Şcoala Postliceală Sanitară “Grigore Ghica Vodă”Iaşi

Proiect

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitară

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu
Abces pulmonar

Îndrumător, Candidat,

Promoţia 2014
Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
 Cuprins

I. Argument

II. Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Obiectiv 1:
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale aparatului
respirator
Obiectiv 2 :
Abcesul pulmonar:
a. Definiţie
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii
Obiectiv 3:
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea
bolnavului cu Abces pulmonar
a. Fişa tehnică nr. 1
b. Fişa tehnică nr. 2
c. Fişa tehnică nr. 3
d. Fişa tehnică nr 4
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar
a. Interviu
b. Nevoi fundamentale după V. Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectiv 5:
Educaţia pentru sănătate la un pacient cu Abces pulmonar
III. Bibliografie
IV. Anexe
 I. Argument

Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar intalnita dar are totusi o
deosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din alte
cateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari
patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se primesc
informatiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar
oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-si indeplineste rolul.
Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o
boala care deriva din complicatii mai minore care netratate initial, pot
duce la afectiuni mai grave, acestea fiind la distanta dar cu precadere cele
din vecinatate:faringe, laringe, esofag.

Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al

vietii dar aparatul respirator are cred, o deosebita importanta deoarece fara
un plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au loc
in organism indiferent de: pozitia, de ocupatie, de inteligenta si de multe
alte lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea o
respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.

Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana,

3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva
minute,aproximativ (3-6 minute). Respiratia este o functie care asigura
eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele organismului. Aceasta
functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.

Obiectivele prezentului proiect sunt:

1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator.
2. Prezentarea generală a bolii-Abcesul pulmonar.
3. Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu Abces
pulmonar
4. Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu Abces
pulmonar
5. Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar
6. Educatia sanitară la un pacient cu Abces pulmonar

1
 Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe
profesionale:
1. Analizează semnele şi simptomele specifice pacienţilor cu Abces
pulmonar
2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnostice de îngrijire
3. Elaborează planul de îngrijire
4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii
5. Asigură echipamentele şi materialele necesare
6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vedere administrării
7. Aplică intervenţiile proprii şi delegate
8. Evaluază rezultatele îngrijirilor
9. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate
10. Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu Abces pulmonar s-a finalizat
prin analiza unui caz cu aceasta afectiune – caz pentru care s-a elaborat un
interviu.Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat probleme de dependenţă
specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului V.
Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu Abces pulmonar
respectând obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evidenţiate
problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi
delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

Functiile vitale :
Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele
7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi
usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea
temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de
infectie .
Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei
posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .
Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie
pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .

2
 Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie si fiziologie ale sistemului respirator

Plamanii sunt principalul component al sistemului respirator, alaturi de o intreaga

retea de organe si nervi.
Plamanii sunt organe moi, cu aspect buretos si au o culoare roz-gri, putand deveni
negriciosi de la fumat dar chiar si la nefumatori din cauza aerului poluat. Plamanul
drept este subdivizat in trei lobi, pe cand cel stang doar in doi. Pleura acopera
suprafata plamanilor si interiorul peretelui toracic. Aceasta este o membrana care
contine o pelicula de lichid lubrifiant (surfactant) intre cele doua foite care o
alcatuiesc.

Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii superioare, inferioare, unitatea
respiratorie, cutia toracica, diafragmul si structurile subdiafragmatice.
Sistemul respirator are ca principala functie schimbul de gaze. Alaturi de aceasta,
el mai indeplineste urmatoarele roluri: generarea vocii, conditionarea aerului,
echilibrul acido-bazic, mirosul.

Respiratia implica: ventilatie (inspir, expir), schimb gazos si utilizarea oxigenului

(in respiratia celulara) .

3
Pentru a putea investiga ventilatia pulmonara este necesara cunoasterea volumelor
si capacitatilor pulmonare:
- CPT (capacitatea pulmonara totala)
- CVF (capacitate vitala fortata)
- CV (capactiate vitala)
- VR (volum rezidual)
- CI (c capacitate inspiratorie)
- CRF (capacitate reziduala functionala)
- VEMS (volum expirator maxim pe secunda)
- VIR (volum inspirator de rezerva)
- VC (volum curent)
- VER (volum expirator de rezerva)

Structural, sistemului repirator i se descriu:

1. o portiune de conducere alcatuita din cavitate nazala, nasofaringe, faringe,
trahee, bronhii, bronhiole si bronhiole terminale.
Epiteliul respirator este alcatuit din cinci tipuri de celule dupa cum urmeaza: celule
bazale, celule in perie, celule cilindrice ciliate, celule caliciforma si celule
endocrine (cu granule mici/ Kulchitsky) .
a) Cavitatea nazala
- este impartita in vestibulul nazal si cavitatea nazala propriu-zisa, acestea fiind
delimitate de limen nasi.
- peretele superior (tavanul) este reprezentat de lama cribriforma (ciuruita) a
etmoidului.
- peretele inferior (planseul) este alcatuit din palatul moale si palatul dur
-peretele lateral contine cele trei cornete nazale (superior, mijlociu, inferior), cele
trei meaturi nazale (superior, mijlociu, inferior) si recesul sfenoetmoidal.
b) Faringe
- este impartit in naso-faringe, oro-faringe si laringo- faringe
c) Trahee
- din punct de vedere histologic, cuprinde trei straturi: adeventitia, submucoasa si
mucoasa.
- tunica externa descrie o parte cartilaginoasa si una membranoasa
d) Arborele bronsic reprezentat de bronhiile primare, bronhii lobare, bronhiole,
bronhiole terminale si bronhiole respiratorii.
- in bronhiolele terminale si cele respiratorii se gasesc celule Clara, care sunt un tip
celular neciliat care secreta componenta glicoproteica a surfactantului.
2. o portiune respiratorie propriu-zisa:
a) ducte alveolare
b) saci alveolari

4
c) alveole: acestea sunt in numar de aproximativ 300 de milioane, au forma
poliedrica si aspect de „fagure de miere”. Se distring doua tipuri celulare, in functie
se rolul acestora si morfologie:
- alveole de tip I, avand rol structural
- alveole de tip II, avand rolul de a secreta surfactant

Bariera alveolo-capilara este formata din urmatoarele elemente:

- surfactant
- apa
- peretele alveolar (pneumocitele de tip I)
- membrana bazala a peretelui alveolar
- membrana bazala a peretelui capilar
- peretele capilar (avand epiteliu simplu scumaos)

Fortele de recul sunt deosebit de importante in fiziologia respiratiei. Astfel de forte

sunt reprezentate de:
- cutia toracica (foita parietala a pleurei)
- plamanii (foita viscerala a pleurei)
- volumul de repaus elastic al cutiei toracice
- volumul de repaus elastic al plamanilor
-inegalitatea vidullui pleural (la plamanul vertical, clinostatism) .

Un alt indice important este complianta: toracica, pulmonara, statica, dinamica,

specifica. Ideea este ca aceasta complianta scade sau creste in diferite patologii
(scade in boli restrictive si creste in boli obstructive) .

Un alt indice este distributia rezistentei in caile aeriene, astfel:

- in caile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulenta
- in caile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminara.
Toti acesti indici au formule exacte de calcul si sunt deosebit de importanti pentru
investigarea funcionarii fiziologice a sistemului respirator.
In reglarea respiratiei este implicat SNC, la nivelul caruia se gaseste centrul
respirator dar si hormoni precum progesteronul (in sarcina) sau eritropoetina cu
efect asupra receptorilor periferici.

Vascularizatia pulmonara:
- circulatie nutritiva
- circulatie functionala
- este realizata de vase extra-parenchimatoase si vase intra-parenchimatoase, iar
fluxul de sange variaza cu fazele respiratiei.

5
 Obiectiv 2: Boala-Abcesul pulmonar
a.Definiţie

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica,

localizata in parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile
respiratorii, in urma deschiderii in bronhii insotindu-se de expectoratie
muco-purulenta si imagine radiologica.

b. Clasificare

• acut/cronic - 1 luna
• primar/secundar - conditii asociate
– aspiratie, pacienti anterior sanatosi
– neoplasm, imunodepresie

c. Etiologie

Ca si celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de:

-bactreii anaerobe
- bacterii aerobe
-fungi
- protozoare

Dintre speciile bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt:

- fusobacterium nucleatum,
- bacteroides melarirogericus,
- bacteroides fragilis,
- streptococii microaerofili,

Dintre speciile bacteriene aerobe :

-staphylococus aureus
-eseherichia coli
-streptococus fecalis
-klebsiella pneumoniae
-pseudomonas acrugirosa
-proteus

6
 Dintre fungi: - nocardia
Dintre protozoare: - entamoeba bistolitica

d. Simptomatologie

Debutul abcesului pulmonar este:

de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de grade
Celsius
junghi toracic, si mai rar insidios;
urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau
bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si
expectoratie mucoasa;
In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:
-facies palid
-temperatura neregulata
-rezistenta la antibiotice
-leucocitoza mare (20000 – 30000), cu polinucleoza
Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a
secretiei purulente, evacuare numita
vomica
si care apare intre a 5-a si a
15-a zi de evolutie
Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteice
vomica poate fi:
-unica
-masiva cand se insoteste de asfixie
-mai des fractionata
dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza
Ultima perioada este de drenare bronsica:
-tuse frecventa
-expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 - 400
ml/zi)
-temperatura in jur de 37 grade Celsius
-uneori apar hemoptizii

e. Diagnostic

Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cu

aspect de pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratie
deschisa.
7
 Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablou
clinic de pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida si
confirmata de examenul radiologic caracteristic (imagine hidro-aerica).

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonare

secundare prin:
a)
pneumopatii preexistente - pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces
bronsiectatic), cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar,
hematomul pulmonar posttraumatic, etc.
b)
cavitati preexistente - caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar,
chisturile aeriene congenitale etc.

f. Evoluţie

Abcesul pulmonar tratat corect se vindeca fara sechele. Uneori se

vindeca spontan in 4-8 saptamani. Exista si cazuri rezistente la tratament
(cancer bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8-12 saptamani vindecarea nu
s-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare.

g. Tratament

Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in:

a)Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si
locala (endobronsic, in cazuri speciale).
Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V.
in caz de penicillino-rezistenta, aceasta se inlocuieste cu ampicilina 4-
6 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80 mg 3/zi sau kanamicina 500
mg*2 pe zi I.M. sau I.V.
in abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sau
amfotericina
in abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3
gr/zi sau fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile.
8
b)Drenajul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul
pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata de
introducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras

Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este

indicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este imficace, abcesul
pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau recidivat.

h.Complicaţii

Complicatiile abcesului pulmonar pot fi:

-pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii)

-cronicizare cu scleroza si supuratie (piosleroza)

-emfizem

-cord pulmonar cronic

-bronsiectazii secundare

-complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat

etc.).

Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistentului medical în

îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

vizează ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale prin compensare
sau suplinirea autonomiei diminuate. Astel asistenta planifică:
- Programul zilnic de recreere, care ajuta pacientul sa scape de
anxietate,teama.
- Ii explica de ce s-a ajuns aici,care sunt cauzele afectiunii,cum se
poate proteja pe viitor.

9
Totodată asistenta sfătuieste pacientul:
- să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai mare
(mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm)
- sa nu poarte haine inchise la nivelu gatului deoarece ii poate incetini
capacitatea respiratorie

Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire :

-să folosească îmbrăcăminte fără nasturi

-Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică:

- program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil)
- obiective realiste,care cresc cu fiecare zi
- discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure
pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.

Asistenta va asigura conditiile de mediu si va supraveghea bolnavul.

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boala

Stenoza mitrala vizează abilitatea de a îndeplini sarcini si de a aplica îngrijiri
medicale sub prescriptie medicală.
Asistentului medical îi revin următoarele atributii:
- recoltează produse patologice pentru examenul de laborator: sânge, urină.
- pregăteste pacientul pentru examenele: CT, EKG,ANGIOGRAFIE,etc.
- canulează o venă si montează o perfizie IV
- injectii intravenoase,intramusculare
- pregăteste si administrează medicamentele la indicatia medicului.

Fişa tehnică nr. 1Măsurarea greutăţii şi notarea în foaia de observaţie

Definiţie:

- Stabilirea greutăţii pacientului pentru aprecierea stării de nutriţie şi a

10
 reţinerii apei în organism;
-Aprecierea raportului dintre înalţime şi greutate

Scop:
- aprecierea stării de nutriţie a bolnavului
- stabilirea necesităţilor calorice ale organismului
- stabilirea dozei terapeutice de medicamente şi urmărirea evoluţiei bolii

Pregătirea materialelor:
- Cântar pentru adulţi
- Antropometru (sau cântar antropometru)
- Carnet pentru notarea valorilor

Pregătirea pacientului:

a) psihică :
- se explică pacientului necesitatea măsurătorii şi se stabileşte ora
potrivită în cursul dimineţii.
- se asigură pacientul, dacă este cazul, că se respectă intimitatea
b) fizică :
- se ajută pacientul să se dezbrace de halat;
- se explică pacientului să nu mănânce, să urineze şi să elimine
scaunul înainte de cântarire
- se instruieşte pacientul să stea cu călcâiele lipite de tija
antropometrului

Efectuarea procedurii:

Măsurarea greutăţii
- se aduce balanţa în echilibru şi se imobilizează acul indicatorului închizând braţul
balanţei
- se verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile
- Bolnav nemâncat, vezică urinară golită, scaun eliminat
- se aduc cele două cursoare pentru kg. şi grame aproape de greutatea estimată a
pacientului
- se roagă pacientul să urce pe cântar
- se deschide braţul (tija balanţei) şi se mişcă cele două cursoare până acul se
stabileşte din nou la zero;

11
- se fixează scara cursorului şi se roagă pacientul să coboare

Îngrijirea pacientului:
- se conduce pacientul la pat (dacă este nevoie)
- se ajută să se aşeze în pat

Notarea procedurii:
- se notează valorile înălţimii şi greutăţii
- se precizează dacă din diverse motive nu pot fi îndeplinite toate condiţiile

Incidente şi accidente: -

Valorile obţinute arată scăderea greutăţii la pacienţii slabiţi, denutriţi, creşterea

greutăţii şi reţinerea apei în organism.

12
Fisa tehnica 2 : masurarea temperaturii
1. Definiţie
Temperatura corporala se defineste drept echilibrul intre procesele de
termogeneza (producerea de caldura de catre organism) si termoliza
2. Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
3. (Loc)

axila,

plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin
4. Materiale necesare

termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas
5. Pregătire psihică
-Pacientului I se explica de ce trebuie sa I se masoare temperatura,ce riscuri
apar daca aceste valori sunt crescute.
6. Pregătire fizică

Pacientul este rugata sa ia loc pe marginea patului sau pe scaun,in sezut.

13
Se linisteste in caz ca este anxios
Se ajuta sa-si ridice maneca de la haina

7. Execuţie

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta
pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5

zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
8. Notare / interpretare

Se citesc valorile obtinute si se noteaza in foaia de observatie.

9. Îngrijire / intervenţii după tehnică

Pacientul este rugat sa se faca confortabil

Se comunica valorile obtinute
In caz de valori crescute,se administreaza tratament de specialitate conform
prescriptiei medicului
10.Incidente şi accidente

Pacientul poate teveni anxios,speriat.

11.Observaţii

Se vede reactiile pacientului

In caz de nesiguranta,se mai masoara o data temperatura.

14
Fişa tehnică nr.3 Tehnica efectuării puncţiei venoase

Definiţie:

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.

Scopul:
- explorator - recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice şi bacterologice)
- terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a
perfuziei intravenoase; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui.

Locul puncţiei:orice vena ce poate fi punctionată

- venele de la plica cotului
- venele antebraţului
- venele de pe faţa dorsală a mâinilor
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele jugulare şi epicraniană

Pregătirea pacientului:

Psihică:
- se explică necesitatea şi în ce constă tehnica, precum şi faptul că nu este
dureroasă

Fizică:
- se poziţionează confortabil pacientul
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, astfel
încât să oprească circulaţia venoasă
- se recomandă pacientului să stângă pumnul, venele devenind turgescente.

15
Materiale necesare :
- de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
- dezinfectante
- instrumentar şi materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuşi chirurgicale,
tampoane
- alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluţii medicamentoase,
soluţii perfuzabile, tăviţă renală.

Tehnica:
- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile
- se poziţionează garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecţie, evitând
compresiunea arterei
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei,
exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se pătrunde oblic cu acul, fluturaşul sau flexula traversând în ordine
tegumentul, apoi peretele venos trecând de rezistenţa elastică până când
acul înaintează în gol
- se schimbă direcţia acului poziţionându-l orizontal, înaintând 1-2 cm. În
lumenul venei
- se aspiră pentru a controla prezenţa acului în venă
- se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare
- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei
- se aplică tamponul îmbibat cu alcool şi se retrage acul brusc
- se comprimă locul puncţiei 1-3 minute

Incidente şi accidente:
- hematom
- perforarea peretelui opus
- ameţeli, paloare, lipotimie

16
Fişa tehnică nr. 4 Tehnica efectuarii exudatului faringian
Definiţie:
Examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice sau virale la
nivelul regiunii cavitatii bucale.
Scop:
-evidentierea germenilor patogeni responsabili de diferite afectiuni ale cailor
respiratorii

Materiale necesare:
--eprubetasterilacu port tampon
-masca de tifon
-spatula linguala
-tavita renala pentru pastrarea spatulei dupa
folosire

Pregatirea pacientului

Psihic:
- se anunţă şi i se explică tehnica;
- se discuta in prealabil pentru a nu deveni anxios
Fizic:
-pacientul este ajutat sa se dezbrace in caz ca nu poate singur
-pacientul sta intins pe spate,cu membrele in jurul corpului
-in dimineata recoltarii nu se spala pe dinti,nu se mananca,nu se bea apa

Tehnica efectuării:

-se spala mainile cu apa si sapun,se dezinfecteaza mainile,

-se punemasca de protectie,

-se scoate tamponul din eprubeta sterila si se flambeaza gitul eprubetei

-se apasa limba cu spatula tinuta in mina stinga, observind
astfel regiunea faringiana si cu port-tamponul tinut in mana

17
dreapta se sterge mucoasa faringo-amigdaliana,evitand
atingerea limbii sau a dintiilor.
Interpretarea valorilor:
Proba se eticheteaza si se trimite la laborator,urmand sa fie prelucrata si ulterior
fiind comunicate rezultatele.

Îngrijirea pacientului:
-se ofera pacientului un pahar cu apa
- se aeriseşte salonul.
Incidente şi accidente:
-pacientul poate deveni anxios

Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar

CAZUL CLINIC

1)Identificarea bolnavului:
Nume:GH
Varsta:67 ani
Copii:2
Profesia:fost bucatar,actualmente personal
Cetatenie romana, religie ortodoxa;
Data internarii: 20.02.2014
Data externarii: 9.03.2014
Domiciliul: Bucuresti

2)Culegerea de date
Antecedente personale:-bolile copilariei
Antecedente heredocolaterale-mama decedata,avand diagnosticul de TBC

Debut de aproape doua luni in urma, internat in sectia Medicala II si

cu tratament ambulatoriu, se reinterneaza in stare deosebit de grava.
Date personale - nici o afectiune in antecedente
Obiceiuri - orarul meselor este fix

18
-nu consuma bauturi alcoolice, dar serveste o cafea
pe zi
-consuma bauturi racoritoare
-nu face exces de alimente
3)Motivele internarii:
-dispnee
-polipnee
-tuse cu expectoratie muco-purulenta
4)Diagnostic medical:

-Abces pulmonar stang

-TBC pulmonar stang

5)Diagnostice de nursing:
-circulatie inadecvata si alimentatie inadecvata
-dificultate in a se deplasa
-dificultate in ingrijire si de a-si efectua o igiena
riguroasa
-incapacitate de a se odihni
-comunicare insuficienta la nivel afectiv

● Examene biochimice şi Valori la 5.02.2007 Valori la 11.02.2007

hematologice :
Analiza
1.Leucograma:
-leucocite 13.500/mm³ 10.000/mm31%
-neutrofile nesegmentate 2% 1%
-neutrofile segmentate 72% 68%
-eozinofile 2% 1%
-bazofile 0% -
-limfocite 24% 26%
-monocite 1% 4%
2.V.S.H. 18mm/1h 15mm/1h
3.Hemoglobină 13gr% 11gr%
4.Acid uric 54mg%
5.Uree 0,58mg/dl
6.Glicemie 150mg% 110 mg%

19
 Examenul clinic general

Examenul obiectiv :
- stare generală alterată ;
- tegumente umede ;
- sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedureroşi ;
- ţesut adipos : normal reprezentat ;
- aparat locomotor : integru ;
- aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote
cardiace ritmice ;
- aparat digestiv – integru ;
- aparat uro-genital – micţiuni fiziologice .
● Examenul aparatului respirator indică :
- creşterea frecvenţei ritmului respirator (30 respiraţii / minut ) ;
- la percuţie –submatitate laterală dreaptă ;
- la palpare – creşterea intensitaţiilor vibraţiilor vocale ;
- la ascultaţie – murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept şi raluri
crepitante .

Alte examene de specialitate

Pentru susţinerea acestuia se recomandă următoarele examinări :

- radiografia pulmonară pune în evidenţă opacitatea anterioară marginii
lobului stâng mediu , omogenă , triunghiulară , cu baza la periferie.
- examenul sputei :
- frotiu : frecvente leucocite , hematii ;
- bacteriologic : pneumococ ;
- examenul urinii indică :

20
 - macroscopic – urină hipercromă ;
- reacţie acidă ;
- glucoză absentă ;
- urobilinogen normal .
- sediment urinar : - celule epiteliale rare ;
- rar oxalat de Ca ;
- rar urat ;
- leucocite frecvent ;

TRATAMENT
Medicatia Mod de prezentare Cale de Doza
administrare
Penicilina Flacoane i.v perfuzie 8fl/zi
Ser Flacoane i.v perfuzie 1fl/zi
fiziologic,500ml/zi
Oxacilina Flacoane i.v perfuzie 2gr/zi
Digoxin Fiole i.v 1f/zi
Miofilin Fiole i.v 1f/zi
Diazepam Capsule Per os 1cp/zi
HHC Fiole i.v 100 ml/zi

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoile Manifestari de Manifestari de Sursa de dificultate

fundamentale independenta dependenta
A respire si a avea -frecvenţă -dispnee Alterarea
o buna circulatie respiratorie accentuata de efort aparatului
regulată si decubit respirator
-Torace normal -polipnee, tuse cu
conformat expectoratie muco-
purulenta
-obstruarea cailor
21
 respiratorii
-circulatie
inadecvata
manifestata prin:
cianoza
buzelor,unghiilor
si tegumentelor

A bea si a manca - Dentiţie bună - hidratare Stare de boala

Mese regulate insuficientă
calitativ

A elimina -mictiuni - -
fiziologice
Nevoia de a se - Pacientul - dificultate în Durere toracica
misca si a avea o prezintă aparat adoptarea unei
buna postura locomotor poziţii comode
integru.

Nevoia de a dormi - - oboseală Stare de boala

si a se odihni - aţipire în timpul
zilei
- hipersomnie
Nevoia de a se - - necesită ajutor în Durere,anxietate
imbraca si satisfacerea
dezbraca nevoii/dificultate
în a se
îmbrăca/dezbrăca
Nevoia de a -Temperatura Febrilitate,38,5 Stare de boala
mentine normala
temperature
corpului in limite
normale
Nevoia de a fi Pacientul respectă - tegumente palide, Boala actuala
curat, îngrijit, de a- regulile de igienă. transpirate
şi proteja - necesită ajutor la
tegumentele şi efectuarea toaletei
mucoasele - deficit în
autoîngrijire
Nevoia de evita - Pacientul este - necesită Stare generala
pericolele orientat supraveghere şi alterata

22
 temporo-spaţial tratament
Mod de viaţă - risc de accidente
sănătos casnice
Nevoia de a - organe de simţ capacitate de anxietate
comunica integer concentrare uşor
- bolnavul scăzută
comunica -
comunicare
ineficientă la nivel
afectiv
Nevoia de a - bolnavul este nu poate merge la - spitalizarea
actiona conform protestant serviciul religios
propriilor - nu prezintă - frustrare
convingeri sentimente de
culpabilitate sau
frustrare
Nevoia de a fi - Bolnavul se
preocupat în poate -diminuarea depresie
vederea realizării autoevalua şi interesului
poate lua singur
decizii
Nevoia de a se - dificultate de a se Vorbire monotona
recrea angaja într-o
activitate
recreativă
Nevoia de a învăţa - este interesat să - nu are lipsa de cunoştinţe
cum să-ţi păstrezi cunoască experienţa
sănătatea evoluţia şi necesară
urmările bolii adaptată stării şi
prezentă situaţiei actuale
cunoștințe
insuficiente despre
boală

Plan de ingrijire
Problema de Obiectivele de Interventiile Evaluarea
ingrijire ingrijire aplicate ingrijirilor
-dispnee -pacientul sa -sa asigure o -pacientul sa
accentuata de efort respire lejer pe nas pozitie respire mai usor
si decubit -sa prezinte cai corespunzatoare -pacientul isi

23
-polipnee, tuse cu respiratorii care sa dezobstrueaza
expectoratie muco- permeabile si o permita o caile respiratorii
purulenta buna respiratie cat mai prin
-obstruarea cailor respiratie usoara tuse
respiratorii - pacientul sa aiba -sa evite eforturile -cianoza
-circulatie o circulatie fizice;sa se extremitatilor se
inadecvata adecvata indeparteze mentine
manifestata prin: secretiile -durerea se mai
cianoza -sa se asigure o calmeaza
buzelor,unghiilor ventilatie buna si
si tegumentelor aportul de oxigen
-pcientul va fi
invatat sa tuseasca
si sa colecteze

-alimentatie -sa se asigure -bolnavului i se va - se alimenteze si

inadecvata prin caloriile da sa manance sau sa se
deficit manifestata minerale,vitaminele va fi ajutat de hidrateze bolnavul
prin de care nursa reuseste sa
scadere ponderala pacientul are -se va asigura
si inapetenta nevoie prin aportul de lichide
alimentele adecvate prin fructe, lapte-
-indepartarea
anorexiei ceaiuri, compoturi
-pacientul sa fie si sucuri
echilibrat -se va da alimente
hidroelectric si bogate in calorii:
nutritional lapte, oua,carne
si brinzeturi

-dificultate de a se -bolnavul sa-si -sa se pozitioneze -pacientului i se

deplasa datorita mentina satisfacute pacientul correct asigura un anumit
durerii celelalte nevoi -eforturile (maxim) de
-dispnee fundamentale, sa pacientului vor fi confort
accentuata cu reduca miscarile minime -nu apar escare
polipnee si -prevenirea altor -se va pozitiona
tahicardie apoi complicatii pacientul
starii generale pulmonare, semiszand si va fi
grave manifestata bronhopneumonia servit cu tot ceea
prin imobilizare de decubit ce ii trebuie
la pat -mentinerea unei -se va schimba

24
 bune circulatii pozitia pacientului
la anumite
intervale de timp
-administrare de
antalgice

-dificultate de a - pacientul sa -sa se calmeze aceasta nevoie este

dormi datorita beneficieze de tusea dupa ce satisfacuta
tusei si dispneei somn expectoreaza -dispneea scade
manifestata prin corespunzator -sa se asigure un
treziri nocturne cantitativ si microclimat
repetate calitativ adecvat
-sa se asigure
aportul de oxigen
- pacientul trebuie
sa aiba o pozitie
corecta
(semisezand)
-trebuiesc
adecvate:
temperatura,
umiditate
-administrare de
oxigen

-dificultate de a se - pacientul sa se -sa se schimbe -pacientul se poate

imbraca si poata imbraca si pacientul de imbraca si
dezbraca datorita dezbraca singur in lenjeria intima, de dezbraca cu
starii grave a timp de trei zile pat de cate ori este ajutorul nursei
pacientului (este nevoie
casectic)

-comunicare -pacientul sa -pshoterapie anxietate

insuficienta cu cei comunice cu cei -se va incerca sa i
din jur datorita din jur se spuna
prognosticului -inlaturarea starii pacientului ca cei
grav al bolii si de depresie din familie au si ei
manifestata prin necazuri, ca
inchidere in sine locuiesc departe
-nursa va sta de
vorba cu pacientul

25
Educatie pentru sanatate

Datorită îngrijirilor medicale acordate şi terapiei medicamentoase prescrise de

medic evoluţia a fost favorabilă iar simptomele ( febră , frison, junghi toracic ,
transpiraţii abundente , oboseală , slăbiciune , anxietate , insomnie , sete , senzaţie
de sufocare , ameţeli , cefalee , tuse chinuitoare , expectoraţie muco-purulentă ) au
dispărut , pacientul prezentând la externare stare generală bună .

Pacientul P.F. , 55 ani se interneaza cu diagnostic medical de abces

pulmonar stang, cu TBC pulmonar stang si cu urmatoarele manifestari de
dependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta
pentru investigatii si tratament. A urmat tratament cu antibiotice,
bronhodilatatoare si antialgice.
Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a
tratamentului prescris de medic pacientul se interneaza cu o oarecare stare
de ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

-evitarea frigului

-evitarea umezelii
-evitarea eforturilor fizice

-regim alimentar igienic si control peste o luna

Bolnavul trebuie să ştie:

-tratamentul trebuie luat sub directă observaţie (personalul medical administrează

medicamentele pacientului şi apoi se asigură – îl priveşte – că acesta le înghite pe
toate).

26
-tratamentul se efectuează la început în spital şi apoi sub supravegherea medicului
de familie.

-trebuie luate toate medicamentele, în doză corectă, regulat pe toată durata

recomandată pentru că dacă nu le ia pe toate, dacă le vinde, boala poate deveni
incurabilă, bolnavul rămâne contagios.

-pentru a urmări dacă boala evoluează favorabil (microbii nu mai apar în spută)
trebuie să efectueze controlul bacteriologic al sputei la intervalul indicat de medic

Bibliografie

- Cornel Borundel – : Medicină internă pentru cadre medii” , Editura All,

Bucureşti, 2006;

- Radu Cârmaciu ; Cezar Niculescu – „ Anatomia şi fiziologia omului”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;

- I. . Dorobanţu – ‚ Educaţie pentru sănătate” , Editura Medicală, Bucureşti, 1985;

-Carol Mozeş – „ tegnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti,

1997;

- Gheorghe Ion Pandele – „Semiologie medicală”, vol. I, Editura Junimea, Iaşi,

1994;

- Lucreţia . Titircă – „Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate boolnavilor de

asoistenţii medicali”, Editura Viata Medicală Românească, Bucureşti, 2001;

27
-I. C Voiculescu– „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura medicală, Bucureşti,
1987;

-Cursuri UMF

- Vademecum in pneumologie, Nicolae Ursea, Mircea Penescu,an 2012

- Patologie medicala. Pneumologie ,Vol 1, Bouvenot Gilles, Devulder Bernard,

Guillevin Loic, Queneau Patrice, Schaeffer Annete,anul 1999.

28
 IV.Anexe

Circulatia pulmonara:

Tromboembolism pulmonar:

29
Abces pulmonar-radiologie:

30
31