MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. BARTOLOMEU

LUCRARE DE DIPLOMA
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU
BRONȘITĂ CRONICĂ

Coordonator științific: Absolventă:

Profesor, Dr Fabian Andrei Bojaru Alice Liliana
Coordonator Nursing:
Profesor, Pazsi Antonica

Cluj-Napoca
2019
Motto: ” Actul medical nu este altceva decât o întâlnire dintre o încredere și o conștiință”
(Gh. Scripcaru)
 CUPRINS

CAPITOLUL I – MEMORIU EXPLICATIV

I. 1. Introducere……………………………………………………………..
I. 2. Scop și motivație……………………………………………………….
CAPITOLUL II – DATE ȘTINȚIFICE DESPRE BRONȘITA CRONICĂ
II. 1. Noțiuni de anatomie și fiziologie ale aparatului resoirator…………….
II. 1. 1. Noțiuni de anatomie……………………………………………
II. 1. 2. Noțiuni de fiziologie……………………………………………
II. 2. Bronșita Cronică………………………………………………………..
II. 2. 1. Definiție…………………………………………………………
II. 2. 2. Epidemiologie…………………………………………………..
II. 2. 3. Etiologie………………………………………………………...
II. 2. 4. Patogeneză………………………………………………………
II. 2. 5. Morfopatologie………………………………………………….
II. 2. 6. Tablou Clinic……………………………………………………
II. 2. 7. Tablou Paraclinic……………………………………………….
II. 2. 7. 1. Explorări Paraclinice………………………………...
II. 2. 7. 2. Diagnosticul Diferențial……………………………..
II. 2. 7. 3. Complicațiile Bronșitei Cronice……………………..
II. 2. 7. 4. Prognosticul Bronșitei Cronice………………………
II. 2. 8. Tratamentul Bronșitei Cronice………………………………….
II. 2. 8. 1. Profilaxia
II. 2. 8. 2. Tratamentul medicamentos………………………….
II. 2. 8. 3. Alte metode de tratament……………………………
CAPITOLUL III – PREZENTARE DE CAZ
III. 1. Caz I……………………………………………………………………
III. 2. Caz II…………………………………………………………………..
 CAPITOLUL I – MEMORIU EXPLICARIV

I.1. INTRODUCERE

Afecțiunile pulmonare care evoluează cu dificultate de respirație, predominant expiratorie,

respective care reprezintă disfuncție expiratorie obstructive sunt încadrate sub termenul genetic
de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Aici se încadrează afecțiunile intrinseci
ale căilor respiratorii: Ex- mucoviscidoza, dar și afecțiuni care interesează căile respiratorii
indemne, alterând elasticitatea plămânilor. Determină alterări structural severe ale
arhitehtonicii pulmonare, cum ar fi emfizemul, respective alterări structural ale peretelui
bronșic.

Mecanismele patogenetice ale acestor afecțiuni sunt commune. Pe primul loc se situează
fumatul, apoi expunerea la poluanții atmosferici, de la locul de muncă, respective repetate
infecții bronho-pulmonare.

În ultimele decenii asistăm la o creștere a bolilor cornice și degenerative, mai ales ale bolilor
respiratorii care se situează pe primul loc. Creșterea prevalenței bolilor pulmonare în general
și a celor cornice în mod special, ne îndreptățește să abordăm aceste afecțiuni.
I.2. SCOP ȘI MOTIVAȚIE

Mi am droit și îmi doresc să ajut oamenii, să fiu un sprijin al lor, să le aduc un zâmbet pe buze
și să le alin suferința în funcție de nevoia fiecăruia.

Am ales dezvoltarea acestui subiect deoarece sunt fumătoare, fumatul fiind principalul factor
al bronșitei cornice. Teama de a mă îmbolnăvi m-a împins spre această patologie destul de des
întâlnită în rândul populației din România.

Bronșita cronică prezintă incidență și prevalență cu tendință la creșterea anuală, mai ales
datorită fumatului în general și a fumatului la adolescenți în mod special. Fiind o boală
invalidantă, care necesită tratament îndelungat și costisitor, necesită o abordare atât din punct
de vedere medical cât și din punct de vedere financiar. Durata tratamentului, costul
medicamentelor, numărul zilelor de incapacitate de muncă, respective evoluția spre afectarea
cordului și pierderea capacității de muncă sunt câteva din aspectele care motivează abordarea
acestui subiect.

Tratamentul complex care se aplică acestor bolnavi m-a făcut să abordez această temă, pentru
a însuși metodele terapeutice cele mai eficiente, precum și tehnicile pentru reducerea cauzelor
și a exacerbărilor acestei afecțiuni. Aș dorii să vin în sprijinul bolnavilor în fazele incipiente,
respective în prevenirea bolii acționând în primul rând pentru combaterea fumatului, reducerii
fumatului pasiv, prevenirea fumatului în scolii, în rândurilr tinerilor pentru a nu începe acest
obicei atât de dăunător sănătății.
 CAPITOLUL II – DATE ȘTINȚIFICE DESPRE BRONȘITA CRONICĂ

II. 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze din organism și mediul extern, având ca funcție primordială hematoza
(schimbul de oxigen și dioxid de carbon al organismului cu mediul înconjurător, asigurând
homeostazia gazoasă).

Alte funcții importante ale aparatului respirator:

-olfacția(cavitatea nazală-mucoasa olfactivă)

-fonația(laringe-corzile vocale)

-condiționarea aerului atmospheric

-filtrarea și îndepărtarea particulelor inhalate

-rezervor de capacitanță

-absorbția medicamentelor

-echilibrul acido-bazic

-echilibrul fluido-coagulant

-funcție secretory
II. 1. 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE

Respirația este procesul fiziologic prin care se asigură în mod continuu aportul de oxigen
adecvat necesităților organismului, dar și exportul dioxidului de carbon rezultat din
metabolismul cellular.

Ritmul respirației este de 16-18 respirații/minut în repaus și crește la emoții și în timpul

efortului.

Aparatul respirator este format din:

 Căile respiratorii-rol în vehicularea aerului:

1.Căile respiratorii superioare:

-cavitatea nazală

-faringe

2.Căile respiratorii inferioare:

-laringe

-trahee

-bronhii

-bronhiole

 Plămânii (înveliți în pleura)-organe la nivelul cărora au loc schimburile de gaze(oxigen

și dioxid de carbob)

Cavitatea nazală este împărțită prin septul nazal în cele două fose nazale și căptușită de o
mucoasă nazală bogat vascularizată.

Este prima și cea mai eficace barieră natural împotriva infecțiilor care filtrează și sterilizează
aerul care ajunge în plămâni, relaxează reflex reacția aparatului respirator față de aerul
atmospheric, având și un rol estetic.

Faringele,este al doilea organ al căilor respiratorii,este împărțit în nazofaringe,orofaringe și

laringofaringe,este organul în care se încrucișază calea respiratory și cea digestivă.
Laringele,este un organ tubular situate în regiunea mediană a gâtului,este un organ cu dublă
funcție:

-conduct aero-vector

-organ al fonației

Traheea,este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în
lungime de 10-12 cm.

Peretele traheei este format din două tunici:

-externă-unde se află tesutul conjunctiv;

-internă-unde se află mucoasa traheală,ce este formată dintr-un epiteliu cilindric ciliat,având și
cellule care secretă mucus;

Bronhiile

Ele se impart în cele două bronhii principale (dreaptă și stângă).Acestea pătrund în plămân prin
hil,unde se ramnifică intrapulmonar,formând arborele bronșic.

Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.

Pediculul pulmonary cuprinde formațiuni care intră și ies din plămân:

-bronhia principal

-artera pulmonară

-venele pulmonare

-vasele și nervii pulmonary

Bronhia stângă este înconjurată de crosa aortei,cea dreaptă de crosa marii vene azygos.

Plămânii sunt principalele organe ale respirației.

Sunt doi la număr (stâng și drept) situați în cavitatea toracică,fiecare fiind acoperit de pleura
viscerală.

Au forma unei jumătați de con,iar culoarea variază cu vârsta:

-la făt este rosu-brun;

-la copil este gri-rozie;

-la adult este cenușiu mai mult sau mai puțin închis;

Greutatea plămânilor este:700 g cel drept și 600 g cel stâng.

Capacitatea totală a plămânilor este de 5000 cm3 aer.Consistența plămânilor este

elastic,buretoasă.

Baza plămânilor este concave și vine în raport cu diafragma.

 Structura plămânilor

Plămânii sunt formați din:arborele bronșic,lobuli (formațiuni piramidale,situate la nivelul

ultimelor ramnificații ale arborelui bronșic) ,ramnificațiile vaselor pulmonare și bronșice, nervi
și limfatice, toate cuprinse în țesut conjunctiv.

Arborele bronșic-reprezintă totalitatea bronhiilor intrapulmonare care rezultă din ramnificarea

bronhiilor extrapulmonare.

 Vascularizația plămânului.

La nivelul plămânului există 2 circulații sanguine:

 Funcțională
 Nutritivă

Circulația funcțională este asigurată de artera pulmonară care ia naștere din ventriculul drept
și se capilarizează la nivelul alveolelor pulmonare.

Circulația funcțională de întoarcere este asigurată de venele pulmonare, care se varsă în atriul
stâng. Se încheie astfel, circulația mica, în care artera pulmonară conținând sânge neoxigenat,
cu dioxid de carbon; se încarcă cu oxigen și se întoarce prin venele pulmonare care conțin sânge
oxigenat, roșu, la atriul stâng.

Circulația nutritive face parte din marea circulație și adduce plămânului sânge, încărcat cu
substanțe nutritive și oxigen.Este asigurată de arterele bronșice, ramuri ale aortei toracice; ele
irigă arborele bronșic. O parte din sânge se întoarce în venele bronșice, care se varsă în venele
azygos și acestea în vena cavă superioară și atriul drept; o altă parte din sânge se întoarce prin
venele pulmonare în atriul stâng.

Capacitatea plămânului: volumul de aer pe care îl conține este de 4500-5000 cm3.

 Pleura
Fiecare plămân este învelit de o seroasă numită pleura.

Pleura reprezintă o foiță parietală, care căptușește pereții toracelui,și o foiță viscerală, care
acoperă plămânul pătrunzând și în scinzuri. Cele două foițe se continua una cu cealaltă la
nivelul pediculului pulmonary și al ligamentului pulmonar.

Între cele două foițe există o cavitate virtuală, cavitatea pleurală, în care se află o lsmă fină de
lichid pleural.

 Mediastinul

Este spațiul cuprins într fețele mediale ale celor doi plămâni, acoperiți de pleurele mediastinale.
A nterior ajunge până la stern, posterior până la coloana vertebrală, inferiopr până la diafragmă,
iar superior comunică larg cu baza gâtului prin aperture superioară a toracelui.
II. 1. 2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE

Respirația reprezintă schimbul de oxigen și dioxid de carbon dintre organism și mediu.

Din punct de vedere functional, respirația poate fi împărțită în patru etape:
1. Ventilația pulmonară - deplasarea aerului în ambele sensuri între alveolele pulmonare
și atmosferă.
2. Difuziunea O2 și CO2 - între alveolele pulmonare și sânge.
3. Transportul O2 și CO2 - prin sânge și lichidele organismului către și de la cellule.
4. Reglarea ventilației pulmonare.

1.Ventilația pulmonară, reprezintă schimbul de gaze între alveolele pulmonare și aerul

atmospheric.
Se realizează prin două procese successive: inspirația și expirația.
Inspirația
Este un process active, realizat prin contracția mușchilor respiratori (muschii intercostali,
diafragmul).
În inspirația forțată intervin și mușchii inspiratory de rezervă, (mușchiul
sternocleidomastoidian, mușchi pectoral, mușchii trapezi).

Expirația
Este un process pasiv, realizat prin relaxarea mușchilor respiratori. În expirația forțată intervin
și mușchii respiratori de rezervă (mușchii abdominali, mușchii intercostali interni).
Frecvența respirției
Reprezintă numărul de respirații complete pe minut. În repaus la organismal sănătos frecvența
respiratorie este de 16-18 respirații pe minut.
Volumele pulmonare:
  Volumul current, este volumul de aer introdus sau eliminate din plămâni în
respirația de repaus, are o valoare de 500 cm3.
 Volumul inspiratory de rezervă, este volumul de aer introdus în plămâni după o
inspirație normal, valoric reprezintă aproximativ 1500 cm3.
 Volumul expirator de rezervă, este volumul de aer eliminate din plămâni după
o expirație normal, are o valoare de 1000-1500 cm3.
Capacitatea vitală pulmonară se obține prin însumarea volumului current +
volumul inspiratory de rezervă + volumul expirator de rezervă, este de
aproximativ 3500 cm3.
 Volumul residual, este volumul de aer care rămâne în plămâni după expirația
forțată, are o valoare de circa 1500 cm3.
Capacitatea totală pulmonară se obține prin însumarea capacității vitale
pulmonare + volumul residual, valoric reprezintă aproximativ 5000 cm3.

Debitul pulmonary
Reprezintă produsul dintre volumul current și frecvența respirației. Pentru o respirație normal,
debitul pulmonary are o valoare de aproximativ 8 l (litri) de aer.
Respirația normal se numește eupnee;
Respirația mărită se numește polipnee;
Respirația scăzută se numește bradipnee;
Stoparea respirației se numește apnee;
2. Difuziunea gazelor
Difuziunea gazelor la nivel alveolar, se realizează datorită diferenței de presiune parțială a
gazelor din alveole și sânge.

Difuziunea la nivelul membrane alveolo-capilare constă în trecerea gazelor din alveole în sânge
și invers, din sânge în alveole, de la o presiune mai mare la una mai mica.

În alveole presiunea parțială a O2 este de 100 mmHg, iar presiunea parțială a CO2 este de 40
mmHg.

În sângele venos presiunea parțială a O2 este de 40 mmHg, iar presiunea parțială a CO2 este
de 46 mmHg.

3. Transportul gazelor

Transportul de O2
Ce-a mai mare parte a oxigenului este transportat sub formă de oxihemoglobină și doar o mica
parte este dizolvat în plasma.Oxigenul este transportat prin cele patru vene pulmonare la inimă,
iar de aici prin circulația sistemică ajunge la nivel cellular.

Transportul de CO2

Dioxidul de carbon se produce la nivel cellular în urma proceselor oxidative. Venele cave îl
transport la inimă iar de aici prin artera pulmonară ajunge la plămâni.

4.Reglarea respirației

Reglarea respirației se realizează prin modificări de frecvență și amplitudine a ventilației

pulmonare.

Reglarea ventilației pulmonare este colerată cu adaptările circulației sanguine la necesitățile

organismului.

Reglarea nervoasă - Este realizată de către centrii respiratori și centrii nervoși superiori.

Reglarea umorală – Se datorează concentrațiilor diferite ale gazelor respiratorii din sânge.
 II.2 BRONȘITA CRONICĂ

II.2.1 DEFINIȚIE

Bronșita cronică se poate define ca hipersecreție de mucus, care declanșază tusea cu

expectorație în majoritatea zilelor, cel puțin trei luni pe an, cel puțin doi ani consecutive, și care
nu este datorată altor cauze: bronșiectazia, pneumoconioze, tuberculoză.

Boala se caracterizează prin exacerbări periodice manifestate prin accentuarea tusei, a

expectorației, mai frecvent a unei expectorații muco-purulente. În timpul exacerbărilor
bolnavul nu este capabil de muncă

Datorită secrețiilor abundente și a modificărilor pereților bronșici (îngroșarea pereților ,

scăderea elasticității acestora) se reduce diametrul lumenului bronșic, aerul se elimină cu
dificultate cee ace determină apariția wheezingului.

După aspect clinic și predominanța simptomelor bronșita cronică poate fi:

- Simplă care nu prezintă îngustarea căilor aerifere;

- Obstructivă la care predomină sindromul obstructiv cauzat de îngustarea lumenului
bronșic

II.2.2 EPIDEMIOLOGIE

Primele descrieri ale bolii s-au făcut în secolul XVII, iar termenul de bronșită cronică a fost
folosit pentru prima data de Badham la începutul secolului XIX. (Tratat de medicină internă
sub redacția Radu Păun-București, 1983). Numărul cazurilor de bronșită cronică a crescut
parallel cu industrializarea.

Datorită creșterii dramatice a industrializării au apărut tot mai multe cazuri grave, a crescut
mortalitatea prin bronșită cronică. În anul 1952 la Londra s-a înregistrat o inversiune termică,
un episode acut de poluare soldat cu multe exacerbări și numeroase cazuri mortale.
Prevalența din ultimele decenii arată o creștere semnificativă, cu toate măsurile igienice și
epidemiologic eluate. Creșterea prevalenței este prezentă pe plan mondial, cu precădere la țările
industrializate. Creșterea prevalebnțeis-a etichetat ca relativădatorită reducerii cazurilor bolilor
pulmonare cornice cum ar fi tuberculoza. Cu toate măsurile igienici-sanitare și epidemiologice
asistăm la o creștere reală a prevalenței. Aceasta se datorează îmbunătățirii mijloacelor
terapeutice, a recunoașterii din timp a bolii și ca urmare a prelungirii vieții celor afectați.

Merită amintit măsurile luate pentru combaterea fumatului, reducerea noxelor de la locul de
muncă, examinările periodice effectuate și nu în ultimul rând utilizarea roboților în tehnologiile
periculoase pentru sănătate: șablare, vopsitorii, unele faze ale turnării metalelor, etc.

Mortalitatea după datele Organizației Mondiale ale Sănătății (OMS) se situează între 1-8 %, cu
tendință de creștere rapidă. Se consider că mortalitatea se dublează la fiecare cinci ani. Se
preconizează că în 2050 va fi a treia cauză de deces!

Morbiditatea nu se poate stabili cu exactitate, decât prin studii epidemiologice. În diagnostic

bronșitei cornice se utilizează metode diferite, cee ace îngreunează stabilirea unei morbidități
exacte. Se consider că boala este subdiagnosticată, astfel mulți bolnavi în stadia incipiente
rămân nediagnosticați .

Este sufficient dacă ne gândim la procentul mare de fumători care sunt candidați pentru a face
bronșită cronică. Poluarea atmosferei și a locurilor de muncă rămân problem nerezolvate, cu
toate că s-au obținut rezultate încurajatoare.

Din cele expuse rezultă că bronșita cronică este o boală cu implicații socio-economice evidente.
Pierderile financiare se datorează prestărilor de servicii medicale ambulatorii și de spitalizare,
însă acestea sunt doar o parte din pierderi.

Datorită absenteismului și a reducerii capacității de muncă pierderile sunt semnificative. La

acestea se adaugă implicațiile sociale privind integrarea bronșiticilor cronici în societate. În
SUA bronșita cronică ocupă locul al doilea după afecțiunile cardio-vasculare ca și cauze de
invaliditate precoce.
II.2.3 ETIOLOGIE

Etiologia bronșitei cornice nu este perfect elucidate.

Este un sindrom caracterizat de obstrucție, tuse, expectorație, dispnee, sindrom cauzat de

modificări patologice intrapulmonare, ex-mucoviscidoza, sau fenomene extrapulmonare, cum
sunt fenomenele alergice, suprainfecțiile sau poluarea atmosferei, ori autopoluarea prin
obiceiul de fumat.

Stimulii inițiali care duc la creșterea secreției de mucus sunt fumatul și poluarea atmosferică.
Acești factori acționează synergic. Creșterea secreției bronșice atrage după sine infecția inițială
acută, care devine cronică și progresează spre bronșiile mici, determinând alterare funcției
respiratorii prin instalarea sindromului bronho-obstructiv. Concomitent se activează factorii
endogeni care se manifestă prin hiperactivitate bronșică.

Fumatul reprezintă o relație direct cu morbiditatea prin bronșită cronică. Renunțarea la fumat
ameliorează semnificativ prognosticul morbidității și a mortalității prin bronșită cronică.

Fumatul de țigară este mai periculos pentru instalarea bronșitei cornice decât fumatul de pipă
sau țigări de foi. Efectul fumatului apare precoce, dar de multe ori simptomrle, initial puțin
evidente sunt neglijate de bolnavi. Efectele fumatului depend și de calitatea țigărilor fumate.

Cele tari sunt mai nocive datorită conținutului crescut de nicotine și gudroane.

Efectele negative ale fumatului sunt mai pronunțate la tineri, respective la cei care au început
să fumeze la vârste mai tinere. Întreruperea fumatului are effect favorabil atât pentru reducerea
dezvoltării bronșitei cornice, cât și pentrureducerea puseurilor infecțioase intercurente la
bronșitici.

Reducerea funcției respiratorii arată un parallelism între numărul țigărilor fumate și reducerea
volumelor respiratorii detectate cu ocazia explorărilor funcționale. Fumatul acționează asupra
cililor vibratili ale celulelor epiteliale, determinând reducerea mișcărilor acestora, astfel suferă
autoepurarea pulmonară. Excitarea mucoasei respiratorii de fumul de țigară duce la hipertrofia
și hiperplazia glandelor de mucoasă bronșică, ceeea ce reduce lumenul bronșic.

Poluarea atmosferică favorizează atât patogeneza bronșitei cornice cât și creșterea frecvenței
suprainfecțiilor intercurente. Acest fapt a fost observant și demonstrate în Londra cu ocazia
unor inversiuni termice, când particulele în suspensie poluantă a determinat o adevărată
epidemie de îmbolnăviri la populația expusă. Poluarea atmosferică este produsă de bioxidul de
sulf, particulele în suspensie care provin din arderea produșilor fosili: cărbune, petrol, și din
gazelle de eșapament ale moatoarelor. Aceste din urmă emană și monoxid de carbon și alți
oxidanți. Favorizează infecțiile bronșice recurente cu Haemophylus Influenzae.

Oxizii de azot și ozonul activeazăvirulența germenilor patogeni prin deprimarea activității

macrfagelor alveolare. Creșterea morbidității, respective a mortalității este mai mare în
perioada de ceață , care împiedică eliminarea poluanților, cee ace determină accentuarea
caracterului obstructive al afecțiunilor manifestat prin predominanța dispneei. Efectu poluării
este mai mare la vârsta tânără. Determină infecții sezoniere la copil, frecvența acestora
evoluând parallel cu intensitatea poluării.

Un aspect particular al poluării reprezintă cea din interiorul locuinței, de exemplu în casele
fumătorilor. Poluarea domestic explică modificările pulmonare și frecvența mai mare a
afecțiunilor respiratorii la copii fumătorilor.

Ocupația joacă un rol important în patogeneza bronșitei cornice.

Expunerea profesională la pulberi silicogeni, de cărbune determină apariția pneumoconiozelor.

Pneumoconiozele în general și silicoza pulmonară în mod special evoluează cu modificări
imunologice, cu fibrogrnrză, cu alterarea mijloacelor de apărare ale plămânilor și nu în ultimul
rând de modificări autoimmune, care intervin în patogeneza bronșitei cornice.

Infecția este factorul de debut clinic al bronșitei. Inițial apare o infecție acută, care se
cronicizează sub acțiunea factorilor favorizanți și determinanți ai bronșitei cornice. Infecțiile
joacă un rol important în exacerbărilr successive care prezintă bolnavii cu bronșită cronică.
Favorizează pătrunderea infecției în segmentele tot mai profunde ale bronșiilor, ajungând la
bronșiile mici, iar atingerea acestora întrețin o evoluție severă, trenantă și progresivă a bolii.

Cu trecerea anilor exacerbările infecțioase sunt tot mai frecvente și mai severe, determinând o
creștere a secrețiilor bronșice. Secrețiile devin mai abundente și mai consistente, realizând
veritabile dopuri de secreții intrabronșice, cee ace accentuează dispneea fiind responsabilă de
o bună parte a simptomelor bolii.

Infecțiile virotice prin distrugerea epiteliului bronșic deschid cale pentru infecții bacteriene.
Ele determină necroza celulelor epiteliale și hipersecreția glandelor bronșice. Eliminarea
epiteliului bronșic face posibil contactul direct al terminațiilor nervoase intrabronșice cu aerul
poluat, cu germenii din aerul inspirit accentuând tusea și concomitant expectorația.
Infecțiile virptice sunt produse de:

- Virusul gripal
- Virusul sincițial respirator
- Virusurile parainfluenzae

Factorii endogeni se prezintă ca predispoziție în bronșita cronică sugerată de aglomerare

acesteia la persoanele de sex masculine în anumite familii.

Cercetărilr din ultimii ani au demonstrate existența unor modificări genetice care se pare că
sunt răspunzătoare de instalarea sindromului obstructive.

Hiperactivitatea bronhică se manifestă la persoanele cu bronșită cronică prin sensibilitatea

extremă a căilor aerifere la stimuli fizici și chimici, care declanșază obstrucție bronhică și
exagerată. Obstrucția este cauzată de contracția musculaturii Reissessen, a hipersecreției de
mucus, de modificarea tonusului bronșic declanșat de eliberarea prostaglandinelor și a
leucotrienelor bronhoconstrictorii.
II.2.4 PATOGENEZĂ

Prin acțiunea factorilor etiologici enumerați mai sus are loc hiperplazia celulelor calciforme cu
hipersecreția mucusului. Se modifică componența mucusului și vâscozitatea lui, reacția devine
acidă. Apare deficit de unii fermenți: lizocimă, lactoferină.

În unele condiții se alterează funcția de drenaj, ceea ce contribuie la activitatea infecției în

bronhii.

Rezistența locală a macroorganismului sub acțiunea diferitor factori se modifică astfel:

- Scade activitatea macrofagelor alveolare

- În debut crește cantitatea de IgA în secretul bronhial
- În formele avansate este înlocuită prin scăderea concentrației de IgA
- La începu infecția bacteriană se alătură episodic, după care devine persistentă

Una din manifestările cele mai nefavorabile în evoluția bronșitei cronice este dezvoltarea
sindromului obstructiv.

La instalarea obstrucției bronșice contribuie:

- Îngroșarea mucoasei și submucoasei prin hiperplazia epiteliului, edem și

infiltrație inflamatorie
- Fibrozarea pereților bronșici
- Micșorarea acțiunii surfactantului în bronhiile mici
- Hipersecreția mucusului
- Bronhospasmul
- Hipertrofia musculaturii netede
- Dezvoltarea enfizemului (centrolobular)
II.2.5 MORFOPATOLOGIE

Macroscopic

Se poate observa îngroșarea pereților bronșici, acoperiți de sectreții mucoase sau muco-
purulente abundente cu risc de obstruare a lumenului. În caz de suprainfecție, cantitatea de
secreții prezente la nivel bronșic crește, iar mucoasa bronșică se hiperemiază. De asemenea
mai pot fi observate modificările apărute în structura țesutului pulmonar care pot indica apariția
emfizemului în stadiile incipiente ale bolii, iar mai târziu, în stadiile avansate, apariția fibrozei.

Microscopic

În structura epiteliului bronșic se observă creșterea numărului de celule secretoare de mucus.

În interiorul peretelui bronșic, în structura mucoasei bronșice și periglandular se poate observa
prezența infiltratului inflamator cronic. Epiteliul bronșic este supus procesului de metaplazie
pavimentoasă.

La nivelul peretelui bronșic pot fi identificate zone de scleroză epitelială, cu alterarea fibrelor
musculare și elastice aflate în componența acestuia.

La nivelul țesutului pulmonar pot fi identificate leziuni inflamatorii, emfizem și fibroză.

Extinderea procesului inflamator la nivelul arterelor pulmonare determină apariția endarteritei

care agravează leziunile apărute la nivel bronșic și agravează tulburările respiratorii.
II.2.6 TABLOU CLINIC

Tabloul clinic, semnele și simptomele bronșiticilor sunt cauzate de reducerea ventilației,

alterarea gazelor sanguine manifestate prin tuse, expectorație și modificări anatomice ale cutiei
toracice.

Simptomele caracteristice bronșitei cronice sunt:

- Tusea
- Expectorația
- Ralurile bronșice

Bolnavii de cele mai multe ori se se prezintă la medic în fazele mai avansaate ale bolii, mai
ales cu ocazia unei exacerbări infecțioase, chiar după ani de zile de la evoluție.

Tusea cronică se etichetează ca tusea fumătorului și simptomul este neglijat.

Tusea este de obicei matinală, declanșată de contactul cu aerul rece, de aerul poluat sau de
fumul de țigară. Treptat tusea devine tot mai frecventă, astfel bolnavul tușește practic toată
ziua, iar noaptea tusea se exacerbează. În majoritatea cazurilor tusea este productivă, dar poate
fi și tuse seacă survenită în chinte violente. Aerul poluat, ceața declanșază tuse violentă, încât
de multe ori bolnavul nu-și poate desfășura activitatea cotidiană.

Expectorația în fazele de acalmie este albă, cenușie sau negricioasă datorită rezidurilor din
fumul de țigară.

Devine galbenă, verzuie, uneori chiar cu miros neplăcut, cu caracter net purulent în fazele de
suprainfecții, exacerbare a bronșitei cronice.

Poate fi sangvinolentă sau se poate prezenta sub formă de hemoptizii mici repetate. În astfel de
cazuri intră în discuție cancerul bronho-pulmonar.

Episoadele infecțioase sunt mai frecvente în timpul sezonului rece. Încep sub forma unor
infecții ale căilor respiratorii superioare, care coboară în bronhii.

Determină creșterea volumului secreției bronșice, care se suprainfectează și se expectorează

sub formă de spută purulentă. Cu evoluția în timp a bolii suprainfecțiile se remit tot mai greu,
se însoțesc de febră, ulterior de dispnee, wheezing. Repetarea episoadelor infecțioase duce la
alterarea funcțiilor respiratorii.
Dispneea se instalează treptat cu faze de exacerbare și faze de relativă acalmie. Intensitatea
dispneei este variabilă în funcție de stadiul bolii, respectiv de prezența sau absența unei
exacerbări infecțioase. În timpul puseurilor infecțioase dispneea se accentuează, obligând
bolnavul la internare și tratament intensiv.

Aprecierea obiectivă a dispneei este greu de realizat.

De obicei ne ghidăm după volumul expirator maxim pe secundă (VEMS), care prezintă o
alterare paralelă cu accentuarea dispneeei.

La examenul obiectiv de obicei observăm un bolnav mai mic de statură, frecvent obez, pletoric,
cu facies congestiv, conjunctivele injectate (hiperemice), extremități calde. Cianoza apare după
o perioadă de evoluție relativ mai lungă și se accentuează în timpul puseurilor infecțioase. În
fazele avansate poate avea caracter permanent. Toracele este emfizematos, cu cifoză dorsală și
sternul proiectat anterior. Se poate observa tirajul intercostal, respectiv la nivelul foselor
supraclaviculare. Inspirul este zgomotos datorită obstrucției căilor aerifere. La ascultare se
percep raluri bronșice mixte, ronflante și sibilante, uneori subcrepitante. Wheezingul expirator
este prezent datorită obstrucției bronhiolare, concomitent cu expirul prelungit.

Presiunea intratoracică este crescută ceea ce determină turgeșcența jugularelor. Acest semn
înseamnă prezența insuficienței cardiace.

Cordul suferă datorită hipertensiunii pulmonare. Inițial se suprasolicită ventriculul drept, care
reacționează prin hipertrofie, ceea ce se evidențiază prin percepția unui suflu sistolic la focarul
tricuspidei, care denotă o insuficiență funcțională a acesteia. Insuficiența ventriculului drept se
manifestă prin apariția edemelor la nivelul gambelor.
II.2.7 TABLOU PARACLINIC

II.2.7.1 EXPLORĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR

Examenul radiologic nu poate preciza diagnosticul de bronșită cronică. Examenul radiologic

are rolul de a exclude o eventuală altă afecțiune cu evoluție asemănătoare (cel puțin parțial) cu
cea a bronșitei cronice.

Astfel trebuie să excludem: bronșiectazia, tuberculoza, cancerul bronho-pulmonar, etc.

Accentuarea desenului pulmonar este semnul relativ frecvent la bolnavii cu bronșită cronică.
În majoritatea cazurilor se observă îngroșarea peretelui bronhiilor, mai ales în regiunea
perihilară. Pe tomografia compiuterizată se observă opacități tubulare, datorită îngroșării
peretelui bronșic.

Bronhografia se practică pentru excluderea unei bronșiectazii. Opacifierea canalelor glandulare

hipertrofiate din bronhiilr mari pledează pentru bronșită cronică. Uneori se poate observa
creșterea calibrului bronșic, neregularitatea peretelui bronșic, respectiv alternarea stenozelor
cu dilatații sunt caracteristice bronșitei cronice.

Probele funcționale respiratorii (spirometria)

Reprezintă cea mai importantă examinare paraclinică pentru evaluarea funcției ventilatorii și
aprecierea rezervelor funcționale ale aparatului respirator. În bronșita cronică sindromul
obstructiv este determinat prin mai mulți factori:

- Prezența mucusului în bronhiile mici

- Îngroșarea mucoasei bronșice
- Creșterea tonusului musculaturii bronhice
- Modificări structurale (anatomice) ale bronhiilor: fibrozări, stenozări, dilatări.

În bronșita cronică modificările capacității pulmonare totale (CPT) și a volumului rezidual

(VR) sunt mai puțin importante. Reducerea capacității vitale (CV) ca urmare a creșterii
rezistenței în căile aerifere mari sunt frecvent observate la bolnavii bronșitici. Reducerea
semnificativă a VEMS denotă prezența obstrucției severe caracteristice stadiilor avansate ale
bronșitei cronice. Determinarea acestor parametrii arată stadiul funcțional de moment al
bronșiticului.

Determinarea în dinamică a CV și VEMS permite urmărirea în evoluție a bolii, respectiv

aprecierea răspunsului la tratamentul prescris bolnavului.

Examenul de laborator se adresează în mod special examenului sputei. Sputa se examinează

citologic și bacteriologic, inclusiv prin inoculare pe medii de cultură.

Examenul citologic în puseurile infecțioase evidențiază creșterea numărului leucocitelor în

spută (peste 5000/mmc) și prezența bacteriilor peste 108/mL spută. Sputa conține celule
epiteliale,leucocite, neutrofile, eozinofile și macrofage, care provin din căile bronșice.
Bacteriologic se izolează de cele mai multe ori Haemophylus Influenzae și Pneumococul.

Modificările hematologice sunt prezente dar nu sunt specifice, fiind prezente și în alte afecțiuni.
Majoritatea bolnavilor prezintă creșterea IgG și IgA care cu evoluția bolii se reduc treptat. În
unele cazuri sunt crescute enzimele hepatice ASAT și ALAT, ceea ce denotă necroza celulei
hepatice ca urmare a hipoxemiei
II.2.7.2 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL

Aspectul clinic al bronșitei cronice este caracteristic, prin urmare sunt puține afecțiuni de care
trebuie diferențiată.

Astmul cu dispnee prelungită poate fi diferențiat cu ușurință prin anamneză. Azmaticul

prezintă de obicei antecedente alergice, debutul este în copilărie sau la vârsta de adult tânăr.
Dispneea severă survine în crize mai ales când bolnavul vine în contact cu alergenul specific.
Dispneea cedează sub acțiunea bronhodilatatoarelor cu acțiune de scurtă durată. În afara crizei
azmaticul este asimptomatic în majoritatea cazurilor.

Bronșita cronică evoluează cu simptome respiratorii practic permanent prezente, cu intensitate

variabilă în funcție de stadiul bolii. Obstrucția nu cedează total la beta doi agoniste de scurtă
durată, în cel mai bun caz se ameliorează.

Bronșiectazia poate fi diferențiată de bronșita cronică prin anamneză, care evidențiază debutul
bronșiectaziei încă din copilărie, pe când bronșita cronică debutează la adult, la vârsta de 40-
50 ani. Examenul obiectiv la bronșita cronică pune în evidență raluri bronșice diseminate difuz
în ambele câmpuri pulmonare, pe când în bronșiectazie ralurile apar în anumite zone bine
delimitate ale câmpului pulmonar. Diagnosticul sigur este confirmat prin bronhografie.

Refluxul gastro-esofagian apare de obicei noaptea, după o cină copioasă, la bolnavii cu

antecedente digestive, de obicei hipersecreție gastrică. Sindromul dispeptic ulceros este prezent
frecvent, iar acuzele cedează la antisecretorii sau antiacide.
II.2.7.3 COMPLICAȚIILE BRONȘITEI CRONICE

Insuficiența respiratorie

Este cea mai frecventă complicație și totodată cea mai severă. Apare și se accentuează în timpul
suprainfecțiilor și agravează sindromul obstructiv.

Se manifestă clinic prin următoarele semne:

- Polipnee
- Reducerea amplitudinii mișcărilor respiratorii
- Respirații superficiale
- Dispariția tusei
- Reducerea sau dispariția expectorației
- Murmurul vezicular mult diminuat
- Instalarea hipercapniei
- Encefalopatie hipercapnică
- Dezorientare în timp și spațiu
- Comă

Simptomele apar pe parcursul evoluției bolii, ultimele (hipercapnia, encefalopatia

hipercapnică, coma hipercapnică) fiind stările preterminale ale bolii, cauzate de complicațiile
cardiace secundare bronșitei cronice, respectiv a BPOC-ului.

Insuficiența respiratorie se poate evidenția prin determinarea volumelor respiratorii, care scad
paralel cu accentuarea insuficienței pulmonare. Valorile cele mai fidele sunt: capacitatea vitală
CV și volumul expirator maxim pe secundă VEMS.

Cordul pulmonar cronic reprezintă problema majoră a bronșitei cronice și principala cauză
de deces. Debitul cardiac crește inițial, ulterior scade, se instalează hipertensiunea pulmonară,
care suprasolicită ventriculul drept. Afectarea cordului se poate evidenția prin modificările
electrocardiografice, care inițial arată încărcare ventriculară dreaptă, ulterior hipertrofie
ventriculară dreaptă. Supraviețuirea medie după afectarea cordului este aproximativ 6 ani, iar
după prima decompensare 5 ani.
II.2.7.4 PROGNOSTICUL BRONȘITEI CRONICE

Episoadele infecțioase acute au un pronostic bun. Decompensările infecțioase devin tot mai
frecvente pe parcursul evoluției bolii, ceea ce determină alterarea funcției pulmonare. Instalarea
hipoxemiei, a hipertensiunii pulmonare duce la un pronostic rezervat, datorită complicațiilor
cardiace secundare.

Funcția pulmonară este factorul hotărâtor pentru determinarea prognosticului. Valori ale
VEMS sub 1500 mL, respectiv raportul VEMS/CV sub 60% reprezintă un pronostic sever. La
cei cu VEMS sub 1000 mL decesul este de 10% anual.

II.2.8 TRATAMENT

II.2.8.1 PROFILAXIE

Fumatul

Cea mai importantă este profilaxia primară: combaterea fumatului, mai ales în rândurile
copiilor și tinerilor.

Poluarea atmosferică

Reducerea poluării atmosferice prin toate mijloacele posibile reprezintă o profilaxie efixientă,
dar greu de realizat.

Poluarea atmosferică este deosebit de nocivă în perioadele de inversiune termică, când

poluanții nu se pot dispersa.

Infecția

Bronșiticii prezintă o sensibilitate particulară la infecții. Din acest motiv se recomandă evitarea
contactului cu persoane care prezintă viroze sau alte boli infecțioase. Se recomandă evitarea
aglomerației în perioadele de epidemii.
Vaccinarea antigripală este obligatorie, respectiv vaccinarea antipneumococică se recomandă
tuturor bronșiticilor, dar și persoanelor cu afecțiuni cronice pulmonare sau cardiace.

Chimioprofilaxia a fost recomandată ani de zile, momentan sunt discuții privind eficiența
acesteia. Cu toate discuțiile se pare că o chimioprofilaxie corect condusă are efecte preventive
față de decompensările infecțioase.

Ca medicație se recomandă: Tetraciclină, Biseptol, Ampicilină.

Chimioprofilaxia se face în sezonul rece timp de 5-7 zile / lună.

II.2.8.2 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Cele mai frecvente complicații ale bronșitei cronice sunt cele infecțioase, care determină
exacerbarea simptomelor.

Suprainfecțiile cu Pneumococ, Stafilococ, Klebsiella necesită examinări bacteriologice,

inclusiv determinarea sensibilității germenilor la antibiotice. Pe baza antibiogramei se poate
institui un tratament antibiotic țintit și eficace. Se aleg antibioticele cele mai eficiente și cu cele
mai puține efecte secundare, adverse.

Temporizarea tratamentului antibiotic poate duce la suprainfecție cronică, mai rar la abces
pulmonar, care de cele mai multe ori necesită rezolvare chirurgicală.

Prezența expectorației purulente determină sindrom supurativ, care duce la epuizarea

bolnavului, scade rezistența imună și astfel predispune la noi suprainfecții bacteriene.

În fazele supurative se recomandă:

- Hidratare bună, cel puțin 2-2,5 l lichide/zi

- Expectorante: Acetilcisteină, Bromhexin, Astha 15, Diakoff, extracte de Ipeca,
Ambroxol.
- Antibiotice beta lactamice, cefalosporine de generația a III-a: Ceftazidim,
chinolone: Ciprofloxacina, Pefloxacina, Moxifloxacina.

În formele obstructive de bronșită cronică se recomandă bronhodilatatoare simpatico mimetice:

- Salbutamol
 - Terbutalina

Acestea au acțiuni rapide, dar de scurtă durată.

În fazele avansate ale bolii se pot administra bronhodilatatoare cu acțiune de lungă durată:

- Salmeterol
- Formoterol

Eventual în combinație cu corticosteroizi inhalatori.

Pot fi utilizate bronhodilatatoare vagolitice:Ipratropium, sub formă de inhalație sau sub formă
de pulberi inhalatorii, cum sunt: Spriva, Tiotropium, Oxitropium, etc.

II.2.8.3 ALTE METODE DE TRATAMENT

În vederea creșterii rezistenței imune se recomandă imunostimulatoare. Cel mai frecvent

utilizat este Bronhovaxomul 7mg/zi 10 zile/lună, timp de trei luni, sau se pot utiliza extracte de
plante medicinale cu acțiune imunostimulante:

- Septilin
- Spirulina
- Baraca

Sau medicamente sintetizate:

- Levamisol (Decaris) 50 mg/săptămână

- Avemar în cură prelungită

Bolnavii cu bronșită cronică predominant obstructivă beneficiază de tratament balnear în

saline, unde aerul nu este poluat, unde pot beneficia inclusiv de supraveghere medicală și chiar
tratament cu aerosoli.
 CAPITOLUL III – PREZENTARE DE CAZ

CAZ I

Numele și prenumele: O.V

Sex: feminin

Vârsta: 69 ani

Domiciliu: Cluj-Napoca

Naționalitate: Română

Religie: Greco-catolică

Înălțimea: 1.62 m

Greutatea: 69 kg

Data internării: 02.04.2019

Motivele internării: -stare de oboseală

-tuse cu expectorație mucopurulentă

-durere la nivelul toracelui

-subfebrilitate

-dispnee

Diagnostic la internare: Bronșită cronică

Interviu la internare: ora 10:20 dimineata, data 02.04.2019

Discutat cu: pacienta

Situația familială: vaduvă, doi copii (fete)

Ocupația: pensionară, a lucrat ca și proiectant timp de 28 de ani

Condiții de locuit: locuiește la casă împreună cu una dintre fiicele sale

Antecedente hedero-colaterale: tată cu TBC

Antecedente personale patologice și fiziologice: aritmie extra sistolocă ventriculară, Bronșită

Cronică din 2015

Obijnuințe de viață:

- Alimentație: inadecvată, consumă alimente nesănătoase, nu are orar fix pentru mese;
preferințe: lactate, mâncăruri prăjite, condimente
- Alcool: consumatoare, bere sau vin la prânz sau seara
- Cafea: 1/zi
- Tutun: fumătoare
- Somn: adoarme la ore târzii, somnul este agitat, insuficient 4h/noapte
- Mișcare: este o persoană dinamică
- Igiena: pacienta are deprinderi corecte de igienă
- Alergii: nu se știe alergică la nici un medicament sau aliment

ISTORICUL BOLII

Pacienta O V în vârstă de 69 de ani, cunoscută cu Bronșită Cronică din 2015 se prezintă la

Spitalul Județean, Cluj-Napoca la recomandarea medicului de familie, însoțită de fiica sa.

La internare pacienta declară ca de aproape 1 săptămână are dureri în zona toracelui, respirație
zgomotoasă dispneică mai ales la efort, tuse la început obositoare apoi, însoțită de expectorație
mucopurulentă mai ales dimineața, stare de oboseală continuă.

Pacienta nu a urmat nici un alt tratament

La examenul obiectiv, efectuat la internare se constată că pacienta prezintă o respirație

dispneică cu polipnee, tuse cu expectorație mucopurulentă, cianoză.

La examenul fizic s-a înregistrat:

- TA = 140/80 mmHg
- P = 80 p/min
- T = 370C
- R = 20 r/min
Funcțiile vitale ale pacientei au fost supravegheate zilnic și s-au obținut următoarele valori:
Funcții vitale Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3

Temperatura 37 37 36,6

Puls 80 p/min 76 p/min 80 p/min

Respirație 20 r/min 20 r/min 22 r/min

Tensiunea arterial 140/80 mmHg 145/75 mmHg 140/80 mmHg

- 1100 ml/24h -
Diureza

EVALUAREA NEVOILOR

1. Nvoia de a respire, a avea o bună circulație

 Respirația pacientei nu este în limitele normale,dispnee
 Căile respiratorii sunt afectate din cauza tusei cu expectorație mucopurulentă
 Pulsul 80 p/ min
 Tegumente cianotice
2. Nevoia de a bea si a mânca
 Mucoasa bucala este normal
 Reflexul de deglutiție este present
 Pacienta se alimentează singură
 Starea de nutriție – subponderală
3. Nevoia de a elimina
 Pacienta are micțiuni spontane, fiziologice
 Urinează de 4-5 ori pe zi
 Urina are aspect macroscopic limpede
 Diureza este între 800 – 1000 ml/24h
 Scaun normal 2 pe zi
 Transpirație în cantitate normal
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
 Mișcările effectuate sunt lente
 Amețește din cauza oboselii accumulate
 Deplasarea este moderată
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
 Pacienta prezintă somn perturbat, agitat
 Se trezește frecvent, se simte obosită
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
 Pacienta se îmbracă și dezbracă singură
 Îmbrăcămintea este adaptată climatului
 Lenjeria este curate
7. Nevoia de a menține temperature corpului în limite normale
 Pacienta este subfebrilă
 Temperature 37 – 37,5oC
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
 Părul este curat îngrijit
 Cavitatea bucală este curate
 Tegumentele sunt palide
9. Nevoia de a evita pericole
 Pacienta relaționează cu mediul înconjurător
 Nu necesită supraveghere și sprijin
10. Nevoia de a comunica
 Comunică efficient la nivel afectiv și intellectual
 Nu prezintă dificultate în comunicare
 Între pacientă și familia sa există relație de comunicare
11. Nevoia de a acționa propriilor convingeri și valori de a practica religia
 Pacienta este de religie Greco-catolică
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Pacienta nu este afectată în nici un fel, gândire pozitivă
13. Nevoia de a se recreea
 Pacienta ascultă muzică pentru recreere
 Crosetează
 Plimbări în parc
14. Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea
  Pacienta ignoră gravitate bolii

În urma datelor culese am stability bilanțul de independență – dependență și am constatat că

următoarele nevoi sunt alterate:

1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație

2. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
3. Nevoia de a dormi și a se odihni
4. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nume și prenume: O.V Vârsta: 69 Sexul: feminin

Diagnostic: bronșită cronică;

1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.

Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

pacientei autonome delegate
Reapirație Pacienta să Am aerisit Pregătesc psihic Ziua 1
inadecvată prin prezinte căi salonul, am pacienta în Dimineața:
deficit respiratorii asigurat vederea Temperatura
permeabile și o îmbrăcăminte următoarelor 37oC;
bună respirație. lejeră, lenjerie tehnici: Rx Puls 80 b/min;
Pacienta să de pat curate și pulmonar, Respirație 20
prezinte fără cute, recoltarea sputei, r/min;
mucosae schimbând-o de bronhografie, Tensiunea
respiratorii câte ori a fost recoltarea Arterială
umede și nevoie. probelor 140/80 mmHg;
integer. Am așezat biologice, Seara:
pacienta în pat spiromrtrie; Temperatura
în poziția 37,2
semișezândă La indicația Puls 80 b/min
pentru a medicului am Respirație 19
favoriza administrat: r/min
respirația. Ziua 1 Tensiunea
Am aspirat Bronhodilatatoare: Arterială
secrețiile Ventolin 5 ml 3 145/80 mmHg
bronșice ori/zi;; Ziua 2
eliberând căile Atrovent 2 puf-uri Dimineața:
respiratorii; 4/zi; Temperatura
Am învățat Becotid 0,15 mg 37oC;
pacienta să facă inhalație 2/zi; Puls 76 b/min;
exerciții Expectorant: Respirație 18
respiratorii; Herbion iederă 5 r/min;
Am învățat ml 2/zi; Tensiunea
pacienta să Bromhexin dj. Arterială
tușască, să 1x3/zi per os; 145/75 mmHg;
expectoreze și Cefatox 1g f. Seara:
să colecteze 1x2/zi i.m; Temperatura
sputa în vase Ziua 2 36,8
colectoare Bronhodilatatoare: Puls 80 b/min
(scuipători); Ventolin 5 ml 3 Respirație 18
Am măsurat și ori/zi;; r/min
notat in foaia de Atrovent 2 puf-uri Tensiunea
observație, 4/zi; Arterială
funcțiile vitale Becotid 0,15 mg 140/75 mmHg
ale pacientei: inhalație 2/zi; Ziua 3
tensiune Expectorant: Dimineața
arterial, Herbion iederă 5 Temperatura
respirație, puls, ml 2/zi; 36,6oC;
temperature; Bromhexin dj. Puls 80 b/min;
1x3/zi per os; Respirație 18
Cefatox 1g f. r/min;
1x2/zi i.m;
 Ziua 3 Tensiunea
Bronhodilatatoare: Arterială
Ventolin 5 ml 3 140/80 mmHg;
ori/zi;; Seara
Atrovent 2 puf-uri Temperatura 37
4/zi; Puls 80 b/min
Becotid 0,15 mg Respirație 18
inhalație 2/zi; r/min
Expectorant: Tensiunea
Herbion iederă 5 Arterială
ml 2/zi; 140/70 mmHg
Bromhexin dj. În urma
1x3/zi per os; îngrijirilor și a
Cefatox 1g f. tratamentului
1x2/zi i.m; aplicat pacienta
prezintă o
evoluție
vavorabilă,
tusea nu mai
este
chinuitoare,
secrețiile
bronșice au
scăzut.

2. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare
pacientei autonome delegate
Diminuarea Pacienta să Am aerisit La indicația Ziua 1
mișcării și aibă o poziție salonul; medicului am Dimineața:
postură ce să Am asigurat administrat: Temperatura 37
inadecvată favorizeze curățenia Ziua 1 Puls 80 b/min
respirația, general a Bronhodilatatoare: Respirație 20
circulația salonului; Ventolin 5 ml 3 r/min
sângelui și Am asigurat ori/zi;; Tensiunea
drenajul temperature din Atrovent 2 puf-uri Arterială
secrețiilor salon; 4/zi; 140/80 mmHg
bronșice Am umezit Becotid 0,15 mg Seara:
aerul din inhalație 2/zi; Temperatura
încăpere cu apă Expectorant: 37,2
alcoolizată; Herbion iederă 5 Puls 80 b/min
Am asigurat o ml 2/zi; Respirația 19
îmbrăcăminte Bromhexin dj. r/min
lejeră; 1x3/zi per os; Tensiunea
Am recomandat Cefatox 1g f. Arterială
pacientei să 1x2/zi i.m; 145/80 mmHg
adopte poziția Ziua 2 Ziua 2
semișezândă Bronhodilatatoare: Dimineața:
pentru a Ventolin 5 ml 3 Temperatura 37
favoriza ori/zi;; Puls 76 b/min
respirația; Atrovent 2 puf-uri Respirația 18
Am aspirat 4/zi; r/min
secrețiile Becotid 0,15 mg Tensiunea
bronșice inhalație 2/zi; Arterială
eliberând căile Expectorant: 145/75 mmHg
respiratorii; Herbion iederă 5 Seara:
Am masat ml 2/zi; Temperatura
regiunile Bromhexin dj. 36,8
1x3/zi per os; Puls 80 b/min
predispose la Cefatox 1g f. Respirația 18
escare; 1x2/zi i.m; r/min
Am încurajat Ziua 3 Tensiunea
pacienta să – si Bronhodilatatoare: Arterială
dobândească Ventolin 5 ml 3 140/75 mmHg
independența ori/zi;; Ziua 3
însoțind-o la Atrovent 2 puf-uri Dimineața:
plimbări scurte 4/zi; Temperatura 37
și repetate; Becotid 0,15 mg Puls 80 b/min
inhalație 2/zi; Respirația 18
Expectorant: r/min
Herbion iederă 5 Tensiunea
ml 2/zi; Arterială
Bromhexin dj. 140/70 mmHg
1x3/zi per os; Seara:
Cefatox 1g f. Temperatura 37
1x2/zi i.m; Puls 80 b/min
Respirația 18
r/min
Tensiunea
Arterială
140/70 mmHg
În urma
intervențiilor
effectuate
pacienta
prezintă
respirație în
limite
fiziologice, si –
a recăpătat
mobilitatea,
 evoluția sa este
favorabilă.

1. Nevoia de a dormi si a se odihni

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientei autonome delegate
Somn alterat Pacienta să Am aerisit La indicația Ziua 1
prezinte un salonul; medicului am Dimineața:
somn sufficient Am asigurat administrat: Temperatura 37
din punct de îmbrăcăminte Diazepam 1 tb Puls 80 b/min
vedere calitativ lejeră; seara înainte de Respirația 20
și cantitativ Am îndrumat culcare; r/min
pacienta să Ziua 1 Tensiunea
practice tehnici Bronhodilatatoare: Arterială
de relaxare, Ventolin 5 ml 3 140/80 mmHg
exerciții ori/zi;; Seara:
respiratorii Atrovent 2 puf-uri Temperatura
înainte de 4/zi; 37,2
culcare pentru Becotid 0,15 mg Puls 80 b/min
a-i favoriza inhalație 2/zi; Respirația 19
somnul; Expectorant: r/min
Am recomandat Herbion iederă 5
pacientei sa bea ml 2/zi;
un ceai cald sau Bromhexin dj. Tensiunea
la temperature 1x3/zi per os; Arterială
camerei inainte Cefatox 1g f. 145/80 mmHg
de culcare;Am 1x2/zi i.m; Ziua 2
întocmit Ziua 2 Dimineața:
împreună cu Bronhodilatatoare: Temperatura 37
pacienta un Ventolin 5 ml 3 Puls 76 b/min
program de ori/zi;; Respirația 18
odihnă Atrovent 2 puf-uri r/min
corespunzător 4/zi; Tensiunea
vârstei; Becotid 0,15 mg Arterială
I-am inhalație 2/zi; 145/75 mmHg
recomandat un Expectorant: Seara:
orar de som Herbion iederă 5 Temperatura
(culcatul și ml 2/zi; 36,8
trezitul la ore Bromhexin dj. Puls 80 b/min
fixe); 1x3/zi per os; Respirația 18
Cefatox 1g f. r/min
1x2/zi i.m; Tensiunea
Ziua 3 Arterială
Bronhodilatatoare: 140/75 mmHg
Ventolin 5 ml 3 Ziua 3
ori/zi;; Dimineața:
Atrovent 2 puf-uri Temperatura 37
4/zi; Puls 80 b/min
Becotid 0,15 mg Respirația 18
inhalație 2/zi; r/min
Expectorant: Tensiunea
Herbion iederă 5 Arterială
ml 2/zi; 140/70 mmHg
Bromhexin dj. Seara:
1x3/zi per os; Temperatura 37
Puls 80 b/min
 Cefatox 1g f. Respirația 18
1x2/zi i.m; r/min
Tensiunea
Arterială
140/70 mmHg
În urma
intervențiilor
autonome și
delegate
pacienta
prezintă un
somn sufficient
din punct de
vedere
cantitativ și
calitativ;

2. Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientei autonome delegate
Cunoștințe Pacienta să Explorez La indicația Ziua 1
insuficiente acumuleze cât nivelul de medicului am Dimineața:
despre boală, mai multe cunoștințe al administrat: Temperatura
evoluție și cunoștințe pacientei Ziua 1 37oC;
prognostic despre boala sa privind boala, Bronhodilatatoare: Puls 80 b/min;
modul de Ventolin 5 ml 3 Respirație 20
manifestare, ori/zi;; r/min;
măsurile Atrovent 2 puf-uri
preventive și 4/zi; Tensiunea
curative, modul Becotid 0,15 mg Arterială
de participare la inhalație 2/zi; 140/80 mmHg;
intervenții și la Expectorant: Seara:
procesul de Herbion iederă 5 Temperatura
recuperare; ml 2/zi; 37,2
Stimulez Bromhexin dj. Puls 80 b/min
dorința 1x3/zi per os; Respirație 19
pacientei de Cefatox 1g f. r/min
cunoaștere; 1x2/zi i.m; Tensiunea
Motivez Ziua 2 Arterială
importanța Bronhodilatatoare: 145/80 mmHg
acumulării de Ventolin 5 ml 3 Ziua 2
noi cunoștințe; ori/zi;; Dimineața:
Conștientizez Atrovent 2 puf-uri Temperatura
pacienta asupra 4/zi; 37oC;
propriilor sale Becotid 0,15 mg Puls 76 b/min;
responsabilități inhalație 2/zi; Respirație 18
privind Expectorant: r/min;
sănătatea; Herbion iederă 5 Tensiunea
Organizez ml 2/zi; Arterială
activități Bromhexin dj. 145/75 mmHg;
educative 1x3/zi per os; Seara:
folosind Cefatox 1g f. Temperatura
metodele de 1x2/zi i.m; 36,8
învățare Ziua 3 Puls 80 b/min
cunoscute: Bronhodilatatoare: Respirație 18
expunerea, Ventolin 5 ml 3 r/min
conversația, ori/zi;; Tensiunea
demonstrația; Atrovent 2 puf-uri Arterială
Verfic dacă 4/zi; 140/75 mmHg
pacienta a Becotid 0,15 mg Ziua 3
înțeles mesajul inhalație 2/zi; Dimineața
 transmis și dacă Expectorant: Temperatura
și-a însușit Herbion iederă 5 36,6oC;
noile ml 2/zi; Puls 80 b/min;
cunoștințe; Bromhexin dj. Respirație 18
Aduc la 1x3/zi per os; r/min;
cunoștință Cefatox 1g f. Tensiunea
înainte de 1x2/zi i.m; Arterială
externare datele 140/80 mmHg;
controalelor Seara
medicale la Temperatura 37
spital sau Puls 80 b/min
medical de Respirație 18
familie; r/min
Furnizez Tensiunea
explicații Arterială
simple în limbaj 140/70 mmHg
adecvat; În urma
Explic toate intervențiilor,
tratamentele pacienta a
viitoare și acumulat
măsurile ce cunoștințe noi
trebuie luate; și le poate
folosi pentru a-
și păstra
sănătatea;

Epicriza

Pcienta O.V în vârstă de 69 ani, se internează în Secția Medicala a Spitalului Județean Cluj-
Napoca la data de 02.04.2019, ora 10:20 Dimineața cu bilet de trimitere de la Medivul de
Familie. La internare pacienta avea prezente următoarele simptome:Dispnee mai ales la
effort, tuse mucopurulentă, oboseala, tegumente palide. În urma investigațiilor s-a stabilit
Diagnosticul de Bronșită Cronică. În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotic,
expectorante, cortizon.
În urma repausului la pat și a îngrijirilor de nursing applicate precum și a tratamentului
medicamentos evoluția este favorabilă. Starea general s-a îmbunătățit, problemele s-au
diminuat, dispneea s-a redus, pacienta se odihnește bine și se alimentează normal.

După zilele de spitalizare pacienta este externată cu ameliorări din punct de vedere clinic cu
următoarele recomandări:

- Să evite umezeala, frigul, efortul fizic;

- Să respecte programul de somn și odihnă;
- Să consume lichide la temperature camerei în cantități mari (2000 ml/zi);
- Alimentația să fie bogată în protein;
- Alimentația să fie cât mai sănătoasă, fără prăjeli, grăsimi, alimente ce conțin
conservanți și un program cât mai fix al meselor;
- I s-a recomandat cură balneară la Govora și Vatra Dornei;
- După trei săptămâni să se prezinte la control;

CAZ II

Nume și Prenume: F.D

Sex: masculine

Vârsta: 62 ani

Domiciliu: Gilău

Naționalitate: Română
Religie: Ortodox

Înălțime: 170 cm

Greutatea: 80 kg

Data internării: 05.04.2019

Motivele internării: -dureri toracice difuze

-tuse cu expectorație mucopurulentă

-cefalee
-febră moderată 38,5oC

Diagnostic la internare: Bronșită cronică obstructive

Interviu la internare: ora 09:30 dimineața, data 05.04.2019

Discutat cu: pacientul

Situația familială: Căsătotit, 2 copii

Ocupația: Pensionar

Condiții de locuit: bune, locuiește într-un apartament împreună cu soția

Antecedente hedero-colaterale: fără semnificație

Antecedente personale patologice și fiziologice: Bronșită cronică obstructive din 2016

Obijnuințe de viață:

- Alimentație: adecvată, program fix pentru masa

- Alcool: nu consumă
- Tutun: fumător 1 pachet/zi
- Cafea: 1/zi
- Somn: de obicei liniștit, doarme 8 ore/noapte
- Mișcare: este o persoană dinamică
- Igiena: pacientul are deprinderi corecte de igienă
- Alergii: nu se știe allergic la nici un medicament sau aliment
ISTORICUL BOLII

Pacientul F.D, cu vârsta de 62 de ani din Gilău, cunoscut în Secția Medicală a Spitalului
Județean Cluj-Napoca, cu afecțiuni pulmonare din anul2016 declară că de aproape 1
săptămână prezintă tuse chinuitoare cu expectorație muco-purulentă, dureri în zona toracelui
în timpul tusei, dispnee la effort, cefalee, amețeli, oboseală, palpitații.

Deoarece de 2-3 zile starea sa, s-a înrăutățit, expectorația este hemoptoică iar temperature
este de 38,5oC având și frisoane s-a prezentat la medical de familie pentru tratament.

Medicul de familie îi recomandă internarea în Secția Medicală a Spitalului Județean Cluj-

Napoca.

La internare pacientul prezintă: dureri toracice difuze, cefalee, vertij, dispnee la effort,
palpitații, tuse cu expectorație muco-purulentă, temperature corpului 38,5oC, frisoane,
transpirații.

Pcientul este neliliștit în legătură cu evoluția stării sale de sănătate.

La examenul fizic s-a înregistrat:

- TA = 140/70 mmHg
- P = 75 b/min
- T = 38,5
- R = 17 r/min

Funcțiile vitale ale pacientului au fost supravegheate zilnic și s-au obținut următoarele valori:
Funcții vitale Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3

Temperatura 38,5 37,6 36,8

Puls 75 b/min 80 b/min 80 b/min
Respirație 17 r/min 18 r/min 18 r/min
Tensiunea arterial 140/70 mmHg 145/80 mmHg 140/80 mmHg
Diureza 1250 ml/24 h
Sputa - 80 ml/24 h -

EVALUAREA NEVOILOR

1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație;

 Proces inflamator la nivelul bronhiilor
 Obstrucția căilor respiratorii
 Tuse cu expectorație muco-purulentă, senzație de sufocare, facies crispat
2. Nevoia de a bea și a mânca
 Limbă de culoare roz fără ulcerații sau porțiuni afectate, fără hemoragii,
alimentație adecvată
3. Nevoia de a elimina
 Expectorație abundentă
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
 Apparat locomotor integru si mobil, cee ace îi permite pacientului
independență totală în mișcare atât ca amplitudine, cât și ca mobilitate
articulară
5. Nevoia de a dormi și a se odihnii
 Pacientul adoarme cu ușurință
 Are un somn liniștit
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
  Pacientul se îmbracă adecvat cerințelor și circumstanțelor
 Se îmbracă singur, nu are nevoie de ajutor
7. Nevoia de a menține temperature corpului în limite normale
 Pacientul prezintă febră moderată
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a-și proteja tegumentele și mucoasele
 Pacientul prezintă tegumente curate, netede, elastic, normal pigmentate,
mucoasa bucală este integră, fose nazale libere
 Pacientul își efectuează toaleta corpului singur
9. Nevoia de a evita pericole
 Posibilă vulnerabilitate față de pericole
10. Nevoia de a comunica
 Pacientul are o fire comunicativă
 Poartă discuții cu colegii de salon
 Vorbește deschis despre boala sa
11. Nevoia de a practica religia
 Pacientul este de religie ortodoxă
 Merge de câte ori poate la biserică
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Pacientul se simpte împlinit din punct de vedere professional caât și familial
13. Nevoia de a se recreea
 Pacientul prefer să se relaxeze citind
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
 Cunoaște insuficiente despre boala sa, despre prognostic și evoluția acesteia

În urma datelor culese am stability bilanțul de independență – dependență și am constatat că

următoarele nevoi sunt afectate:

1. Nevoia de a respire si a avea o bună circulație

2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a menține temperature corpului în limite normale
4. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nume și prenume: F.D Vârsta: 62 Sexul: masculine

Diagnostic: Bronșită cronică obstructive

1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientului autonome delegate
Respirație Pacientul să Am aerisit Pregătesc psihic Ziua 1
inadecvată prin prezinte căi salonul pacienta în Dimineața:
deficit respiratorii Am asigurat un vederea Temperatura
permeabile și o mediu ambient următoarelor 38,5
bună respirație corespunzător tehnici: Rx Tensiunea
la nivelul Am asigurat pulmonar, arterial 140/70
plămânilor și a îmbrăcăminte recoltarea mmHg
bronhiilor lenjeră, lenjerie sputei, Puls 75 b/min
de pat curate și bronhografie, Respirație 17
fără cute recoltarea r/min
schimbând-o ori probelor Seara:
de câte ori este biologice, Temperature
nevoie spiromrtrie; 38
Am așezat Tensiunea
pacientul în pat arterială 145/70
în poziția La indicația mmHg
semișezândă medicului am Puls 80 b/min
pentru a administrat: Respirație 18
favoriza Ziua 1 r/min
respirația Azitromicină Ziua 2
Umezesc aerul Coflet Dimineața:
din încăpere Bromhexin Temperatura
cu apă Omeran 37,6
alcoolizată Ibuprofen Puls
Învăț pacientul Algocalmin la 80 b/min
să facă nevoie Respirație
gimnastică Ziua 2 18 r/min
respiratorie Azitromicină Tensiunea
Învăț pacientul Coflet arterială 145/80
să renunțe la Bromhexin mmHg
obiceiurile Omeran Diureza 1250
dăunătoare Ibuprofen ml/24 h
(fumatul) Algocalmin la Sputa 80 ml/24h
nevoie Seara:
Ziua 3 Temperatura 37
Azitromicină Puls
Coflet 80 b/min
Bromhexin Respirație
Omeran 18 r/min
Ibuprofen Tensiunea
Algocalmin la arterială 140/80
nevoie mmHg
Ziua 3
Dimineața:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
Seara:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
În urma
îngrijirilor și a
tratamentului
aplicat pacientul
prezintă
evoluție
favorabilă,
respirația este în
limite
fiziologice,
tusea nu mai
este chinuitoare,
secrețiile
bronșice au
scăzut.
 2. Nevoia de a elimina

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientului autonome delegate
Expectorație Pacientul să nu Am aspirat Pregătesc psihic Ziua 1
abundentă devină sursă de secrețiile pacienta în Dimineața:
infecții bronșice vederea Temperatura
nozocomiale eliberân căile următoarelor 38,5
respiratorii tehnici: Rx Tensiunea
Am așezat pulmonar, arterial 140/70
pacientul în recoltarea mmHg
poziția sputei, Puls 75 b/min
semișezândă bronhografie, Respirație 17
pentru a recoltarea r/min
favoriza probelor Seara:
respirația biologice, Temperature
Am educat spiromrtrie; 38
pacientul să Tensiunea
expectoreze, să arterială 145/70
tușască cu gura La indicația mmHg
închisă medicului am Puls 80 b/min
Învăț pacientul administrat: Respirație 18
să nu înghită Ziua 1 r/min
sputa, să Azitromicină Ziua 2
colecteze sputa Coflet Dimineața:
în scuipătoare Bromhexin Temperatura
(dezinfectată cu Omeran 37,6
soluție lizol, Ibuprofen Puls
fenol 3%) Algocalmin la 80 b/min
Educ pacientul nevoie Respirație
să nu stropească Ziua 2 18 r/min
în jur și să nu Azitromicină Tensiunea
arunce corpuri Coflet arterială 145/80
străine în Bromhexin mmHg
scuipătoare Omeran Diureza 1250
Educ pacientul Ibuprofen ml/24 h
să folosescă Algocalmin la Sputa 80 ml/24h
batista proprie nevoie Seara:
pentru a nu Ziua 3 Temperatura 37
împrăștia Azitromicină Puls
secrețiile Coflet 80 b/min
Bromhexin Respirație
Omeran 18 r/min
Ibuprofen Tensiunea
Algocalmin la arterială 140/80
nevoie mmHg
Ziua 3
Dimineața:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
Seara:
 Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
În urma
îngrijirilor și a
tratamentului
efectuat
problema
pacientului s-a
diminuat treptat
Pacientul
prezintă
eliminări în
limite
fiziologice și
este echilibrat
hidro-
electrolitic

3. Nevoia de a menține temperature corpului în limite normale.

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientului autonome delegate
Hipertermie Pacientul să-și Am aerisit Pregătesc psihic Ziua 1
mențină salonul pacienta în Dimineața:
temperature Am asigurat vederea Temperatura
corpului în îmbrăcăminte următoarelor 38,5
lenjeră tehnici: Rx
limite Am încălzit pulmonar, Tensiunea
fiziologice pacientul recoltarea arterial 140/70
Pacientul să datorită sputei, mmHg
aibă o stare de frisoanelor pe bronhografie, Puls 75 b/min
bine fizic și care le prezintă recoltarea Respirație 17
psihic Am aplicat probelor r/min
comprese reci biologice, Seara:
I – am spiromrtrie; Temperature
recomandat 38
pacientului să Tensiunea
consume lichide La indicația arterială 145/70
pentru hidratare medicului am mmHg
Am menținut administrat: Puls 80 b/min
igiena Ziua 1 Respirație 18
tegumentelor Azitromicină r/min
Coflet Ziua 2
Bromhexin Dimineața:
Omeran Temperatura
Ibuprofen 37,6
Algocalmin la Puls
nevoie 80 b/min
Ziua 2 Respirație
Azitromicină 18 r/min
Coflet Tensiunea
Bromhexin arterială 145/80
Omeran mmHg
Ibuprofen Diureza 1250
Algocalmin la ml/24 h
nevoie Sputa 80 ml/24h
Ziua 3 Seara:
Azitromicină Temperatura 37
Coflet Puls
Bromhexin 80 b/min
Omeran Respirație
Ibuprofen 18 r/min
Algocalmin la Tensiunea
nevoie arterială 140/80
mmHg
Ziua 3
Dimineața:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
Seara:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
În urma
intervențiilor
effectuate
pacientul
prezintă o
temperature a
corpului în
limite normale,
tegumente
 normale și o
stare de bine
fizic și psihic

4. Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea

Problema Obiectiv Intervenții Intervenții Evaluare

pacientului autonome delegate
Nu cunoaște Pacientul să Explorez nivelul Pregătesc psihic Ziua 1
suficiente despre acumulezenoi de cunoștințe ale pacienta în Dimineața:
boala sa și cunoștințe pacientului vederea Temperatura
evoluția acesteia privind boala următoarelor 38,5
acestuia tehnici: Rx Tensiunea
Stimulez dorința pulmonar, arterial 140/70
pacientului de a recoltarea mmHg
cunoașteconștie sputei, Puls 75 b/min
ntizez pacientul bronhografie, Respirație 17
asupra propriei recoltarea r/min
responsabilități probelor Seara:
privind boala biologice, Temperature
Organizez spiromrtrie; 38
activități Tensiunea
educative arterială 145/70
folosind La indicația mmHg
metodele de medicului am Puls 80 b/min
învățare administrat: Respirație 18
cunoscute: Ziua 1 r/min
expunerea, Azitromicină Ziua 2
conversația, Coflet Dimineața:
demonstrația Bromhexin Temperatura
Verific dacă Omeran 37,6
pacientul a Ibuprofen Puls
înțeles mesajul Algocalmin la 80 b/min
transmis și dacă nevoie Respirație
și-a însușit noile Ziua 2 18 r/min
cunoștințe Azitromicină Tensiunea
Coflet arterială 145/80
Bromhexin mmHg
Omeran Diureza 1250
Ibuprofen ml/24 h
Algocalmin la Sputa 80
nevoie ml/24h
Ziua 3 Seara:
Azitromicină Temperatura 37
Coflet Puls
Bromhexin 80 b/min
Omeran Respirație
Ibuprofen 18 r/min
Algocalmin la Tensiunea
nevoie arterială 140/80
mmHg
Ziua 3
Dimineața:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
Seara:
Temperatura
36,8
Puls 80 b/min
 Respirație 18
r/min
Tensiunea
arterial 140/80
mmHg
În urma
intervențiilor
effectuate
pacientu
cunoaste
suficiente
despre boala sa

Epicriza

Pacientul F.D în vârstă de62 de ani internat în secția medicală cu diagnostic de Bronșită
cronică obstructive având următoarele simprtome: dureri toracice difuze, cefalee, vertij,
palpitații, tuse cu expectorație mucopurulentă, temperature corpului de 38,5oC, frisoane,
transpirații.

În urma tratamentului și a îngrijirilor primate evoluția stării generale este favorabilă,

pacientul este echilibrat, temperature corpului este în limite normale, respirația este în limite
fiziologice.

Pacientul a învățat să tușască, să expectoreze și să folosească batista personal pentru a nu

deveni sursă de infecție pentru cei din jur. Prezintă tegumente curate și integer, și-a însușit
correct regulile de igienă corporală, a înțeles importanța renunțării la viciile nocive.

La externare pacientului I s-au recomandat următoarele:

- Să evite efortul fizic

- Să evite umezeala și frigul
- Alimentația să fie bogată în protein
- Să respecte programul de somn și de odihnă
- I s-a recomandat curpă balneară la Govora