperaturii corpului fiziologice.
- aplicarea măsurilor de dimineața și seara.
prevenire a infecţiilor Diureza=1100ml
nosocomiale prin /24h
respectarea circuitelor Td=36,40C
funcţionale; Ts=36,60C
- supraveghez copilul în
timpul administrării
medicaţiei endovenoase,
observ efectele medicaţiei,
informez medicul.
38

- Hidrocortisone succinat – 25mg/5ml;
- Paracetamol – 125mg/5ml;
- Arnetin 25mg/2ml;
- Vitamina B1, B6 – 100mg/2ml;
- Vitamina C – 750mg
EVALUARE FINALĂ:
Pacientul, de sex masculin, în vârstă de 6 ani, internat în clinica de Pediatrie în
condiţiile în care prezintă febră 39,4 0C, tuse productivă, respiraţie dificilă, otalgie,
apetit capricios. La domiciliu a primit tratament cu Maxitrol picături, Nurofen sirop,
aeroterapie prin aerosol, Otis-T picături.
Se externează afebril, stare generală bună, echilibrat cardiovascular, fără sindrom
funcţional respirator, tranzit intestinal prezent, toleranță digestivă bună, diureză
prezentă.
39
CONCLUZII
 Infecţiile respiratorii la copii au constituit şi constituie şi în prezent, atât în ţara

noastră, cât şi la nivel mondial, o problemă importantă de sănătate publică.
 Una dintre cele mai mari probleme de mortalitate şi morbiditate, la nivel mondial,
o reprezintă infecţiile de tract respirator la copii. În funcţie de sezon, acestea pot
constitui mai mult de jumătate din întreaga patologie pediatrică.
 În îngrijirea IACRS, s-a aratat că satisfacerea părintelui se poate obține prin
furnizarea de informații despre boală și nu neapărat prin prescrierea de antibiotice.
 Analiza atentă a datelor anamnestice și clinice este cel mai important pas în
luarea unei decizii corecte în ambulator.
 Un aspect de care trebuie să se țină cont este faptul că, spre deosebire de adulți
și de copiii mari, sugarii și copiii mici sunt mai vulnerabili, iar starea lor clinică
se poate deteriora mult mai rapid în evoluția unor IACRS.
 altă particularitate a grupei de vârstă mică este imaturitatea sistemului imun, ce
explică frecvența mai mare a episoadelor de infecții acute respiratorii în primii
cinci ani de viață – perioada câștigării experienței imunologice.
 Acest fapt frecvent neliniștește familiile, ce insistă pentru efectuarea unor
investigații și chiar a unor tratamente nejustificate. Pe de altă parte, este la fel de
adevărat că în această perioadă nu doar infecțiile virale sunt mai frecvente, dar și
infecțiile și complicațiile bacteriene survin mai des decât la alte vârste.
 Îngrijirea copilului este un proces complex care necesită participarea familiei la
acordarea sprijinului medical, respectarea particularităților de vârstă ale copilului,
cunoașterea de către personalul medical a temperamentului copilului, a situației
familiale a acestuia, a apartenenței religioase, a cadrului legal pe care se sprijină
actul medical.
 Copilul bolnav necesită îngrijiri individualizate care să aibă în vedere atât boala cât
și repercusiunile posibile asupra dezvoltării psihomotorii.
 Profesia de asistent medical este o provocare, trebuie să îți amintești în fiecare zi că
poți alina suferința pacienților atât prin administrarea tratamentului prescris de
medic cât și printr-o vorbă bună și printr-un zâmbet.
 Pentru un bun asistent medical nu trebuie să conteze cât de grea a fost ziua, câte
probleme a întâmpinat, ci trebuie să își amintească valorile fundamentale ale
acestei profesii și motivul pentru care a ales-o.
40
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. – Manual de medicină internă pentru asistenţi medicali, Editura

Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2013.
2. Ciofu E., Marcean C. - Manual de nursing, Colecţia Fundeni, vol. II, Editura
Protip, Bucureşti, 2000.
3. Chiru F., Chiru G., Morariu M., - ''Ingrijirea omului bolnav și a omului sănătos,
Editura Cison, București, 2002.
4. Titircă L. - Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale, Editura Viața Medicală Românească, 2003.
5. Manualul Merck de diagnostic și tratament (Ediția a XVIII-a), Medicină umană,
Editura All, 2012.
6. Nițulescu Th. Cezar, Radu Cârciumaru R., Voiculescu V. – Anatomia și
Fiziologia Omului - Editura Corint, București, 2009.
7. Ranga V., Exarcu I.T. – Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală
București, 2001.
8. Titircă L. – Urgențe medico - chirurgicale, Editura Medicală București, 2013.
9. Titircă L. şi colaboratorii – Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2008.
10. Titircă L. şi colaboratorii – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008.
11. Titircă L. şi colaboratorii – Nursing.Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de
asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008.
12. Harrison J. – Tratat. Principiile medicinii interne, ediţia a XIV-a, Editura Teora,
Bucureşti, Editura Didactica și Pedagogica, București 1983.
13. Popescu V. - Patologia aparatului respirator la copil, Editura Medicală, Bucureşti,
1999.
14. Ciofu C., Ciofu E. - Pediatria. Tratat, Editura Corint, Bucureşti, 2001
15. Popescu V.- Algoritm diagnostic şi terapeutic în pediatrie. vol.1, Editura All,
Bucureşti, 1999.
16. Ştiuca S. - Esenţialul în pneumologia copilului, Chişinău, 2005.
17. Bisno AL. - Acute pharyngitis. N Engl J Med 2001;344:205-11.
18. Butler CC, Kinnersley P, Hood K, et al. - Clinical course of acute infection of the
upper respiratory tract in children: cohort study. BMJ 2003;327:1088-9.
41
19. Douglas RM, Hemila H, Chalker E, Treacy B. - Vitamin C for preventing and
treating the common cold. Cochrane Database Syst Rev 2007.
20. https://www.dspbihor.gov.ro/
21. https://www.reginamaria.ro/articole.medicale/infectiile.virale.iacrs.la.copii.
22. https://www.viatamedicala.ro/iacrs.la.copil.
42

Infectiile Acute Respiratorii Lucrare 2021 23 Apr

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infectiile Acute Respiratorii Lucrare 2021 23 Apr

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îngrijirea copilului cu afecțiuni respiratorii IACRS

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

„Trebuie să credem că suntem dăruiți și că acest lucru, indiferent de

Marie Curie (n. 1867 - d. 1934)

Să iubim profesia aceasta minunată de asistent medical generalist, aşa cum

1.1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR:

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la

Aparatul respirator (fig. 1) este alcătuit din:

Figura 1 – Aparatul respirator

1.1.1. Căile respiratorii superioare:

Cavitatea nazală (fig. 2) este primul segment al căilor respiratorii. Ea este

Figura 2 - Cavitatea nazală

Faringele (fig. 3) al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă

1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR:

Prin respiraţie se înţelege ansamblul proceselor fizice şi chimice care asigură

1.2.1. Funcţiile aparatului respirator:

Funcţiile căilor aeriene superioare:

Funcția căilor respiratorii inferioare:

1.2.2. Particularități ale sistemului respirator la copil:

Imaturitate structurală a sistemului respirator (fig. 4):

Figura 4 – Sistemul respirator la copil

1.2.2.1. Particularităţi semiologice la copil:

Infecțiile acute de căi respiratorii superioare (IACRS) la copil (fig. 5) continuă

Figura 5 - IACRS la copil

Majoritatea infecțiilor respiratorii superioare sunt virale, autolimitate,

IACRS la copii sunt infecţii acute, foarte contagioase, ce se transmit uşor de la

Figura 6 – Infecţie acută a căilor aeriene superioare

În funcție de natura agentului etiologic, infecțiile respiratorii pot fi virale și

rinofaringită, bronşită, laringo-traheită, stări febrile, cea mai gravă ca formă de

Figura 7 – IARCS cauzate de virusuri

Simptomatologia în infecțiile de căi respiratorii variază de la un copil la altul și,

Figura 8 – Exudat faringian (examen de laborator)

Figura 9 - Diagnostic clinic

Criterii de laborator: În funcţie de contextul epidemiologic se vor face

Tratamentul recomandat în IACRS este de obicei simptomatic (toaleta nazală,

Măsuri necesare pentru scăderea riscurilor de îmbolnăvire:

Pentru întărirea organismului – consum de fructe (citrice) şi legume proaspete,

Respectarea regulilor de igienă individuală:

Figura 10 – Reguli de igienă

Respectarea regulilor de igienă colectivă (fig. 11):

Figura 11 - Reguli de igienă colectivă

Adresabilitatea la medic – evitarea automedicaţiei:

Figura 12 - Vaccinarea antigripală

3.1. CAZUL CLINIC NR. 1

5. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Tabel nr. 1- Analize de laborator

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

Nevoi prioritar alterate la internare:

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Tabel nr. 6 – Plan de Nursing

III. OBIECTIVE IV. INTERVENŢII NURSING V. EVALUARE

III. OBIECTIVE IV. INTERVENŢII NURSING V. EVALUARE

TRATAMENT MEDICAMENTOS ADMINISTRAT PE PERIOADA INTERNĂRII:

(repere stabilite, informaţii obţinute, întrebări ajutătoare: foaie de observație)

3.2. CAZUL CLINIC NR. 2

5. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Examenul obiectiv la internare evidenţiază: stare generală alterată mediocră,

Tabel nr. 3 – Analize de labrorator

Denumire analiză Rezultat Interval de referință UM

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

Nevoi prioritar alterate la internare:

Tabel nr. 4 – Plan de Nursing