Sunteți pe pagina 1din 49

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA

„HENRI COANDA”
BRAŞOV

Ingrijirea pacientului cu
Amigdalita Acută

COORDONATOR : AUTOR:
As. Med. Deak Emilia Velcu Meriem Anca

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


2014

0
CUPRINS

I. INTRODUCERE..........................................................................................................................2
1. Argumentarea lucrării..............................................................................................................2
2. Scurt istoric..............................................................................................................................3
II. PARTEA GENERALĂ:..............................................................................................................4
ASPECTE/PARTICULARITĂȚI CLINICE ALE AMIGDALITEI ACUTE.............................4
1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a faringelui.........................................................................4
2. Definitie...................................................................................................................................7
3. Etiologia amigdalitelor acute...................................................................................................8
4. Clasificare................................................................................................................................9
5. Localizare...............................................................................................................................11
6. Epidemiologie/Frecventa.......................................................................................................12
7. Tablou clinic..........................................................................................................................13
8. Investigații.............................................................................................................................15
9. Diagnostic..............................................................................................................................16
10. Tratament.............................................................................................................................17
11. Evolutie, Complicatii, Prognostic........................................................................................19
III. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu Amigdalita Acuta...............................21
1. Particularităţi în îngrijirile pacientului cu Amigdalita Acuta ..........................................21
2. Descrierea a două tehnici specifice........................................................................................23
3. Prezentarea cazurilor..........................................................................................................25
IV. PROPUNERI PENTRU ASISTENŢII MEDICALI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
AMIGDALITA ACUTA................................................................................................................44
V. CONCLUZII.............................................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................46

1
I. INTRODUCERE

1. Argumentarea lucrării

Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de bază a tuturor asistentelor medicale care
lucrează la patul bolnavului.
Am ales ca temă a lucrării de diplomă „Amigdalita acută” pentru faptul că este o
afecţiune des întâlnită, în special la copii, dar şi pentru că o cunoştintă a avut aceasta boală.
Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult deoarece prin studierea acestor
cazuri am ajuns la o înţelegere a fiinţei umane şi a modului în care se pot iniţia şi întreţine
relaţiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi
pacient.
Prin lucrarea de faţă îmi propun să evidenţiez particularitaţile clinice ale amigdalitei
acute, în special beneficiile tratamentului acestei afecţiuni precum şi importanţa activităţii
asistentei medicale în ingrijirea acordată pacienţilor cu amigdalita acută.
Lucrarea de faţă este structurată în 5 capitole, primele 2 fiind dedicate consideraţiilor
teoretice iar ultimele capitole sunt alocate rolului asistententei medicale în îngrijirea pacienţilor
cu amigdalita acută.
Este important de menţionat că diagnosticul precoce şi conduita terapeutică adecvată a
amigdalitei acute, incluzând aici atât îngrijirile cât şi tratamentul efectuat de asistenta medicală
favorizează recuperarea pacientului şi reintegrarea lui în activităţile cotidiene.
În acest context asistenta medicală trebuie să fie bine pregătită profesional, să dea dovada
de bune calităţi morale şi fizice pentru ca intervenţiile acordate pacienţilor cu amigdalita acută să
fie eficiente într-un timp cât mai scurt.

2
2. Scurt istoric

Amigdalitele acute sunt cauzate în 90% din cazuri de către streptococul beta-hemolitic de
grup A. Streptococul a fost descoperit şi descris, prima dată de Theodor Billroth în exudatul
leziunilor de erizipel, în 1874, iar ulterior, streptococul a mai fost studiat de Louis Pasteur şi
Robert Koch, în anul 1881 şi de Alexander Ogston şi de Friedrich Fehleisen, între anii 1882-
1883. [2]
În timp, prin realizarea unor experimente s-a determinat rolul acestor streptococi în
numeroase boli umane precum: amigdalita, scarlatină, erizipel, abcese, flegmoane, endocardite,
septicemii.
Aceste infecţiile acute determinate de streptococi patogeni constituie un vast capitol în
patologia infecţioasă umană din cauza numeroaselor specii şi tipuri de streptococi care pătrund în
organismul uman prin multiple porţi de intrare.
S-au descoperit şi virusuri cu tropism major pentru ţesutul limfatic. Acestea au fost
izolate pentru prima oară în anul 1953 din infecţii latente ale vegetaţiilor adenoide. În anul 1954
au fost izolate din boli respiratorii acute şi ulterior, în anul 1956 au fost denumite adenovirusuri.
Se cunosc 41 serotipuri distincte de adenovirusuri, dintre care numai unele sunt implicate, mai
frecvent, în patologia umană producând afecţiuni în formă uşoară ale ţesutului adenoidian, la
copii şi cu persistenţă îndelungată a virusului în ţesutul amigdalian şi adenoidian. [ 2 ]

3
II. PARTEA GENERALĂ:

ASPECTE/PARTICULARITĂȚI CLINICE ALE AMIGDALITEI ACUTE

1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a faringelui

Faringele este un organ mixt, respirator și digestiv, el fiind situat la încrucișarea cailor
aeriene si digestive. Este situat inaintea coloanei vertebrale de care este separat prin aponevroza
prevertebrala si se intinde de la baza craniului pana la nivelul vertebrei C6, unde se continua cu
esofagul, iar anterior cominica cu fosaele nazale, cavitatea bucala si laringele.
Este un organ musculo-fibros, prezentand patru straturi suprapuse: aponevroza
perifaringiana, stratul muscular, aponevroza intrafarinfiana si mucoasa faringiana.
Muschii sunt reprezentati de constrictori(superior, mijlociu si inferior) care sunt muschi
circulari, suprapusi de jos in sus; fibrele muschiului constrictor inferior formeaza in portiunea
terminala a faringelui un sfincter (muschiul crico-faringian) care delimiteaza faringele de esofag
(gura esofagului).
Nazo-faringele de forma cubica neregulata, este delimitat:superior si posterior de apofiza
bazilara a occipitalului si ligamentul atlanto-occipital anterior, lacre nivel se afla amigdala
faringiana a lui Luschka; anterior de choane pe peretii laterali dinapoia cornetelor inferioare si la
1 cm inapoia acestora se afla orificiile faringiene ale trompelor lui Eustachio, inconjurate de
formatiuni limfoide care formeaza amigdala lui Gerlach; peretele inferior este virtual, insa
devine real prin contractia valului palatin care il separa de faringele bucal.
Bucofaringele este situat inapoia istmului buco-faringian, acesta fiind delimitat de
marginea libera a valului cu lueta, de piliearii anteriori si de baza limbii; posterior se afla axisul;
lateral sunt lojile amigdaliene, acestea fiind formate de pilierii anteriori si pilierii posteriori;
inferior se continua cu hipofaringele.
Lojile amigdaliene gazduiesc amigdalele palatine(au forma unor migdale) ce au 2,5 cm
lungime, 1,5 latime si 1 cm grosime, pe fata lor prezentand 18-22 orificii ale criptelor
amigdaliene care contin : celule descuamate, leucocite alterate, diferiti microbi saprofiti si
produse de dezintegrare celulara(colesterol, acizi grasi, etc) care concretizandu-se formeaza
dopurile cremoase care au un miros fetid. Amigdalele sunt acoperite pe fata externa cu un tesut
fibros ce formeaza capsula amigdaliana, ce se afla in contact cu peretele lateral al faringelui. La

4
polul superior amigdala este in raport cu carotida interna, iar la polul inferior cu carotida externa;
orice pulsatie la nivelul stalpului posterior necesita prudenta deosebita in cursul amigdalectomiei.
Hipofaringele.e in continuarea buco-faringelui iar in partea lui inferioara prin gura
esofagului, comunica cu estsofagul.
Aceasta limita inferioara a hipofaringelui este conventionala, nefiind vorba de o gura
propriu-zisa a esofagului, ci de un burelet mucos denumit gura de Killian, situat la nuvelui
treimii inferioare a cricoidului in dreptul vertebrei C6. Orificiul are o forma semilunara, concava
anterior si sta inchis datorita contracturii fibrelor constrictorului inferior care-i formeaza ca un
sfincter. La acest nivel se opresc corpii straini inghititi, inainte de a trece in esofag, si tot aici se
constata leziunile cele mai accentuate ale mucoasei in intoxicatiile cu substante corosive.
Peretele anterior este format din baza limbii, cu amigdala linguala, epiglota, orificiul faringian al
laringelui, aritenoizii si cartilajul cricoid; peretele posterior corespunde vertebrelor C3-C6;
peretii laterali corespund sinusurilor piriforme pe unde se scurg lichidele si aluneca bolul
alimentar spre esofag.
Faringele este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat in nazo-faringe servind numai la
respiratie, iar in respt are un epiteliu pavimentos stratificat. Corionul mucoasei faringiene,
format din fibre elastice si tesut conjuctiv, este prevazut cu glande mucipare si mixte si foarte
abundenti foliculi limfatici vizibili pe peretele posteror al buco-faringelui si pe fata superioara a
valului palatin. Foliculii limfatici fac legatura intre cele trei amigdale descrise(amigdale palatine,
amigdala faringiana Luschka si amigdala linguala) constituind cercul limfatic al lui Waldeyer,
avand o structura asemanatoare organelor limfoide.
Vascularizatia faringelui este asigurata de carotida externa prin ramurile ei (faringianele
inferioara si superioara, palatinele inferioara si superioara, pterigo-palatina, vidiana si dorsala a
limbii) care dau o bogata retea arteriala faringelui, ceea ce explica gravitatea hemoragiilor la
acest nivel si extinderea rapida a infectiilor. Venele formeaza un plex submucos si altul
perifaringian, ambele tributare jugularei interne. Limfaticele, cu doua retele, una mucoasa si alta
musculara, ajung la ganglionii retrofaringiei ai lui Gillete si la lantul ganglionar jugular intern.
Inervatia faringelui este asigurata de plexul faringian cu ramuri motorii, senzitive si
vasculare din nervii vag, glosofaringian si simpatic, la care se adauga o ramura motorie din
nervul maxilar inferior pentru muschiul peristafilin extern si alta ramura din nervul facial pentru
muschiul peristafilin intern, iar ca nerv senzitiv si trigemenul. [ 1 ]

5
[11]

6
2. Definitie

Amigdalitele reprezinta inflamatii ale faringelui (care intereseaza intreaga histostructura a


organului-toate straturile) precum si totalitatea foliculilor limfatici izolati situati la nivelul
faringelui care prin gruparea lor formeaza amigdalele: palatine, faringiana, linguala si tubare.
Dintre acestea cel mai des intalnita in practica ca si afectare este amigdala palatina.
Rolul normal, fiziologic al amigdalelor palatine (si de fapt al intregului lant limfatic
Waldeyer) este de creare si dezvoltare a mecanismului de aparare imun, care se realizeaza prin
agresiuni repetate din partea unor factori externi (fizici sau patogeni). Orice amigdalita este
expresia unui fenomen de aparare din partea organismului.
Trebuie reamintit faptul ca in mod normal mediul orofaringian este populat cu o flora
microbiana polimorfa care traieste in stare de echilibru cu formatiunile limfoide de aparare buco-
faringiene. Dintre acesti germeni unii sunt potential patogeni, adica devin agresivi si virulenti in
conditiile scaderii capacitatii de aparare ale gazdei. [ 3 ]

7
3. Etiologia amigdalitelor acute

Aceasta difera foarte mult in functie de anotimp, distributia geografica a germeilor,


eventuale epidemii si varsta.
Virusurile reprezinta cauza cea mai frecventa la copii mici, in special adenovirusurile.
Fungii reprezinta o amigdalita comuna la sugarii cu rezistenta scazuta.
Streptococul beta-hemolitic grupa A este foarte frecvent la varsta scolara.
Alte cauze: coci patogeni, pneomococ, bacili gram negativi sau gram pozitivi,
mycoplasma, chlamydia.
Amigdalitele produse de virusi dureaza in mod normal intre patru si zece zile; infectia
bacteriana dureaza putin mai mult. Daca simptomele includ inflamatia gatului, febra peste 38,3
C si noduli limfatici inflamati, etiologia este cel mai probabil streptococica. Amigdalita
streptococica, impune urmarea unui tratament antibiotic
In unele cazuri, amigdalitele se pot croniciza. Indepartarea chirurgicala a amigdalelor
(amigdalectomia) poate fi recomandata pacientilor, tinand cont de trecutul lor de boala faringo-
amigdaliana precum si de anamneza si examenul obiectiv.
Amigdalitele de cauza virala au o evolutie spontana, rezolvandu-se de la sine fara a fi
necesar instituirea tratamentului antibiotic
Virusul Ebstain-Barr, responsabil de producerea mononucleozei infectioase, este implicat
si in etiopatogenia amigdalitelor a caror evolutie, in acest caz, este asemanatoare cu infectia
produsa de bacterii, perioada de remitere fiind prelungita la cateva saptamani sau mai mult.
In cazul amigdalitelor streptococice tratamentul antibiotic este cel recomandat. Cu toate
ca si amigdalitele bacteriene se vindeca de obicei spontan, tratamentul antibiotic previne aparitia
complicatiilor poststreptococice care pot aparea dupa o infectie streptococica netratata. Perioada
administrarii antibioticelor este exact cea prescrisa de medic, chiar daca simptomele dispar de la
inceputul tratamentului. Daca perioada de administrare a antibioticelor nu este respectata,
bacteriile vor dezvolta rezistenta la medicamentul respectiv si acesta isi va pierde actiunea
terapeutica la urmatoarea administrare. [ 10 ]

8
4. Clasificare

Amigdalitele acute se pot clasifica in:

1. Amigdalite eritematoase care sunt produse de virusuri.

2. Amigdalite eritemo-pultacee care au un debut viral si care se supraincarca ulterior


bacterian cu:
- Haeomophilus influenzae;
- Pneumococ;
- Streptococ;
- Stafilococ;
- Moraxella catharalis.

3. Amigdalite cu false membrane, produse de:


-difterie;
- Pneumococ;
- Streptococ;
- Stafilococ .

4. Amigdalite cu ulceratii superficiale, date de:


- virusul Herpes simplex;
- virusul Coxackie;
- amigdalita aftoasa;
- amigdalita buloasa.

5. Amigdalite cu ulceratii profunde:


- Plaut-Vincent;
- Moore;
- din bolile de sange;
- din bolile infecto-contagioase.

Amigdalitele cronice mai contin si un grup cu etiologie specifica:

9
- TBC faringian;
- lupus faringian;
- sifilis faringian;
- SIDA a carei debut e deseori in sfera ORL.

6. Mai rar (predominant la copii) le putem intalni ca si manifestare in cadrul bolilor


infectocontagioase; intalnim amigdalite acute in oreion, rujeola, poliomielita, etc.

Este de retinut ca amigdalitele virale slabesc rezistenta locala la infectii, pregatind terenul
pentru amigdalitele bacteriene (eritemato-pultacee). [ 9 ]

10
5. Localizare

Amigdalita acută sau faringoamigdalita acută,, cum mai este denumită, este o inflamaţie
acută a gâtului localizată preponderent la nivelul amigdalelor. Fiind o patologie a sferei O.R.L.
amigdalitele acute au in afectarea lor faringele si amigdalele si vecinatatea lor. In cazul
complicatiilor ele pot avea rasunet tot in sfera patologiei O.R.L deci cu localizare multipla sau
chiar regional sau in declansarea unor alte afectiuni de ordin reumatismal acut
(R.A.A.),cardiologic si renal, care au factor etiologic amigdalitele acute de origine bacteriana.

11
6. Epidemiologie/Frecventa

Amigdalita acuta virala poate sa apara pe tot parcursul anului, pe cand cea streptococica
este mai frecvent intalnita in cursul iernii si al primaverii. Amigdalita streptococica este intalnita
la orice varsta, incidenta maxima inregistrandu-se la copii, la grupa de varsta 5-15 ani.
Contaminarea se realizeaza in principal pe cale aeriana, prin contactul cu un purtator
sanatos sau cu o persoana bolnava.
Principalul factor de risc pentru amigdalite este contactul apropiat cu o persoana
infectata. Picaturi contagioase ce contin agenti patogeni ajung in aer atunci cand o persoana
infectata respira, tuseste sau stranuta; infectia apare prin inspirarea aerului ce contine aceste
particule infectante. Infectia poate aparea de asemenea in cazul in care agentii patogeni ajung pe
piele sau obiecte care vin in contact cu gura, nasul, ochii sau alte membrane mucoase.
Obstructia nazala determina aparitia unei respiratii de tip oral, fapt ce creste riscul de amigdalita.
Simptomele debuteaza de obicei dupa 2-5 zile de la expunerea fata de agentul infectant.
Amigdalita de cauza streptococica este contagioasa inca din primele faze ale bolii si fara
instituirea unui tratament poate ramane asa timp de doua saptamani. Tratamentul antibiotic
scurteaza perioada de contagiozitate, o persoana infectata nefiind contagioasa dupa instituirea
unui tratament de cel putin 24-48 ore.
Amigdalita acuta este deosebit de frecventa la copii cu varsta cuprinsa sub 10 ani si mai
rara la adolescenti si adulti.
Colectivitatea in randul copiilor (locuri de joaca) dar si scolile si gradinitele pot
reprezenta locul unde contaminarea cu agenti patogeni care pot determina amigdalita acuta foarte
frecvent in randul copiilor preadolescenti. [ 8 ]

12
7. Tablou clinic

Simptomatologia acestei afectiuni este plurimorfa si variaza de la o simpla jena


faringiana, la dureri de gat, febra, frisoane. Faringele poate sa apara edematiat si inrosit, iar
amigdalele pot avea la suprafata depozite alb galbui care pot fi mai mult sau mai putin aderente
de tesutul subiacent. Uneori, simptomele pot fi sugestive pentru cauza de aparitie a inflamatiei.
Daca exista simptome pseudogripale, congestie nazala si rinoree, stranut si tuse, se
banuieste o infectie virala. Daca pacientul acuza febra, si are limfadenopatii regionale, cel mai
probabil a fost vorba de o infectie bacteriana.
Faringoamigdalitele se diagnosticheaza de cel mai multe ori clinic, dupa efectuarea unui
examen fizic general si dupa ce se inspecteaza atent cavitatea bucala. Pentru a se stabili etiologia
exacta si pentru identificarea agentului patogen se realizeaza teste speciale de laborator.
Simptomele pacientului sunt in functie de tipul de amigdalita: acuta, subacuta sau
cronica. De asemenea, ele variaza si daca pacientul are episoade recurente de amigdalita sau
boala trenanta. Simptomul constant se pare ca este durerea de gat.
Amigdalita acuta se caracterizeaza clinic prin:
- Febra;
- Halena respiratorie;
- Congestie nazala si rinoree;
- Limfadenopatie;
- Disfagie, odinofagie;
- Dispnee, tuse si alte semne ale obstructiei cailor respiratorii superioare;
- Durere abdominala;
- Letargie si alterarea starii generale (maleza);
In cazul formei acute simptomele dureaza 4-5 zile in cazurile necomplicate, dar pot sa fie
prezente chiar si 2 saptamani. Acuzele pot fi acompaniate de simptome gripale, sugerand o
infectie virala.
Amigdalita cronica prezinta de cele mai multe ori: halena fetida persistenta, durere
faringiana si adenopatie persistenta. Amigdalita persistenta este diagnosticata daca o persoana are
mai mult de 7 episoade de boala in cursul unui an, 5 infectii in 2 ani consecutivi, sau 3 infectii
anual, timp de 3 ani consecutiv.
Daca au aparut abcese periamigdaliene , pacientul acuza febra inalta, durere intensa la
nivelul gatului, sialoree, miros fetid in gura, dificultati la deschiderea gurii (trismus) si modificari

13
ale vocii.
Amigdalita poate sa treaca de la sine, insa in cazul unei etiologii virale pot sa apara
complicatii la distanta. Germenii pot migra si pot determina chiar si endocardita. [ 3 ]

14
8. Investigații
a) Examenul clinic
Examenul fizic al pacientului trebuie efectuat complet. Se cerceteaza cu atentie cavitatea
bucala si aspectul amigdalelor si pilierilor faringieni deoarece adesea amigdalita se complica
cu faringita.
La examenul fizic trebuie sa se determine si gradul de afectare a functiei respiratorii, si
daca amigdalele si congestia faringiana sunt importante.
Aspectul amigdalelor in boala acuta este rosu, edematiat, cu exsudat alb galbui la
suprafata. Uneori amigdalele pot sa aiba depozite cenusii, aderente sau usor detasabile, pot fi
friabile si pot sangera.
Poate fi suspicionata o amigdalita acuta de cauza bacteriana inca de la examenul fizic,
daca pacientul are minim 3 din urmatoarele:
1. Febra;
2. Exudat amigdalian galbui ( pete prezente la suprafata amigdalelor );
3. Limfadenopatie;
4. Lipsa unor semne de gripa: congestie nazala, rinoree.
b) Investigatiile paraclinice (de laborator) sunt orientate in functie de aspectul
amigdalelor si de simptomele descrise de catre pacient. Cel mai adesea se realizeaza culturi
bacteriologice pentru a se izola si identifica germenele.
Pentru aceasta se recolteaza probe din gatul pacientuui, de pe suprafata amigdalelor si se
insamanteaza pe medii speciale care asigura bacteriilor conditii necesare cresterii si dezvoltarii.
Una dintre cele mai frecvente bacterii incriminate este streptococul betahemolitic.
Pentru aceasta determinare se recolteaza exudatul faringian tehnica pe care o voi descrie
mai amanuntit in capitolul III, partea a doua. Daca este o infectie amigdaliana se vor realiza si
antibiograme - teste speciale care pot determina cel mai eficient antibiotic in cazul germenului
izolat din gatul pacientului.
In unele cazuri pot fi efectuate si analize hematologice, cu determinarea numarului de
hematii, leucocite. In functie de care fractiune a leucocitelor este crescuta, se poate suspiciona o
infectie virala sau bacteriana. Deci este necesara uneori la indicatia medicului o hemoleucograma
(HLG) .Pe langa HLG se mai pot recolta si:
- Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) este crescuta datorita inflamatiei locale.
- PCR si fibrinogenul mai pot fi marite in astfel de cazuri ale amigdalitei acute bacteriene. [ 5 ]

15
9. Diagnostic
a) diagnosticul pozitiv:
Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor descrise si nu necesita confirmare prin
examen de laborator. Diagnosticul diferential se face cu celelalte forme de amigdalite si cu
traumatismele termice si chimice ale faringelui.
b) diagnosticul diferential:
Deoarece diagnosticul este de cele mai multe ori stabilit pe criterii clinice (intrucat testele
rapide streptococice nu sunt intodeauna disponibile iar culturile ofera un rezultat dupa 1 sau 2
zile) a fost pus la punct un scor McIssac pentru diferentierea dintre amigdalitele bacteriene si
cele virale:
-febra (temperatura peste 38˚ C = 1 punct
-absenta tusei = 1 punct
-adenopatie cervicala anterioara dureroasa = 1 punct
-hipertrofie amigdaliana sau exudat amigdalian = 1punct
-varsta 3-14 ani = 1 punct
-varsta 15-44 ani = 0 puncte
-varsta > 45 = 1 punct
Daca scorul este de 0 sau -1 puncte se poate exclude etiologia streptococica, daca este intre 1 si 3
puncte se recomanda efectuarea analizeor de laborator si administrarea de antibiotice in
asteptarea rezultatelor culturii, iar daca este de 4 sau 5 puncte cauza este foarte probabila
streptococica si se recomanda inceperea antibioterapiei. Scorul are o sensibilitate de 95 % la
populatia pediatrica. [ 5 ]

16
10. Tratament

a) tratamentul profilactic:
Tratamentul profilactic al amigdalitelor acute presupune in primul rand o igiena
riguroasa a persoanelor predispuse la infectii sau viroze respiratorii sau de natura O.R.L. dar si
la persoanele aflate in preajma unor posibile focare ale infectiei sau care au petrec un timp
indelungat in colectivitate (copii). Aici intervine cadrul medical pentru a informa corect
populatia in legatura cu educatia sanitara necesara intelegerii normelor de igiena pentru a putea
izola un factor infectios al amigdalitei acute si nu numai.
Printre informatiile esentiale prevenirii transmiterii agentilor patogeni enumeram
recomandarile:
- folosirea batistelor pentru suflatul nasului;
- folosirea batistelor pentru a acoperi nasul atunci cand stranutam;
- spalatul pe maini cu apa si sapun cat mai des dar mai ales dupa ce luam contact direct
cu mai multe persoane;
- igiena bucala;
- evitarea supraaglomerarilor publice mai ales in perioadele foarte reci sau in
colectivitate cu persoane potential contagioase avand viroze respiratorii;
- izolarea persoanelor potential contagioase din colectivitati, mai ales in randul copiilor,
atunci cand se suspecteaza o epidemie gripala sau de alta origine infectioasa;
- aerisirea periodica a incaperilor si asigurarea unui microclimat corespunzator;

b) tratament igieno-dietetic:
In privinta tratamentului igieno-dietetic asupra amigdalitelor acute putem mentiona o
alimentatie adecvata starii de sanatate cu alimente bogate in vitamine sau suplimente pentru
intarirea sistemului imunitar. De obicei apare o anumita inapetenta a pacientului care poate
inrautatii starea de sanatate. Lipsa poftei de mancare se poate combate prin explorarea
preferintelor alimentare a pacientului astfel servirea meselor se va face regulat, intr-un mod
atragator si la o temperatura potrivita.
Hidratarea corespuzatoare este foarte necesara pentru pacientul cu amigdalita acuta in
primul rand pentru diminuarea hipertermiei si evitarea deshidratarii.
Este foarte indicata odihna si repausul la pat in perioada agresiva a bolii.

17
c) tratament medicamentos:
In primul rand se va evita automedicatia care poate fi foarte daunatoare si chiar poate
agrava starea de sanatate a pacientului.
In functie de cauza amigdalitei acute, tratamentul medicamentos va cuprinde o schema
terapeutica foarte stricta mai ales in privinta antibioterapiei care va dura cel putin 7 zile.
Antibioticele se vor administra doar in cazul amigdalitelor acute de etiologie bacteriana
si vor fi prescrise de catre medic in functie de rezultatul antibiogramei efectuate dupa rezultatul
exudatului faringian.
In mod normal se apeleaza la antibiotice cu spectru larg (augmentin, penicilina,
claritromicina) dar si la cele care au o tinta precisa data de antibiograma impreuna cu tratamentul
simptomatic care include:
-antialgic (tramadol)
- antipiretic (paracetamol, algocalmin)
- antiinflamatoare nesteroidiene (nurofen, coldrex)
- antiseptice faringiene si bucale (faringosept) [ 2 ]
In tratamentul amigdalitelor de etiologie virala se va acorda doar tratament
medicamentos simptomatic in combinatie cu tratament igino-dietetic specific tuturor
amigdalitelor acute mentionat mai devreme.

d) tratament chirurgical:
Se recomanda amigdalectomia la un termen de o luna dupa ultimul episod acut in
formele recidivante. Strict in cazul amigdalitelor, se poate interveni chirurgical, indicatiile fiind:
- hipertrofie amigdaliana severa;
- amigdalita pultacee mai mult de 4-5 ori/an;
- complicarea unei amigdalite acute cu flegmon periamigdalian sau abces;
- amigdalita cronica cazeoasa;
- tumori maligne de amigdala. [ 4 ]

18
11. Evolutie, Complicatii, Prognostic

a) Evolutia amigdalitei acute este de 7-10 zile. Pe langa complicatiile comune tuturor
amigdalitelor, amigdalita acuta streptococica se poate complica cu glomerulonefrita acuta post-
streptococica si reumatismul articular acut. Din aceste motive, examenul de urina si examenul
ASLO vor fi repetat determinate, in perioada de convalescenta.

b) Complicatiile cauzate de amigdalita acuta apar relativ rar si pot include:


Abcese - abcesele pot sa apara la nivelul tesuturilor din jurul amigdalelor. In unele
cazuri, puroiul continut in abcese se poate raspandi in zonele invecinate, precum radacina limbii,
gat, palat, piept si plamani. Aceste abcese pot fi tratate cu usurinta prin administrarea de
antibiotice. Uneori este necesara drenarea lor.
Umflarea fetei si gatului - aceasta complicatie poate bloca caile aeriene si ingreuna
respiratia. Amigdalita cronica poate cauza apnee de somn obstructiva, care reduce aportul
adecvat de oxigen la nivelul creierului, si poate duce la tulburari de somn.
Infectia urechii medii (otita) - amigdalita poate conduce la acumularea de mucus in
urechea medie, intre timpan si urechea interna. Acest mucus se poate infecta uneori cu bacterii,
insa in majoritatea cazurilor infectia se vindeca de la sine.
Septicemie - poate sa apara daca bacteriile ajung in circulatia sanguina si se multiplica.
Bacteriile pot fi distruse folosind antibiotice orale sau intravenoase.
Glomerulonefrita - reprezinta inflamatia glomerulilor renali cauzata de streptococi.
Sindrom Lemierre - este o afectiune foarte rara caracterizata prin raspandirea bacteriilor
la nivelul venelor importante ale gatului. Mici gramezi de bacterii sunt transportate astfel prin
circulatia sanguina la plamani, articulatii si oase. Sindromul Lemierre poate fi tratat cu usurinta
cu antibiotice, insa poate fi fatal daca nu este diagnosticat la timp.
Deci complicatiile amigdalitelor acute pot fi de ordin local, regional sau general.
Procesele inflamatorii acute sau cronice reincalzite, indeosebi cele cu punct de plecare
in amigdalele palatine, reprezinta adesea focare infectioase care difuzeaza in ganlionii si
tesuturile celulare ale gatului, mediastinului sau la distant in alte organe. Transmiterea infectiei
se face din aproape in aproape prin continuitatea leziunilor( abces intraamigdalian, abces
periamigdalian), pe cale limfatica ( adenoflegmonul retrofaringian, adeoflegmoane cervicale) si
pe cale hematogena (septicemia, flebite si tromboflebite, metastaze septice si la distanta).

19
Septicemia amigdaliana constituie o grava complicatie a amigdalitelor acute dar care a
devenit exceptional de la aparitia antibiotice.
Amigdalitele si reumatismul articular:
Infectia streptococica este incriminata in declasarea crizei de reumatism articular acut.
Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca foarte adesea amigdalitele acute preced cu cateva zile
aparitia reumatismului articular acut, precum si pe faptul ca titrul antistreptolizinelor este crescut
la reumatici.
Amigdalitele si nefrita:
Majoritatea nefritelor acute sunt considerate de origine faringiana. Amigdalita, variabila
ca forma clinica si ca intensitate, precede frecvent infectia streptococica. Amigdalita cu
streptococ beta-hemolitic este cea mai frecventa. In patogenia determinarii renale se
incrimineaza aceleaasi mecanisme ca si in reumatismul acut. [ 3 ]
In general prognosticul bolii este favorabil iar recuperarea este de scurta durata atata
timp cat se pune accent pe profilaxia primara si secundara a amigdalitelor acute.

20
III. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
Amigdalita Acuta

1. Particularităţi în îngrijirile acordate de asistentul medical


pacientului cu Amigdalita Acuta

Asistenta medicala se implică activ în îngrijirile pacienţilor cu amigdalita acuta, de la


internare până la externare şi se asigură să aplice intervenţiile cu rol propriu şi delegat în tratarea
pacientului.

a) Intervenţiile proprii sunt concretizate de :


Elaborarea planului de îngrijire şi identificarea problemelor de dependenţă a
pacientului. Enumerarea obiectivelor şi a intervenţiilor necesare:
Educarea pacientului privind un mod de viaţă sănătos, pentru a preveni complicaţiile
bolii, asigurarea unui microclimat corespunzător şi igiena apoi o şedere odihnitoare pe timpul
spitalizării.
Un regim igieno-dietetic în funcţie şi de medicaţia prescrisă de medic.
Supravegherea generală a pacientului şi monitorizarea semnelor vitale a pacientului
pentru a prevenii apariţia complicaţiilor infectioase.
Pentru recuperarea eficientă şi cât mai rapidă a pacientului, asistentul medical se implică
foarte mult şi în educarea pacientului pentru a aborda un stil de viaţă sănătos şi de a-şi menţine
starea de sănătate, să asigure măsuri de profilaxie primară şi secundară a bolii .
Dacă pacientul a înţeles măsurile pe care trebuie să le execute şi după ce a fost externat
atunci prognosticul bolii este favorabil şi asistenta medicala şi-a îndeplinit cu succes unul din
obiectivele propuse pentru tratarea pacientului.
Asistenta medicala are în vedere mai multe obiective dar unul dintre cele mai promte
trebuie să fie ameliorarea durerii si mentinerea temperaturii pacientului in limite normale
deoarece prima problemă de dependenţă este durerea în aceste afecţiuni iar a doua hipertermia
La fel de importantă poate fi şi alimentatia inadecvata prin deficit pe care o prezintă
pacientul din cauza disfagiei. Astfel asistenta medicala va asigura diminuarea durerii şi
hidratarea corespunzatoare plus o alimentatie corecta pentru a creste apetenta pacientului cu
amigdalita acuta.

21
Asistenta medicala pune în aplicare planul de îngrijiri specific bolii şi este atenta la
intervenţiile delegate şi participă la efectuarea examenului clinic de către medic pentru
certitudinea datelor din planul de îngrijire .
Asistenta medicala va oferi şi un suport psihologic crescut şi încredere în echipa
medicală acestor pacienţi deoarece un anumit grad de dependenta chiar şi provizoriu al
pacientului poate avea efecte negative pe plan psiho-emotional şi social.

b) Intervenţiile delegate constau în participarea la examenul clinic efectuat de către


medic, recoltarea de probe de laborator, participarea la examenul radiologic(unde este cazul)
administrarea medicamentelor şi pregatirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii unde este
cazul.
În funcţie de starea pacientului asistenta medicala va administra medicaţie antialgică şi
antiinflamatorie nesteroidiană sub diferite forme ( injectabile / tablete ) dar şi un regim alimentar
hipervitaminic plus un microclimat corespunzător pentru ca schimbările bruşte şi mai ales
scăzute de temperatură şi umiditate crescută pot afecta starea de bine a pacientului.
Asistenta medicala va cunoaşte investigaţiile paraclinice specifice cum ar fi recoltarea
exudatului faringian, recoltarea de probe biologice pentru determinarea valorilor patologice ale
bolii.
Asistenta medicala se asigură că şi pacientul a înţeles mecanismul
afecţiunii sale şi că se va comforma regulilor de profilaxie secundară şi de
continuare a tratamentului la domiciliu şi a recomandărilor de externare.

22
2. Descrierea a două tehnici specifice

a) Administrarea antialgicelor şi antiinflamatoarelor nesteroidiene pe cale orală

Medicamentul este prescris de către medic în foaia de observaţie, în rubrica specială


(pentru pacientul internat). [ 6 ]
Pentru această tehnică pregătesc materialele necesare : linguriţă, pahar, apă / ceai,
medicamentul respectiv sub forma de tabletă în ambalajul propiu nesigilat.
Verific doza, integritatea, valabilitatea medicamentului şi incompatibilităţile posibile cu
alte medicamente.
Respect orarul de administrare dar şi programul de somn fiziologic al pacientului.
Administrarea o aplic la patul bolnavului..înaintea administrării explic pacientului
scopul şi efectele medicaţiei dar şi eventualele efecte secundare.
Pregătesc pacientul în poziţie şezândă după care mă spăl pe mâini cu apă şi săpun
pentru a manipula materialele necesare administrării.
Aşez tableta pe limba pacientului şi se înghite ca atare cu apă sau ceai.
După ce pacientul a confirmat că a înghiţit tableta fără probleme îl repoziţionez în pat.
Execut din nou spălatul pe măini, reorganizez locul de muncă şi intrumentele folosite le spăl şi le
dezinfectez.
Administrarea medicamentului o notez în foaia de observaţie.cu data şi ora exactă.
Exemple de medicamente :
- antialgice : algocalmin, tramadol,. aspirina şi paracetamol fiind antiinflamatoare
nesteroidiene având acţiune algică mai mare.
- antiinflamatoare nesteroidiene : diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, nurofen.

23
b) Recoltarea exudatului faringian

Definitie: exudatul faringian este un lichid, rezultat in urma unui proces inflamator
faringian.
Scop: explorator
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului
-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
Pregatesc materialele necesare:
1. De protectie: masca de tifon
2. Sterile: spatula linguala, eprubeta cu tampon, eprubeta de cultura, ser fiziologic
sau glicerina 15%3.
3. Nesterile: tavita renala, stativ pentru eprubete, lampa de spirt si chibrite
Pregatesc pacientul:
-psihica: il anunt si ii explic tehnica.
-fizica: il anunt sa nu manance si sa nu bea apa, sa nu se instileze solutii dezinfectante in
nas, si sa nu faca gargara. Asez pacientul pe un scaun.
Tehnica:
Recolteaz inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide.
Ma spal pe maini si ma dezinfectez cu alcool, imi pun masca de protectie, invit
pacientul sa deschida gura si inspectez fundul de gat. Deschid epubreta cu tamponul faringian,
flambez gatul eprubretei si o inchid cu dop steril. Apas limba cu spatula linguala, cu tamponul
faringian sterg depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipest o portiune din falsele membrane
(cand este cazul).
Flambez gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat. La indicatia medicului, intind
produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri colorate sau insemantez imediat pe medii de cultura.
Ma spal pe maini cu apa si sapun
Pregatesc proba pentru laborator care se transporta evitand suprainfectiile. Spala si
dezinfectez suprafetele.
Notez in foaia de observatie data recoltarii si ora, numele si prenumele persoanei careia
i s-a efectuat recoltarea. Daca s-a facut insamantare sau nu.
Timpul scurs de la recoltare la insamantare trebuie sa nu depaseasca 5-6 ore.
Inainte de recoltare, inspectez regiunile de unde urmeaza sa recoltez.
Recoltarea se face nu numai in amigdalite dar si in alte boli care pot fi declansate de o
infectie faringiana (nefrite). [ 6 ]

24
3. Prezentarea cazurilor
STUDIU DE CAZ NR 1

Diagnostic medical: Faringoamigdalita acuta

a) DATE RELATIV STABILE

NUME ŞI PRENUME: A. C.

VÂRSTA: 6 ANI SEX: F

DOMICILIUL: LOC BRASOV NIVEL DE EDUCAŢIE: PRESCOLAR

DATA INTERNĂRII: 15.12.2013

SECŢIA UNDE E INTERNAT: O.R.L. PEDIATRIE

ÎNĂLŢIME: 120 cm GREUTATE : 22 Kg

A.H.C: NU PREZINTA
A.P.P: NEAGA MALADII INFECTOCONTAGIOASE
Alte probleme de sănătate: NU SUNT

Fumat: NU

Alergii: Medicamentoase: neaga.


Alimentare: neaga.
Alte alergii: nu cunoaste.

Grup sanguin: AB Rh :POZITIV

25
b) DATE VARIABILE

Motivele spitalizării: pacienta acuza durere cu caracter intens la nivelul gatului


accentuata de ingerarea alimentelor, stare febrila cu tendinta de crestere a temperaturii,
inapetenta, deshidratare, stare generala alterata. Nu a urmat tratament ambulatoriu.

Manifestări de dependenţă: disfagie accentuata, hipertermie, inapetenta , cefalee, vertij,


ganglioni periferici nepalpabili.

Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată -

TA: 120/60 mmHg; PULS: 82/min; RESPIRAŢIE: 20/min TEMPERATURA: 39,2C

Orientat temporo-spaţial : DA X NU -

Autopercepere: Modificată de spitalizare: nu.

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei: buna.


Ceilalţi pacienţi: buna.
Personalul sanitar: buna.

26
PROBE DE LABORATOR
EXPLORAREA VALORI VALORI NORMALE
DETERMINATE
V.S.H. 16 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
23 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h
H.L.G. Leucocite=25,1 x103/mm3 WBC=5,0-19,0 x103/mm3
RBC= 5,1 mm3 RBC= 3,9-5,3 mm3
Hgb= 13,5 g/dl Hgb= 9,5-14,1 g/dl
Exudat faringian Prezent stafilococul  Negativ
hemolitic

Antibiograma exudat Sensibil : penicilina,


faringian gentamicina

13.12.2013

Investigaţii complementare: la examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se


constată elemente patologice.
13.12.2013

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

1 Durere la nivelul gatului din cauza procesului inflamator manifestata prin disfagie,
inapetenta.
2 Hipertermie din cauza procesului infectios manifestata prin frison, tegument fierbinte,
apatie.
3 Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza disfagiei manifestata prin scadere in
greutate, oboseala, alterarea starii generale.
4 Insomnie din cauza bolii manifestata prin stare de apatie.
5 Risc de complicaţii datorită vulnerabilităţii faţă de pericole.

27
INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
DEPENDENŢĂ
Pacientul sa prezinte Recomand repaus vocal pentru evitarea Administrez tramadol 1 tb la 6 ore; În decurs de 48 h
o diminuare a durerii durerii; Administrez substante dezinfectante pacientul prezintă dureri
in decurs de 48 h. Asigur o pozitie adecvata pe care o pentru gargarisime; diminuate în intensitate.
Durere schim la un interval de 3 ore pentru a Recoltez probe de laborator pentru
favoriza respiratia; evidentierea stadiului inflamator.
Ofer un suport psihologic pacientului;
Monitorizez functiile vitale;

Pacientul sa prezinte Monitorizez temperatura la un interval Administrez algocalmin 1 tb la4 h; In decurs de 12 h


o temperatura de 1 ora si notez valorile in foaia de Administrez paracetamol 1 tb la 6 h; pacientul prezinta o
cuprinsa in valorile temperatura; Recoltez exudatul faringian pentru temperatura mentinuta in
normale pe toata Asigur un aport de lichide crescut; evidentierea antibiogramei; limite normale
Hipertermie durata spitalizarii si Asigur repaus la pat in perioada febrila; Administrez penicilina 1 tb la 12 h
dupa. Asigur un microclimat corespunzator;
Mentin lenjeria de pat si de corp curata
si uscata si le schimb de cate ori este
cazul;

Pacientul sa se Ma informez asupra preferintelor Administrez complex de vitamine 2 tb In decurs de 24 h


alimenteze si sa se alimentare ale pacientului; / zi (1-0-1) pacientul prezinta o stare
hidrateze Servesc masa intr-un mod atragator si la Verific alimentele trimise de la de bine si prezinta pofta
Alimentatie corespunzator in o temperatura potrivita; bucatarie pentru a corespunde cu de mancare.
inadecvata prin deficit decurs de 24 h Respect orele de masa a pacientului la indicatiile date de medic
un interval regulat;
Recomand pacientului o alimentatie
bazata pe alimente lichide si semilichide
pentru a evita durerile la inghitire;
Monitorizez bilantul ingesta-excreta

28
Pacientul sa prezinte Asigur liniste nocturna in salon; Particip la efectuarea examenului Dupa 12 h pacientul nu
un somn odihnitor in In timpul zilei acord momente de clinic si lavizita medicala zilnica; mai prezinta stare de
curs de 12 h recreere pacientului; Ma implic activ in suportul moral al apatie si are un somn
Asigur o pozitie comfortabila in pat; pacientului, oferit de psiholog; odihnitor
Insomnie Asigur suport moral pacientului si
incredere in echipa medicala;

Previn apariţia Educ pacientul cu privire la un mod de Izolez pacientul pentru a nu raspandi După 48 h pacientul a
complicaţiilor viaţă sănătos, măsuri profilactice; infectiile nosocomiale in cadrul înţeles măsurile de
infectioase în 48 h Invat pacientul sa aiba o igiena sectiei; profilaxie, a evitat
corespunzatoare a corpului si a cavitatii complicaţiile infectioase
Risc de complicatii bucale
Asigur dezinfetia suprafetelor si a
materialelor din salonul pacientului;
Asigur un microclimat corespunzator;

[7]
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toata durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor paraclinice care s-au
efectuat în primele 2 zile)
Pacientul prezinta o ameliorare semnificativa a simptomelor si obiectivele propuse au fost atinse.

29
Evaluare

Pacientul A.C internat în data de 15.12.2013, în secţia de O.R.L. având


manifestările de dependenţă, disfagie, febra, inapetenta, stare generala alterata, a
fost supus la următoarele investigaţii :
 monitorizarea semnelor vitale,
 examene de laborator,
 examenul clinic, diagnosticat cu faringoamigdalita acuta
Astfel după 7 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere la
inghitire, hipertermie, inapetenta. De asemenea pe perioada spitalizării nu au
apărut complicaţii infectioase.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos comform prescriptiei ;
- evitarea alimentelor reci,condimentate, grunjoase;
- evitarea frigului, umezelii; curentilor de aer rece; medii poluante;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

30
STUDIU DE CAZ NR 2

Diagnostic medical: Amigdalita Acuta Streptococica

a) DATE RELATIV STABILE

NUME ŞI PRENUME B.C.

VÂRSTA 14 SEX: F

DOMICILIUL: LOC BRASOV NIVEL DE EDUCAŢIE ELEVA

DATA INTERNĂRII: 20.12.2013

SECŢIA UNDE E INTERNAT: ORL PEDIATRIE

ÎNĂLŢIME 145 cm GREUTATE 46

A.H.C: Nesemnificative.
A.P.F: PM 13 ani.
A.P.P: infecti gripale sezoniere.
Alte probleme de sănătate: nu sunt.

Fumat: NU

Alergii: Medicamentoase: neaga.


Alimentare: neaga.
Alte alergii: nu cunoaste.

Grup sanguin B Rh NEG

31
b) DATE VARIABILE

Motivele spitalizării : pacienta in varsta de 14 ani se prezinta pe sectia noastra pt


tratament de specialitate deoarece prezinta dureri cu caracter inflamator la nivelul faringelui,
febra, inapetenta, durere la inghitire care au debutat in urma cu 2 zile neurmand tratament
ambulator.
Manifestări de dependenţă: hipertermie, disfagie, inapetenta, astenie, anxietate,
ganglioni periferici nepalpabili.

Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată

TA: 110/65mmHg PULS: 82/min RESPIRAŢIE: 23/min TEMPERATURA: 39C

Orientat temporo-spaţial : DA X NU

Autopercepere: Modificată de spitalizare: Nu

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei : buna


Ceilalţi pacienţi: buna
Personalul sanitar: buna

GRADUL DE DEPENDENŢĂ
Total independent Necesită rar însoţitor X Total dependent

Se îmbracă singur X Se îmbracă cu ajutor Trebuie îmbrăcat

Se poate deplasa singur X Se deplasează cu sprijin E imobilizat


Işi poate folosi membrele: Superior stâng X Superior drept X
Inferior stâng X Inferior drept X
Îşi efectuează igiena personală: Singur X Necesită ajutor temporar
Necesită ajutor permanent

32
PROBE DE LABORATOR
EXPLORAREA VALORI VALORI
DETERMINATE NORMALE
V.S.H. 18 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
25 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h
H.L.G. Leucocite=14,2 x103/mm3 WBC=4,8-11,0 x103/mm3
RBC= 5,2 mm3 RBC=4,0-5,4 mm3
Hgb= 12,9 g/dl Hgb= 10,3-15,7 g/dl
Exudat faringian Prezent stafilococul  Negativ
hemolitic

Antibiograma exudat Sensibil : penicilina,


faringian gentamicina

21.12.2013

Investigaţii complementare: la examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se


constată elemente patologice.
21.12.2013

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

1 Dispnee datorita inflamtiei cailor aeriene manifestata prin cianoza.


2 Hipertermie din cauza procesului infectios manifestata prin transpiratii abundente,
frison tegumente calde.
3 Alimentatie inadecvata din cauza bolii manifestata prin deshidratare.

4 Risc de complicatii din cauza infectiei manifestata prin flegmon amigdalian.

5 Anxietate din cauza bolii.

33
PROBLEMA DE OBIECTIVE INTERVENŢII
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Pacientul sa ai o Asigur repaus la pat intr-o pozitie Administrez oxigen pe masca; Dupa 24 h pacientul
respiratie libera, comfortabila si favorizabila respiratiei; Administrez solutii/sprayuri numai prezinta dispnee si
Dispnee usoara si eficienta, in Aplic comprese alcoolizate pe fata decongestionante 1 / 2 ore are o respiratie eficienta.
decurs de 24 h anterioara a gatului;
Asigur un microclimat corespunzator;

Pacientul sa-si Asigur repaus la pat in perioada febrila Administrez algocalmin 1 fiola/ Dupa 24 h pacientul
mentina temperatura cu un comfort termic suplimentar; 6 ore; prezinta o temperatura
corpului in limite Asigur un aport crescut de lichide; Administrez 1 fiola de algifen / 6 constanta intre valorile
fiziologice in decurs Asigur un micoclimat corespunzator; ore; fiziologice
Hipertermie de 24 h Masor temperatura pacientului si o
notez in foaia de temperatura.
Mentin lenjeria de pat si de corp curata
si uscata si le schimb de cate ori este
cazul;

Pacientul sa se poata Explorez preferintele alimentare ale Administrez 1 perfuzie cu ser Pacientul prezinta pofta
alimenta pe cale pacientului si servesc masa intr-un mod fiziologic I.V. + 1 fiola vit C. de mancara la un interval
naturala in decurs de foarte atragator si la o temperatura de 12 h
Alimentatie 12 h potrivita.
inadecvata prin deficit Asigur o alimentatie in functie de
reducerea durerilor la deglutitie
Asigur un consum de lichide de cel
putin 2l /zi
Calculez bilantul ingesta-excreta

34
Pacientul sa nu Asigur un microclimat corespunzator Recoltez exudatul faringian; Pacientul nu a prezentat
prezinte complicatii fara curenti de aer rece sau schimbari Administrez antibioterapia complicatii ale
pe perioada bruste de temperatura; gentamicina 1 fiola / 8 h; amigdalelor pe timpul
spitalizarii Monitorizez semnele vitale; Recoltez VSH leucograma, spitalizarii
Risc de complicatii Respect normele de igiena si educ ASLO;
infectioase pacientul sa le insuseasca la randul sau;

Pacientul să prezinte Asigur suport moral pacientului şi Administrez diazepam 1/2 După 12 h pacientul s-a
diminuarea anxietăţii încredere în echipa medicală, asigur capsulă / zi ( 0-0-1) linistit şi prezintă o stare
în decurs de 12 h liniştea nocturnă. psihică bună.
În timpul zilei asigur pacientului
Anxietate momente de recreere.
Asigur aerisirea salonului

[7]
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toată durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor paraclinice
care s-au efectuat în primele 2 zile

35
Evaluare

Pacientul C.B. internat în data de 20.12.2013, în secţia de O.R.L. având


manifestările de dependenţă, disfagie, febra, inapetenta, stare generala alterata,
anxietate, a fost supus la următoarele investigaţii :
 monitorizarea semnelor vitale,
 examene de laborator,
 examenul clinic, diagnosticat cu Amigdalita Acuta Streptococica
Astfel după 7 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere la
inghitire, hipertermie, inapetenta, anxietate. De asemenea pe perioada spitalizării
nu au apărut complicaţii infectioase.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos comform prescriptiei ;
- evitarea alimentelor reci,condimentate, grunjoase;
- evitarea frigului, umezelii; curentilor de aer rece; medii poluante;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

36
STUDIU DE CAZ NR 3

Diagnostic medical: Amigdalita Acuta

a) DATE RELATIV STABILE

NUME ŞI PRENUME C,D,

VÂRSTA 22 SEX: F

DOMICILIUL: LOC BRASOV NIVEL DE EDUCAŢIE: LICEUL

DATA INTERNĂRII 21.01.2014

SECŢIA UNDE E INTERNAT: ORL SCJU BRASOV

ÎNĂLŢIME 162 cm GREUTATE: 62 Kg

A.H.C: mama AVC ; tatal I.M.A;


A.P.F: PM 13 ani;
A.P.P: apendicectomie 16 ani; pusee repetate de amigdalita acuta; scarlatina;
Alte probleme de sănătate: nu sunt.

Fumat: NU

Alergii: Medicamentoase: neaga.


Alimentare: neaga.
Alte alergii: nu stie.

Grup sanguin 0 Rh NEG

37
b) DATE VARIABILE

Motivele spitalizării: pacienta in varsta de 22 ani se prezinta pe sectia nostra cu


dureri la deglutitie, febra, cefalee, vertij, inapetenta, amigdale hipertrofice, faringe sensibil la
palpare. Se interneaza pentru consult si tratament de specialitate.

Manifestări de dependenţă: inapetenta, hipertermie, disfagie, stare generala alterata.

Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată

TA: 120/60mmHg PULS: 85/min RESPIRAŢIE: 23/min TEMPERATURA:


38,8C

Orientat temporo-spaţial : DA X NU

Autopercepere: Modificată de spitalizare: nu este cazul

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei: buna


Ceilalţi pacienţi: buna
Personalul sanitar: buna.

GRADUL DE DEPENDENŢĂ

Total independent X Necesită rar însoţitor Total dependent


Se îmbracă singur X Se îmbracă cu ajutor Trebuie îmbrăcat
Se poate deplasa singur X Se deplasează cu sprijin E imobilizat
Işi poate folosi membrele: Superior stâng X Superior drept X
Inferior stâng X Inferior drept X
Îşi efectuează igiena personală: Singur X Necesită ajutor temporar
Necesită ajutor permanent

38
PROBE DE LABORATOR
EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NORMALE
V.S.H. 15 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
22 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h
H.L.G. Leucocite= 13,7 x103/mm3 WBC= 5,0-10,0 x103/mm3
RBC-=3,9 mm3 RBC=4,0 -5,0 / mm3
Hgb= 13,4 g/dl Hgb= 12,0-16,0 g/dl
Exudat faringian Prezent stafilococul  Negativ
hemolitic

Antibiograma exudat Sensibil : penicilina,


faringian gentamicina

21.01.2014

Investigaţii complementare: la examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se


constată elemente patologice.
21.01.2014

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

1 Respiratie ingreunata din cauza hipertrofiei amigdaliene manifestata prin tahipnee.


2 Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza procesului inflamator manifestata
prin repaus alimentar oral.
3 Hipertermie din cauza procesului infectios manifestata prin frison, tegument
fierbinte, apatie.
4 Depresie datorită internarii provizorii manifestată prin indispoziţie, oboseală.
5 Dificultatea de a se odihni din cauza durerii faringiene manifestată prin insomnie
dormitională.

39
INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
DEPENDENŢĂ
Pacientul sa prezinte Asigur conditiilor de spitalizare:aerisire, Administrez oxigen pe masca Pacientul prezinta o
o respiratie eficienta temperatura, umiditate- linistirea respiratie adecvata si
in decurs de 12 h pacientului si asezarea acestuia comod eficienta dupa 12 h
Respiratie dificila in pat- asigurarea repausului atat fizic
catsi psihic al pacientului- observarea,
masurarea si notareafunctiilor vitale si
vegetative in F.O
Pacientul sa se Ma informez asupra preferintelor Administrez 1 perfuzie cu In decurs de 24 h
alimenteze si sa se alimentare ale pacientului; Glucoza 10% I.V. pacientul prezinta o stare
hidrateze Servesc masa intr-un mod atragator si la + 1 fiola vit C. de bine si prezinta pofta
Alimentatie corespunzator in o temperatura potrivita; de mancare.
inadecvata prin deficit decurs de 24 h Respect orele de masa a pacientului la
un interval regulat;
Recomand pacientului o alimentatie
bazata pe alimente lichide si semilichide
pentru a evita durerile la inghitire;
Monitorizez bilantul ingesta-excreta
Pacientul sa-si Asigur repaus la pat in perioada febrila Administrez algocalmin 1 tb la4 In decurs de 12 h
mentina temperatura cu un comfort termic suplimentar; h; pacientul prezinta o
corpului in limite Asigur un aport crescut de lichide; Administrez paracetamol 1 tb la temperatura mentinuta in
Hipertermie normale in decurs de Asigur un micoclimat corespunzator; 6 h; limite normale
12 h Masor temperatura pacientului si o Recoltez exudatul faringian
notez in foaia de temperatura. pentru evidentierea
Mentin lenjeria de pat si de corp curata antibiogramei;
si uscata si le schimb de cate ori este Administrez penicilina 1 tb la 12
cazul; h

40
Pacientul să prezinte Explic pacientului necesitatea şi Asist la consilierea După 24 h pacientul nu
o stare de confort inofensivitatea tratamentelor şi a psihoterapeutică de specialitate mai prezintă oboseală
psihic în 24 h intervenţiilor medicale, ofer suport a pacientului psihică şi are un somn
psihologic prin discuţii cu pacientul odihnitor.
Depresie despre afectiunea fizică, asigur liniştea
nocturnă

Pacientul să obţină un Asigur liniştea nocturnă şi condiţii de Administrez diazepam După 48 h pacientul s-a
somn neîntrerupt şi confort termic, 1capsulă / zi ( 0-0-1) acomodat şi prezintă un
odihnitor în decurs de Asigur microclimat corespunzător. somn liniştit şi
Dicultatea de a se 48 h. neîntrerupt
odihni

[7]
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toata durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor
paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile)
Pacientul prezinta o ameliorare semnificativa a simptomelor si obiectivele propuse au fost atinse.

41
Evaluare

Pacienta C.D, internata în data de 20.01.2014, în secţia de O.R.L. având


manifestările de dependenţă, disfagie, febra, inapetenta, stare generala alterata,
anxietate a fost supus la următoarele investigaţii :
 monitorizarea semnelor vitale,
 examene de laborator,
 examenul clinic, diagnosticat cu Amigdalita Acuta
Astfel după 7 zile de spitalizare pacienta nu mai prezintă : durere la
inghitire, hipertermie, inapetenta, stare psihica alterata. De asemenea pe perioada
spitalizării nu au apărut complicaţii infectioase.
Pacienta se externează cu următoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos comform prescriptiei ;
- evitarea alimentelor reci,condimentate, grunjoase;
- evitarea frigului, umezelii; curentilor de aer rece; medii poluante;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

42
Evaluarea studiului

În urma studiului efectuat pe cele 3 cazuri prezentate am observat că manifestările


de dependenţă ale pacienţilor au fost asemănătoare în mare parte ele fiind : hipertermie,
disfagie inapetenta, stare generala alterata.
Tabloul clinic a celor 3 cazuri a fost asemănător având un debut lent şi cu
simptomatologie asemănătoare.
Manifestari diferite au fost la cazul numarul 3 unde s-a descoperit o hipertrofie
amigdaliana cu hipersensibilitate a faringelui.
Alte diferente ale cazurilor a fost ca in cazul 3 pacientul a fost adult (22 ani) fata de
cazurile 1 si 2 unde au fost copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 12 ani.
Asemanator in cele 3 cazuri prezentate a fost tratamentul simptomatic dar si cel
etiologic deoarece cauza amigdalitei acute a fost infectia cu streptococ beta-hemolitic.
Nu au existat din fericire la nici unul dintre cazuri complicatii infectioase sau de alt
tip.
De altfel nu a fost nevoie la nici un pacient de interventie chirurgicala adica
amigdalectomie, chiar daca cazul nr 3 a avut in antecedente personale patologice infectii
repetate ale amigdalelor.
Ca şi tratamentele aplicate, recomandările la externare a pacienţilor din cele 3 cazuri
au fost asemănătoare urmărind continuarea tratamentului medicamentos, evitarea frigului /
umezelii, poluarii atmosferice, evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice şi revenirea la
control conform programării stabilite de către medic. Evoluţia cazurilor a fost asemănătoare
fiind favorabilă la fel şi prognosticul lor pacienţii având în general aceeaşi durată de
spitalizare şi de ameliorare a simptomelor.

43
IV. PROPUNERI PENTRU ASISTENŢII MEDICALI ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AMIGDALITA ACUTA

Ca propuneri în cazul afecţiunilor infectioase acute ale amigdalelor


sau din sfera ORL sa avem în vedere faptul că profilaxia bolii şi educaţia
sanitară efectuată de asistenta medicala este importantă pentru
scăderea numărului pacienţilor cu astfel de afecţiuni.
O propunere eficientă în cazul de faţă se va impune într-o
informare amplă şi cât mai corectă în rândul asistenţilor medicali şi a
întregii echipe medicale prin participări la diferite sesiuni de informare sau
congrese de specialitate în care se pot dezbate toate cunoştinţele actuale
despre această afecţiune precum si noutăţile din domeniu. Astfel se poate
ajunge la noi practici în domeniu şi cadrele medicale vor putea trata mai
eficient boala datorită educaţiei medicale continue şi aprecierii
informaţiilor aduse la zi. În cazul absenţei acestor sesiuni speciale,
propunerea mea se axează pe sesiuni de informare şi mese rotunde în
cadrul echipei de îngrijire de pe secţia de ORL cel puţin o dată la şase luni.
Aceste sesiuni de informare pot fi accesibile asistententei medicale
deoarece ele sunt necesare şi impuse de către sistemul de îngrijiri iar
promovarea lor se poate afla pe toate canalele de comunicare. Pacienţii
trebuie informaţi de către asistenta medicala despre importanţa
metodelor de prevenire şi agravare, evitarea factorilor etiologici a-i bolii, şi
adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Pentru a asigura un tratament complex şi adecvat pacienţilor cu
amigdalita acuta trebuie ca asistenta medicala să interacţioneze cu o
echipă medicală multidisciplinară.
În funcţie de prescripţia medicului intervenţiile asistentei trebuiesc
individualizate pentru fiecare pacient în funcţie de afecţiunea sa.
Din anamneza pacientului, asistentul va identifica factorii de risc la
care este supus fiecare pacient şi îl educă pentru a-i elimina.

44
Importanţa tratamentului aplicat de asistenta medicala la pacienţii
cu amigdalita acuta sau alte afectiuni ORL, determină creşterea calităţii
vieţii.

45
V. CONCLUZII
Amigdalita acuta este o afecţiune care poate apărea în timpul vieţii
adultului dar mai ales la persoanele care sunt supuse factorilor favorizanţi
şi predispozanţi ai bolii adica copii.
Streptococul  hemolitic este cauza cea mai frecventa a etiologiei infectioase care
produce amigdalita acuta.
Amigdalitele se pot clasifica si din punct de vedere neinfectios dar intr-un procent
foarte mic.
In tabloul clinic al amigdalitei acute avem in principal durere reprezentata mai ales
de disfagie cu inflamarea amigdalelor care duce la inapetenta cu ajutorul febrei ridicate care
la randul ei este cauzata de procesul infectios. Pe langa aceste manifestari mai pot aparea
ganglioni locali mariti si faringe hipersensibil la palpare. In final toate duc la o stare generala
alterata ceea ce-l aduce pe pacient in cadrul sectiei clinice de ORL.
Examenul clinic este necesar pentru diagnostic dar şi examenele
de laborator sunt decisive.
Tratamentul se împarte în mai multe etape şi anume tratamente
profilactice şi igieno-dietetice după care tratament medicamentos cu
antialgice, antipiretice, antibiotice şi antiinflamatoare nesteroidiene iar în
urma externării pacientul este îndrumat către medical de familie care va
avea in vedere profilatia amigdalitelor acute, prin repetarea unor analize
ASLO.
Evoluţia bolii este lentă dar benignă. Complicatiile sunt foarte rare
Prognosticul este în general favorabil. Evoluţia cazurilor prezentate a fost
favorabilă la fel şi prognosticul lor, pacienţii având în general aceeaşi durată de spitalizare şi
de ameliorare a simptomelor.
Educarea pacientului este importantă pentru a nu exista
complicaţii ale bolii şi aici putem explica pacientului să urmeze regimul
alimentar recomandat de medic la externare, continuarea tratamentului
medicamentos comform prescriptiei si evitarea alimentelor reci, condimentate, grunjoase,
evitarea frigului, umezelii; curentilor de aer rece; medii poluante;
Igiena riguroasa a cavitatii bucale si spalatul pe maini dupa anumite activitati si
inainte de mese este importanta pentru educarea copiilor dar si constientizarea acestora de

46
catre adulti. Astfel promovarea unui stil de viaţă sănătos de catre asistenta
medicala are efecte benefice şi în rândul pacienţilor care suferă de
afecţiuni ca amigdalita acuta, sau care sunt predispuşi, pentru a opri
transmiterea infectiei sau de a micsora efectele contagioase ale
amigdalitei acute.

47
BIBLIOGRAFIE

1. Voiculescu C. ,Anatomia şi Fiziologia Omului ,Editura Medicală, Bucureşti, 1971,


pag 266-267, 271.
2. Stroescu V. ,Bazele Farmacologice ale Practicii Medicale, Editura Medicală,
Bucureşti, 1988, pag 742.
3. Garbea St. ,Patologie O.R.L, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980, pag
179-199.
4. Arseni C. ,Tratat de Patologie Chirurgicală, vol 5, Editura Medicală, Bucureşti,
1983, pag 586.
5. Buiuc D. , Negut M. , Diagnosticul de laborator al infectiilor tractului respirator
superior si cavitatilor conecte, Editura Medicala, Bucuresti, 2008, p 208.
6. Titircă L. ,Tehnici de Evaluare şi Îngrijiri Acordate de Asistenţii Medicali,Volumul 2,
Editura Viaţa Medicală Românească, 2002, Pag 89,138.
7. Titircă L. ,Manual de Îngrijiri Speciale acordate Pacienţilor de Asistenţii Medicali,
Editura Viaţa Medicală Românească, 2003, pag 138-139.
*
8. * * http://www.sfatulmedicului.ro/Faringita-si-amigdalita/amigdalitele-amigdalitele-
acute-in-sezonul-cald-recomandari-si-prevenire_488.
*
9. * *http://www.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2008.2/Pedia_Nr-
2_2008_Art-9.pdf.
10. *** http://www.sfatulmedicului.ro/Faringita-si-amigdalita/informatii-esentiale-despre-
amigdalita_4743
*
11. * * http://www.medtorrents.com/publ/anatomie/1-5-2

48