1

MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA

HERNIA INGHINALA CONGENITAL LA COPIL

Protocol clinic naional

Chiinu 2013

Aprobat prin edina Consiliului de experi al Ministerului Sntii al Republicii Moldova din , proces verbal nr. Aprobat prin ordinul Ministerului Sntii al Republicii Moldova nr. din cu privire la aprobarea Protocolului clinic naional Hernia inghinala la copil Elaborat de colectivul de autori: Eva Gudumac Vladimir Radilov Alexandru Jalb Igor Ambros Elena Rogut Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Recenzeni oficiali:

Coordonator:

Redactor: Corector:

EDIIA I Tiprit ...

3
CUPRINS ABREVIERILE FOLOSITE N DOCUMENT .......4 PREFA.....4 A. PARTEA INTRODUCTIV....5 A.1. Diagnosticul 5 A.2. Codul bolii (CIM 10)...5 A.3. Utilizatorii5 A.4. Scopurile protocolului.5 A.5. Data elaborrii protocolului.5 A.6. Lista i informaiile de contact ale autorilor care au participat n elaborarea protocolului.6 A.7. Definiiile folosite n document...6 A.8. Informaia epidemiologic...7 B. PARTEA GENERAL.8 B.1. Nivelul de asisten medical primar.9 B.2. Nivelul de asisten medical specializat de ambulatoriu.10 B.3. Nivelul de asisten medical spitaliceasc (NIVELUL 3)..10 C.1. ALGORITMII DE CONDUIT.12 C.1.1 Algoritmul diagnostic i conduita copiilor cu HIC..12 C.1.2. Algoritmul de tratament n HIC13 C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR I A PROCEDURILOR14 C.2.1. Clasificarea...14 C.2.2. Factorii de risc..15 C.2.3. Profilaxia...15 C.2.3.1. Profilaxia primar.15 C.2.3.2. Profilaxia secundar.15 C.2.4. Screening-ul..15 C.2.5. Conduita pacientului cu HIC15 C.2.5.1. Anamneza16 C.2.5.2. Examenul fizic16 C.2.5.3. Investigaii paraclinice.16 C.2.5.4. Diagnosticul diferenial...16 C.2.5.5. Criteriile de spitalizare17 C.2.5.6. Evoluia i pronosticul.17 C.2.5.7.Supravegherea pacienilor..17 C.2.6. Strile de urgen..18 C.2.7. Complicaiile.18 D. RESURSELE UMANE I MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI...18 D.1. Instituiile de asisten medical primar..18 D.2. Instituiile/seciile de asisten medical specializat de ambulatoriu.18 D.3. Instituiile de asisten medical spitaliceasc: secii de profil general ale spitalelor raionale, municipale...........................................................................................................................................................19 D.4. Instituia de asistena medical spitaliceasc: Centrul de chirurgie pediatric N. Gheorghiual IMSPICDOSMiC..19 INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTRII PROTOCOLULUI

E.

ANEXE.

Abrevierile folosite:
HIC Hernie inghinal congenital

Prefa:
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru alMinisterului Sntii al republicii Moldova, constituit din reprezentani catedrei de chirurgie pediatric a Universitii de Stat de Medicin i Farmacie N. Testemianu. Protocolul naional este elaborat n conformitate cu ghidurile internaionale actuale privind hernia inghinal congenital la copii i va servi drept baz pentru elaborarea protocoalelor instituionale.

A. Partea introductiv A 1. Diagnosticul : Hernie inghinal congenital Hernie inghinal dobndit (oblic sau direct) Exemple de diagnostic: Hernie inghinal congenital unilateral (bilateral) Hernie inginal congenital ireductibila(reductibila) Hernie inghinala congenitala srangulata

A 2.Codul bolii (CIM 10) K 40 Hernie inghinal K 40.0 Hernie inghinala bilaterala, cu ocluzie, far gangren K40.1 Hernia inghinal bilateral, cu gangren K40.2 Hernia inghinal bilateral ,fpr ocluzie i gangren. K40.3 Hernia inghinal unilateral sau fr precizare, cu ocluzie fr gangren K40.4 Hernie inghinal, unilateral sau fr precizare cu gangren K 40.9 Hernie inghinala, unilaterala fr ocluzie i gangren.

A 3. Utilizatorii: 1.Oficiile medicilor de familie(medici de familie si asistentele medicale de familie) 2.Centrele de sanatate(medici de familie). 3.Centrele medicilor de familie(medici de familie) 4.Sectiile conultative raionale si municipale(pediatri, chirurgi). 5.Asociatiile medicale teritoriale(medici de familie, pediatri,chirurgi pediatri). 6.Sectiile de pediatrie ale spitalelor raionale,municipale si republicane (pediatrii). 7.Sectiile de perinatologie ale spitalelor raionale,municipale si republicane (neonatologii). 8.Sectiile de chirurgie pediatrica ale spitalelor raionale(paturi chirurgicale pediatrice), municipale si republicane(chirurgi pediatri).

Nota:Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat si de alti specialisti.

A 4. Scopurile protocolului: 1. A facilita diagnosticare precoce posnatala a copiilor cu HIC. 2. A spori calitatea tratamentului acordat pacientilor cu HIC. 3. A reduce rata complicatiilor si de mortalitate prin HIC la copii. A 5. Data elaborarii protocolului: decembrie 2012

A 6.Lista i informatiile de contact ale autoriilorsi ale persoanelor care au participat la elaborareaprotocolului: Numele Functia detinuta Dr.EvaGudumac, academician Coordonator,ClinicaChirurgiePediatrica in Centrul National ASM,doctorhabilitat in Stiintifico-PracticChirurgiepediatrica Natalia medicina,professoruniversitar,Om Gheorghiu,SefcatedraChirurgie,AnesteziologiesiReanimare Emerit Pediatricca, USMF N. Testemitanu ,specialist principal in chirurgiepediatrica al MS Vladimir Radilov Sef sectie chirurgie Toraco-Abdominala, conferential universitar Alexandru Jalba Conferentiar universitar Ambros Igor Medic Rogut Elena Medic Protocolul a fost discutat si aprobat: Denumirea Pesoana responsabila CatedraChirurgie,AnesteziologiesiReanimarePediatrica, USMF N. Testemitan Comisia de Probleme de Profil Chirturgie SocietateaChiruzrgilorPediatri AsociatiaMedicilor de Familie din RM AgentiaMedicamentului Condiliul de exeprti al MS Consiliul National de EvaluarresiAcreditare in SAnatate Companianationala de Asigurari in Medeicina A 7.Definitiile folosite in document: Hernia inghinal- estecaracterizata prin exteriorizarea spontana, pariala sau totala, temporara saupermanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a invelisului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale crei stari de deficient morfologic si funcional se pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispoziie speciala, congenital sau ctigat.

Hernia inghinala congenitala apare datoritadezvoltarii incomplete a peretelui abdominal sau datoritaprezenteicanaluluiperitoneo-vaginal neobliteratprin care se exteriorizeazaviscereleabdominale. Hernia inghinala dobndita este rezultatul interactiunii a doua forte; pe de o parte rezistenta peretelui abdominal determinata de calitatea structurilor sale anatomice si presiunea exercitata dinspre interior asupra acestuia. Peretele abdominal prezinta asa numitele puncte slabe (regiuni herniare) la care se pot adauga si alti factori cum ar fi discolagenoze, ascita, obezitate alte maladii care favorizeaz aparitia herniilor. - Hernia inghinala directa - se produce prin foseta inghinal mijlocie; are traiect direct (anteroposterior). -Hernia inghinala oblica- organul herniaza prin foseta inghinala externa traverseaza traiectul inghinal si prin orificiul superficial al acestuia coboara in scrot.Sacul hernia este situat printer elementele funiculului spermatic la barbat, cu deosebirile structurale ale acestuia. -Hernia inghinal unilateral-este prezent formaiunea hernial doar pe o singura parte, dreapta sau stnga. -Henia inginal bilateral- este prezent formaiunea hernial att pe partea dreapt ct i stnga. -Hernie inghinal reductibil-dispare la trecerea n clinostatism sau prin taxis la presiunea manual. -Hernie inghinal ireductibil-este atunci, cnd hernia nu poate fi introdus n cavitatea abdominal. -Hernia strangulat/ncarcerat -consta n angajarea n sacul herniar a unui coninut mai voluminos, care devine ireductibil. Organele herniate se edemaiaz datorit stazei venoase si inelul musculo-aponevrotic devine prea ngust i nu mai permitea reintegrarea n abdomen a coninutului sacului. Hernia ncarcerat - hernia nereductibil, fr suferina vascular a coninutului hernial. Hernia strangulat - hernia nereductibil cu suferina vascular (ischemie) a coninutul. A 8. Informatia epidemiologica: Hernia inghinala este o patologie des ntlnit n practica chirurgiei mondiale. Circa 75 % din herniile peretelui abdominal se gasesc la nivel inghinal, constituind cea mai frecventa localizare. n ceea ce priveste vrsta, herniile sunt prezente la vrstele extreme: la copil hernia congenital, la adult - hernia dobandit. Frecvena acestor afectiuni este 10-20% de nou-nascuti, cu o cretere de aproximativ 30% la prematuri cu greutate mai mare 1000 g. Raportul baieti/fete este 4/1. Crete incidena la gemeni i copii cu alte afectiuni congenitale asociate. Ca localizare, aproximativ 50-60% pe partea dreapt, 30% pe stanga i 10-20% sunt bilaterale. Cea mai frecventa forma la copil este hernia inghinal indirect, hernia direct se ntlnete rar la copil, n aproximativ 1% din cazuri.

B. Partea generala

B.1. Nivelul de asistenta medicala primara

Descriere (masuri)

Motive (repere)

Pasi (modalitatisiconditii de realizare) III

I Profilaxia

II

Obligatoriu: 1.1 Profilaxia primara -Efort fizic dozat -Evitarea constipatiei -Evitarea cresterii in greutate (obezitate) -Evitarea perderilor rapide n masa corporal. -Se recomanda mentinerea unei greutati corporale normale prin dieta si exercitiu fizic. Regim alimentar rational -Programele de scadere ponderala rapida determina o pierdere in proteine si vitamine necesare fortei musculare, ceea ce determina

-Educaia sportivilor - Tratamentul corect al patologiilor bronhopulmonare, de tract digestive etc. pancreas, etc.

o slabiciune a musculaturii abdominale. -Meninerea unui tranzit intestinal ct mai fiziologic. -Ridicarea dozat i corect de greuti, prin flectarea genuchilor si nu a spatelui. - Tuse cronic duce la creterea presiunii intraabdominale.

1.2.Profilaxia secundara

1.3 Screening

Mentinereea tonicitii Consultaia specialistului medie musculare prin masaj, pediatru, chirurg pediatru, fizioproceduri. neurolog, ortoped, etc. Tratamentul patologiilor neurologice la necesitate i ortopedice. Obligatoriu: Depistarea la timp a patologiilor neurologice, 1. Identificarea persoanelor ortopedice cit si cele somatice. din grupul de risc.

2.Diagnosticul Datele anamnestice permite 2.1 Suspectarea i suspectarea HIC la persoanele confirmarea diagnosticului de din grupul de risc. HIC Examenul obiectiv permite depistarea HIC Anamneza Examen obiectiv (prezena tumefaciei la nivelul regiunii inghinale) Examen paraclinic.

B.2. Nivelul de asistenta medicala specializata de ambulatoriu Descriere Motive (masuri) (repere) 1. Diagnosticul

Pasi

(modalitati si conditii de realizare)

10

1.1.

Confirmarea diagnosticicului de HIC

-Inlaturarea factorilor de risc micsoreaza probabilitatea dezvoltarii herniei inghinale congenital -Anamneza si examenul obiectiv permit stabilirea diagnosticului de HIC

Obligatoriu: -Evaluarea factorilor de risc -Anamneza -Examenul obiectiv -Examenul paraclinic obligatoriu -Diagnosticul diferential -Evaluarea starii generale Recomandabil: Examenul paraclinic preoperator Necesitate consultaia altor specialiti. Obligatoriu:

Selectarea metodei de tratament:staionar sau ambulator. 2.Tratamentul

-evaluarea criteriilor de spitalizare

La necesitate: 2.1.Tratamentul simptomatic preoperator (pregatireapreoperatorie) Tratamentul simptomatic preoperator are ca scop pregatirea ctre intervenia chirurgical. - Se efectueaza de catre medicul chirurg pediatru in colaborare cu medical de familie. - Dupa stabilirea diagnosticului la copii pna la 1 an vizita repetat peste o lun n cazurile necomplicate. - Dupa depistarea diagnosticului la copii de la 1 an pna la 3 ani se recomanda interventia chirurgicala n mod programat n centrul de chirurgie pediatric Natalia Gheorghiu sau centrele

Obligatoriu: -Consultatia repetata la medicul chirurg pediatru peste 1 luna in cazuri necomplicate. - Interventia chirurgicala -Evaluare la medicul de familie

3.Supravegherea

11

regionale Balti, Cahul, Tiraspol.

B.3. Nivelul de asistenta medicala spitaliceasca NIVELUL 3 Descriere Motive Pasi (masuri) (repere) 1.Diagnosticul 1.1Confirmarea diagnosticului de HIC -Inlaturarea factorilor de risc micsoreaza probabilitatea dezvoltarii herniei inghinale congenital -Anamneza si examenul obiectiv permit stabilirea diagnosticului de HIC Obligatoriu: -Evaluarea factorilor de risc -Anamneza -Examenul obiectiv -Examenul paraclinic obligatoriu -Diagnosticul diferential -Evaluarea starii generale Recomandabil: Examenul paraclinic preoperator Consultatia altor specialiti la necesitate. 2.Tratamentul ortopedic 2.1.Tratamentul chirurgical Este indicat n toate cazurile de HIC strangulate HIC voluminoasa care produce discomfort, tehnicile sunt individualizate. Obligatoriu: -Evaluarea indicatiilor pentru tratamentul chirurgical -Pregatirea preoperatorie -Consultatia aneteziologului -Interventia chirurgicala -Conduita postoperatorie Obligatoriu: (modalitatisiconditii de realizare)

Plaga postoperatorie la 5-7 3.Externarea

12

zile fr complicaii. Pacient afibril. Plaga aseptic. Absena acuzelor legate de patologia de baz. 4.1.Externarea, nivel primar de tratament si de supraveghere Extrasul obligatoriu va contine: -Diagnosticul exact detailiat -Rezumatele investigatiilor efectuate -Tratamentul efectuat -Recomandarile explicite pentru pacient -Recomandarile pentru medicul de familie, coal. Evaluarea clinic paraclinic la externare.

13

C 1.Algoritmii de conduita C.1.1. Algoritmul diagnostic de conduita a copiilor cu HIC: 1. Suspectarea HIC 1) Deformitate in regiunea inghinala sub forma de tumefiere, mobila sau nu. 2)Prezenta patologiilor concomitente de origine musculo-distrofica, patologii genetice ale colagenului

14

1. Confirmarea HIC 1)Ecografia canalului inghinal 2)Examenul obiectiv (prezena unei tumefacii n regiunea inghinal) 3) Anamneza bolnavului (acuze la discomfort n regiunea inghinal, pna la dureri)

2. Determinarea cauzei de HIC 1. Anamneza, istoric de displazie muscular familar, muschi abdominali slabi 2. Determinarea prezenei patologiilor concomitente: afectiuni ale tesutului congunctiv; boli cornice (fibroza chistica,cu tuse); tusa convulsive; bolile ficatului ce determina acumularea de lichide in abdomen (ascita); 3. Consultatia geneticianului pentru excluderea unor sindroame genetice ce pot fi cauza apariiei HIC.

C.1.2. Algoritmul de tratament in HIC

15

Scopul: Verificarea strii sntii (lipsa proceselor inflamatorii). Lipsa malformatiilor congenitale asociate.

Etapa I

Metoda de tratament: Tratamentul maladiilor somatice i malformaiilor congenitale asociate. Examinrile paraclinice: Obligatoriu: 1. Analiza general a sngelui 2. Analiza sumar a urinei 3. Ecografia cavitii abdominal, inginal i scrotal. 4. Eco-Cordului la necesitate. 5. Radiografia cutie toracice. 6. La necesitate, probele hepatice, coagulograma, glicemia.

Scopul: Tratamentul chirurgical

Metoda de tratament: I Plastia aponeurotica (Roux s.a) II- Plastia musculo-aponeurotica (Bassini s.a) III- Ca excepie plastia cu materiale sintetice (McVay, Lichtenstein, .a)

Etapa II

16

Profilaxia secundara: Scopul : Efectuarea masurilor de profilaxie secundar i a recidivelor. 1. Evitarea efortului fizic 2. Eliberarea de la cursurile de educatie fizica pe o perioada de 3 luni 3. Consultatia repetata peste 1 lun.

Etapa III

C.2. Descrierea metodelor, tehnicilor si a procedurilor C.2.1. Clasificarea Clasificarea heriilor inghinale : 1. Dupa momentul aparitiei: - hernii congenitale - hernii dobandite 2. Dupa sediu: - interne - externe 3.Dupa continut (orice organ abdominal,cu exceptia pancreasului) -epiploon (cel mai frecvent) epiploocel - intesnin mezenterial enterocel - ovar,trompe,colon mobil -organe fixe hernie prin alunecare 4..Dupa evolutie: -simple( reductibile ) - complicate (ireductibile) b)strangulate a)incarcerate 5.Dup mecanismul strangulrii, deosebim:

17

a) strangulare elastic; b) strangulare stercoral 6.Dupa traectul intraparietal: -h.oblice externe:- congenitale - dobindite -h.directe (fosete inghinale mediale) -h.oblice interne (fosete inghinale mediane 7. Dupa pozitia sacului fata de traectul inghinal: - punct herniar: hernia se afla la nivelul orificiului profund; - hernie interstitiala: hernia se afla intre cele 2 orificii; -hernie inghinopubian (bubonocel): hernia (fundul sacului herniar) se afl chiar la nivelul orificiul inghinal superficial. - hernie completa: hernia a depasit orificiul superficial. 8. Dup caracter: - primare - recidivante -postoperator 9.Dup localizare: -unilaterale -bilaterale 10.Tipuri particulare de hernii inghinale: -contine diverticolul Meckel - contine apendice -prezenta concomitenta de hernie inghinala si hernie femporala (hernie cu saci multipli - hernie inghinala dubla (bisac,directa+indirect) C.2.2.Factorii de risc HIC 1. Creterea tensiunii intraabdominale. 2. Slabiciunea aparatului musculo-aponeurotic. 3. Constipaii cronice. 4. Anemii severe congenitale 5. Dereglri ale metabolismul Ca+ C.2.3 Profilaxia C.2.3.1. Profilaxia primara 1. Evitarea efortului fizic. 2. Consultatia medicului Pediatru, Neurolog, Genetician C.2.3.2. Profilaxia secundara 1.Mentinereea tonusului muscular prin masaj,fizioproceduri 2. La necesitate tratamentul patologiilor neurologice i ortopedice.

18

Grupul de risc n dezvoltarea HIC: 1. copii cu afeciuni pulmonare cronice (fibroza chistica, mucoviscidoz., tusa cr). 2. copii cu casexie, denutritie, obezitate. 3. copii premature. 4. copii cu patologii: testicol necoborit,epispadias,hipospadias,sindrom ascitogen. 5. copii cu afectiuni ale tesutului conjunctiv(Sindr. Ehleres-Danlos, Hunter-Hurler. 6. copii cu afeciuni urinare: stricturi uretrale, adenom de prostata. 7. copii cu dereglari de tranzit intestinal (constipatie). 8.copiii, adolescentii care sint supusi efortului fizic mare, suflatorii. C.2.4.Sceening-ul C.2.5.Conduita pacientului cu HIC Obectivele procedurilor de diagnostic in HIC Confirmarea prezentei HIC. Evaluarea starii generale pacientului.

Procedurile de diagnostic in HIC Anamneza Examenul obiectiv Examenul paraclinic obligatoriu: AGS, AGU, USG canalului inghinal si scrotal. Diagnosticul diferenial Investigarea oblogatorie privind factorii de risc. Diagnosticele patologiilor concomitente sau asociate (Malformatii congenitale de Cord, maladii crosomiale, distrofii neuro-musculare, patologii bronho-pulmonare .a.

C: 2.5.1. Anamneza Aspecte ce trebuie examinate la suspectia HIC Depistarea semnelor clinice ale HIC (acuze la discomfort n regiunea inghinal pn la dureri, prezena unei tumefieri n regiunea inghinal sau scrotal, mobil sau nu. Depistarea semnelor clinice ale sindromului ocluziv: alterarea strii generale, grea, vom, dureri pronunate, dereglari ale tranzitului intestinal, etc.

C.2.5.2. Ezamenul fizic (date obiective) Date obiective in HIC Semnele clinice ale HIC:

19

discomfort n regiunea inghinal pna la dureri, Prezenta unei tumefieri n regiunea inghinal sau scrotal (reductibil sau nu). plns, refuzul de la mncare.

Semne de ocluzie intestinala: alterarea starii generale, durere pronuntata in regiunea inghinala sau scrotala, greata, voma, dereglari ale tranzitului intestinal.

C.2.5.3 Investigatii paraclinice Investigatii in HIC Obligatoriu: 1. Analiza general a sngelui 2. Analiza somar a urinei 3. Ecografia abdominal, inginal i scrotal.

C.2.5.4.Diagnosticul diferential 1. Afeciuni ce determin o tumefiere n regiunea inghinal. 2. Afeciuni ce determin o mrire n volum a scrotului nensoit de durere. 3. Afeciuni ce determin o mrire n volum a scrotului nsoit de durere.

1. Afectiuni ce determina o tumefiere n regiunea inghinal: chistul de cordon -prezinta trans-iluminare, tractiunea aplicata pe testicul determina deplasarea sa in jos odata cu cordonul spermatic testicolul necoborat sau retractil -in hemiscrotul respectiv nu se palpeaza testiculul adenopatie inghinala sau femurala -tumefactia este localizata lateral sau sub OIS, asociata cu un focar de infectie primara la nivelul perineului sau membrelor inferioare. Dintre cauzele mai rar ntlnite: hernia inghinala directa -localizata deasupra sau lateral de OIS, prezint pulsiune evident la tuse. hernia femurala -frecventa la fetite, localizata sub linia Malgaigne

2. Afectiuni ce determina o marire in volum a scrotului neinsotita de durere. Hidrocelul comunicant -prezinta trans-iluminare, de obicei nu se poate goli de lichid prin compresie lenta spre deosebire de herniea care se reduce prin taxis. Varicocelul -apare la copii de varsta mai mare, este localizat de obicei doar pe partea

20

stanga, tumefactia este localizata la polul superior al testiculului, la palpare are aspectul unui "pachet de rame. hematocelul -apare posttraumatic si reprezinta o colectie sanghinolenta la nivelul vaginalei testiculare Rareori o tumora testiculara poate determina o marire de volum al scrotului (testiculul apare marit, neregulat, cu sensibilitate crescuta, necesita investigatii suplimentare pentru diagnostic si tratament. 3. Afectiuni ce determina o marire in volum a scrotului insotita de durere: torsiunea de hidatida testiculara torsiunea de testicul edemul scrotal idiopatic orhiepididimita Nota: dar prezenta durerii si a semnelor inflamatorii locale se deosebete net de o hernie inghinal necomplicat. C.2.5.5. Criterii de spitalizare 1. In mod planic se spitalizeaza: - Copii cu HIC necomplicata dupa consultatia/indicatia medicului chirurg pediatru. Momentul interventiei chirurgicale se stabileste individual. - Copii cu riscuri mari de compicatii (strangulare, incarcerare) si prezenta maladiilor concomitente. Acestia necesita consultatia medicului chirurg pediatru n Centrul Republican (Nivelul 3). 2.In mod urgent -copii cu HIC strangulate, ncarcerate. -copii cu HIC infectate.

C.2.5.6. Evolutia si prognosticul Evolutia si prognosticul sint favorabile-vindecare (reabilitare complete) C.2.5.7.Supravegherea pacientilor cu HIC Pacientii se vor afla sub supravegherea medicului de familie Controlul repetat la medical chirurg pediatru peste- 1 luna

C.2.5.8. Starile de urgenta Starile de urgent in HIC Hernia inghinala strangulata: Tratamntul: 1.Masuri conservative de reducere se vor efectua daca de la debutul strangularii nu au decurs mai > de 12 ore. Tratament chirurgical in mod planic. 2. Daca au decurs mai > de 12 ore, tratament chirurgical. Hernia inghinala incarcerate: Tratamntul: 1.Masuri conservative de reducere se vor efectua daca de la debutul

21

strangularii nu au decurs mai > de 12 ore.Tratament chirurgical in mod planic. 2. Daca au decurs mai > de 12 ore, tratament chirurgical.

Hernia inghinala infectata.Tratament chirurgical

C.2.6.Complicatiile Strangulare. Incarcerate. Infectare. Recidivare.

D.Resursele umane si materealele necesare pentru respectereaprevederilor protocolului D.1. Institutiile de asistenta medicala primara Personal: Medic de familie Asistenta medicala de familie Aparate,utilaj: Fonendoscop Tonometru Laborator clinic stadart pentru realizare de :hemoleucograma Laborator biochimic: pentru determinarea probelor hepatice, glicemia, coagulograma. Pesonal: Internist Chirurg pediatru Medic imagist Asistente medicale Laboranti cu studii medii Aparate,utilaje Fonendoscop Tonometru USG Radiografie Laborator clinic:hemoleucograma Laborator biochimic: determinarea marcherilor biochimici. Medicamente: Pesonal: Internist Chirurg pediatru Medic imagist Asistente medicale

D.2. Institutiile / sectiile de asistenta medicala specializata de ambulator

D.3. Institutiile de asistente medicala spitaliceasca: sectii de profil general ale spitalelor rationale,

22

municipale

Laboranti cu studii medii

Aparate,utilaje Fonendoscop Tonometru USG Laborator clinic stadart pentru realizare de :hemograma Laborator biochimic:pentru determinarea indicilor biochimici Medicamente: D.4. Institutiile de asistente medicala spitaliceasca:Centrul de Chirurgie Pediatrica N. Gheorghiual IMSP ICSDOSM si C Pesonal: Chirurgi pediatric Medici imagisti Urologi Medici de laborator in biochimie Asistente medicale Laboranti cu studii medii in laboratorul clinic si biochimic Aparate,utilaje: Tonometru Fonendoscop Electrocordiograf ultrasonograf