MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ’’HENRI COANDĂ’’ CONSTANȚA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE –nivelul 5-avansat

CALIFICAREA :Asistent medical generalist

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
As. Medical POP MIHAELA

ABSOLVENT:
SEVASTIN VIORICA

CONSTANȚA
2017

0
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ȘCOALA POSTLICEALĂ ‘’HENRI COANDĂ’’
CONSTANȚA

PROIECT

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITĂ ACUTĂ ENDOGENĂ

ÎNDRUMĂTOR PROIECT,
As. Medical POP MIHAELA
Absolvent,
SEVASTIN VIORICA

CONSTANȚA
2017

1
 ARGUMENT

Viața oricărui om poate fi amenințată la un moment dat de o suferință instalată brusc sau
insiduos care-l duce într-o situație critică ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu
promptitudine și competență. Organizația Mondială a Sănătații defineste ca o stare de bine
psihic,social și de echilibru,o reacție autonomă și trăită, în realitate este capacitatea de a se
adapta la un mediu în continuă schimbare ,capacitatea de a crește ,de a îmbătrâni și a-și
aștepta moartea în liniște.
Am  ales ca subiect al lucrării mele de  diplomă îngrijirea  pacientului  cu gastrită acută
endogenă deoarece am fost impresionată de dramatismul unor cazuri.
A vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa a fost dintotdeauna scopul practicilor medicale. Dar
este bine cunoscut faptul că, de obicei, este mai uşor pentru a preveni decât a vindeca boala,
adeseori apărând agravări şi chiar invalidităţi cu consecinţe importante pentru individ, familie,
colectivitate.
Asistenta medicală poate îndeplini în bune condiţii sarcinile ei profesionale dacă are
cunoştinţe suficiente de specialitate. Aceasta priveşte acumularea cunoştinţelor teoretice şi
însuşirea tehnicilor moderne aplicate la patul bolnavului.
Procedeele de investigaţie şi tratament pe care le aplică, privesc întotdeauna interesele
bolnavilor şi urmăresc scopul nobil de a alina şi vindeca suferinţele. Executate cu o tehnică
necorespunzatoare sau în condiţii neadecvate, aceste procedee provoacă dureri, devin
periculoase şi chiar fatale.
Asistenta medicală în îngrijirile acordate bolnavilor, trebuie să ţină cont de cadrul conceptual
al Virginiei Henderson, care se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale şi etapele
procesului de îngrijire.
Din acest motiv am acordat  o atenţie deosebită nevoii de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea,
pentru că a şti ce înseamnă a evita pericolele.
Îngrijirile trebuie să favorizeze drumul spre independenţă, spre câştigarea autonomiei
pacientului.
În final se obţine ameliorarea „dependenţei” sau „câştigarea independenţei”.
Competenţa profesională se demonstrează prin cunoştinţe teoretice aprofundate şi capacitatea
de a le explica într-o activitate creatoare de îngrijire individualizată, personalizată, competentă
şi umană.
O persoană „intră în boală” cu un anumit tip de sistem nervos şi de temperament, cu un
anumit caracter şi inteligenţă, cu o anumită ereditate, cu complexe şi păreri preconcepute, cu
un anumit orizont cultural şi de aceea bolnavul ia diverse atitudini faţă de boala, dar în acelaşi
timp şi faţă de echipa medicală: încredere, stimă, simpatie însă posibil şi îndoială, teamă,
dispreţ, ură. Noi suntem nevoiţi să-i tratăm necondiţionat pe toţi.

2
 CUPRINS

Argument
Capitolul I.
Noțiuni de anatomie și fiziologie ale aparatului digestiv.................................................. 3
1.1 Anatomia aparatului digestiv....................................................................................... 3
1.2 Fiziologia aparatului digestiv...................................................................................... 7
Capitolul II.
Gastrita acută endogenă……………………………………………………………….... 10
2.1 Definiție…………………………………………………………………………….. 10
2.2 Etiopatogenie…………………………………………………………………….…. 10
2.3 Clasificare………………………………………………………………………....... 11
2.4 Diagnostic clinic……………………………………………………………………. 11
2.4.1 Simptomatologie………………………………………………………………...... 11
2.5 Diagnostic paraclinic………………………………………………………..……... 12
2.6 Diagnostic diferențial ……………………………………………………….……... 12
2.7 Evoluție…………………………………………………………………………….. 12
2.8 Prognosticul………………………………………………………………...……… 12
2.9 Complicații………………………………………………………………………… 12
2.10 Principii generale de tratament………………………………………………..….. 13
2.11 Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu gastrită acută endogenă…… 14
2.11.1 Asigurarea condițiilor de microclimat………………………………………….. 14
2.11.2 Igiena bolnvului ……………………………………………………………...… 14
2.11.3 Alimentația bolnavului…………………………………………………………. 14
2.11.4 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative………………………………….… 15
2.11.5 Pregătirea bolnavului pentru examene paraclinice……………………............... 15
2.11.6 Recoltarea probelor biologice…………………………….....………………..… 16
2.11.7 Administrarea tratamentului……………………………………………………... 17
2.11.8 Educație pentru sănătate…………………………………………………….…… 17
Capitolul III
Plan de îngrijire a bolnavului cu gastrită acută endogenă și cazurile clinice……..…….. 19
3.1 Plan general de îngrijire a bolnavului cu gastrită acută endogenă………………….. 20
3.2 Cazul clinic…………………………………………………………………….……. 22

3
3.3 Fișa tehnică………………………………………………………………………….. 48
Bibliografia
Anexe

4
Capitolul I. –Noțiuni de anatomie și fiziologie ale aparatului digestiv

1.1 Anatomia aparatului digestiv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă ansamblul de
organe cu rol de a transforma fizic și chimic alimentele, în scopul asimilării lor și de a elimina
rezidurile ce nu au putut fi digerate.
Aparatul digestiv este alcătuit din : Tubul digestiv și Glandele anexe
 Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :
- cavitatea bucală - aici alimentele sunt mărunțite cu ajutorul dinților și limbii și sunt
amestecate cu saliva. Cavitatea bucală este delimitată de 5 pereți: unul anterior – buzele, doi
laterali – obrajii, unul inferior – planșeul bucal și unul superior – bolta sau valul palatin;
- faringe –ramuri arteriale din faringiana ascedentă , din palatina ascedentă , sfenopalatina și
cidiana;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm cu
funcţia de transport a hranei și care leagă faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc
contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomac- aici hrana este transformată în pastă, cu ajutorul acizilor existenți la nivelul
stomacului
 Tractul gastrointestinal inferior este format din :
- intestinul subțire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor și mineralelor din mâncare. Prezintă
o serie de inflexiuni, numite anse intestinale și este format din 3 părți:
- duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm și forma de
potcoavă deschisă, ce leagă stomacul de jejun. Aici începe procesul de digestie a mancării,
rolul duodenului fiind acela de a neutraliza aciditatea din hrană.
- jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul lui este
de a absorbi substanțele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subțire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma
digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici are
loc absorbţia apei și a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este
ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.

5
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici este
absorbită apa rămasă în alimente
- rect - canal cu pereți musculoși unde sunt depozitate materiile fecale
- anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale
Organe anexe :
- glandele salivare
Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secreție )
Glande salivare mari perechi:
 sublinguale
 submandibulare
 parotide

- ficat - produce bila, neutralizează toxinele din organism, prelucrează și depozitează

numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliară (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesară digestiei grăsimilor;
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi,incluzând şi insulina).
Stomacul– reprezintă un organ intraperitoneal cu proiecție abdominală și toracică
situat în etajul supramezocolic al cavității peritoneale și deasemenea un organ mobil
cavitar în formă de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatată a tubului digestiv cu
rol de depozitare și digestie a alimentelor.
 Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este continuată la
nivel intestinal.
 În stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea majorității
bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvoltă
în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric)
Funcționare :
Hrana, care în prealabil este fărâmițată la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, va fi
amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din
acid clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, în
special proteinele.

6
 Pentru digestie este stimulată secreția perstaltismului şi a sucului gastric. Prin
masticație, miros și gust, crește cantitatea de suc gastric de la 10 ml/oră în stare
de repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana este
oprită timp de 2-4 ore în stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de
continuare a stomacului cu duodenul.

Dimensiuni:
Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :
-lungimea totală : 25 cm
- lățimea de la marginea stângă la cea dreaptă, la nivelul corpului stomacului : 8,5 - 10 cm
- distanța dintre cele două margini ale canalului piloric : 3 cm
- diametrul anteroposterior: 8 cm
- înălțimea fundului stomacului : 4 cm
- lungimea vestibulului piloric : 7 cm
- lungimea canalului piloric : 3 cm
-capacitatea stomacului: variază între 600 – 2000 ml, în funcție de varstă, sex, regimurile
alimentare și stările patologice.
Poziționare
Stomacul se află în cavitatea abdominală, în partea stângă, în loja gastrică, imediat sub
diafragmă. La omul viu are poziția verticală, iar la cadavru este aproape orizontal.
Stomacul este menținut în locul său datorită tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul,
intestinul gros, splina și peretelui posterior al abdomenului.
Structura
Părţile anatomice ale stomacului :
 Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag. Importanța cardiei este
dată de rolul său de sfincter care asigură trecerea bolurilor din esofagul terminal spre
stomac, pe de o parte și împiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de altă parte.

 Mica curbură – este concavă, groasă, cu o lungime aproximativă de 15 cm. Începe de

la cardia, prezintă o porțiune verticală apoi un unghi – incizura gastrică și devine
orizontală spre pilor.

7
 Marea curbură – este convexă, subțire, cu o lungime aproximativă de 40 cm.
Conturează marginea stângă a stomacului, formând cu terminarea esofagului un
unghi, numit incizura cardiacă.

 Fundul stomacului (zona fundică) – reprezintă partea cea mai largă și mai înaltă a
stomacului (situat mai sus de cardie, imediat sub diafragm). De obicei este plin cu
gaze și aerul înghițit în timpul deglutiției. Se mai numește și camera cu aer a
stomacului.

 Corpul gastric-este partea cea mai mare a stomacului.

 Orificiul piloric (pilorul) - orificiul inferior al stomacului, care face legătura între
corpul gastric și o zonă mai dilatată - antrul piloric, continuat cu o porţiune îngustată -
canalul piloric - care se termină înspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter
piloric.
Din punct de vedere structural, în stomac se pot distinge 4 tunici.Acestea sunt:

 Tunica seroasă- este reprezentată de peritoneul visceral ce acoperă stomacul aproape

în întregime.

 Tunica musculară – este formată din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi
concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

 Tunica submucoasă – este formată dintr-un țesut conjuctiv lax, vase de sânge și
limfatice și nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei
este de a căptuși musculatura și a ajuta la alunecarea mucoasei.

 Tunica mucoasă – căptușește toată suprafața endogastrică; fiind mai mare ca

întindere decât aceasta, tunica se cutează, formând o rețea de plici mucoase, ceea ce
permite stomacului să se mărească la o dimensiune cu până la 20 de ori mai mare
decât dimensiunea inițială. Tunica mucoasă se continuă superior cu mucoasa
esofagului și inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenală. Mucoasa gastrică
este alb-cenușie pe stomacul gol și roz-roșiatică în timpul digestiei.

8
Vascularizația și inervația stomacului- importanța secreției gastrice și energia necesară
funcționării tunicii musculare explică vascularizația bogată a stomacului.
 Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac:
artera hepatică, artera splenică și artera gastrică stângă.

 Venele stomacului corespund în general arterelor. Ele se formează din rețele capilare
situate în submucoasă; străbat grosimea pereților gastrici, se adună sub seroasă și se
aruncă apoi în trunchiuri colectoare.
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor două curburi, alături de arcurile arteriale, și se
varsă în vena portă.

 Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine:

-simpatică
-parasimpatică

Sistemul simpatic participă la inervarea stomacului prin intermediul filetelor

nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale.
Sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept și stang.

1.2 Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigură aportul continuu de apă, electroliți și substanțe
nutritive necesare organismului în vederea realizării acestor funcții, este necesară:
a) deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;
b) secreția sucurilor digestive și digestia alimentelor;
c) absorbția produșilor de digestie, a apei și a electroliților;
d) circulația sângelui prin segmentele tubului digestiv în vederea transportului
substanțelor absorbite;
e) controlul acestor funcții prin intermediul sistemului nervos și endocrin.

Majoritatea substanțelor întâlnite în alimente au o structură chimică complexă, diferită de cea

a constituienților organismului, și nu pot fi preluate ca atare din natură. Ea suferă, în prealabil,
transformări mecanice, fizice și chimice. Totalitatea acestora reprezintă digestia alimentelor.

9
Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse în molecule simple ,fără specificitate
biologică, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale.
Digestia reprezintă descompunerea alimentelor și transformărilor fizio- chimice în elemente
în stare de a fi absorbite. Poate fi :

 Digestia bucală

o prelucrarea mecanică prin actul masticației cu rol de:

- fragmentarea alimentelor
-facilitarea deglutiției
- amestecarea alimentelor cu produsul de secreție al glandelor salivare
- inițierea procesului de digestie a amidonului sub acțiunea amilazei salivare
-asigurarea contactului cu receptorii gustativi

o impregnarea alimentelor cu salivă cu rol de :

-pregătirea mecanică a alimentelor
- solvent ( pentru percepție de către receptori)
- curățarea mecanică a mucoasei bucale
- digestiv
- în vorbirea articulată
-excretor
- în menținerea echilibrului hidric

o deglutiția cuprinde 3 timpi :

- bucal (în momentul în care alimentele sunt gata pentru a fi înghițite, ele sunt în mod
voluntar împinse în faringe datorită presiunii pe care o exercită limba prin mișcarea ei în sus
și posterior asupra palatului moale. De acum încolo, procesul deglutiției devine în întregime
sau aproape, un act automat și în mod obișnuit nu mai poate fi oprit) ;

- faringian (la intrarea în faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile
de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral și inițiază o serie de contracții faringiene
musculare automate ) ;

10
- esofagian (esofagul are, în principal, rolul de a transporta alimentele din faringe în stomac,
iar mișcările lui sunt organizate specific în vederea acestei funcții. În mod normal, esofagul
prezintă două tipuri de mișcări peristaltice: peristaltism primar și peristaltism secundar)

 Digestia gastrică

o funcția secretorie a stomacului (secrețiile gastrice continuă procesele digestive

începute în cavitatea bucală; cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 l)
Fazele secreției gastrice sunt următoarele :
-faza cefalică (reflexe necondiționate și condiționate -declanșate de vederea sau mirosirea
alimentelor) ;
-faza gastrică (distensia mecanică a stomacului –mecanism nervos și mecanism umoral-
gastrină,histamine);
-faza intestinală ( efecte stimulatoare și inhibitorii la pătrunderea chimului în duoden ) ;

o funcția motorie a stomacului ( mecanism intragastric )

-vărsătura = act reflex prin care conținutul gastric este evacuat forțat pe gură ( relaxarea
porțiunii superioare a corpului și fundului gastric, a cardiei și esofagului în contracție la
nivelul incizurii angulare a stomacului → contracția diafragmului și musculaturii abdominale
anterioare→evacuarea conținutului gastric cu epiglota închisă →la sfârșit diafragmul se
relaxează și se contractă muculatura expiratorie și abdominală anterioară , rezultând
evacuarea conținutului restant al esofagului ).

 Digestia intestinală și funcția de absorpție

o Secreția pancreatică

o Secreția biliară:
-parasimpaticul = excitosecretor și excitomotor
-simpaticul = inhibitor al secreției și motilității
- umoral prin descărcarea de secretină , hepatocrinina , glucagon, gastrina
o Secreția intestinală
o Funcția motorie a intestinului(mișcările intestinului :de amestec și peristaltice)

11
 Capitolul II

Gastrita acută endogenă

2.1 Definiție
Gastrita acută este inflamația acută, reversibilă a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrică este
tumefiată, prin edem și congestie, iar la nivelul suprafeței mucoasei apar eroziuni hemoragice
și chiar ulcere acute.

2.2 Etiopatogenie
Gastrita acută este cauzata frecvent de:
-ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii –gastrita postconsum de
antiinflamatoare nesteroidiene)
- de abuzul de băuturi alcoolice (gastrita etanolică) meselor copioase, condimentelor sau
alimentelor dificil de digerat.
- în unele cazuri se instalează secundar ingestiei de substanțe caustice precum acidul sulfuric,
clorhidric, acetic, substanțe care provoacă răni pe diferite porțiuni ale mucoasei gastrice-
gastrita acută postingestională.
-în alte cazuri poate fi provocată de refluxul bilei din duoden în stomac, în special după
anumite intervenții chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizează refluxul bilios.
- Agenții infecțioși
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea mai frecventă cauză; Streptococ ±- hemolitic,
stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus și herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziți și nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.
-Cauze autoimune: gastrita atrofică cu anemia Biermer.
-Agenții medicamentoși: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
-Agenții fizico-chimici cu potențial eroziv (alcool, produse picante etc.).
-Dereglări motorii (în caz de stres și patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux
duodenal-gastric.
-Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
-Hipertensiunea portală ;
-intoxicații alimentare.

12
Factorii etiologici variați acționează direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin
scăderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosală. Cele mai frecvente cauze de
gastrită acută sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic și alte AINS), alcoolul, situațiile de
stres și foarte rar de agenții patogeni.

2.3 Clasificare
Gastritele acute pot fi clasificate în:
 gastrita acută simplă
 gastrita acută corozivă
 gastrita acută alergică

2.4 Diagnostic clinic

Manifestările clinice sunt variate în dependență de factorul etiologic și sunt reprezentate, în
majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzație de plenititudine
postprandială, senzație de greață, vărsături, balonări abdominale, eructații, sațietate precoce,
pirozis, regurgitații) și de durere epigastrică acută (uneori severă); pacienții sunt afebrili.
- hemoragiile digestive în gastrita hemoragică și erozivă;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastică) digestiv și neurologic în gastrita atrofică
autoimună.

2.4.1 Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diareea sau constipația. Ca semne
generale se întalnesc cefaleea, astenia, starea de indispoziție, inapetența și chiar repulsia
pentru mâncare.
Simptomele în gastrita acută endogenă sunt reprezentate de:
-stare generala alterată;
-dureri epigastrice (în zona dintre plexul solar și ombilic), cu caracter colicativ;
-senzația de plenitudine;
-greață;
-sialoree;
-vărsături ( mai întai alimentare, apoi mucoase sau bilioase);
-diaree;
-tahicardie;

13
-hipotensiune arterială (mai rar);
-în cazurile grave, hemoragii digestive superioare.

2.5 Diagnostic paraclinic

-examene de laborator
-hemoleucogramă
-hemoglobina
-glicemia
-colesterolul
-fibrinogenl
-explorarea funcției hapatice, renale sau pancreatice
-detectarea hemoragiilor oculte

2.6 Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial se face cu gastritele acute endogene din stările septice sau din bolile
infecțioase, cu o colecistopatie acută, o apendicită acută, cu debutul unei hepatite epidemice,
cu unele intoxicații, cu vărsăturile de natură central- nervoasă. Uneori, prima manifestare a
ulcerului gastro-duodenal poate îmbrăca aspectul gastritei acute. De asemenea, să nu uităm
manifestările pe care le poate avea sarcina în primele săptămâni.

2.7 Evoluție
Evoluția gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergând spre vindecare.Gastritele acute
neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Evoluția gastritei acute poate fi de scurtă durată cu tendința rapidă spre vindecare după
administrarea tratamentului adecvat sau după îndepărtarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute
poate duce la cronicizare sau complicații severe.

2.8 Prognosticul
Prognosticul pacienților cu gastrită acută este favorabil. Tratamentul este foarte eficient și
recuperarea pacientului este rapidă.

2.9 Complicații
Cele mai frecvente complicații sunt :
-sângerări cu anemie

14
-ulcerul gastric
-cancerul gastric
-limfomul gastric
-scăderea absorpției vitaminei B12 urmată de anemie
-scăderea cantității de acid clorhidric din stomac în gastrita atrofică

2.10 Principii generale de tratament

 Tratament simptomatic:
- antiacide - în special cele pe bază de aluminiu ș magneziu (care neutralizează acidul gastric),
- blocante de H2 (inhibă receptorii de histamină, aceasta fiind o substanță care are un rol
important în stimularea secreției acide bazale),
- inhibitori de pompă de protoni.
 Tratament etiologic:
- măsuri generale de rehidratare dacă pacientul suferă din cauza deshidratării;
- întreruperea administrării antiinflamatoarelor nesteroidiene, corticosteroizilor sau altor
substanțe cu efect nociv asupra mucoasei;
 Tratament chirurgical (dacă este cazul);
 Tratament igienico-dietetic :
Atunci când simptomele se manifestă, medicul poate recomanda o dietă lichidă pentru o
scurtă perioadă de timp, urmând ca aceasta să fie înlocuită rapid de un regim normal cu trei
mese echilibrate pe zi.
Dieta lichidă trebuie prescrisă de către medic și nu poate fi urmată mult timp fără consecințe
grave asupra stării generale de nutriție. După dispariția simptomelor, alimentația normală
poate fi reluată, excluzând toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele
medicamente - antiacide - sunt uneori esențiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. În
primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de mentă, mușețel, tei și supe de
zarzavat, strecurate. După două zile se pot introduce piureuri de legume, griș, orez, paste
făinoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, în funcție de evoluție, se vor da lactate, ouă
fierte, carne slabă fiartă, perișoare în aburi, budinci. Alcoolul și tutunul sunt interzise, iar
medicamentele antiinflamatorii trebuiesc evitate.

15
2.11 Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu gastrită acută
endogenă
2.11.1 Asigurarea condițiilor de microclimat:
Asigur condițiile de microclimat optim cu temperatură ambientală 18°C -20°C, umiditate
60%, fără curenți de aer și o ventilație naturală sau artificială. Înlătur toți excitanții: auditivi,
vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
2.11.2 Igiena bolnavului:
Asigur lenjerie de pat și corp uscată și curată ori de câte ori este nevoie, mențin pielea și
fanerele integre, verific și explic pacientului cea mai bună poziție pe care trebuie să o adopte
în pat pentru prevenirea apariției leziunilor cutanate și voi urmări pacientul să nu apară
complicații.
2.11.3 Alimentația bolnavului:
Disciplina alimentară nu este o dietă ci un mod de viață sănătos pe care trebuie să îl
însușească oricine, de aceea pacientul cu gastrită acută endogenă trebuie să aibă un regim
alimentar în funcție de ceea ce îi permite organismul.
Alimente permise:
Carne – sortimentele de carne slabă sau curățată de grăsime, fiartă sau preparată pe grătar:
carne de pasăre (fără pieliță) și majoritatea tipurilor de pește proaspăt sau la conservă;
Ouă –fierte;
Produse lactate – lapte, smântână, iaurt (fără fructe), brânză de vaci, caș (de vacă sau de oaie);
Pâine albă – de grâu sau de secară, eventual veche de o zi ;
Cereale – griș, arpacaș, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase, biscuiți;
Legume – de preferință, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole,
mazăre, cartofi (nu prăjiți!);
Fructe – fierte sau conservate și banane coapte ;
Grăsimi – unt proaspăt, ulei (50 – 60 grame/zi);
Alimente interzise:
Majoritatea alimentelor ce pot crește producerea de sucuri gastrice sau stagnează în stomac
trebuiesc evitate sau consumate cu moderație, în funcție de toleranța persoanei:
- supele grase, prăjelile, carnea grasă, sărată sau afumată;
- peștele gras, afumat sau marinat;
- mezelurile;
- ouăle prăjite;

16
- brânzeturile fermentate, sărate, afumate;
- alimentele bogate în fibre: pâinea multicereale, leguminoasele și legumele crude: brocoli,
varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapă, praz, nap, ridichi, gulii, sfeclă, conopidă
fasole uscată, mazăre uscată, linte, vinete, roșii;
- fructele cu coajă și cele care conțin semințe – în special strugurii;
- fructele uscate: smochine, stafide, curmale;
- condimentele: piper, boia, ardei iute, muștar, hrean, oțet, murături;
- grăsimi: untură, slănină, maioneză.

2.11.4 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

Monitorizez funcțiile vitale și vegetative și le notez în foaia de observație.
- T.A., P, R, Temperatura= se măsoară dimineața și seara și se notează în foaia de
temperatură.
- Diureza =se măsoară zilnic și se notează în foaia de observație.
- Scaun= se monitorizează zilnic și se notează în foaia de observație.

2.11.5 Pregătirea bolnavului pentru examene paraclinice

-Abordul venos :
Îi explic pacientului tehnica și necesitatea acesteia,pregătesc locul de elecție ,recoltez
produsul patologic, etichetez produsul,îl trimit la laborator și îl notez în foaia de observație.
-Examene de urină:
Anunț și instruiec pacienta cum să folosească bazinetul, să folosească numai recipientul gol
şi curat, să urineze fără defecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu
urineze în timpul toaletei.
Protejez patul cu mușama și aleză,așez bazinetul sub pacientă,fac toaleta organelor genitale
externe și apoi îndepărtez bazinetul și îl înlocuiesc cu altul curat.
-Examene ecografice:
Pregătesc pacientul psihic, îi explic necesitatea tehnicii, îl informez să nu mănânce cu 6 ore
înaintea examinării, să bea 500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit și nu trebuie să meargă la
toaletă cu o oră înaintea examinării.

17
2.11.6 Recoltarea produselor biologice
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun care să
nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte ,unt, ouă, ciocolată,
margarină). De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.
Pregătesc materialele necesare pentru manevrele medicale, pregătesc psihic pacientul,
pregătesc locul de elecţie, îi explic pacientului tehnica şi necesitatea ei, recolteaz produsul
patologic, eticheteaz produsul, îl trimit la laborator și notez în foaia de observaţie.
Recoltarea hemoleucogramei, o realizez prin puncție venoasă sau prin înțeparea pulpei
degetului și sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml EDTA,
recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina, hematocritul,
globulele albe, globulele roşii, trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici
(VEM,CHEM).
Valori:
• Hematii= 4,5–5milioane/mm³
• Leucocite = 5000–9000/mm
• Trombocite=150.000-300.000/mm³
Formula leucocitară:
• neutrofile =60–70%
• bazofile =0,5–1%
• eozinofile =1–4%
• monocite =5–8%
• limfocite =20–27%
Hemoglobina – recoltez 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 – 15 % - femei
Glicemia –o recoltez prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca
anticoagulant,fluorura de sodiu–4mg
Valori: 80–120mg/dl
Valorile normale ale colesterolului variază în funcție de vârstă, regim alimentar și zona
geografică. Limita superioară admisă este de 200 mg % ml (Europa). Utilitatea testului :
detectarea tulburărilor lipidelor plasmatice în vederea evaluarii riscului potential al unor
afecțiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul – recoltez 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept anticoagulant citratul
de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl

18
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conţin 0,5 ml
citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de protrombină,
activitatea de protrombină, a PTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8' Pentru recoltarea VSH-ului folosesc eprubete negre
cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml sânge.
Valori normale: 2 – 13mm/1h

2.11.7 Administrarea tratamentului:

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicamentos cât şi adoptarea unui
regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop
stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele
(amestecuri de substanțe alcaline cu rol în neutralizarea secreției acide : Almagel A ,
Dicarbocalm , Novalox , Rennie) sau antisecretorii (substanțe ce au rolul de a inhiba secreția
acidă acționând asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, și asupra pompelor de
protoni - omeprazolul : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu). Foarte des
utilizate sunt şi pansamentele gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul
mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia), există și schema de
antibiotice(amoxicilina asociată cu metronidazol) recunoscută în toată lumea dacă gastrita
este provocată de infecția Helicobacter Pylori.
Administrez tratamentul numai la indicația medicului și numai după ce am verificat foaia de
observație, conținutul flacoanelor și termenul de expirare, în tot acest timp supraveghez
pacientul de eventualele reacții adverse.

2.11.8 Educație pentru sănătate

Educație pentru sănătate primară:
- să aibă un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri, ouă, lactate,
fructe;
- să evite consumul de alimente ce pot dăuna mucoasei gastrice
- să evite administrarea de medicamente în surplus

Educație pentru sănătate secundară:

- să aibă o igienă orală corectă
- să evite stresul și factorii dăunători sistemului nervos
- repaus la pat în perioadele dureroase cu limitarea efortului fizic

19
- evitarea consumului de băuturi carbogazoase, cafea, alcool
- administrarea tratamentului conform indicațiilor medicului

Educație pentru sănătate terțiară:

- prezentarea la medicul de familie pentru control periodic
- evitarea efortului excesiv
- evitarea stresului

20
 Capitolul III

Nevoile afectate a bolnavului cu gastrită acută endogenă

Nr.crt Nevoia fundamentală Manifestări de dependență Sursa de dificultate

1. A respira, a avea o bună Independent -

circulaţie

2. A bea și a mânca Inapetență,greţuri,vărsături Gastrita

3. A elimina Constipație Gastrita

4. A se mișca,a avea o bună postură Independent -

5. A dormi,a se odihni Durere Gastrita

6. A se îmbrăca, a se dezbrăca Independent -

7. A menţine temperatura corpului Independent -

constantă

8. A-și menţine tegumentele Independent -

curate şi integre

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Dificultate în comunicare Anxietatea

11. A acţiona conform propriilor Independent -

credinţe şi valori

12. A fi preocupat în vederea Independent -

realizării

13. A se recrea Dificultate în recreere Spitalizarea

21
 14. A învăța cum să-ți păstrezi Lipsa de informații legate de Lipsa accesului la
sănătatea boală informații

3.1 Plan general de îngrijire a bolnavului cu gastrită acută endogenă

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Motivarea
afectată îngrijire delegate acțiunilor
A bea și a Alimentație Pacientul să -asigur alimentația per Alimentația
mânca necorespunzătoare fie alimentat os a pacientului reprezintă sursa
din cauza conform -corectez deshidratarea de energie a
grețurilor și nevoilor prin perfuzie i.v. organismului,de
vărsăturilor organismului recomandat de medic aceea o
manifestată prin și a bolii. -administreaz alimentație și o
inapetență. medicamente la hidratare
indicația medicului corespunzătoare
pentru stimularea poftei sunt absolut
de mâncare necesare pentru
-fac bilanțul ingesta- restabilirea
excreta și le notez în echilibrului
foaia de observație hidroelectrolitic
și nutrițional.

A elimina Alterarea funcției Pacientul să -efectuez masaj ușor la Eliminarea

de a elimina din elimine nivelul abdomenului intestinală
cauza fiziologic. -supraveghez funcțiile reprezintă
nefuncționării vitale și vegetative și le eliminarea
fiziologice a notez în foaia de substanțelor
tranzitului observație toxice din
intestinal -administrez laxative organism.
manifestat prin precum: Glicerină 1
constipație. supozitor la indicația
medicului.

A dormi,a Tulburări de somn Pacientul să -administrez la indicația Prin odihnă,

se odihni din cauza durerii prezinte somn medicului medicamente organismul își
manifestată prin calitativ și (Amoxicilină 3x1 recapată
oboseală. cantitativ și tb/zi,Metronidazol tonusul general
fără dureri. 3x1/zi, Papaverină de aceea
3x1tb/zi, Scobutil 3x1 somnul și
tb/zi,Dicarbocalm 3x1 odihna sunt
tb/zi,Glicerină 1 indispensabile
supozitor) pentru buna

22
 - așez pacientul în funcționare a
poziție antalgică pentru organismului.
diminuarea durerii și
notez în foaia de
observație.
A se recrea Alterarea funcției Combaterea -asigur liniștea în salon Recrearea este
de a se recrea din disconfortului. -pun la dispoziție o necesitate a
cauza spitalizării cărți,tv ,radio ființei umane de
manifestată prin - îi fac cunoștință cu a se destinde,
disconfort. ceilalți pacienți cu de a se distra ,
aceeași afecțiune și recurgând la
vârstă apropiată . activități
agreabile , în
scopul obținerii
unei relaxări
fizice și psihice.
.
A evita Durere Combaterea -administrez antibiotice Evitarea
pericolele manifestată prin durerii. (Amoxicilină și pericolelor
arsură la nivelul Metronidazol 3x1tb ființei umane
stomacului din oral) antispastice, reprezintă
cauza gastritei. (Papaverină 3x1tb oral; necesitatea de a
Scobutil 3x1tb se proteja față
oral),antiacid gastric de orice
(Dicarbocalm 3x1tb agresiune
oral) internă sau
externă pentru
a-și menține
integritatea
fizică sau
psihică.
A Lipsa accesului la Pacientul să -educ sanitar pacientul Pacientul are
comunica informații din aibă privind boala și factorii nevoie de alte
cauza vârstei cunostințe dăunători, oferindu-i persoane pentru
manifestată prin suficiente pliante legate de boală. a raspunde
comunicare legate de ansamblului
deficitară. boală fără a necesităților
mai avea sale vitale și
dificultăți în pentru a-și
comunicare. satisface
nevoile.

23
 3.2 Cazul clinic
SPITALUL:Clinic Județean Constanța MEDIC:

SECȚIA:Gastroenterologie

DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE

NUMELE: C. PRENUME: A.

VÂRSTA: 70 ani SEXUL: M DOMICILIUL-LOC. : Constanța

STRADA: Frunzelor NR.: 12 BL.:V4

SC.: B ET.: 4 AP.: 39 JUDEȚ:Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNĂRII- ANUL: 2017 LUNA: 03 ZIUA: 25 ORA: 09:15

DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2017 LUNA: 03 ZIUA:30 ORA: 14:00

MOTIVELE INTERNĂRII: -inapetență

-durere în epigastru

-pirozis

-greață

24
-vărsături

-constipație

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Gastrită acută endogenă

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

SITUAȚIA FAMILIALĂ: căsătorit NR. COPII: 1

SITUAȚIA SOCIALĂ: pensionar PROFESIA: mecanic auto

CONDIȚII DE LOCUIT: După cum afirmă pacientul locuiește într-un apartament cu 3 camere
împreună cu soția și fiul său .
Condițiile de trai sunt satisfăcătoare, apartamentul fiind complet mobilat și dispune de toate
utilitățile.

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME: C. PRENUME: V.(soția)

ADRESA: Str.Frunzelor,nr.12,Bl.V4,Sc.B,Et.4,Ap.39 TEL.:0725698739

NUME: C. PRENUME:M.

ADRESA: Str.Frunzelor,nr.12,Bl.V4,Sc.B,Et.4,Ap.3 TEL.:0743794520

25
 ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Neagă

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Neagă

PERSONALE-PATOLOGICE:Neagă

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ:

Pacientul afirmă că fumează aproximativ 30 țigări pe zi și consumă alcool doar ocazional.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul C.A. în vârstă de 70 ani a fost internat în data de 25.03.2017 la ora 09:15 pe secția

de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean Constanța pe baza biletului de trimitere

eliberat de medicul de familie. Pacientul afirmă că are durere în epigastru,pirozis,vărsături,

inapetență și constipație.După internare i s-au recoltat probe biologice pentru analize de

laborator(HLG,biochimie,sumar urină).

26
 PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL: antispastice:Papaverină 3x1tb oral;

Amoxicilină 3x1tb/zi, Metronidazol 3x1 tb/zi, Scobutil 3x1 tb oral,antiacid gastric:

Dicarbocalm 3x1tb oral)

EXAMINĂRI:

HLG,biochimie,sumar de urină,teste funcțiilor hepatice și renale,veziculei biliare și

pancreatice.

REGIMUL: să aibă un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri,

ouă,

lactate, fructe;să evite consumul de alimente ce pot dăuna mucoasei gastrice;să evite
consumul de alcool și tutun.

27
 OBSERVAREA INIȚIALĂ

SITUAȚIA LA INTERNARE: Î: 1,63m G: 78kg TA: 130/80 mmHG P:90 b/min

T: 36,5 °C R: 16r/min VĂZ: bun AUZ:bun

NEVOI FUNDAMENTALE

01. A RESPIRA:Pacientul prezintă o respirație normală.

02. A BEA , A MÂNCA:Pacientul afirmă că din cauza pirozisului și a vărsăturilor prezintă

inapetență și nici nu s-a hidratat corespunzător.

03. A ELIMINA:Pacientul afirmă că are constipație

04. A TE MIȘCA: Pacientul se poate deplasa singur.

05. A DORMI, A TE ODIHNI: Pacientul afirmă ca nu a avut un somn odihnitor noaptea

trecută din cauza durerilor.

06. A TE ÎMBRĂCA, A TE DEZBRĂCA: Pacientul se poate îmbrăca și dezbrăca singur.

28
07. A-ȚI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Pacientul prezintă

temperatură corporală în limite normale T=36,5 °C

08. A FI CURAT, A-ȚI PROTEJA TEGUMENTELE: Pacientul își face singur igiena

corporală.

09. A EVITA PERICOLELE: Pacientul este îngrijorat,anxios din cauza durerii.

10. A COMUNICA: Pacienul are dificultate în comunicare din cauza necunoașterii bolii.

11. A TE RECREA: Pacientul nu se recreează din cauza faptului că este la spital și se

acomodează greu .

12. A TE REALIZA: Pacientul se consideră realizat mai ales în ceea ce privește educația și

locul de muncă al fiului său.

13. A ÎNVĂȚA: Pacientul afirmă că nu are cunoștințe despre boală.

14. A-ȚI PRACTICA RELIGIA: Pacientul este de religie creștin-ortodox.Afirmă că

participă la slujbele religioase.

ALERGIC LA:Neagă a fi alergic la vreun aliment sau medicament.

ASPECTE PSIHOLOGICE

29
STAREA DE CONȘTIENȚĂ: Pacientul este conștient.

COMPORTAMENT:Foarte puțin cooperativ.

MOD DE INTERNARE- SINGUR SALVARE: FAMILIA:X

ALTUL:

PARTICULARITĂȚI:

A fost internat pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie.

ASPECTE SOCIALE

MOD DE VIAȚĂ-SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:

MEDIUL (HABITAT)- RURAL: URBAN:X

OCUPAȚII (HOBBY):Pacientul afirmă că îi place să joace table și să pescuiască cu

prietenii.

PARTICULARITĂȚI:Locuiește împreună cu soția și fiul său,este amiabil,se înțelege

bine
cu vecinii.

PROBLEME SOCIALE: Nu prezintă probleme sociale.

INTERPRETAREA DATELOR

30
NEVOI NESATISFĂCUTE. DIAGNOSTICE DE NURSING INIȚIALE:

1.A bea și a mânca. Alimentație necorespunzătoare din cauza grețurilor și vărsăturilor

manifestată prin inapetență.

2. A elimina. Alterarea funcției de a elimina din cauza nefuncționării fiziologice a tranzitului

intestinal manifestat prin constipație.

3. A dormi, a se odihni. Tulburări de somn din cauza durerii manifestată prin oboseală.

4. A se recrea. Alterarea funcției de a se recrea din cauza spitalizării manifestată prin

disconfort.

5. A evita pericolele. Durere manifestată prin arsură la nivelul stomacului din cauza gastritei.

6. A comunica. Lipsa accesului la informații din cauza vârstei manifestată prin comunicare

deficitară.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

31
VINDECARE:

STABILIZARE, AMELIORARE:sub tratament medicamentos și igieno-dietetic.

AGRAVARE: posibile complicații

DECES: nu este cazul

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Să se alimenteze adecvat nevoilor organismului după 2-3 zile de tratament și îngrijiri.

Să elimine fiziologic (diminuarea constipației) într-o zi de tratament.

Să se odihnească cantitativ și calitativ în 2 zile.

Diminuarea durerii în 2 zile de tratament.

Pacientul să comunice cu echipa de îngrijire în 2 zile.

Pacientul să se recreeze în decurs de maxim 3 zile.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

32
25.03.2017 Internarea în spital,bilanț biologic.

26.03.2017 Eliminări fiziologice,comunică mai bine cu colegii de salon și echipa de

îngrijire.

27.03.2017 Pacientul s-a acomodat și se odihnește corespunzător.

28.03.2017 Ameliorarea durerii.

29.03.2017 Stare generală bună.

30.03.2017 Externarea din spital.

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacientul să revină la o stare de sănătate acceptabilă pentru a-și putea relua activitățile
cotidiene cât mai curând.

NUME:C. SECȚIA: Gastroenterologie

33
PRENUME: A. DIAGNOSTIC: Gastrită acută endogenă

ALIMENTE PERMISE: Carne – sortimentele de carne slabă sau curățată de grăsime, fiartă sau
preparată pe grătar: carne de pasăre (fără pieliță) și majoritatea tipurilor de pește proaspăt sau
la conservă;
Ouă-fierte;
Produse lactate – lapte, smântână, iaurt (fără fructe), brânză de vaci, caș (de vacă sau de oaie);
Pâine albă – de grâu sau de secară, eventual veche de o zi ;
Cereale – griș, arpacaș, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase, biscuiți;
Legume – de preferință, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole,
mazăre, cartofi (nu prăjiți!);
Fructe – fierte sau conservate și banane coapte ;
Grăsimi – unt proaspăt, ulei (50 – 60 grame/zi);

ALIMENTE INTERZISE: - supele grase, prăjelile, carnea grasă, sărată sau afumată;
- peștele gras, afumat sau marinat;
- mezelurile;
- ouăle prăjite;
- alimentele bogate în fibre: pâinea multicereale, leguminoasele și legumele crude: brocoli,
varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapă, praz, nap, ridichi, gulii, sfeclă, conopidă
fasole uscată, mazăre uscată, linte, vinete, roșii;
-brânzeturile fermentate, sărate, afumate;
- fructele cu coajă și cele care conțin semințe – în special strugurii;
- fructele uscate: smochine, stafide, curmale;
- condimentele: piper, boia, ardei iute, muștar, hrean, oțet, murături;
- grăsimi: untură, slănină, maioneză.

PREFERINȚE ALIMENTARE: -mici

-friptură de porc
-ciorbă de pește

ALIMENTAȚIA

34
DATA ORA REGIMUL ALIMENTAR OBSERVAȚII

25.03 12:0 Supă de legume cu 3 felii de pâine Pacientul a respectat

0
15:0 Măr întocmai regimul
0
18:0 Carne de pui la grătar alimentar ,nu este
0
26.03 07:3 Ceai cu o felie de pâine cu unt pretențios la mâncare.
0
10:0 Măr
0
12:0 Paste făinoase cu brânză dulce
0
15:0 Portocală
0
18:0 Iaurt fără fructe
0
27.03 07:3 O felie de pâine de secară cu brânză de vaci
0
10:0 O cană cu ceai
0
12:0 Biscuiți cu lapte
0
15:0 Banană
0
18:0 Griș
0
28:03 07:3 Ou fiert cu o felie de pâine
0
10:0 O cană cu ceai
0
12:0 Orez cu pui la grătar
0
15:0 Măr
0

35
 18:0 Arpacaș îndulcit
0
29.03 07:3 O felie de pâine de secară cu unt
0
10:0 Măr
0
12:0 Supă de legume
0
15:0 Banană coaptă
0
18:0 O conservă de pește
0
30.03 07:3 O cană cu ceai și doi biscuiți
0
10:0 3 nuci
0
12:0 Smântână cu 2 felii de pâine de secară
0

36
NUME: C SECȚIA: Gastroenterologie

PRENUME: A. DIAGNOSTIC: Gastită acută endogenă

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU: Dicarbocalm 1tb- la nevoie , Omez 1 tb-

înainte de masă cu ½ ora

TRATAMENT

DATA ORA PRESCRIPȚII MEDIC SEMNĂTURA

25.03 15:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm
1tb,Glicerină 1supozitor,i.v.NaCl

23:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm
1tb,Glicerină 1supozitor,i.v.NaCl

26.03 08:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

37
 15:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol
1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

23:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

27.03 08:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb
15:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol
1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

23:00 Amoxicilină1tb,Metronidazol
1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

28.03 08:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

15:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

23:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

29.03 08:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

15:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

23:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

30.03 08:00 Amoxicilină 1tb,Metronidazol

1tb,Scobutil 1tb,Dicarbocalm 1tb

38
NUME: C. SECȚIA:Gastroenterologie

PRENUME: A. DIAGNOSTIC: Gastrită acută endogenă

EXAMENE BIOLOGICE

DATA

25.03 Glicemie 0,80-1,20mg

%

Tymol 2-4 UML

VSH18 mm/h

Hemoglobina 15g%

Hematocrit 46%

Leucocite 6000-
8000mm

Neutrofile 60-70%

Bazinofile 1-4%

Limfocite 25-30%

39
 Ex.urină:densitate1015-
1025

pH acid

Albumină absentă

Glucoză absentă

EXAMENE PARACLINICE

DATA ORA EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNĂTURA

25.03 Ecografia abdominală

40
 NUME: C. SECȚIA:Gastroenterologie

PRENUME: A. DIAGNOSTIC: Gastrită acută endogenă

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN SEMNĂTU

RA

25.03 10:00 36,5°C 90b 16r 130/90 1400ml

mm.Hg
18:00 36,7°C 92b 17r 135/90
mmHG
26.03 09:00 36,4°C 88b 16r 140/80 1300ml
mmHg
18:00 36,8°C 90b 16r 130/90 1
mmHg
27.03 09:00 36,3°C 90b 16r 130/80 1
mmHg
18:00 36,9°C 93b 18r 140/90 1
mmHg
28.03 09:00 36,8°C 91b 17r 138/90 1
mmHg
18:00 36,5°C 90b 16r 135/90 2
mmHg
29.03 09:00 36,9°C 90b 16r 130/80 1
mmHg
18:00 36,9°C 92 17r 135/80 1
mmHg

41
30.03 09:00 36,5°C 88 15r 130/70 1
mmHg

OBSERVAȚII / EVOLUȚIE

DATA ORA OBSERVAȚII ȘI INTERVENȚII

25.03.2017 09:30 Pacientul C.A. în vârstă de 70 ani a fost internat în data de 25.03
2017 la ora 09:30 pe secția de Gastroenterologie a Spitalului Clinic
Județean Constanța pe baza biletului de trimitere eliberat de

medicul de familie. Având în vedere că pacientul prezintă o stare

de rău general, a primit îngrijiri adecvate și i s-a administrat

medicația prescrisă de medic.

Pacintul a fost transportat pentru efectuarea unor investigații.

Pacientul afirmă că nu s-a odihnit suficient din cauza durerii și nu

își dorește decât să scape de dureri și să plece cât mai repede acasă.

27.03.2017 08:00 Pacientul afirmă că în dimineața acestei zile durerea a scăzut în

intensitate.

28.03.2017 15:00 Pacientul afirmă că este mulțumit de îngrijirile și tratamentul

acordat și speră să se recapete cât mai repede.

29.03.2017 08:00 Pacientul prezintă o stare generală satisfăcătoare și afrirmă că de

trei zile se odihnește mai bine.

30.03.2017 08:00 În urma tratamentului administrat și a îngrijirilor acordate,

pacientul a avut o evoluție favorabilă,durerea a dispărut,apetitul a

crescut ,starea generală este mulțumitoare și stima de sine a crescut.

După un ultim consult și o analiză a stării generale,medicul a

decis externarea cu condiția să respecte recomandările prescrise.

42
 CONCLUZII GENERALE

EVOLUȚIA NEVOILOR FUNDAMENTALE, TRATAMENTUL ȘI EFECTELE,

EVOLUȚIA VALORILOR EXAMENELOR MEDICALE ETC.

Pacientul C.A. în vârstă de 70 ani a fost internat în data de 25.03.2017 la ora 09:30 pe

secția de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean Constanța pe baza biletului de

trimitere eliberat de medicul de familie.

La internare pacientul prezintă: că are durere în epigastru,pirozis,vărsături, inapetență

și constipație.După internare i s-au recoltat probe biologice pentru analize de

laborator(HLG,biochimie,sumar urină).

La internare erau afectate următoarele nevoi:

A bea și a mânca

A elimina

A dormi,a se odihni

A se recrea

A evita pericolele

A comunica

Se institue tratament cu antibiotice,antispastice,antiacide

Se administrează perfuzii cu NaCl.

43
Se supraveghează dieta.

Sub tratament medicamentos o parte din simptomele de la internare se ameliorează vizibil:

se ameliorează durerea,încetarea vărsăturilor și eliminări fiziologice.

După 5 zile de spitalizre,în data de 30.03.2017 se externează cu recomandările de rigoare.

44
 PLAN DE NURSING

DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE

DE NURSING DE NURSING

Alimentație Pacientul să
necorespunzătoare fie alimentat
din cauza conform
grețurilor și nevoilor
vărsăturilor organismului
manifestată prin și a bolii.
inapetență.

Alterarea funcției Pacientul să

de a elimina din elimine
cauza fiziologic.
nefuncționării
fiziologice a
tranzitului
intestinal
manifestat prin
constipație.
Tulburări de somn Pacientul să
din cauza durerii prezinte somn
manifestată prin calitativ și
oboseală. cantitativ și
fără dureri.

Alterarea funcției Combaterea

de a se recrea din disconfortului
cauza spitalizării .
manifestată prin
disconfort.

Durere Combaterea
manifestată prin durerii.
arsură la nivelul
stomacului din

45
 cauza gastritei.
Lipsa accesului la Pacientul să
informații din aibă
cauza vârstei cunostințe
manifestată prin suficiente
comunicare legate de
deficitară. boală fără a
mai avea
dificultăți în
comunicare.

SECȚIA:Gastroenterologie
BOLNAVUL: C.A.
DIAGNOSTIC:Gastrită acută endogenă

SPITAL:Clinic Județean Constanța BOLNAV: C.A.

SECȚIA:Gastroenterologie DIAGNOSTIC: Gastrită acută endogenă

46
 PLAN DE NURSING

DATA DIAGNOSTIC DE NURSING ACȚIUNI EVALUARE

Alimentație necorespunzătoare din -asigur alimentația per os S-au oprit vărsăturile

cauza grețurilor și vărsăturilor a pacientului și pacientul se poate
25.03
manifestată prin inapetență. -corectez deshidratarea hidrata.
prin perfuzie i.v.
recomandat de medic
(NaCl)
-administreaz
medicamente(Amoxicilină
3x1 tb/zi,Metronidazol
3x1/zi,Papaverină
3x1tb/zi,Scobutil 3x1
tb/zi,Dicarbocalm 3x1
tb/zi,Glicerină 1
supozitor) la indicația
medicului pentru
stimularea poftei de
mâncare
-fac bilanțul ingesta-
excreta și le notez în foaia
de observație.
26.03 Alterarea funcției de a elimina din -efectuez masaj ușor la Pacientul prezintă
cauza nefuncționării fiziologice a nivelul abdomenului eliminări fiziologice.
tranzitului intestinal manifestat prin -supraveghez funcțiile
constipație. vitale și vegetative și le
notez în foaia de
observație
-administrez laxative
precum Glicerină 1
supozitor la indicația
medicului
27.03 Tulburări de somn din cauza durerii -așez pacientul în poziție Durerea a mai încetat
manifestată prin oboseală. antalgică pentru și pacientul s-a putut
diminuarea durerii și odihni.
notez în foaia de
observație
-administrez la indicația
medicului medicamente
(Amoxicilină 3x1
tb/zi,Metronidazol
3x1/zi,Papaverină

47

28.03 Alterarea funcției de a se recrea din
cauza spitalizării manifestată prin
disconfort.
25.03 Durere manifestată prin arsură la
nivelul stomacului din cauza gastritei. corp uscată și curată ori
29.03 Lipsa accesului la informații din
cauza vârstei manifestată prin
comunicare deficitară.
3x1tb/zi,Scobutil 3x1
tb/zi,Dicarbocalm 3x1
tb/zi,Glicerină 1
supozitor)
-asigur liniștea în salon Pacientul s-a
-pun la dispoziție cărți,tv , împrietenit cu colegii
radio și îi fac cunoștință de salon,astfel încât
cu ceilalți pacienți cu starea de disconfort s-
aceeași afecțiune și vârstă s ameliorat.
apropiată
-asigur lenjerie de pat și Durerea încă persistă.
de câte ori este nevoie
- mențin pielea și fanerele
integre
- verific și explic
pacientului cea mai bună
poziție pe care trebuie să
o adopte în pat pentru
prevenirea apariției
leziunilor cutanate și voi
urmări pacientul să nu
apară complicații.
-administrez antibiotice
(Amoxicilină și
Metronidazol 3x1tb oral)
antispastice,(Papaverină
3x1tb oral;Scobutil 3x1tb
oral),antiacid
gastric(Dicarbocalm
3x1tb oral)
-educ sanitar pacientul Pacientul s-a arătat
privind boala și factorii interesat să afle
dăunători, oferindu-i informații despre
pliante legate de boală. boală.
48
 RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

- să aibă un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri, ouă, lactate,
fructe;
- să evite consumul de alimente ce pot dăuna mucoasei gastrice
- să evite administrarea de medicamente în surplus
- să aiba o igienă orală corectă

- să evite stresul și factorii dăunători sistemului nervos

- repaus la pat în perioadele dureroase cu limitarea efortului fizic
- evitarea consumului de băuturi carbogazoase, cafea, alcool
- administrarea tratamentului conform indicațiilor medicului
- prezentarea la medicul de familie pentru control periodic
- evitarea efortului excesiv
- evitarea stresului

MODUL DE EXTERNARE- SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT: Mașina personală a fiului

OBSERVAȚIILE LA EXTERNARE

Pacientul prezintă stare generală ameliorată,este mulțumit de evoluția sa și afirmă că va

respecta regimul alimentar și tratamentul prescris de medic.

49
3.3 Fișa tehnică
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ
Definiție:Administrarea medicamentelor pe cale orală este calea naturală de administrare a
medicamentelor ,acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei digestive.
Scop: Introducerea în organism, pe cale orală, prin înghiţire sau sublingual, a unei cantităţi de
medicament care să acţioneze general sau local.
Materiale necesare: - prescripţia medicală;
- cărucior cu medicamente;
- flacon cu soluţie hidroalcoolică;
- o pereche de foarfece;
- pahare de unică folosinţă/recipiente speciale pentru medicamente.

Etape de execuție Timpi de execuție Observații

1.Pregătirea materialelor - prescripţia medicală; Mă asigur că am medicația
- cărucior cu medicamente; scrisă de medic și cer
-flacon cu soluţie indicații necesare timpului și
hidroalcoolică; modului de adminstrare dacă
- o pereche de foarfece; este necesar.
- pahare de unică
folosinţă/recipiente speciale
pentru medicamente.
2.Pregătirea pacientului - se identifică capacităţile Dacă pacientul cere detalii
pacientului de a-şi despre medicația sa,verific
administra tratamentul şi de din nou prescripția medicului
a-l supraveghea; și îi ofer detaliile cerute.
- se explică pacientului Voi informa pacientul despre
importanţa luării orice schimbare survenită în
medicamentelor conform schema sa de tratament.
prescripţiei medicale; Voi informa pacientul asupra
- se adaptează demersul posibilelor efecte adverse și
educativ la nivelul de îi cer să anunțe echipa de
instruire al pacientului îngrijire despre orice
pentru a asigura securitatea schimbare în  starea sa.

50
 şi calitatea administrării
tratamentului;
- se instalează pacientul
confortabil;
- se acordă ajutor
pacientului aflat în
dificultate.;
3.Efectuarea tehnicii - se identifică pacientul; Anunț medicul pentru orice
- se verifică încă o dată medicație neadministrată din
prescripţia medicală la patul diverse motive sau efecte
pacientului,în momentul adverse.
administrării; Nu administrez niciodată un
- se realizează o fricţiune medicament dintr-un flacon
hidroalcoolică a mâinilor sau neetichetat.
se face un lavaj simplu Nu las niciodată medicația la
înainte de fiecare distribuire; îndemâna pacientului.
- se păstrează medicamentele
în blisterele sau formele de
condiţionare proprii, până
când sunt luate;
- se decupează blisterul cu
foarfeca dacă medicamentul
nu este condiţionat într-o
alveolă individuală;
- se pun medicamentele
pentru ora prescrisă într-un
păhărel cu întrebuinţare
unică, înainte de a le da
pacientului;
- se explică pacientului
modalităţile de luare a
medicamentelor:
- pe nemâncate (a jeun), în
timpul mesei sau după masă;

51
 - cu un pahar cu apă, pentru
capsule, tablete, comprimate;
- dizolvat în apă, pentru
comprimatele care se dizolvă
sau pentru pulberi;
- fără diluţie, pentru
siropuri,suspensii sau pentru
comprimatele care se
administrează sublingual;
- se aplică demersul
educativ de autonomizare a
pacientului şi de creştere a
complianţei la tratament.
4.Reorganizarea locului de Dezinfectarea materialelor Nu las niciodată la îndemâna
muncă folosite și aruncarea pacientului materialele
blisterului în locul special folosite în vederea
pentru depozitarea acestuia. administrării
medicamentelor.

BIBLIOGRAFIE

52
  Titircă Lucreția -,,Ghid de nursing și tehnici de evaluare” București: Editura ,,Viața
Medicală Românească” 2005
 Titircă Lucreția -,, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali”
București: Editura,,Viața Medicală Românească” 2000
 Titircă Lucreția-,,Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali” București: Editura ,,Viața Medicală Românească” 2003
 Titircă Lucreția -,,Tehnici de evaluare și îngrijire acordate de asistenții medicali”
București: Editura ,,Viața Medicală Românească “ 2006
 Titircă Lucreția -,,Urgențe medico-chirurgicale” București: Editura ,,Viața Medicală
Românească” 2006
 Kristal Karl Heinz- ,,Îngrijirea bolnavului” București: Editura ALL 1998
 Asociația de Nursing din România- ,,Proceduri de nursing” Volum I si II.Constanța:
Editura Ex Ponto 2009
 Titircă Lucreția- ,,Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri speciale acordate
bolnavului” București: Editura ,,Viața Medicală Românească” 1994
 Borundel Corneliu- ,,Manual de medicină internă pentru cadre medii” București:
Editura ALL2002
 Mincu Mioara- ,,Bazele teoretice și practice ale îngrijirii omului sănătos și bolnav”
București: Editura ,,Universul” 2000
 Bran Liliana- ,,Elemente de semiologie și medicină internă” Arad: Editura
Universității Aurel Vlaicu 2009
 Grigoriu M.Vasile- ,,Chirurgie și specialități înrudite” București: Editura Didactică și
Pedagogică, R.A. 1993
 Mihăilescu Mihai- ,,Chirurgie pentru cadre medii” București: Editura ,,Viața Medicală
Românească” 2008

Anexe
53
54
55