Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Coordonator:
Rus Darius
Sibiu
2022
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
2
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Coordonator:
Rus Darius
Sibiu
2022
3
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
MOTTO:
4
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………......................................................…. 7
INTRODUCERE ……………………………………………………...............................................……..... 8
5
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………........................ 78
ANEXE ............................................................................................................................ 79
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………….............................................….. 81
6
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
ARGUMENT
A ajuta pacientul înseamna capacitatea de a întelege suferinţa prin care trece un om şi a-i acorda
toata silinţa în acordarea îngrijirilor medicale .
Trebuie sa ştim că pacientului nu aşteaptă numai un diagnostic exact şi o îngrijire în care toate
aparatele să funcţioneze impecabil ci şi o înţelegere a felului de a fi, chiar un sprijin moral,
umanitar din partea medicilor, a cadrelor medicale şi a tuturor celor care lucrează în spital.
Cu toate acestea am încercat prin prezentarea acestei lucrări folosind noţiunile, colaborarea cu
înstructorii şi cadrele medii, experienţa acumulată în timpul celor trei ani de studii punând in
valoare competent celor care m-au îndrumat. Am incercat sa pun în evident atribuţiile asistentei
medicale în acordarea îngrijirilor într-o Sectie de Oftalmologie.
Asistenta medicală trebuie sa îşi cunoască bine atribuţiile, să îşi îndeplinească bine obligaţiile
planificate şi organizate, pentru ca timpul de munca sa fie pe deplin folosit.
Organizarea ratională a muncii sale asigură un randament mai mar, o economie de forte, de timp
şi material. "Medicul trece, asistenta ramane. Medicul prescrie, asistenta executa„. De aceea
îndeplinirea obligaţiilor care îi revin, la un nivel superior de întelegere şi interpretare, ca urmare a
pregatirii sale de bază tehnico-profesională, constituie aportul remarcabil al asistentei medicale.
7
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
INTRODUCERE
La originea cuvantului grec chirurgie, nu are decât un singur înteles foarte modest, lucru
de mâna. Paul Valery, marele poet, la un congres de chirurgie spunea "chirurgia înseamna
manopera lucru de mana, orice om se serveşte de mâinile sale, dar chirurgia înseamna mâna
pentru a vindeca„. Actul chirurgical este o îmbinare de ştiintă, artă si bunătate. Fiecare operaţie
cere atâta forţă şi încordare, încât nu este nici o exagerare când se spune despre chirurg ca dă din
viata lui.
Asta alături de durere, a sta încontinu alături de toate suferinţele complete ale naturii
omenesti, este un sacrificiu. A găsi frumosul, acolo unde toată lumea vede groaza, înseamnă să
sacrifice din ceea ce in mod obisnuit constituie plăcerile vieții. "Şi totuși nicăieri satisfacţiile nu
sunt mai mari pentru că nicăieri omul nu îndeplineşte ceea ce face medicul, ceea ce face echipa
chirurgicală ( medic chirurg, anestezist, asistenta medicală) şi minunatele lor scule de lucru pe
care măiestria le utilizează „ .
Orice intervenţie chirurgicală constituie un risc, el este cu atât mai mare cu cât starea
generală a pacientului este mai alterată, cu cât prezintă o asociaţie de boli cu atât mai mult este
nevoie de o intervenţie chirurgicală de urgenţă. Diagnosticul clinic al cataractei necesită un
examen oftalmologic complet, totdeauna bilateral și comparativ. Rolul asistentei medicale nu
poate fi redus la simplul act de executare a unor tehnici de îngrijire, ci implică întregul efort de
asigurare a unei stări de bine persoanei îngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru menținerea stării
de sănătate.
8
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
9
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
I.1.1 DEFINIŢIE
Analizatorul vizual este organul ce asigură funcţia vizuală , fiind un organ neuro-senzorial cu
forma sferică.
Analizatorul vizual furnizează peste 90% din informaţiile asupra mediului înconjurător, de aceea
are o importanţă fiziologică considerabilă, nu numai în diferenţierea luminozităţii, formei şi
culorii obiectelor, dar şi în orientarea în spaţiu, menţinerea echilibrului şi a tonusului cortical.
OCHIUL sau organul vizual este alcătuit din globul ocular şi organele anexe ale globului ocular.
I.1.2 STRUCTURA
Globul ocular ( Figura 2), de formă aproximativ sferică, este situat în orbită. Consistenţa fermă
este dată de tunicile globului ocular puse în tensiune de conţinutul intraocular .
10
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Globul ocular este format din trei straturi suprapuse ce formează peretele lui și din medii
transparente, cuprinse în interiorul său.
a.TUNICA EXTERNĂ este fibroasă şi formată din două porţiuni inegale:posterior se află
sclerotica, iar anterior corneea .
SCLEROTICA ( Figura 3) este tunica opacă, reprezintă 5/6 din tunica fibroasă. Pe sclerotică se
inseră muşchii extrinseci ai globului ocular. Ea prezintă orificii pentru vasele sagvine şi limfatice,
iar la nivelul polului posterior este perforată de fibrele nervului optic, care părăseşte globul
ocular, cât şi de artera care intră în globul ocular.Sclerotica este constituită din ţesut conjunctiv
dens.
Figura 3 - Sclerotica
CORNEEA ( Figura 4) este plasată în partea anterioară şi este mai puţin întinsă faţă de slerotică.
Este transparent, neavând vase de sânge, dar are în structura sa fibre nervoase.
11
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura 4- Cornea
b.TUNICA MEDIE este vasculară şi situată înăuntru tunicii externe, fibroase care prezintă trei
segmente dispre posterior spre anterior:
1. coroida,
2. corpul ciliar
3. irisul .
1.COROIDA ( Figura 5) se întinde posterior de ora serata care reprezintă limita dintre coroidă şi
corpul ciliar. În partea sa posterioară, coroida este prevazută cu orificiu avand diametru de 1,5
mm prin care iese nervul optic.
2.CORPUL CILIAR ( Figura 5) se află imediat înaintea orei seratta şi prezintă în structura sa
procesele ciliare şi muşchiul ciliar. Muşchiul ciliar este format din fibre musculare netede.
Muşchiul ciliar are un rol important în procese de acomodare, întervenind asupra cristalinului.
Procesele ciliare în număr de 60-80 sunt alcătuite din aglomerări capilare, ele secretă umoarea
apoasă.
12
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
c.TUNICA INTERNĂ este reprezentată de retina ( Figura 7 ).Ea este membrana fotosensibilă,
responsabilă de recepţia şi transformarea stimulilor luminoşi în influx nervos. Din punct de
vedere morfologic şi functional i se disting doua regiuni :
1. retina vizuală
2. retina oarbă fara rol în fotorecepţie.
Figura 7-Retina
1.RETINA VIZUALĂ se întinde posterior de ora seratta şi prezintă două regiuni importante:pata
galbenă situate în dreptul axului vizual. La nivelul ei se găsesc mai multe conuri decât bastonaşe.
În centrul petei galbene se află foveea centralis în care se găsesc numai conuri.
Bastonaşele sunt adaptate pentru vederea nocturnă la lumina slabă, iar conurile la vedere diurnă
în lumina intensă colorată.
2.RETINA OARBĂ situată medial şi inferior de pata galbenă reprezintă locul de ieşire a nervului
optic din globul ocular şi de intrare a arterelor globului ocular.
14
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Celulele cu conuri (Figura 8) sunt în număr de 6-7 milioane şi prezintă un segment extern şi un
segment intern. Segmentele conţin un sistem de discuri membranare suprapuse care au
continuitate cu membrana celulară. Membranele discurilor conţin trei tipuri de fotopigment ce
asigură celulelor cu conuri sensibilităţi spectrale diferite: conuri sensibile la culoarea roşie, conuri
sensibile la culoarea verde și conuri sensibile la culoarea albastru. Celulele cu con au rol în
vederea diurnă, în perceperea culorilor și a formelor.
Celulele cu bastonaşe (Figura 9) sunt în număr de 150 de milioane şi posedă un segment extern
şi unul intern. Dețin un rol important în vederea la lumină slabă (nocturnă).
15
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
În cavitatea globului ocular se află mediile refringente ale acestuia cu rol de a refracta razele de
lumină. Ele ( Figura 9 ) sunt reprezentate de:
CRISTALIN
UMOAREA APOASĂ
CORPUL VITROS
CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe, transparente, localizată între iris şi corpul
vitros. La periferie este învelit de o capsulă de natură elastică numită cristaloidă.
Cristalinul nu conţine vase sangvine, limfatice şi nervi, nutriţia sa făcându-se prin difuziune de la
vasele proceselor ciliare.
CORPUL VITROS are forma sferoidală, cu consistenţă gelatinoasă şi este transparent. Ocupă
camera posterioară situată înapoia cristalinului. La exterior este învelit de o membrană numită
hialoidă.
1. organele de mişcare
2. protecţie.
1.Organele anexe de mişcare sunt reprezentate de muşchii extrinseci ai globului ocular care sunt
( Figura 11 ) şase la numar :
Figura11-Muşchii ochiului
MUŞCHII DREPŢI : superior, inferior, medial şi lateral, au originea pe un inel tendinos comun
situat la vârful orbitei, în dreptul găurii optice şi părţii mediale a fisurii orbitale superioare.
Capătul lor de inserţie se prinde pe sclerotica, înaintea ecuatorului.
MUŞCHIUL OBLIC SUPERIOR se prinde printr-un tendon scurt pe inelul tendinos comun şi
corpul sfenoidului, merge paralel cu marginea supero-medială a orbitei, işi schimbă direcţia pe o
17
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
trohlee din unghiul supero-medial al bazei orbitale şi se inseră în partea superioară si laterală a
globului ocular, posterior de ecuator.
MUŞCHIUL OBLIC INFERIOR se prinde anterior pe planşeul orbitei, trece pe sub muşchiul
drept inferior şi se inseră în partea infero-laterală a globului ocular, posterior de ecuator.
Acţiunea izolată sau combinată a acestor muşchi face posibilă mişcarea globului ocular în toate
direcţiile .
Inervaţia este dată de muşchiul oculo-motor pentru muşchii : drept superior, medial, inferior şi
oblicul inferior, muşchi trohlear pentru muşchiul oblic superior şi muşchiul abducens pentru
muşchiul drept lateral.
pleoapele
sprâncenele,
conjunctiva
aparatul lacrimal.
PLEOAPELE ( Figura 12) sunt două plici musculo-membranoase, una superioară şi alta
inferioară, situate anterior de globul ocular.
SPRÂNCENELE (Figura 12) sunt formaţiuni musculo-cutanate care apar ca două ridicături
acoperite cu peri situaţi la nivelul marginii superioare a orbitei.
18
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
CONJUNCTIVITA( Figura 13) este o mucoasa care înveleşte faţa posterioară a pleoapelor şi
trecând pe faţa anterioară a globului ocular, înveleşte sclerotica şi se continuă cu epiteliul anterior
al corneei. Ea are două porţiuni, una care căptuşeşte pleoapele, numită conjunctiva papebrală şi
alta care înveleşte partea anterioară a globului ocular, numită conjunctiva bulbară.
APARATUL LACRIMAL
Aparatul lacrimal (Figura 14) este format din glanda lacrimală şi căile lacrimale, are rol de a
produce si evacua lacrimile.
CĂILE LACRIMALE sunt formate din canelele lacrimale, sacul lacrimal si canalul nazo-
lacrimal. Ele se află în unghiul medial al ochiului şi au rolul de a conduce lacrimile în meatul
nazal inferior al cavitaţilor nazale.
Reprezintă segmental intermediar al analizatorului vizual (Figura 15). Receptorii căii optice sunt
celulele fotosensibile cu conuri şi bastonaşe.
20
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
perceperea luminozităţii,
formei,
culorii obiectelor din lumea înconjuratoare.
Aceasta poate fi comparat cu un aparat fotografic, format din trei sisteme optice:
21
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
În plus, la fel ca la aparatul fotografic şi la nivelul ochiului există o diafragmă variabilă, pupila.
Figura 17-Acomodarea
22
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Cu cât trec anii, puterea de convergenţă scade, deoarece cristalinul devine mai gros şi mai puţin
elastic, în parte şi datorită denaturării proteinelor constituente. Din acest motiv, puterea de
acomodare a cristalinului scade în jurul vârstei de 50 de ani şi 70 ani.
Defecte optice
23
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura 19-Prezbitismul
Miopia (Figura 20) este un defect optic în care radiațiile luminoase paralele care vin de la
distanța de peste 6 m se unesc într-un focar înaintea retinei. Imaginea se formează în acest loc.
După întâlnirea lor înaintea retinei, radiațiile emise de punctele luminoase ale obiectelor se
intersectează și formează o imagine difuză.
Aşadar, în cazul acomodarii pentru vederea de aproape se produce un triplu raspuns reflex:
Defectul se corectează (Figura 21) cu lentile divergente (concave) care fac ca faşciculul de radiaţii
paralele să producă o ușoară divergență, care să producă o imagine pe retină.
OCHIUL HIPERMETROP ( Figura 22), care are retina situată la mai puţin de 17 mm de centrul
optic
25
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
ASTIGMATISMUL ( Figura 24 ) este un viciu de refracţie datorat existenţei mai multor raze de
curbură ale suprafeţei corneei. Având un meridian cu putere de convergenţă anormală, corneea
va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate în meridianul
spaţial corespunzator. Astigmatismul se corectează cu lentile cilindrice.
Figura 24 - Astigmatismul
26
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Retina este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă . Recepţia vizuală constă
în trasformarea energiei electromagnetice a luminii în influx nervos. Acest proces se petrece la
nivelul celulelor receptoare retiniene, cu conuri şi cu bastonaşe.
MECANISMUL FOTORECEPTOR
Procesul fotorecepţiei este identic la cele două tipuri de celule fotoreceptoare conuri şi bastonaşe.
Pigmentul vizual absoarbe energia radiaţiei luminoase şi se descompune în retinen şi opsină.
Deoarece pigmentul face parte din structura membranei conurilor şi bastonaşelor, descompunerea
sa determină modificări ale conductantelor ionice, urmate de apariţia unui potenţial electric,
potenţial numit receptor sau generator.
Sensibilitatea celulelor fotoreceptoare este cu atât mai mare cu cât ele conţin mai mult pigment.
Cantitatea de pigment din conuri şi bastonaşe variază în funcţie de expunerea lor la lumină sau
întuneric. Dacă un individ este expus mult timp la lumina puternică, pigmentul vizual atât din
conuri, cât şi din bastonaşe este descompus în retinal şi opsine. În plus, cea mai mare parte a
retinalului din conuri şi bastonaşe este transformat în vitamina A. Astfel, scade concentraţia
pigmenţilor vizuali, iar sensibilitatea ochiului la lumină scade. Acest proces este numit adaptare
la lumină.
De asemenea, vitamina A este transformată în retinal, astfel crescând şi mai mult concentraţia de
pigmenţi vizuali în conuri şi bastonaşe. Acest proces este numit adaptare la întuneric.
Sensibilitatea unui bastonaş la întuneric este de zece ori mai mare decât la lumină. Din acest
motiv, vederea diurnă este asigurată de bastonaşe. Adaptarea la întuneric are loc în doua faze:
I. O faza rapidă în primele 5 minute, datorită creşterii de câteva sute de ori a sensibilităţii
conurilor
II. O faza lentă de zeci de minute chiar ore, datorită creşterii de cateva zeci de ori a
sensibilitătii bastonaşelor.
27
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Stimularea bastonaşelor produce senzaţie de lumină albă, iar lipsa stimulării senzaţie de negru.
Corpurile ce reflectă toate radiaţiile luminoase apar albe, iar cele ce absorb toate radiaţiile apar
negre. Stimularea conurilor produce senzaţii mai diferenţiate, deoarece conurile sunt de trei
feluri, în funcţie de tipul de pigment vizual pe care îl conţin. Astfel, există conuri care conţin
pigment sensibil la culoare roşie, conuri cu pigment sensibil la culoarea verde şi conuri cu
pigment sensibil la culoarea albastră. Excitarea egala a celor trei tipuri de conuri provoacă
senzaţia de alb. Culorile roşu, albastru şi verde sunt culori primare sau fundamentale.
Vederea diurnă cromatică (Figura 25 ) este caracteristică retinei centrale maculare, în special
foveei, unde se afla exclusiv conuri. Vederea nocturnă, în alb-negru este realizată de retina
periferică, unde predomină bastonaşele.
28
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Potenţialul receptor determină apariţia unor modificări electrice în neuronii bipolari care la randul
lor, determină apariţia în neuronii multipolari a unor potenţiale de acţiune de tip " tot sau nimic „.
-retina nazală
-retina temporală.
Prelucrarea stimulilor vizuali începe încă de la nivelul retinei. Aceasta conţine, pe lângă celulele
fotoreceptoare şi neuroni ce asigură transmiterea şi prelucrarea stimulilor generaţi în conuri şi
bastonaşe.
INHIBIŢIA COLATERALĂ
Retina este sediul nu numai al receptorului analizatorului vizual, ci şi al primilor doi neuroni ai
căii vizuale, respectiv neuronul bipolar şi neuronul multipolar.
Fiacărui punct de pe retină îi corespunde un punct specific de protecţie corticală. Aria vizuală
primară numită şi aria striată , se întinde mai ales pe faţa medială a lobilor occipitali, de o parte şi
de alta şcizurii calcarine.În ariile vizuale se realizează senzatia şi percepţia vizuală, respectiv
transformarea stimulilor electronici porniţi de la nivelul celulelor fotoreceptoare în senzaţie de
lumină, culoare şi formă.
SIMŢUL LUMINII este cel mai vechi din punct de vedere filogenetic. Senzaţia de luminozitate
se datorează excitării unor neuroni corticali cu stimuli proveniţi de la bastonaşe sau cu stimuli de
valoare egală proveniţi de la cele trei tipuri de conuri.
SIMŢUL CULORILOR
Din practică se ştie că prin amestecarea în proporţii variabile a celor trei culori
fundamentale :roşu, verde şi albastru se pot obţine toate celelalte culori din spectrul vizibil sau
29
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
senzaţia de alb. Spre exemplu, o radiaţie cu lungimea de undă (Figura 26) de 550 nm stimulează
în mod egal conurile verzi şi roşii, în proporţie de 83 % fiecare, nu însă şi conurile albastre , va
produce o senzaţie de galben. O radiaţie monocromatică de 480 nm, care excită aproximativ egal
conurile roşii, precum şi în proporţie de 67% pe cele verzi, dă senzaţia de verde .
SIMŢUL FORMELOR
Identificarea formelor şi a detaliilor obiectelor este realizată de nişte neuroni corticali ce sunt
stimulaţi numai când pe retină apar zone excitate prin contrast de luminozitate sau de culoare.
Aceste zone retiniene reprezintă imaginea fotografică a obiectului. Lor le corespunde o imagine
corticală a lumii private, formată din neuronii stimulaţi, a caror dispoziţie spaţială reproduce
punctele corespondente excitate de pe retină. Precizia cu care sunt percepute detaliile şi
contururile reprezintă acuitatea vizuală. Un rol esenţial în acuitatea vizuală îl are inhibiţia.
30
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Spaţiul cuprins cu privirea se numeste câmp vizual. Fiecărui ochi îi corespunde un câmp vizual
monocular, care se suprapune în mare parte cu câmpul vizual al celuilalt ochi.
Partea comună a celor două câmpuri reprezintă câmpul vizual binocular. Orice obiect aflat în
câmpul vizual binocular formează câte o imagine pe fiecare din retine. Procesul de fuziune
corticală este posibil numai dacă imaginile retiniene se formează în puncte corespondente. Acest
proces de fuziune a imaginilor începe la nivelul corpilor geniculaţi laterali. Din punct de vedere
funcţional, retina fiecărei ochi are o jumatate nazală şi una temporală.
Extirparea ariei vizuale primare determină orbirea. Distrugerea ariilor vizuale secundare produce
afazia vizuală: bolnavul vede literele scrise, dar nu înţelege semnificaţia cuvintelor citite.
31
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
2.1 Definitie
Cataracta (Figura-27) reprezintă una din cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice cu
capacitate degenerativă crescută. Aceasta constă în blocarea trecerii luminii către retină, din
cauza depunerii unei pelicule fine și opace la nivelul cristalinului (opacifierea cristalinului). Ca
urmare a acestui fapt, vederea devine tulbure și încețoșată.
Cauzele cataractei nu sunt singular, chiar dacă această afecțiune este asociată puternic cu
vârsta înaintată, fiind considerate p boală a bătrăneții. Opacifierea cristalinului (Figura- 28 )
32
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura- 28 Cristalinul
Principalele cause ale cataractei care au fost identificate până acum de medicii specialiști
sunt:
- Vârsta înaintată este prin excelență cea dintâi și cea mai frecventă cauză a cataractei. Această
formă a afectiunii se numește cataractă senilă și apare ca urmare a insuficienței nutritive la
nivelul cristalinului și în consecință, îmbătânirea aceuia. Caracteristicile vizibile sunt modificările
culorii pupilei în alb-cenușiu, deformarea sa dublarea imaginii. Cel mai adesea, cataracta senilă
este corelată cu prezența diabetului zaharat în organism.
- Cauzele cataractei complicate sunt strâns legate de prezenta altor afecțiui intraoculare, cum ar fi
gaucomul (Fig. 3), iridociclita etc.
33
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
-Inflamațiile și rănile ochiului se înscriu și ele pe lista cauzelor cataractei posttraumatice care
poate avea caracter progresiv.
-Expunerea prelungita la radiații, (Figura- 31) cum ar fi razele ultraviolet utilizate in saloanele de
bronzare artificial, este o cauză importantă a dezvoltării cataractei radiative.
34
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
1 Cataracta primitiva
Cataracta primitiva poate fi presenila sau senila. Vrobim de cataracta primitive presenila in
cazul aparitiei acesteia inaintea varstei de 55 ani .
1. Cataracta diabetica.
a) Cataracta diabetica adevarata apare rar, la persoanele tinere, sub forma unor opacitati
subcapsulare posterioare, consecinta a unui diabet grav, cu evolutie rapida
b) Cataracta senila la diabetici este greu a face o distinctie neta intre cataracta senile la
bolnavii diabetic de o cataracta simpla. Prezenta unor densificari nucleare brune sau
cataracta subcapsulara posterioara in farfurioara poate sa ridice problema unor factor
diabetic.
c) Cataracta in diabetul latent are o evolutie lenta subcapsulara si aspect fie in farfurioara
, fie in fulgi de zapada, survine de obicei la varsta medie a vietii intre 40-60 ani.
2.4 Simptomatologie
Cataracta are un character progresiv destul de lent, însă pentru a stopa complicațiile destul
de mari pe care le prezintă această afecțiune, este necesară intervenția imediată după ce au fost
depistate semnele specific acesteia.
36
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
La pacientul adult, cataracta se manifestă prin scăderea acuității vizuale pentru distanță și
paradoxal prin creștera acuității vizuale pentru vederea de aproape.
Pacientul acuză de asementea vedere încețoșată (Figura-33 ), mai ales când lumina din
mediul în care activează nu este foarte puternică.
37
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Pot apărea tulburări în percepția culorilor – obiectele din jur sunt percepute ca fiind
colorate în galben sau maroniu.
Diplopia (perceperea a două imagini pentru același obiect = vedere dublă (Figura-34) este
o altă mnifestare a cataractei adultului.
38
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura 34 Diplopia
Fotofobia (Figura 35) în lumina difuză este o altă manifestare subiectivă relatată de către
pacienții cu cataractă. Ei pot avea senzația de deformare a obiectelor privite, aflate la oarecare
distanță, deficit ce poate fi ameliorat prin purtarea lentilelor fumurii.
Figura-35 Fotofobia
39
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura- 36 Miodezopsi
Dacă cataracta este surprinsă în faza de debut, examenul realizat la lumina natural poate
să nu evidențieze anomalii de transparență ale cristalinului. Examenul cu lumina lateral poate
conduce la avidențierea unor opacități foarte fine ale cristalinului, apărute în aria pupilei.
Dilatarea pupilei și examinarea acesteia cu sursă de lumină laterală poate conduce la decelarea
opacităților dispuse posterior sau periferic. Aceste opacități pot fi punctiforme sau asemănătoare
unor spiculi și au o colorație albicioasă evidențiată pe un fond întunecat.
2.5 Diagnostic
Măsurarea acuității vizuale se va face atât pentru distanță, cât și pentru aproape, cataracta
fiind responsabila de :
Scăderea progresivă acuitășii vizuale pe o perioadă lungă – luni sau ani. Ea este variabilă în
funcție de importanța și localizarea opacităților. Cel mai frecvent se produce o scădere a vederii
40
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Diplopie monoculară
Proba Mawas cu lentil Maddox (sticla roșie striată). Dacă funcția maculară este conservată,
pacientul percepe o lumina roșie ca o linie dreaptă continua;
Starea corneei
Reflexul fotomotor
Tonusul ocular
Testele folosite pentru diagnsticarea cataractei sunt standard și sunt aceleași de la un control
obișnuit. Aceste teste includ:
Acuitate vizuală. Folosind un tabel de testare a vederii cu rânduri de litere aleatorii care descresc
în mărime, vi se va cere să citiți câte rânduri puteți de sus in jos, cu cât puteți citi litere mai mici,
41
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
cu atât vederea este mai bună. Acest test va stabili cât de grave sunt efectele cataracteisau ale
altor afecțiuni.
Cataracta poate rămâne ușoară și poate trece deseori neobservată. Majoritatea cazurilor nu
provoacă tulburari vizuale și astfel nu necesită intervenție chirurgicală.
Cataracta senilă nucleară evoluează lent (uneori evoluția se extinde până la 10 ani),
scăderea vederii este progresivă, ajungând la ”umbra mâinii” senzația luminii. Prognosticul ei
visual este bun prin aplicarea tehnicilor opreratorii moderne.
Cataractele tetanice au evolutie variabilă, uneori rămân staționare, alteori evoluează rapid
cu opacifierea totală a cristalinului și scăderea accentuate a A V până la perceperea luminii.
42
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Cataracta din boli de piele evoluează după tipul bolii de bază în care apare. În
sclerodermie evoluția este severă.
Cataractele traumatice. Unele din cele directe se pot resorbi spontan în timp. Cele cu corp
strain metalic (siderozică și calcozică) au evoluție și prognostic sever, deoarece degenerarea
țesutului retinian poate continua și după extragerea corpului metalic și a cristalinului opac.
Cataractele patologice de cauză generală (diabetică, endocrină si toxică) apar mai des la
tineri sau adulți tineri și au o evoluție rapidă spre maturație și hipermaturație cu prognostic vizual
mai rezervat.
Cataracta severă, cu tulburări vizuale severe care influențează activitățile cotidiene (șofatul,
cititul)
Progresia bolii este legată de opacifierea gradată a cristalinului. Când acesta devine opac în
totalitate, are indicație de tratament chirurgical
Figura- 38 Cecitatea
43
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Cataracta juvenilă este rară, însă extrem de severă. În cazul în care cristalinul oprește lumina
către retina, centrul nervos vizual (situate în lobul occipital) nu se mai dezvoltă normal, cauzând
ambliopie care persistă și după tratatmentul chirurgical de corectare a cataractei
2.8 Tratament
Tratamentul cataractei este necesar atunci cănd afecțiunea începe să disturbe în mod
semnificativ ritmul de viață propriu pacientului și să împiedice desfășurarea normal a activităților
cotidiene.
Fazele inițiale ale cataractei pot fi tratate prin purtarea unor ochelari speciali sau a unor lentil de
contact. Însă singurul tratament eficient pentru corectarea acestei boli este cel chirurgical.
Cel mai eficient tratament al cataractei și chiar singurul care poate îndepărta compet
afecțiunea este intervenția chirurgicală, utilizarea lentilelor de contact sau a ochelarilor nefiind
decât soluții temporare.
Evoluția afecțiunii este extrem de lentă, iar pericolul pierderii complete a vederii nu apare decât
după mulți ani de la instalarea cataractei. De aceea medicii oftalmologi pot apela la acestă metodă
de tratament după o perioadă mai lungă de la instalarea afecțiunii, atunci când pacienții acuză
tulburări grave ale vederii și degenerescențe progresive incontrolabile.
44
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Rațiunea pentru care nu se recurge la intervențiile chirurgicale de la primele faze ale bolii este
riscul la care pot fi supuși pacienții, mai ales aceia cu o vârstă mai înaintată care pot asocia și alte
boli care pot interfera cu bunul demers al procedurii.
Intervenția chirurgicală este una din cele mai uzuale și mai sigure metode utilizate în tratamentul
cataractei, iar momentul optim pentru efectuarea acesteia este stabilit de comun acord între
medicul oftalmolog și pacient.
45
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Figura-40 Facoemulsificarea
2.9 Prognostic
După operație trebuie evitată orice activitate solicitantă și activitățile sportive. Se va putea
citi sau privi la telivizor, dar asta depinde de cât de repede iși revin ochii.
Vederea neclară. Cea mai întâlnită complicație în urma operației, afectează mai puțin de 1
persoană din 10 care se opereză. Acest lucru se întâmplă pentru că partea ochiului unde este
amplasat cristalinul artificial devine tulbure din cauza inflamației. Se poate corecta cu operație
laser, care de obicei dă rezultate bune.
Majoritatea celor care fac operația de cataractă vor avea nevoie să poarte ulterior ochelari pentru
că lentilele monofocale focalizeză doar la o anumită distanță.
46
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
2.10 Profilaxie
O serie de strategii sunt de ajutor pentru prevenția apariției cataractei, cum ar fi:
- Adoptă o alimentație sănătoasă care să include multe fructe și legume. Fructele și legumele sunt
bogate în antioxidanți, vitamin (C și E) și minerale, care contribuie la menținerea sănătății
ochilor, reduc riscul de a dezvolta cataracta.
- Poartă ochelari de soare. Lumina ultraviolet a soarelui poate contribui la dezvoltarea cataractei.
Poartă ochelari de soare care blochează razele ultraviolet B (UVB) atunci când ești afară.
- Respectă regulole de protecția muncii (unele profesii sunt expuse contractului cu radiații)
47
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
1. Informații generale:
Nume: M.
Prenume: A.
Vârsta: 68ani
Sex: feminin
Domiciliul: Sibiu
Ocupaţia: pensionară
Religia: Ortodoxă
Naţionalitate: română
Inaltime : 1.62m
Greutate: 60 kg
Secția: Oftalmologie
48
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
2 Anamneza
1.Antecedente heredo-colaterale:
2.Antecedente personale:
- menopauza la 50 ani
- copii 2
- avorturi 0
3. Motivele internării:
- incețosarea vederii
49
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
4. Istoricul bolii:
Pacienta în vârsta de 68 ani, s-a internat pe baza cuponului de pensie la Spitalul Clinic Județean
de Urgență Sibiu pe secția Oftalmologie acuzânt îngustarea câmpului vizual la ochiul drept.
50
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Respiraţia:
- nu prezintă tuse
- nu prezintă expectorație
Circulaţia:
51
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
VSH 2-20 h 22 h
patogeni pneumoniae.
52
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Obişnuinţe alimentare:
Starea de nutriţie:
- moderată
Cunoştinţele pacientei:
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Mod de eliminare:
Simptome prezente:
- transpirații normale;
- dureri abdominale : NU
- semen de deshidratare : NU
53
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
pH 5.0-7.0 5.5
Sistemul osteoarticular:
- integru
Amplitudinea mişcărilor:
- mobilitate articulară: DA
- fortă musculară: DA
Mod de deplasare:
Efectele imobilizării:
a) Fizice:
- musculo-scheletice: NU
- respiratorii: NU
b) Psihice:
- depresie: NU
- modificări de comportament: NU
Obişnuinţe de somn:
- treziri frecvente
- oboseală
- mediu necunoscut
Măsuri de ameliorare:
Atitudinea pacientei:
Temperatura corpului:
- la temperaturi scazute se refugiază în mediul cald, se îmbraca cu haine groase, bea lichide calde
Semne si simptome:
- hipertermie: NU
- hipotermie: NU
Tegumente şi mucoase:
- aspect îngrijit
- pacienta nu iși poate desfașura singură îngrijirile igienice din cauza scăderi acuități vizuale
56
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
- mobilitate: deficitară
Atitudinea pacientei:
Comunicarea verbală:
- facies congetiv
Percepţia mesajului:
- în concordanţă cu realitatea.
Starea mentală:
Comportamente şi atitudini:
57
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Performanţa rolului:
Atitudinea pacientei:
Obiceiul de a se recrea:
Atitudinea pacientei:
Scor de
Stare fizică Stare mentală Mobilitate Activitate Incontinență dependenţă
la
internare
4 3 3 4 4 18
59
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
3. Nevoia de a elimina X 2
8. Nevoia de a fi curat,îngrijit, de a X 1
60
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Diagnostice de nursing:
61
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
autonome delegate
- Sfatuiesc pacienta să
apeleze la cadrele
medicale oricând are
nevoie de ceva.
62
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
- liniștesc pacienta cu
privire la starea sa
explicându-I scopul și
natura intervențiilor;
-instruiesc să raporteze
semen de infecție eventual
temperature, dureri
63
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
abdominale puroi în
plagă;
-supraveghez ca bolnava
să nu prezinte alterarea
integrității tegumentelor.
Respiraţia:
Circulaţia:
64
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
VSH 2-20 h 20 h
2. NEVOIA DE A ELIMINA
65
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Mod de eliminare:
- transpirație: normală
pH 5.0-7.0 5.3
Pielea :
67
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Părul:
- aspect îngrijit
Unghii:
- aspect normal
- culoare normală
68
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
3. Nevoia de a elimina X
8. Nevoia de a fi curat,îngrijit, de a X
Recomandări la externare
69
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
-să se prezinte la control periodic, chiar și atunci când nu are nici o acuză oculară
-să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi va creste tensiunea intraoculară și poate compromite
intervenția
Medicamente
1 Ketonal - - - X X -
2 Viplex - X X X X X
3 Algolcalmin - - X X X -
4 Nitrozepam X X - - - -
5 Calmogen - - X X - -
6 Tobradex - - X X X X
70
FOAIE DE TEMPERATURĂ
CNP
Numele………………….…………………. Prenumele…………….….….……………………..
Anul: ....... luna:……….. Nr. foii de observaţie: ….. Nr. salon:…. Nr. pat: …..
Ziua
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6
Temperatură
Respirație
T.A.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O
30 25 140 40O
25 20 120 39O
20 15 100 38 O
15 10 80 37O
10 5 60 36O
5 0 40 35O
a)Pregătirea materialelor
-soluția de perfuzat
-branulă
-fluturaș
b) Pregătirea pacientului
Execuția
-montează aparatul de perfuzat și lasă lichidul să circule prin tuburi ( evitand contaminarea
sistemului) pt îndepărtarea aerului.
-alege vena
-aplică garoul
-scoate garoul și atașează tuburile, deschide prestubul, fixează rata de flux 60 picături /minut
-la sfarșitul perfuziei se exercită o ușoară presiune asupra venei cu un tampon și se retrage
acul în direcția axului vasului
-se așează pacientul comod,se supraveghează și i se dau lichide dacă este permis.
Reorganizare
-materilele folosite se îndepărtează în locuri special amenajate( in saci galben, cutie galbenă)
Accidente
-hiperhidratarea(la cardiaci poate determina edem pulmonar acut)- se reduce ritmul sau se
întrerupe perfuzia, se administrează tonice-cardiace la indicația medicului.
Spălătura oculară reprezintă prin introducerea unei solutii antiseptice în sacul conjunctival.
Scop
73
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Tăvița renală
Aleza
Pregătirea pacientului
Dacă starea pacientului nu permite să stea în poziție sezând, el va sta în decubit dorsal, cu capul în
extensie
În partea ochiului ce urmează a fi spălat se asează tăvița renală ce va fi susținută de către pacient
Se aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare
Ciocul undinei trebuie să fie ținut la 6-7 cm distanță pentru a se evita rănirea ochiului
74
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Ingrijirea ulterioara
Accidente/ Incidențe
Lezarea ochiului prin manevre incorecte ale asistenței sau mișcari reflexe ale pacientului.
75
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
Pregătirea materialelor
tavă medicală/cărucior pentru medicamente
şerveţele
pipetă
mănuşi sterile
Pregătirea pacientului
a) Psihică:
informaţi pacientul şi explicaţi procedura
b) Fizică:
asiguraţi intimitatea
76
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
asiguraţi poziţia corectă a pacientului – decubit dorsal sau şezând cu capul dat pe spate
Tehnica :
verificaţi recomandarea medicală
identificaţi pacientul
deschideţi fanta palpebrală din interior spre exterior folosind comprese sterile îmbibate în
ser fiziologic
aspiraţi cu pipeta cantitatea de soluţie necesară (sau deschideţi tubul cu unguent, după
caz)
instruiţi pacientul/ clientul să privească în sus şi înapoi pentru a proteja corneea, sub
pleoapa superioară şi pentru a preveni clipitul în momentul când vă apropiaţi cu pipeta
sau tubul
sprijiniţi mâna care ţine medicamentul pe fruntea pacientului pentru a evita rănirea cu
pipeta sau vârful tubului dacă pacientul se mişcă, plasaţi pipeta sau vârful tubului cu
unguent deasupra sacului conjunctival la l-2 cm
instilaţi numărul de picături prescris sau aplicaţi aproximativ 1cm liniar din unguent, pe
suprafaţa pleoapei inferioare;
instruiţi pacientul/clientul să închidă ochiul şi să-şi mişte globul ocular pentru a împrăştia
medicamentul
îndepărtaţi orice exces de medicament din jurul ochiului cu o compresă sterilă sau un
şerveţel
Îngrijirea pacientului
aşezaţi pacientul în poziţie comodă
spălaţi mâinile
CONCLUZII
Înaintarea în vârstă este cea mai importantă cauză de apariției a cataractei expunerea
excesivă la razele ultraviolet, diabetul zaharat, glaucomul, uveita cronică, etc.
78
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
De cele mai multe ori cataracta afectează ambi ochii iar scăderea acuității vizuale
datorată cataractei este însoțită de durere.
Singura metodă de tratament a cataractei este cea chirurgicală. Prin operație medicul
înlocuiește cristalinul opacifiat cu unul artificial, valabil pentru tot restul vieții.
Este bine ca operația de cataractă să fie efectuată în momentul în care confortul vizual
scade.
Anexe
79
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
80
Ingrijirea pacientului ci afecțiuni oftlmologice – cataracta
BIBLIOGRAFIE
Titirigă L.
81