Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE ABSOLVIRE
Calificare profesionala:ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de invatamant:ZI
Indrumator:
......................
Absolvent:
..........................
-20151
MOTIVATIE
Indrumator:
......................
Absolvent:
..........................
-2015-
MOTIVATIA
Am ales ca tema pentru lucrarea de diploma Nursingul pacientului cu TBC
pulmonar deoarece este o boala cu raspandire in crestere .
Totodata m-a impresionat faptul ca o mare parte a populatiei infantile este
afectata de aceasta boala;mi s-a parut importanta o cunoastere mai aprofundata a acestei boli
in scopul prevenirii si tratarii ei.
Pentru bunul mers al vietii aparatul respirator are o deosebita importanta,deoarece
organismul nu poate fi lipsit de oxygen mai mult de cateva minute.
Respiratia este functia care asigura eliminarea dioxidului de carbon si aportul de
oxygen catre celulele organismului.
MOTTO
Viata omului este un razboi impotriva rautatii
omului.
GRACIAN
CUPRINS
MOTIVATIA
PARTEA PRACTICA
CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICA
1.1 DEFINITIE
Tuberculoza este o infectie bacteriana endemica, specifica,
transmisibila, cu evolutie cronica si cu o larga raspandire in populatie.
Netratata sau tratata incorect are o fatalitate importanta.
Agentii etiologici ai tuberculozei umane sunt grupati in complexul
Mycobacterium tuberculosis, format din speciile: Mycobacterium
tuberculosis, Mycobacterium bovis si Mycobacterium atipici.
Tuberculoza pulmonara este cea mai frecventa forma a bolii -circa
80% din cazuri- si practic singura forma susceptibila de a fi contagioasa.
Dintre subiectii infectati cea mai mare parte (80-90%) nu se vor imbolnavi
niciodata de tuberculoza; dintre persoanele infectate numai 10-20% vor
face boala, si anume cei la care mecanismele de aparare antiinfectioasa sunt
serios compromise.
Fig. 1
Aparatul respirator (Fig. 1) este format din totalitatea organelor care
contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul
extern. In plus, prin partea superioara a cavitatii nazale, la nivelul
mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele, un alt segment al
aparatului respirator, datorita corzilor vocale inferioare, realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din:
Caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului;
10
11
Fig. 2
Vascularizatia plamanului (Fig.2) cuprinde vase functionale si vase
nutritive. Vasele functionale sunt reprezentate de totalitatea arterelor si
venelor care alcatuiesc mica circulatie. Mica circulatie incepe cu artera
pulmonara, care ia nastere din ventricolul drept, si se termina cu venele
pulmonare, care se varsa in atriul stang. Vasele functionale transporta
sangele venos incarcat cu dioxid de carbon de la inima dreapta la alveolele
pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze.
Nervii plamanului provin din sistemul nervos vegetativ simpatic si
parasimpatic. Ei formeaza doua plexuri nervoase:
Plexul pulmonar anterior, situat inaintea bronhiei principale
Plexul pulmonar posterior, situat inapoia bronhiei principale
Fibrele nervoase parasimpatice provin din nervul vag, iar cele simpatice
din ganglionii simpatici toracali. Ele inerveaza bronhiile, vasele sanguine,
acinii pulmonari si pleura. Rolul pleurei este de a asigura alunecarea
13
14
1.6 ETIOLOGIE
Fig. 3
Agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium tuberculosis (Fig.
3), care alaturi de Mycobacterium bovis si Mycobacterium atipici face parte
din genul Mycobacterium, familia Mycobacteriaceae. Micobacteriile se
disting de alte microorganisme prin bogatia in lipide de suprafata; datorita
acestora coloratia in vitro a BK nu se poate reliza dacat cu ajutorul caldurii
sau al unui mordant. Dupa ce au fost insa colorate, micobacteriile nu pot fi
decolorate prin adaugare de acid-alcool. Aceasta particularitate specifica a
micobacteriilor este definita ca acido-alcoolo-rezistenta (BAAR).
Micobacteriile mai au si urmatoarele trasaturi:
Crestere latenta;
Aerobioza obligatorie;
Raspuns tisular granulomatos.
Bacilii tuberculosi contin mai multe substante imunoreactive, de
exemplu: lipidele de suprafata si componentele hidrosolubile de
peptidoglyconi din peretele celular au efecte importante in actiunea
primara a bacililor asupra macrofagelor gazdei. Dupa ce a fost incorporat
in macrofag Mycobacterim tuberculosis supravietuieste in mediu
intracelular, iar aceasta este facilitata de lipidele din peretele bacilului care
inhiba sau blocheaza fuziunea dintre phagosonei si lysosom.
Micobacteriile contin o gama larga de antigeni proteici si
polizaharidici, unii probabili specifici, iar altii doar epitopi larg distribuiti
la membrii genului Mycobacterium.
Micobacterii patogene si conditionat patogene (oportuniste)
15
TUBERCULOZA
MICOBACTERIOZE
Mycrobacterium tuberculosis
M. Kansasii
(inclusiv variantele asiatica, africana MAIS - complex
1 si africana 2)
- M. Avium
- M. Intracelulare
M. Malmoens
M. Xenopi
1.7 MORFOPATOLOGIE
Se disting in TBC doua tipuri de leziuni: exudative si productive, care
pot aparea izolate sau asociate.
Leziunile exudative se caracterizeaza la inceput printr-o reactie
inflamatorie banala a alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot
cazeifica. Cazeificarea este o necroza particulara provocata de bacilul Koch,
care transforma tesuturile intr-o substanta cenusiu-galbuie, semanand cu
branza, de unde-i vine si numele. Cazeificarea poate interesa atat leziunile
exudative, cat si pe cele productive. Deci cazeificarea este un proces
morfopatologic caracteristic tuberculozei iar prezenta sa semnaleaza
instalarea starii de hipersensibilitate intarziata. Magnitudinea procesului de
cazeificare este in relatie directa cu abundenta populatiei de BK, cu
extinderea leziunilor exudative premergatoare si cu intensitatea
fenomenelor de hipersensibilitate intarziata.
Evolutia leziunilor cazeoase este variabila; cazeomul poate ramane in
stare solida, eventual bine localizat si inchistat. Alt mod de evolutie este
resorbtia importanta si fibrozarea prin degenerescenta hialina, cu
constituirea unei cicatrici fibroase. Uneori leziunile cazeoase care se
fibrizeaza se impregneaza cu saruri, calcare, fenomen relativ frecvent in
leziunile primare. Mai rar cazeumul se ramoleste si se lichefiaza,
transformare asociata cu o intensa multiplicare a BK. Cazeumul lichefiat
este drenat printr-o bronsie, fiind eliminat la exterior prin expectoratie, iar
partial este raspandit in alte teritorii pulmonare pana atunci indeme. In
locul cazeumului evacuat se constituie o cavitate parenchimatoasa
neoformata, iar la nivelul zonei interne necrotice a acesteia multiplicarea
BK capata noi aspecte, ducand la cronicizarea cavitatii. O forma
16
1.8 SIMPTOMATOLOGIE
Manifestarile clinice ale tuberculozei sunt foarte variabile si depind de
sediul sau sediile leziunilor, de eficienta mecanismelor de aparare ale gazdei
fata de agresiunea tuberculoasa si de prezenta sau absenta unor boli
asociate.
Manifetarile clinice se pot imparti in doua categorii majore:
1) Generale sau sistemice determinate de infectia in sine;
2) Locale sau functionale determinate de alterarile morfofunctionale survenite in organele sau sistemele afectate.
Simptomele generale:
Cel mai frecvent sunt intalnite ascensiunile termice febrile sau
subfebrile, mai ales vesperale;
Tendinta pronuntata la transpiratii, mai ales nocturne;
Diminuarea apetitului;
Scaderea in greutate (uneori marcata);
Astenie fizica marcata;
Paloare;
Stare de apatie.
Simptome functionale:
Tuse, initial neproductiva, apoi cu expectoratie mucopurulenta
redusa;
Uneori debutul este aparent acut cu hemoptizie;
17
18
2) Tuberculoza miliara
Tuberculoza miliara sau granulia este o tuberculoza acuta, caracterizata
printr-o diseminare pe cale sanguina a BK in plamani si in aproape toate
organele. Apare mai frecvent in continuarea primoinfectiei, de obicei la
copii si tineri.
20
B. TUBERCULOZA SECUNDARA
Tuberculoza secundara sau ftizia este o tuberculoza de suprainfectie care
debuteaza prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precoce. Leziunea
caracteristica este caverna, a carei evolutie este cronica. Diseminarile sunt
de obicei bronhogene, se insotesc de pleurezie, iar prognosticul este
rezervat.
Boala apare de obicei la adult si debutaza frecvent printr-un infiltrat in
lobul superior numit infiltrat precoce. Se datoreaza fie reinfectiei endogene,
prin scaderea rezistentei organismului in conditii precare de mediu, sau
dupa boli anergizante care redeschid focarele ganglionare ale complexului
primar, fie reinfectiei exogene in care BK provin dintr-o suprainfectie pe
cale aeriana.
21
22
2. INVESTIGATII PARACLINICE
1. EXAMENUL RADIOLOGIC (obigatoriu) arata un infiltrat sub forma
de opacitate rotunda sau ovalara, situata de obicei subclavicular, opacitati
omogene sau segmentare, opacitati nodulare, opacitati liniare si imagini
cavitare.
2. EXAMENUL SANGUIN evidentiaza:
- viteza de sedimentare este accelerata (in tuberculozele active), dar o
viteza normala de sedimentare nu exclude existenta unei tuberculoze in
evolutie;
23
Fig. 4
24
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential in tuberculoza pulmonara se va face cu
urmatoarele afectiuni:
- Formele pneumonice sau infiltro-nodulare cu evolutie clinica acuta
simuleaza uneori pana la confuzie pneumopatiile acute nespecifice, cu
deosebirea ca acestea din urma reactioneaza prompt la un tratament
antibiotic adecvat sau regreseaza spontan, ajutate sau nu de un simplu
tratament simptomatic.
- Infiltratul rotund tuberculos, cu simptomatologie acuta sau
subacuta poate fi, ocazional, confundat cu infiltratul fugace cu euzinofilie
(sangvina de 10-60% si dinamica, spontan regresiva) sau cu unele forme
atipice ale pneumopatiilor infectioase nespecifice, cu tuberculomul sau cu
neoplaziile benigne sau maligne.
- Infiltratele tuberculoase cu evolutie insidioasa sau asimptomatica
justifica uneori ipoteza unui cancer pulmonar, primitiv sau metastazic, a
unor neoformatii benigne (chist hidatic, tumori congenitale etc), a unui
tuberculom.
Ipoteza diagnosticului alternativ trebuie confirmata sau infirmata
prin investigatii. In practica problemele diagnostice apar numai cand, din
diferite motive, caverna refuza sa-si declare imediat identitatea
tuberculoasa pe plan radiologic. In aceasta situatie vor fi luate in
considerare:
Pneumopatiile microbiene abcedate, cu tablou clinic si de laborator
continand de regula trasaturi evocatoare ale etiologiei
netuberculoase;
26
2.2 EVOLUTIE
Evolutia tuberculozei s-a modificat mult sub influenta
tuberculostaticelor moderne.
Dupa introducerea si generalizarea terapiei de scurta durata (6 luni)
cu Isoniazida, Rifampicina si Pirazinamida in faza initiala (primele 2 luni),
apoi cu Hidrazida in faza de continuare (urmatoarele 4 luni), spitalizarea
prelungita nu mai este necesara. La bolnavii la care simptomele clinice se
amelioreaza rapid, au conditii de izolare in camera separata, terapia se
poate continua la domiciliu deja dupa primele doua saptamani de
spitalizare. In conditiile noastre cei mai multi bolnavi necesita spitalizare in
faza de contagiozitate, deci in principiu in primele doua luni. Dupa acest
interval majoritatea cazurilor (aproximativ 80%) se negativeaza la
microscopie (M) si cultura (C). Practic dupa trei luni de terapie proportia
celor negativi ajunge la 92-95%.
La cazurile inca BK pozitive M si/sau C, dupa trei luni, trebuie
suspectata rezistenta germenilor. De altfel in acest interval dispunem de
testul de sensibilitate al tulpinii de BK inainte de inceperea terapiei (daca
releva rezistenta primara, schema terapeutica trebuie reluata si corectata).
La cei pozitivi C dupa primele trei luni se face o noua antibiograma,
indiferent de rezultatul testarii initiale, intrucat s-a putut instala rezistenta
secundara a germenilor. BK pozitiv M mai mult de doua-trei luni de
tratament are semnificatie proasta numai daca si cultura din specimenul
27
2.3 PROGNOSTIC
Tuberculoza pulmonara este aproape intotdeauna o boala tratabila,
deci in principiu vindecabila, cu conditia ca tratamentul sa nu inceapa prea
tarziu.
Letalitatea (decese datorate tuberculozei in primele 12 luni) este
importanta 8-15% si poate ajunge la 30-60% in cazul bolnavilor cu status
imunitar afectat grav; in cazul TB pulmonare cu bacili polirezistenti
asociata cu HIV-SIDA, letalitatea poate depasi 90% din cazuri.
Dintre factorii de prognostic cu semnificatie proasta cei mai
smnificativi sunt urmatorii:
Prezentarea clinica si radiologica atipica (intarzierea
diagnosticului);
Complianta slaba la terapie;
Coexistenta unor asocieri morbide severe, mai ales la varste de
peste 50 de ani.
La bolnavii cu evolutie favorabila si vindecare in timp se produc
uneori fibroze secundare importante care pot induce o patologie secundara
semnificativa (retractii, bronsiectazii, stenoze bronsice etc.), dominata de
insuficienta respiratorie cronica. De notat ca la bolnavii cu forme limitate
sau moderate de boala vindecarea, de regula, nu se insoteste de aceste
sindroame posttuberculoase.
28
2.4 TRATAMENT
In Romania se practica pentru tratamentul tuberculozei programul
D.O.T.S., ceea ce presupune un adevarat program de lupta in focarul de
tuberculoza. Pricipiile programului sunt:
1. Izolarea bolnavului pentru intreruperea lantului epidemiologic;
2. Aplicarea tratamentului strict supravegheat atat in faza de
spitalizare cat si ambulatorie;
3. Tratarea pacientului dupa scheme standardizate in functie de
incadrarea lui diagnostica.
I.
29
30
31
32
CAPITOLUL II
PARTEA PRACTICA
33
PROFILAXIE
Profilxia bolii si a complicatiilor ei se realizeaza prin aplicarea tuturor
masurilor de evitare sau corectare a factorilor etiologici determinanti sau
favorizanti, prin respectarea regulilor de igiena a microclimatului si odata
boala contractata prin respectarea tratamentului indicat, care poate
reduce in mod remarcabil frecventa si intensitatea complicatiilor.
Un rol foarte important in producerea bolii il are fumatul, de aceea
cea mai buna metoda de prevenire primara este propaganda antitabagica,
in special la copii si tineret.
In ceea ce priveste bolnavul el trebuie convins neaparat sa renunte la
fumat, astfel deteriorarea functiei pulmonare va fi mai lenta si recidivele
infectioase mai rare. O masura utila este interzicerea fumatului in spitale si
policlinici pentru a creia bolnavului suportul moral necesar. Alta metoda
este sa i se explice ca examinarea medicala a aratat ca plamanul lui este
deosebit de suscepsibil la actiunea fumului de tutun.
Poluarea atmosferica poate fi daunatoare bolnavilor, iar in special in
timpul perioadelor de inversiune termica, cand poluantii nu se pot dispersa.
In aceste perioade este recomandabil ca bolnavii sa stea in casa si sa iasa
ceva mai tarziu, dupa ridicarea cetei. Se recomanda de asemenea evitarea
expunerii profesionale la noxe respiratorii, eventual schimbarea locului de
munca.
Tuberculoza fiind o boala transmisibila, cu agent patogen cunoscut,
prevenirea se face prin trei cai care nu se exclud ci se completeaza:
1. Depistarea cat mai precoce a surselor de infectii, in principal bolnavii
T.B.C;
2. Neutralizarea acestora prin chimioterapii;
3. Cresterea rezistentei specifice a populatiei neinfectate prin utilizarea
vaccinului B.C.G.. Acest vaccin este o metoda de imunizare activa,
este o suspensie de bacili tuberculosi bovini atenuati prin treceri
succesive prin medii de cultura speciale.
Imunizarea dobandita in urma vaccinarii B.C.G limiteaza fara a
putea impiedica infectarea cu bacili tuberculosi. In caz de contact intarzie
ritmul de multiplicare a bacililor si limiteaza extinderea leziunilor.
Primovaccinarea si revaccinarile se efectueaza obligatoriu la
urmatoarele grupe de varste:
a) Primovaccinarea la nou-nascuti incapand cu a patra zi de la
nastere la cei care nu exista contraindicatii. In situatiile in care
sunt externati inainte de 4 zile de la nastere, vaccinul se poate face
in a doua zi de la nastere. Recuperarea celor amanati din cauza
34
b)
c)
d)
e)
f)
35
36
Istoricul bolii:
Boala a debutat acum o luna cu tuse persistenta, astenie, expectoratie,
scadere ponderala (circa 9 kg). Cu o zi inaintea internarii, in urma unui
acces de tuse, se declanseaza o hemoptizie medie care se remite spontan.
2. INFORMATII FIZICE
Capul:
Elemente de igiena:
a) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 3 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: carne de porc sau pui, grasimi,
preparate de patiserie, ciorbe;
- lichide preferate: vin, bere.
b) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
Scaun: grup sanitar, aspect normal, 1 scaun/zi;
Urina: grup sanitar, aspect normal, 4-5 mictiuni/zi.
c) Obiceiuri de igiena individuala:
Activitate si repaus - obisnuit (10 ore activitate, 2 ore repaus);
38
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Hb=10,8 g%
VSH=123 mm/ora
Ht=32%
Thymol=42 U ml
Uree=15 mg%
Creatinina=1,2 mg%
ZnSO=12u.SH
TGP=18 u.i/l
TGO=20 u.i./l
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1016;
albumina=absenta;
glucoza=absenta.
Tratament:
Hemostatice
Tuberculostatice
- rifampicina 5 drajeuri;
- pirazinamida 1 tableta/zi;
39
La nevoie
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
Nevoia
fundamentala
Obiective
1.Dispnee
ortopnee
Nevoia de a avea
o buna respiraie
--pacientul sa -aezam
aiba suficient bolnavul in
oxigen
pozitie
semisezanda
,sezanda;
-asiguram o
camera aerisita
-umidifierea
aerului
--pacientul sa -linistim
aiba
bolnavul
suficient
-il invatam sa
oxigen
respire
-pregatim
materiale
necesare pentru
injectii, oxigen
-oprirea
-asezam
deshidratarii pacientul in
pozitie sezanda
-urmarim
semnele de
deshidratare
-ii spunem
pacientului sa
expectoreze
intr-un recipient
sau batista de
unica folosinta
3. Hemoptizie
medie
expectoratie
sanguino-mucopurulenta
Nevoia de a
elimina
INTERVENII
Proprii
Delegate
Evaluare
La indicatia
medicului
administram
oxigen
Pacientul se simt
bine
La indicatia
medicului
masuram
tensiune
,puls,respiratie
-administram
oxigen ,
medicamente
-La indicatia
medicului
masuram
temperatura
,respiratie,tensiu
ne,puls
-administram
medicatie prin
perfuzii,
administrare
orala , injectii
-recoltam
Pacientul se simt
bine
Pacientul se simt
bine
40
sange,urina,sputa
pentru
examenele de
laborator
4.Izolare,nelinis
te,anxietate
5.Slabiciune,dur
ere
6.Temperatura,
frisoane
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a se
imbraca si de a
se dezbraca
-scoaterea
pacientului
din starea
anxioasa
-pacientul sa
fie schimbat
si curat
Nevoia de a-si
-pacientul sa
mentine
fie curat
temperatura
corpului in limite
normale
-asistenta
medicala
exploreaza
posibilitatile de
comunicare ale
pacientului
-observa starea
generala,psihica
-familiarizeaza
pacientul cu
mediul de spital
-ajutam
pacientul sa-si
schimbe lenjeria
murdara
-identificam
capacitatea
fizica a
pacientului de a
se imbraca
-acordam timp
suficient
pacientului sa
se imbrace
-linistim
pacientul, ii
asiguram
lenjerie de pat si
de corp curate,
punem sticle cu
apa calda
invelite in
prosop pe langa
corp
Pacientul se simt
bine
-
Pacientul se simt
bine
-la indicatia
medicului
masuram
temperatura,
puls, respiratie,
si administram
antipiretice
(algocalmin)
Pacientul se sim
bine
41
CAZUL II
I. CULEGEREA DATELOR
1. INFORMATII GENERALE
Nume: N;
Prenume: S;
Varsta: 28 ani;
Ocupatia: agricultor;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: AB (IV), Rh (+);
Locuinta: locuieste impreuna cu parintii si cu 3 frati intr-o casa cu 5
camere;
Situatie familiala: buna;
Raportul cu familia: se intelege bine;
Comportament: agitatie, neliniste;
Motivele internarii:
Istoricul bolii:
Boala a debutat 05.02.2013 cu dureri toracice difuze, cu
simptomatologie redusa. In zilele urmatoare au aparut transpiratii
profunde, dispnee, ameteli, febra, tuse seaca.
Examenul radiologic pulmonar sugereaza T.B.C. pulmonara miliara,
motiv pentru care este transferat in spitalul de boli pulmonare Campulung
Muscel.
2. INFORMATII FIZICE
Capul:
42
Elemente de igiena:
a) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 3 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: ciorbe, legume;
- lichide preferate: vin, apa.
b) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
- Scaun: grup sanitar, aspect normal, 1 scaun/zi;
43
3. INFORMATII MEDICALE
Antecedente heredo colaterale: neaga T.B.C. si sifilis;
Antecedente personale: varicel stang operat in 1998.
Alergii: - alimentare nu prezinta;
- medicamentoase nu prezinta.
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Hb=15.1 g%
VSH=33 mm/ora
Ht=45%
Thymol=4 U ml
Uree=14 mg%
Creatinina=1,1 mg%
ZnSO=13 u.SH
TGP=17 u.i/l
TGO=19 u.i./l
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1023;
albumina=absenta;
glucoza=absenta;
epitelii plate, hematii rare.
44
Tratament:
Hemostatice
Tuberculostatice
La nevoie
- rifampicina 5 drajeuri;
- pirazinamida1 tableta/zi;
- hidrazida 1 tableta;
-prednison 12 tablete/zi;
- euciprin 4 capsule.
-paracetamol 3 tablete/zi;
- dicarbocalm 6 tablete/zi.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic de trimitere: suspiciune de T.B.C. pulmonar;
Diagnostic la internare: T.B.C. pulmonara miliara;
Diagnostic la 72 ore: T.B.C. pulmonara miliara.
Nevoia
fundamentala
Obiective
1.Agitatie psihomotorie
Nevoia de a
evita pericolele
2.Cianoza,
tahicardie,H.T.A.
Nevoia de a
avea o buna
circulatie
-asigurarea
pozitiei de
siguranta
-pacientul sa se
simta in
siguranta,sa nu
tuseasca
INTERVENII
Proprii
Delegate
Evaluar
-linistim
bolnavul, il
supraveghem
-linistim
bolnavul
-il invatam sa
respire
-pregatim
materiale
necesare
pentru
injectii,
oxigen
La indicatia medicului
administram sedative
Pacientul
simte bin
La indicatia medicului
masuram tensiune,
puls,respiratie
-administram oxigen ,
medicamente
Pacientul
simte bin
45
3. Hemoptizie
medie expectoratie
sanguino-mucopurulenta
Nevoia de a
elimina
-asiguram
mediul
corespunzator
pentru oprirea
transpiratiilor
-asezam
pacientul in
pozitie
sezanda
-urmarim
semnele de
deshidratare
-ii spunem
pacientului
sa
expectoreze
intr-un
recipient sau
batista de
unica
folosinta
4.Temperatura,
frisoane
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite normale
5.Slabiciune,durere
Nevoia de a se
imbraca si de a
se dezbraca
-La indicatia
Pacientul
medicului masuram
simte bin
temperatura
,respiratie,tensiune,puls
-administram medicatie
prin
perfuzii,administrare
orala ,injectii
-recolteaza
sange,urina,sputa
pentru examenele de
laborator
Pacientul
simte bin
Pacientul
simte bin
46
CAZUL III
I.
CULEGEREA DATELOR
1. INFORMATII GENERALE
Nume: M;
Prenume: L;
Varsta: 45 ani;
Ocupatia: somer;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: B (III), Rh (-);
Locuinta: locuieste impreuna cu sotia si cu 4 copii intr-un apartament cu 3
camere;
Situatie familiala: modesta;
Raportul cu familia: uneori violent cu sotia si copiii;
Comportament: violent, agitat, agresiv;
Motivele internarii:
Istoricul bolii:
Pacientul acuza de 1 luna tuse predominant neproductiva, astenie
fizica, scadere ponderala, inapetenta. In ziua internarii, in timpul unui
acces de tuse se declanseaza hemoptizia. Se prezinta la Spitalul Municipal,
la Sectia Urgente, iar in urma radiografiei pulmonare este trimis la Spitalul
T.B.C. cu suspiciune de T.B.C. pulmonara.
Pacientul nu a urmat tratamentul impus in urma internarii cu T.B.C.
pulmonara in urma cu 1 an.
2. INFORMATII FIZICE
47
Capul:
Elemente de igiena:
d) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 2 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: ciorbe, fripturi;
- lichide preferate: vin, bere.
e) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
48
3. INFORMATII MEDICALE
Antecedente heredo colaterale: neaga T.B.C. si sifilis;
Antecedente personale: cataracta traumatica, amigdalectomie in
1972, apendicectomie in 1979.
Alergii: - alimentare nu prezinta;
- medicamentoase nu prezinta.
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Hb=12,6 g%
VSH=32 mm/ora
Ht=38%
Thymol=2 U ml
Uree=13 mg%
Creatinina=1,3 mg%
ZnSO=72 u.SH
TGP=20 u.i/l
TGO=23 u.i./l
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1014;
albumina=absenta;
glucoza=absenta;
Tratament:
Hemostatice
Tuberculostatice
La nevoie
- rifampicina 5 drajeuri
- hidrazida 1 tableta.
- gordox 1 fiola.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic de trimitere: hemoptizie;
Diagnostic la internare: T.B.C. pulmonara, hemoptizie;
Diagnostic la 72 ore: T.B.C. pulmonara.
Nevoia
fundamentala
Obiective
INTERVENII
Proprii
Delegate
Evaluare
Nevoia de a avea
o buna respiraie
-pacientul sa
aiba suficient
oxigen
-aezam
bolnavul in
pozitie
semisezanda
,sezanda;
-asiguram o
camera aerisita
-umidifierea
aerului
La indicatia
medicului
administram
oxigen
Pacientul se
simte bine
-pacientul sa
se simta bine
La indicatia
medicului
masuram
tensiunea
,puls,respiratie
-administram
oxigen ,
medicamente
Pacientul se
simte bine
3. Transpiratia
-pacientul sa
fie curat
-linistim
bolnavul
-il invatam sa
respire
-pregatim
materiale
necesare pentru
injectii, oxigen
-asiguram haine
curate
1.Dispnee
ortopnee
Nevoia de a fi
curat si ingrijit
Pacientul se
simte bine
50
-schimbam
lenjeria de pat
ori de cate ori
este nevoie
4.Izolare,nelini
ste,anxietate
5.Agitatie
psiho-motorie
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a avea
o buna postura
-pacientul sa
fie mai
comunicativ
-pacientul sa
fie linistit
-asistenta
medicala
exploreaza
posibilitatile de
comunicare ale
pacientului
-observa starea
generala,psihica
-familiarizeaza
pacientul cu
mediul de spital
-linistim
bolnavul
-il supraveghem`
Pacientul se
simte bine
-la indicatia
medicului,
administram
sedative
Pacientul se
simte bine
51
Scop
Explorator pentru examinari macroscopice, citologice,
bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
Pregatiri
Materiale:
52
Fig. 5
- sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipatoare speciala
(sterilizata fara substanta dezinfectanta);
- nesterile: pahar cu apa, servetele sau batiste de unica
folosinta.
Pacient pregatirea psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii;
- se instruieste sa nu inghita sputa;
- sa nu o imprastie;
- sa expectoreze numai in vasul dat;
- sa nu introduca in vas si saliva.
Executie
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 ore.
53
Reorganizarea
Notarea in foaia de observatie
2.RADIOGRAFIA PULMONARA
54
Fig. 6
Scop
Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de
volum si de forma ale inimii, pentru stabilirea diagnosticului (tumori
pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de calibru ale bronhiilor,
etc).
3.INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA
Testul tuberculinic pozitiv atesta starea de hipersensibilitate intarziata
determinata de o infectie anterioara cu bacili tuberculosi. Pentru testare se
foloseste derivatul proteic purificat de Tuberculina PPD. In Romania se
utilizeaza Tuberculina PPD.IC 65 (echivalenta cu preparatul de referinta
PPD - standard), in doua concentratii: 0,1 ml = 2 u PPD pentru testari
curente si 0.1 ml = 10 u PPD.
Executarea
- asistenta isi spala mainile si imbraca manusi sterile;
- dezinfecteaza locul injectiei;
- intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi;
- se prinde seringa in mana dreapta (intre policele si mediul mainii
drepte) si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea
dermului;
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului;
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii
de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm;
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei.
Reorganizarea
Ingrijirea ulterioara a pacientului
56
Incidente
- revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea
partiala a bizoului acului in grosimea dermului;
- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coaja de portocala),
cauza- patrunderea solutiei sub derm;
- lipotimie, stare de soc cauzate de substanta injectata;
- necrozarea tegumentului din jurul injectiei.
Interpretarea rezultatului
- reactia mai mica de 5 mm este considerata negativa;
- reactia de 6-9 mm este dubioasa, poate fi post-vaccinare BCG, postinfectie cu micobacterii atipice, sau chiar postcontaminare virulenta
indepartata care se stinge;
- induratiile de peste 10 mm diametru (reactii pozitive) confera statutul
de reactor tuberculinic, avand de obicei semnificatia unei infectii
virulente cu BK in trecutul mai apropiat (dar nu sub 6-8 saptamani)
sau mai indepartat.
57
4. ISONIAZIDA
(H.I.N., HIDRAZIDA ACIDULUI IZONICOTINIC)
PREZENTARE FARMACEUTICA
Comprimate de 0,05 g;
Solutii injectabile 2,5%
ACTIUNE TERAPEUTICA
Bacteriostatic si bactericid asupra bacilului Koch.
INDICATII
Tuberculoza miliara acuta (granulie); meningita tuberculoasa;
pneumonie cazeoasa evolutiva; tuberculoza pulmonara (forme exudative,
toxice); tuberculoza mucoaselor (linguala, faringiana, bronsica, intestinala),
tuberculoza extrapulmonara.
MOD DE ADMINISTRARE
Adulti:
- oral: 5 mg/kg corp/zi, in 1-2 prize zilnice sau 10-15 mg/kg corp/zi, de
2 ori pe saptamana;
- intrarahidian: 25-50 mg/zi;
- profilactic (ca medicatie unica), oral: 300mg/zi.
Copii:
- 10 mg/kg corp/zi, fara a depasi 300 mg/zi sau 20 mg/kg corp/zi
bisaptamanal;
- intrapleural: 50-250 mg;
- profilactic (ca medicatie unica), oral: 10 mg/kg corp/zi (cel mult 300
mg/zi).
CONTRAINDICATII:
58
- epilepsie;
- stari de hiperexcitabilitate nervoasa;
- hepatita acuta;
- intoleranta la medicamente.
INTERACTIUNI:
- prudenta in asocierea cu fenitoina, pirimidona si carbamazepin
(mareste doza lor inhibandu-le bioinactivarea).
REACTII ADVERSE:
- greturi, varsaturi, dureri epigastrice;
- febra, mialgii, artralgii sau anorexie;
- cefalee, ameteli, tulburari neurologice, polinevrita (se asociaza
vitamina B6);
- encefalopatie toxica, tulburari psihotice;
- icter, cresterea transaminazelor;
- vasculita, sindrom lupoid, discrazii sanguine.
5.RIFAMPICINA
PREZENTARE FARMACEUTICA:
- Capsule de 150 mg.
ACTIUNE TERAPEUTICA:
- antibiotic bactericid active fata de Mycobacterium
tuberculosis, bacterii gram-pozitive si unele bacterii gramnegative (Neisseria gonorhoeae);
- dezvolta rezistenta relativ repede.
59
INDICATII:
- tuberculoza pulmonara si extrapulmonara (in boala extensiva sau
cavitara);
- infectii stafilococice grave (endocardita, osteomielita, artrita
septica);
- septicemie cu germeni gram-negativi sensibili (rezistenti la alte
antibiotice);
- pneumonie cu Legionella (se asociaza cu eritromocina);
- lepra (se asociaza cu dapsona);
- profilaxia meningitei meningococice.
MOD DE ADMINISTRARE:
Adulti:
- 600 mg/zi, priza unica, la distanta de mese sau intermitent, 750-900
mg, de 2 ori/saptamana;
Copii:
- 10-20 mg/kg corp/zi, maxim 500 mg/zi, la peste 5 ani (solutia pentru
uz intern, 10 mg/picatura, se administreaza in lapte, sirop sau suc de
fructe);
- in alte infectii: 30 mg/kg corp/zi, in 2 prize la 12 ore interval;
- pentru sterilizarea purtatorilor de meningococ: la adulti 1,2 g/zi, la
copii 20 mg/zi (in 2 prize).
CONTRAINDICATII:
- alergie la rifampicina;
- porfirie, icter;
- insuficienta hepatica grava;
- sarcina si alaptare;
- nou-nascut, alcoolici, batrani;
- nu se asociaza cu izoniazida la hepatici;
- asocierea cu alte medicamente hepatotoxice este contraindicata.
REACTII ADVERSE:
- dureri abdominale, greata, voma, diaree;
- oboseala;
- cefalee;
- ameteli;
- ataxie;
- confuzie;
- prurit, eruptii alergice;
- febra;
60
1.5 CONCLUZII
61
- Streptomicina(STM)
- Rifampicina
- Cicloserina (Seromicina)
- Capreomicina (Capastat Sulfat)
Este foarte important sa se adminstreze toate dozele intregi ale
medicamentelor recomandate de medici. Acest lucru asigura vindecarea si
inlatura riscul recidivarii (reaparitia bolii) si dezvoltarea bacteriei rezitente
la antibiotice.
1.6 BIBLIOGRAFIE
64