MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA "FUNDENI"

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA

COORDONATOR: Prof. Nursing Cristescu Eugenia

ABSOLVENT: Ciobotaru Claudia III AMG S

BUCURESTI 2013

ARGUMENT

MOTTO

Putinta de a simti suferinta celorlalti creeaza fiinta morala, care se straduieste sa usureze pentru oameni durerea si greutatea vi etii.
(ALEXIS CARREL)

CUPRINS
CAP.I - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR 2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 3. REGLAREA RESPIRATIEI CAP.II - PREZENTAREA AFECTIUNII - BRONSITA CRONICA 1. DEFINITIE 2. ETIOPATOLOGIE 3. ANATOMIE PATOLOGICA 4. SIMPTOMATOLOGIA 5. FORME CLINICE 6. PROGNOSTICUL 7. EXPLORARI DE LABORATOR 8. DIAGNOSTICUL POZITIV 9. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL 10.TRATAMENT 1 1.PREZENTAREA MEDICAIV1ENTELOR UZUALE CAP.III - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE INGRIJIRE A PACTENTILOR CU BRONSITA CRONICA 1. vIEN I GENERALE DE NURSING 2. INGRIJIREA PACIENTLTLUI CU BRONSITA CRONICA 3. EDUCATIA PENTRU SANATATE CAP. IV - TEHNICI MEDICALE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA 1. EXAMENUL RADIOLOGIC 2. INJECTIA INTRAMUSCULARA 3. OBSERVAREA SI MASURAREA RESPIRATIEI CAP. V - PLANURI DE NURSING 1. CAZLTL NR. 1 2. CAZUL NR.2 3. CAZUL NR.3 CAP. VI - BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE Si ISTORICUL BOLII

BRONSITA CRONICA

",5

Bronhopneumopatia obstructiva cronica este un termen generic, pentru bolile pulmonare cronice caracterizate printr-o obstructie difuza, variata ca mecanism de producere localizata in diverse regiuni ale cailor aeriene si care se manifesta prin greutatea de expiratie, tuse si expectoratie mai mult sat] mai putin accentuate, avand variate cauze si multipli factori determinanti si favorizanti. Este cunoscut faptul ca deseori dupa o lunga evolutie bronsita cronica evolueaza catre emizemul pulmonar.Evolutia si netratarea bronsitei cronice duce la cresterea morbiditatii care este in crestere din cauza depistarii tardive a bronsitei acute. Elementul deinitoriu al bolii este hipersecretie de mucus in bronhii. Bronsita cronica este o boala extrem de frecventa la noi in tara, unele statistici arata ca 40% din totalitatea populatiei sufera de bronsita cronica. Este adevarat ca aceste statistici nu se bazeaza pe anchete epidemiologice din spital, policlinici si dispensare, ci pe studiul unor esantioane de populatie suicient de marl. 75% din bolnavi Bronsita cronica este o boala a varstei adulte, depasesc 40 de ani. Factorii etiologici ai bronsitei cronice sunt: fumatul care este principalul factor etiologic al bronsitei cronice raspunzator de cea mai mare morbiditate, riscul crescut odata cu consumul de tigari find de 10-20 de on mai mare decat la nefumatori. Alti factori sunt: poluarea atmosferei, profesia (miner in minele de carbune, lucrator in industria siderurgica sau in industria de textile ), infectiile (ie virale, ie bacteriene). Masurile de combatere a bronsitei cronice sunt corelate cu rezolvarea problemelor de microclimat, cu masurile de protectie a lucratorilor in sectoarele mai sus amintite, cu tratarea imediata a germenilor si virusurilor ce provoaca declansarea bolii. Pentru a preveni si combate bronsita cronica este necesar sa se stabileasca un diagnostic corect, sa ie tratat in fazele de inceput, sa se inlature agentii etiologici ce an declansat boala.

CAPITOLUL I

ANATOMIC. SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1.ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la ealizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediu extern. In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul,iar laringele un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor vocale inferioare realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: Caile respiratorii,organe care au rol in vehicularea aerului,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare iar laringele, traheea si bronhile formeaza caile respiratorii inferioar. wijane. laivelul carora au loc schimburile de gaze, de oxigen si bioxid de carbon.

CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA

Este primul segment al cailor respiratorii, este o proeminenta situata pe linia mediana a fetei , care pe langa rolul de protectie a cavitatilor nazale este tot odata si un ornament al fetei cu rol in mimica si expresivitatea fetei .Are forma unei piramide triunghiulare si este divizat de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale. In structura piramidei nazale se gasesc un schelet osteocartilaginos, pe care se prind o serie de muschi ai mimicii. Varful piramidei nazale se numeste radacina nasului, find situata sub osul frontal intr-o depresiune denumita santul nazo-frontal. La baza piramidei nazale se gasesc narile care sunt despartite de septul mobil al nasului, prin ele cavitatea nazala comunica cu exteriorul. Cavitatea nazala este captusita de mucoasa nazala care prezinta doua portiuni:
6

 Mucoasa olfactiva, situate in partea superioara a cavitatii nazale,

reprezentand segmental periferic al analizatorului olfactiv. Mucoasa respiratorie, mai intense decat mucoasa olfactiva, avand in structura sa un epiteliu cilindric ciliat. Cilii au rol de a elimina particulele mici de praf care au patruns in cavitatea nazala.Mucoasa respiratorie este in permanent umeda, datorita secretiei glandei seromucoase pe care le contine si abundent vascularizata favorizand incalzirea aerului. FARINGELE Este al doilea organ al cailor rspiratorii, este un organ cu dubla functie respiratorie si digestiva. Cavitatea faringelui se imparte in trei etaje numite dupa comunicarea lor:nazofaringe, orofaringe, laringofaringe. Faringele este captusit de o mucoasa de tip epitelial pavimentos, cu exceptia rinofaringelui in care epiteliul este de tip prismatic ciliat. Are in structura atat glande faringiene, de tip mixt, superficiale, in zona rinofaringiana de tip mucos iar in zona orofaringiana si laringofaringiana precum si foliculi limfatici. Faringele se intinde superior pana la baza craniuliu si inferior pana la planul orizontal (C5-C6) unde se continua cu esofagul. La nivelul sau se incruciseaza cailea respiratorie cu cea digestive LARINGELE Este primul organ al cailor respiratorii inferioare.Este situate in partea anterioara a gatului sub osul hyoid deasupra trahee. Are un schielet cartilaginous, format din trei cartilaje neperechi care se numesc:cartilajul tiroid, cricoid , epiglotic si trei cartilaje perechi care se numesc: cartilaje aritenoide, corniculate, si cuneiforme unite intre ele prin ligamente si articulatii. La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui patru plici numite corzi vocale, doua superioare care sunt false si doua inferioare care sunt adevarate. Mucoasa laringeala inveleste suprafata interna a laringelui, are in epiteliu de tip respirator , cu exceptia plicilor vocale unde este pavimentos stratificat si lipsit de glande pe margine. Glandele mucoasei laringiene sunt de tip seromucos si patrund in mucoasa.Spatiul din cavitatea laringiana cuprins intre policile ventriculare si cele vocale au primit numele de etaj glotic, deasupra lui se afla etajul supraglotic iar dedesuptul lui etajul infraglotic care se continua cu traheea

TRAHEEA

Este un conduct cilindric fibrocartilaginos, intins de la marginea inferioara a laringelui (C6) pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale (T4) si este situate anterior de esofag.A.re doua segmente : cervical si toracal . Inelele fibrocartiiaginoase sunt incomplete posterior, unde se ala o membrane musculoibroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea boolului alimentar in timpul deglutitiei. Traheea este captusita de mucoasa traheala formata dintr-un epiteliu pseudostratiicat cilindric, ciliat avand si celulele ce screta mucus. Mucoasa este bogata in glande traheale .Superior ea se continua cu mucoasa laringiana si inferior cu cea bronsica. Cilii mucoasei traheale, ca de altfel ai intregii mucoase respiratorii, bat in sus, avand rol de a elimina impuritatile din aerul alat in caile respiratorii. Mucoasa de la nivelul carenei este una din zonele cele mai sensibile ale arborelui traheobronsic, fapt pentru care aici se produce relexulde tuse .

BRONIII I T" 1447.1 PALE

Bronhii, Arborele bronhial si Plamanii Laringe Artera Bronhii principals Bronhii secunclare Bronhii tertiare Bronhiole puirnonara .Trahee

Vena pulmonara

Canalul alveolar Alveole Scobitura cardiaca

Sunt doua conducte fibrocartilaginoase, rezultate din bifurcarea traheei.Bifurcarea traheei in bronhiile principale dreapta si stinga formeaza un unghi intre 50 si 90 de grade.Bronhia dreapta continua aproape traictul traheei, in timp ce cea stanga se indreapta mai lateral. Bronhiile principale ajung in hilul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand arboreal bronsic. Bronhia principala dreapta este mai scurta , avand in structura ei 5-9 inele fibrocartilaginoase, iar cea stanga este mai lunga, avand 9-12 inele fibrocartilaginoase, cu un calibru mai mic decat cea dreapta.Structura bronhilor principale este aceeasi cu a traheei.
PLAMANII

Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in torace, de o parte si de alta a mediastinului in cele doua cavitati pleurale deasupra diafragmului. Au forma unor jumatati de consectionat de la baza la varf, avand masa medie a celor doi plamani de 1300 grame (cel stang 600 grame iar cel drepr 700 grame). Culoarea plamanilor difera cu varsta . Ea este roz-pala la copii iar la adult din cauza depunerii in spatial perilobular a particulelor de praf din aerul inspirat culoarea devine alb-cenusie . Plamanii prezinta Baza usor concave asezata pe diafragm si care prin intermediul diafragmului la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului, iar la stanga cu lobul stang al ficatului, cu fundul stomacului si cu splina Varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului. Fata extena (costala) vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri :una oblica si alta orizontala, iar la plamanul stang numai fisura oblica. Fata intens (mediastinala) este plana si prezinta hilul plamanului care este lobul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar. In general se poate spune ca plamanul este alcatuit din arboreal bronsic care formeaza caile respiratorii intrapulmonare si din mici cavitati globuloase situate la capatul ultimelor ramificatii bronsice, denumite alveole pulmonare. Alveolele pulmonare reprezinta suprafata respiratorie a plamanului si formeaza cea mai mare parte din masa parenchimului pulmonar. Lobii pulmonari care sunt separate intre ei prin isuri ,plamanul drept are tri lobi: superior, mijlociu si inferior, plamanul stang are doi lobi:superior si inferior.

Epiglota

Trahee aavicula

Noduli limfalici

Bronhii

Plaman

Diafragma

ARBORELE BRONSIC Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plamani, ele se ramifica in bronhii lombare, care la randul for se ramifica in bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid de mai multe on si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului, devenind bronchiole intralobul are, acestea nu mai prezinta schelet fibrocartilaginos. Bronhiolele intraglobulare se ramiica dand nastere bronhiolelor terminale numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic, cu rol de a conduce aerul. Bronhiolele terminale dau nastere la bronhoile respiratorii ( acinoase) care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci alveolari, in care se deschid alveolele. Totalitatea elementelor care continua o bronhiola terminala formeaza acinul pulmonar.Un lobul are 500-100 acini. Alveolele pulmonare au forma de mici saci plini cu aer comunicand cu sacul alveolar. In cei doi plamani numarul for este de

10

150-200 milioane, realizand o suprafata de 150-200 cmp. Pe o membrana bazala se gasesc cellule alveolare mici cu nucleu mare si cu cellule alveolare mari de forma ovoidala. Celulele epiteliului alveolar au rol respirator si fagocitar. Sub membrane bazala se ala tesutul conjunctiv bogat in fibre de reticulina si elastice, inconjurat de o retea de capilare. Epiteliul alveolar, membrana bazala, tesutul conjunctiv de sub ea, membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar, formeaza bariera hematoaeriana, care este strabatuta de oxygen si dioxid de carbon.

PLEURA

Este o membrane seroasa formata din doua foite, dintre care una inveleste plamanii la exterior iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice. Cele doua foite se continua una pe cealalta la nivelul pedicului pulmonar. Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros, care mentine umeda suprafata lor, usurand alunecarea plamanului in timpul miscarilor respiratorii.Cavitatea pleurala poate deveni reala cand in cazuri de boala contine aer, sange, puroi.

2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana, intre 3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxygen mai mult de cateva minute, cel mult 3 minute. Respiratia este o functie care asigura eliminarea bioxidului de carbon si aportul de oxygen catre celulele organismului. Aceasta functie cuprinde trei tipuri: - pulmonar - sanguine - tisular Timpul pulmonar realizeaza primul moment al schimbarilor gazoase.La nivelul membranei alveocapilare, oxigenul trece din aerul alveolar in sange, iar bioxidul de carbon trece in sens invers, din sange in aerul alveolar. Timpul sanguin realizeaza transportul gazelor intre plamani (organul de aport) si eliminare-si tesuturi, care consuma oxygen si elibereaza bioxid de carbon. Timpul tisular reprezinta al treileamoment al schimburilor gazoase-respiratia intema.La nivelul tesuturilor oxigenul patrunde in celule, iar bixidul de carbon este eliminate
11

Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care reprezinta etape ale respiratiei pulmonare si acestea sunt: ventilatie difuziune circulatie
VENTILATIA

Este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expiratie care reprezinta deplasarea unor volume de aer. In timpul inspiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer atmosferic, bogat in oxigen si practic aproape lipsit de bixid de carbon, iar in timpul expiratiei se elimina aerul pulmonar, sarac in oxigen si bogat in bioxid de carbon. Inspiratia este un act activ, expiratia este un act pasiv. Inspiratia- patrunderea aerului in plamani- se realizeaza prin marirea diametrelor cavitatii toracice, datorita interventiei muschilor respiratori (intercostali, stemocleidomastoidianul, diafragmul). In cursul inspiratiei, plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice, presiunea interpulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani. Incetarea contractiei muschilor respiratori face ca diametrele cutiei toracice sa revina la dimensiunile anterioare si aerul sa paraseasca plamanii. Deci respiratia este un act pasiv. Cu iecare expiratie obisnuita patrunde in plamani un volum de aer de aproximativ 500 fal.aceeasi valoare de aer paraseste plamanii prin expiratie. Aceasta este aerul respirator curent. In conditii bazale, individual in repaus muscular si alimentar si in echilibru termic, volumul de aer care intra si iese intr-un minut din plamani este de 6-8 litri. Aceasta valoare, care corespunde unui volum current de 500 ml si unor recvente medii de 16-18 respiratii pe minut se numeste minut volum respirator sau debitul respirator de repaus. In timpul unui efort muscular intens, minutul-volum respirator poate creste de 10 ori. Pentru fiecare individ, ventilatia poate creste pana la o anumita limita, numita ventilatie maxima, care depinde de capacitatea vitala si de frecventa optima. Capacitatea vitala este volumul de aer care poate fi expulzat din plamani in cursul unei expiratii fortate care urmeaza unei inspiratii, deasemenea fortata. Valoarea sa normala este de 3-5 litri, dar poate varia in circumstante fiziologice si patologice. In componenta sa intra urmatoarele:

12

volumul curent volumul inspirator de rezerva, adica volumul de aer

care poate i inspirat in plamani la sfarsitul unei inspiratii de repaus, printr-o inspiratie fortata. volumul expirator de rezerva, care este volumul de aer ce poate i expulzat din plamani, la sfarsitul unei expiratii de repaus, daca individul face o expiratie fortata. Volumele de aer patrund in plaman si nu se raspandesc uniform.Ele se distribuie neuniform in volumele de aer existente in plaman si in functie de conditiile petologice bronhopulmonare. Astfel,la sfarsitul unei expiratii fortate mai ramane in plaman o cantitate de aer care poarta denumirea de volum rezidual si care este repartizat in caile aeriene si in alveole.Nu tot aerul inspirator ajunge la alveole, o parte atm-, imativ a ireime, ramane in caile aeriene superioare.Acesta este spatiul mort anatomic. Pe de alta parte nu toate alveolele sunt ventilate uniform, aproape 20% fiind hipoventilate, spatiul mort fiziologic. Spatiul mort incalzeste si satureaza cu vapori de apa aerul atmosferic si asigura o compozitie constanta a aerului alveolar. In situatii patologice, cum sunt reducerea calibrului bronsic (astm, bronsita compresiuni, etc) sau colaborarea parenchimului pulmonar, distributia aerului in plamani este neuniforma, ea determinand cresterea zonelor de alveole hiperventilate.

DIFUZIUNEA Reprezinta schimburile gazoase din membrane alveolo-capilara.Acest proces

depinde de urmatoarele: -diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si bioxidului de carbon de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare, deci din alveola si din capilare. -structura membranei alveolo-capilare : procesele patologice care ingroasa membranele ingreuneaza trecerea libera a gazelor. -suprafata aetiva a membranei alveolo-capilare,care poate varia in limite marl ( 20-200 mp).

CIRCULATIA PULMONARA
Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si o circulatie

corespunzatoare, care sa permita trecerea unei cantitati normale de sange.

13

Debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale, dar presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Datorita acestor proprietati, circulatia pulmonara tolereaza mari cresteri de modificari de presiune, fenomen care nu se intampla in circulatia generala.

3. REGLAREA RESPIRATIEI

Contractiile musculare respiratorii care au drept consecinta variatiile de volum ale aparatului toraco- pulmonar, sunt reglate printr-un mecanism foarte riguros in vederea mentinerii ritmicitatii, frecventei si amplitudinii lor in raport cu nevoile de oxigen ale organismului. Reglarea miscarilor respiratorii se realizeaza simultan printr-un mecanism nervos si unul umoral. Reglarea nervoasa a miscarilor respiratorii se realizeaza printr-un mecanism reflex ordonat de centrii respiratori, localizati in bulb si in punte cu reprezentare bilaterala. In bulb se gasesc centrul expirator si inspirator, iar in punte centrii respiratori accesori: pneumatoxic si apneustic. Reglarea umorala a respiratiei consta in modularea activitatii centrilor respiratori prin actiunea directa exercitata asupra lor de catre unele substante din sange.

14

CAPITOLUL II

PREZENTAREA AFECTIUNII BRONSITA CRONICA

1. DEFINITIE

Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, expectoratie permanenta sau intermitenta, care dureaza cel putin trei luni pe an si dealungul a doi trei ani de la aparitie, necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Impreuna cu asmul bronsic si emfizemul pulmonar realizeaza un tab lou clinic complex numit bronhopneumopatie cronica obstructiva, aceste trei afectiuni au simptome si evolutie comuna. Boala este grava si frecventa care apare la populatia de peste 40 ani, in special la barbati.
2. ETIOPATOLOGIE

Afecteaza bronhiile mici unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoza, spasm, colaps respirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Se cunosc trei cauze importante:
Factori iritanti

Dintre factorii iritanti, tabagismul si alcolismul sunt cei mai impotanti. La acestea mai contribuie poluantii atmosferici sau aerieni, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de ammoniac, conditiile atmosferice: rigul, umezeala, curentii de aer. Factori de risc sunt unele ocupatii: muncitorii expusi la praf organic si anorganic din industria materialelor plastice si a bumbacului, maturatorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria de constructii fac des bronsita cronica.
Infectia microbiana

Se caracterizeaza prin streptococ, stailococ care uneori se iau din spital si enterococ.

15

Aceasta infectie microbiana este primitive sau secundara si acupa un rol important in aparitia bolii, grefandu-se de obicei pe o mucoasa bornsica.
Alergia

Actioneaza prin sensibilizarea la pneumoalergii sau alergeni microbieni si contribuie, de asemenea catarurile infectioase traheo-bronsice, rinofaringitele cronice. La precipitarea evolutiei actioneaza si unele droguri care usuca mucusul protector, simpatomimeticele care sunt bronhodilatin, Alupent care dupa efectul initial prin abuz agraveaza boala. Mai ationeaza si expectorantele pe baza de teripina, barbituricele, sedativele si tranchilizantele care deprima centrul respirator, penicilina prin alergie, oxigenoterapie masiva. Ca unnare tusea nu mai este eficace, expectoratia creste rezulta starea bronsica, stenoza, tulburari de ventilatie si infectia.
3. ANATOMIA PATOLOGICA

Arata fie atrofia fie hipertrofia mucoasei, cu edem, hiperemie si hipersecretie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic, cu deformari care favorizeaza rerentip continua a secretiilor.
4. SIMPTOMATOLOGIA

Boala este neglijata mult timp. Principalul simptom este tusea, la inceput dimineata, ulterior in permanenta insotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, accentuata in timpul rece. Bolnavul este de obicei afebril dispneea creste progresiv iar cianoza apare tardiv. Auscultatia deceleza raluri romlante si sibilante. Explorarile functionale evidentiaza semene de disfunctie ventilatorie obstructiva care sunt urmatoarele: scaderea debitului ventilator maxim pe minut, dupa o perioada de timp apar emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhilor, insuficienta respiratorie, cord pulmonar cronic. Intr-un stadia avansat se evidentiaza tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva cu: dispnee, cianoza, disfunctie ventilatorie, obstructiva. Primele semene care arata insuficienta respiratorie sunt: agitatia, transpiratia, tahicardia, cresterea tensiunii arteriale, hipersecretia de mucus, spasm bronsic si decompresarea cardiorespiratorie.

16

5. FORME CLINICE

Bronsita cronica prezinta urmatoarele forme clinice: > Bronsita cronica purulenta;
> Bronsita cronica hemoragica;

> Bronsita cronica cu afectarea bronhiilor maxi; > Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor; > Bronsita cronica asmatiforma. In cazul bronsitei cronice cu afectarea bronhiilor marl. tusea este violenta, expectoratia mucopurulenta si abundenta, ralurile subcrepitante prezente. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominanta de dispnee, expectoreatia find mai redusa, iar evolutia este rapida cu aparitia de complicatii.
6. PROGNOSTICUL

Acesta este rezervat deoarece ev olutia este tenace, progresiva si recidivanta iar gravitatea bolii tine de complicatiile pe care le provoaca. In cazul bronhopneumopatiei cronice obstructive evolutia bolii este ireversibila.
7. EXPLORARI DE LABORATOR

Explorarile de laborator se fac prin realizarea mai multor examene clinice: > Examenul radiologic care este normal in cazurile de bronsita cronica. Modificarea cea mai frecventa consta in cresterea marcata a opacitatii date de marginile bronhiei si bronhiolelor. Aceasta examinare este utile pentru excluderea altor afectiuni cu manifestarile sindromului bronsic. > Examenul citologic si bacteriologic al sputei indicat in anumite situatii clinice. > Explorarile Cow:tit-male respiratorii sunt utile pentru diagnosticul bolii.
8. DIAGNOSTICUL POZITIV

Acest diagnostic pozitiv se bazeaza pe examenul clinic general si o buna anamneza si in plus rezultatele paraclinice se de laborator.
9. DIAGNOSTICUL DEFERENTIAL

Diagnosticul diferential al bronsitei cronice se face cu urmatoarele afectiuni: a) afectiuni care produc tusea si expectoratia. Acestea se realizeaza prin reluxul gastroesofagian cu aspirare de suc gastric in caile respiratorii:
17

b)

bronsiectazia, sinuzita cronica, boli ale parenchimului pulmonar, boli ereditare. Afectiuni asociate cu dispnee. Aceste afectiuni sunt: astmul bronsic, insuficienta cardiaca stanga, emfizemul pulmonar.

10.TRATAMENT Acest tratament se adreseaza bronsitei cronice, bronhopneumopatiei cronice obstructive si altor afectiuni bronhopulmonare, dintre care astmul bronsic ocupa un loc deosebit, sunt boli cu afectarea functiei respiratorii, in care se utilizeaza diferite metode si proceduri cu scop preventiv, curativ si recuperator.

A. TRATAMENTUL PROFILACTIC

Tratamentul profilactic se adreseaza factorilor etiologici si la Coate persoanele care sunt expuse la factorii de risc si trebuie evaluate prin spirometrie. La indivizii cu rise crescut pentru a face bronsita cronica se recomanda urmatoarel : Intreruperea fumatului, deci o propaganda antitabacica. Evitarea atmosferei poluante, inclusiv expunerea la noxe respiratorii. Evitarea persoanelor cu viroze respiratorii precum si aglomeratiilor in timpul epidemiei si tratarea corecta a infectiilor acute bronsice. Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice sezoniere cu tetraciclina I gr/zi, in lunile ;aim, inluenteaza free-yenta si durata recidivelor bolilor pulmonare. Rezultate bune se obtin si cu biseptol 0,5gr seara, in lunile de iarna. Inhaloterapia sau aerosoloterapia s-a dovedit indispensabila in anumite forme de bronhopneumopatie cronica obstructiva si astm bronsic. Dintre substantele cele mai folosite se gasesc urmatoarele preparate: beta 2 adrenergigele, anticolinergicele si derivatii ale retilxantinei. a) Beta-adrenergicele sunt derivati ai Adrenalinei. Atat Adrenalina cat si Efedrina, datorita efectelor secundare pe care le provoaca, sunt practic neutilizabile. Dintre derivatii din generatia a doua folositi si astazi, avem: Izoprenalina
Orciprenalina

Acestea au fost inlocuite cu preparate din generatia a treia datorita reactiilor adverse provocate in special tahicardiilor. Dintre aceste preparate amintim:
18

Terbutalinul
Fenoterol ul

Salbutamolul Clenbutaronul Beta-andrenergicele inhiba eliberarea de histamine, relaxeaza musculature neteda bronhiolara, stimuleaza epurarea mucocilara si inhiba degranularea masocitelor. Apar uneori in caz de supradozaj, unele reactii adverse in special cardiovasculare care dispar spontan sau prin reducerea dozei. b) Anticolinergicele sau bronhodilatatoarele care au cap de serif produsul numit Atropina. In practica se foloseste in principal Atrovent, care intra in preparatul Bromura de ipotropium si care nu prezinta efectele secundare ale atropinei. Asocierea Atroventului cu un Beta-adrenergic, Berotec sau Salbutamol, reprezinta o metoda superiors, fiecarui preparat in parte. c) Derivatii Xantinei, Teofilinei si in special Aminofilina au slaba actiune pe cale orala si superioara pe cale intravenoasa sau de aerosol.
B. TRATAMENTUL CURATIV

Tratamentul curativ al bronsitei cronice vizeaza urmatoarele objective: - reducerea iritatiei bronsice si a cantitatij de mucus bronsic; - tratamentele infectiilor acute bronsice; - cresterea eliminarii secretiilor bronsice; - tratamentul bronhodilatator. Pentru acest tratament se utilizeaza urmatoarele metode de tratament: a) Corticoterapia este utilizata pe cale de aerosol si sunt mai eficace numai preparatele insolubile derivati din prednisone: Becoctid, Sanasthmyl, aceasta se realizeaza prin inhalatie de doua, trei on pe zi, a 0,15 mg preparat, Diproniorat de Beclomethason si Bextanol sau Valerat de Bethamethason. Corticoterapia este mult mai frecvent utilizata pe cale orala si actioneaza antiinlamator si antialergic. Nu este bronhodilatator. b) Prostaglandina este o metoda bronhodilatatorie si blocanta alfaadrenergic cu preparatul Fentolamina, dar nu este intrebuintat in mod curent. c) Cromoglicatul de sodiu este intrebuintat in astmul bronsic cu actiune preventiva si ca preparat se utilizeaza Intal.

19

d) Dezobstruarea bronsica este o metoda care prin manevre bronhologice, urmareste inlaturarea obstructiei bronsice. e) Ventilatia mecanica este utilizata in insuicienta respiratorie acuta sau cronioca, in puseul acut, cu mijloace speciale. f) Hidratarea bolnavului este o metoda foarte utila pentru luidificarea secretiilor bronsice din bolile pulmonare cronica supurative. Umidificarea mucoasei bronsice se realizeaza in conditii bune cu aerosoli calzi de apa distilata. Hidratarea este recomandabila la bronsiticii cronici si in afectiuni pulmonare cronice, in general. Bolnavii trebuie sa consume multe lichide, in special seara, pentru a preveni uscarea secretiei bronhice in timpul noptii. g) Drenajul postural isi pastreaza indicatiile clasice in bronsiectazie, supuratii bronsice secundare, bronsite cronice, astm bronsic cu supuratie secundara si altele. Aceasta trebuie facut in pozitia care faciliteaza drenajul secretiilor. h) Kineziterapia se ocupa cu cultura izica terapeutica, gimnastica respiratorie. Se urmareste dezvoltarea respiratiei abdominale sau diafragmatice care este mai economicoasa decat cea toracica. Bolnavul trebuie sa execute respiratii foarte prelungite cu ajutorul presei abdominale puse in miscare constient si controlat. Se umla abdomenul, cu coborarea diafragmului, in inspiratie si retrage abdomenul, cu urcarea diafragmului, in expiratie. Se poate folosi si metoda respiratiei fortate cu un sac de nisip de 2-2,5 kg, aplicat pe abdomen, pornind de la cateva minute pana la 30 de minute. i) Terapia ocupationala se bazeaza pe obtinerea unor efecte terapeutice prin exercitarea unor ocupatii sau profesii cat mai adecvate capacitatii functionale si a dorintei bolnavului. j) Cura balneara este foarte necesara, iar ca statiuni recomandabile sunt: Govora, Slanic. k) Spoleoterapia se practica in saline si realizeaza efecte favorabile prin atmosfera locala, saturata in vapori de apa, saraca in particule in suspensie cu concentratie mai mare de ioni de calciu. Aceasta actioneaza spasmolitic si expectorant. 1) Climatoterapia se realizeaza la mare sau la munte si au efecte favorabile datorita numarului redus de alergeni din atmosfera. m) Hiposensibilitatea speciics mai are numele de Imunoterapie si se practica in toate bolile pulmonare in care actioneaza un alergen, in special astmul bronsic. n) Tratament de fluidificare a secretiilor bronsice se realizeaza cu diferite expectorante, enzime proteolitice ca Tripsina,
20

Alfachimioterapina sau alcaloizi de tipul Bromhexinei, Bisolvon, Brofimen. Corticoterapia si tratamentul antiinfectios sunt necesare in cazurile acute si in puseurile cronice. Normal este ca tratamentul antiinfectios sa se bazeze pe izolarea germenului, actiune de obicei imposibila. In practica se incepe tratamentul antiinfectios cu Tetraciclina sau Ampicilina si numai in cazuri de necesitate cu Cloramfenicol. Biseptolul este uneori util luandu-se doua capsule la 12 ore. Nu se recomanda nici Penicilina, nici Streptomicina, prima este alergizanta, iar a doua sectineaza mutante rezistente si poate masca o tuberculoza. Tratamentele dureaza 7 zile, numita terapie de atac si continua 2-3 saptamani cu Septrin care se administreaza 1 gr/zi, Doxicilina sau Vibramicin. Bronhornc!mmni!! de surrainfectie se trateaza 10 zile cu asocierea de medicamente Penicilina G si Kanamicina sulfat. Corticoterapia trebuie temporizata si se recomanda numai in cazurile cu componenta alergica si cu semen de bronsita. Fluidiiantele si mucoliticele pot fi utile in formele cu secretii aderente, iar ca medicamente folosite avem: Mucosolvan sau Acetilcisteina, Bisolvon, Benzoat de sodiu, Alfachimiopirina. Mioilinul se administreaza numai pe cale venoasa, injectat lent, cu una- doua fiole si se administreaza pentru combaterea bronhospasmului. Simpaticomimetele Alupent, Berotec, Ventolin, Bronhodilatin trebuie administrate cu prudenta. In cazuri deosebite se recomanda: reeducarea respiratorie, oxigen umidificat cu sonda nazala si in debit scazut, discontinuu vaccinare antigripala care este indispensabila iarna, vaccinare antimicrobiana, vaccinare polivalent, stimuli ai centrului respirator, cure balneoclimaterice.
11. PREZENTAREA MEDICAIVIENTELOR UZUALE

ALUDRTN Fiole a I ml solutie injectabila continand izoprenalina. Actiune terapeutica: stimuleaza inima, mareste debitul cardiac si creste intoarcerea venoasa, scade rezistenta vasculara periferica, relaxeaza musculatura neteda bronsica si gastrointestinala. Reactii adverse: ocazional congestia fetei, sudoratie, tremor, nervozitate, tahicardie cu palpitatii, aritmii, cefalee, ameteli, hipote nsiune, tulburari digestive. Contraindicatii: tahicardie peste 130/min si tahicardia din intoxicatie digitalica, starile de acidoze reprezinta contraindicatii cardiopatie ischemica, diabet.
21

Nu se administreaza concomitant cu adrenalina TERBUTALINUL 0,25 mg/doza, aerosol 10 Prezentare farmaceutica: Bricanyl aerosol m1/100mg comprimate de 2,5mg flacoane injectabile 0,5mg/m1 Brisyl: drajeuri de 7,5mg. Actiune terapeutica: bronhodilatator prin stimularea Beta-adrenergica cu efect instalat la 2-3 minute de la inhalarea aerosolilor, durata 4-6 ore. Limiteaza degranularea mastocitelor si favorizeaza clearance-ul mucociliar. Indicatii: profilaxia si tratamentul de astm bronsic, B.P.O.C. si alte afectiuni cu componenta bronhospastica. Se mai foloseste si ca adjuvant pentru aerosoloterapia cu antibiotice secretolitice,glucocorticoizi. Mod de administrare: in criza de astm bronsic doua pufuri a 0,25mg/puf,la distanta de 5 minute. Profilactic o doza de trei on pe zi (maxim 12 doze pe zi). Contraindicatii: aritmii ectopice, tahicardie, hipertiroidism in sarcina si alaptare. Reactii adverse: tremur, tahicardie, palpitatii, neliniste. FENOTEROLUM Prezentare farmaceutica Fenoterol Bromhidric, Berotec, Berotec 100, 200; Partusisten ParLLL,iten fiole. Actiune terapeutica: bronhodilatator prin beta stimulare adrenergica selective, efectul e rapid ( 2-5 minute), limiteaza degranularea mastocitelor. Indicatii: profilaxia si tratamentul crizei de astm bronsic, bronsita asmatiforma. Mod de administrare: in criza de astm un puf (02mg) ce se poate repeta dupa inca 5 minute. Proilactic cate o doza de trei on pe zi, crescand la maxim 12 prize(pufuri)/zi. Contraindicatii: aritmii ectopice, tahicardie, hipertiroidism, primul trimestru de sarcina, alaptare, betablocantele adrenergice ii inhiba efectul putand fi folosit ca antidot. Reactii adverse: tremur, tahicardie, palpitatii, neliniste. Pentru a evita dezvoltarea tolerantei nu se va consuma mai mult de un lacon in trei luni. ATROVENTUL Flacon presurizat de 15m1 cu 200 de pufuri, fiecare puf continand 15mg. Actiune terapeutica: anticolinergic nazal, respecta clearance-ul mucociliar, relaxeaza fibrele rnusculare netede bronsice cand e administrat bucal, actiunea apare la trei minute si se mentine 4-6 ore.
22

Indicatii: tratamentul simptomatic al crizei8 de astm, tratamentul bronhospasmului din bronsita cronica. Mod de administrare: 1-2 pufuri de 3-4 ori/zi. Reactii adverse: uscaciunea gurii, iritatie faringiana. BROMFIEXINUM 4mg, 8mg, 12mg(Bromhexin, Prezentare farmaceutica: capsule de Bisolvon); drajeuri de 12mg(Bromhexin); solutie intena de 8 mg/4m1; 0,2%; 0,5%, 10 mg/5m1. luidifica secretiile Actiune terapeutica: expectorant mucolitic, traheobronhice vascoase si le usureaza eliminarea. Indicatii: B.P.O.C., bronsectazi, bronsita acuta si cronica. Mod de administrare: adulti 1-2 capsule sau o lingurita de solutie de 3 ori/zi, pentru copii mai marl de 6 ani doza ca la adult. Contraindicatii: nu se asociaza cu atropinice, in sarcina, in alaptare. Reactii adverse: greata(rar), risc de exagerare a secretiei bronhice la bolnavii care nu pot expectora. MIOFILIN Prezentare farmaceutica: comprimate continand amiofilina 10mg (plic cu zece bucati), fiole a 2 ml sau a 10 ml solutie apoasa injectabila continand amiofilina 48mg respective 240mg ( la cutie cu 5 bucati). Actiune terapeutica: bronhodilatator si antispastic, vasodilatator, stimulant miocardic, diuretic si slab stimulant psihomotor. Indicatii: astm bronsic, colice, insuficienta cardiaca cu bradicardie, astm cardiac, respiratie Cheyne-Stokes. Edeme cardiace sau nefrotice discrete, boala Raynaud. Administrare: pentru adulti- oral 2-3 comprimate de 3ori/zi inainte de mese sau, in caz de iritatie uastrica, dupa mese ( seara se asociaza cu hypnotic) intravenos lent ( in 10 minute), cu prudenta, 1-2 fiole a 240 mg/zi. Reactii adverse: neliniste, insomnie, iritatie gastrica; la copii, dozele marl pot provoca greata, voma, neliniste, tremur, convulsii, somnolenta, colaps. Injectarea intravenoasa prea rapida poate fi cauzata de cefalee, palpitatii, aritmii, ameteli, greata, hipotensiune, injectia musculara este dureroasa. Contraindicatii: epilepsie, infarct miocardic recent (injectiile), prudenta in caz de iritatie sau hemoragii ale mucoasei gastrointestinale, hipotensiune arteriala, hemoragie cerebrala, nerita acuta, prudenta sau se evita la copii mici in asociere cu efedrina ( la astmatici) creste reactiile adverse.

23

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE INGRI,IIRE AL PACIENTILOR CU BRONSITA CRONICA

1. ELEMENTE GENERALE DE NURSING

Nevoile umane reprezinta originea ingrijirilor infirmiere in toate serviciile de sanatate si analiza ingrijirilor pe care le realizeaza asistenta medicala si trebuie sa se bazeze pe rolul acesteia. Aceasta definitie trebuie sa fie conforma cu legislatia care vizeaza practicarea nursingului. Nursingul este considerat o profesie importanta care acorda ingrijiri si care reuneste comportamentele umaniste, intelectuale sau de arta. Nursingul a fost descris ca o arta, ca o poezie a vietii, dar in spatele acestuia s-a dezvoltat profesionalismul. Nursingul este privit ca o parte integranta a sistemului de asistenta sociala care cuprinde ocrotirea cat tit ii. , prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihic sau mental ca si a celor infirmi(handicapati) de toate varstele, in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare. Asistenta medicala coordoneaza activitatea in acest domeniu. Scopul ei este acela de a-I apropia pe indivizi,familie sau diverse grupuri. De aici reiese ca interventiile ei nu se orienteza numai spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, si fizic al acestuia. Autonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de o judecata independenta in ceea ce privesc ingrijirile de baza. Autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medical sau prescrie un tratament, acestea raman in atributiile proprii ale medicului. Orice activitate ce se doreste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe baze stiintifice. In profesia de nursa avem trei concepte de ingrijire care sunt: a) conceptual despre om: este o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice, sociale si culturale, o fiinta in continua schimbare, responsabila, libera si capabila de a se adapta. Dupa Virginia Henderson: " Individul este o entitate bio-psiho-sociala formand un tot indivizibil. El are necesitati fundamentale(commune tuturor) cu manifestari speciice pe care si le satisface singur daca se simte bine. El tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale."

24

b) Conceptul privind sanatatea: " Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom, nu se limiteaza la absenta bolii. " c) Conceptul despre boala: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau definitive. Este un eveniment putand merge pana la respingerea sociala a omului si din anturajul sau. "Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-at indeplini singur,daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sasi recastige independenta cat mai curand posibil." Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea necesitatilor iziologice ale finite umane, nwnite si nevoi fundamentale. Cele patru responsabilitati esentiale ale asistentei medicale sunt: a promova pastrarea sanatatii, a preveni imbolnavirile, restaurarea sanatatii si inlaturarea suferintei. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. 0 nevoie fundamentala este o necesitate vitala esentiala a finite umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala. Nevoile fundamentale ale fiintei umane sunt in numar de 14, acestea find: > A respira si a avea o buna circulatie A bea si a manca A elimina A se misca si a avea o buna postura
A dormi si a se oclihni

> A se imbraca si a se dezbraca > A mentine temperatura corpului in limite normale > A fi curat, a-si proteja tegumentele > A evita pericolele > A comunica > A actiona dupa credintele si valorile sale > A se realiza A se recreea > A invata Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate si de interactiunea dintre nevoi. Satisfacerea sau

25

nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii altor nevoi. Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistemica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Mai poate fi definit ca un process intellectual compus din diverse etape logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului. Procesele de ingrijire comporta 5 etape, care sunt: 1. Culegerea de date ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale. 2. Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea diagnosticului de ingrij ire. 3. Planificarea ingrijirilor ne permite: determinarea scopurilor obiectivelor) care trebuie urmarite, stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. 4. Executarc-a, aplicarea interventiilor, utilizarea planului de interventii elaborate. 5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut not date in evolutia starii pacientului si eventual daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor.

2. INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA

Asistenta medicala este prima persoana cu pregatire medical ace is contact cu pacientul, fie la domiciliul acestuia, fie la prezentarea acestuia in spital. De aceea modul in care acesta se comporta, modul in care comunica cu pacientul si siguranta manevrelor pe care aceasta le executa cu o mare importanta in psihoterapia pacientului si in cooperarea acesteia cu echipa medicala. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului urmareste mai multe etape: Stabilirea unei relatii intre asistent si pacient prin care sa faca posibila o cat mai busa culegere a datelor. Aceasta relatie duce la o mai usoara observare a pacientului si la obtinerea unui interviu mult mai complet in date concrete si elocvente. Asistenta medicala preia bolnavul de la serviciul de primire impreuna cu foaia de observatie si conduce pacientul pe sectie unde it familiarizeaza cu mediul spitalicesc.
26

 Asigura conditiile de spitalizare: saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer, suficient incalzite; in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inlamatorii, temperature salonului va fi ridicata si umidificata. Bolnavul va fi asezat in pat, in pozitie sezand rezemat pe pena pentru a-i usura respiratia. Recoltarea de sange pentru examene hematologice si biochimice. Invata pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa. La indicatia medicului se administreaza tratament pentru abaterea tusei, daca aceasta este chinuitoare si dureroasa Pentru usurarea eliminarii expectoratiei se administreaza luidifiante ale secretiei bronsice: sirop expectorant, Bisolvon, Bronhexim. , i en >jun ea arteriala, pulsul, respiratia, temperature, Asi steni 11-!:1 ,! diureza si noteaza in foaia de observatie. Pentru corectarea tranzitului intestinal se da pacientului o alimentatie corespunzatoare. Se recomanda bolnavului sa evite fumatul, bauturile alcoolice, atmosfera poluanta si iritanta, sa tuseasca cu batista la gura. Asigura igiena coporala a pacientului si a lenjeriei.
3. EDUCATIA PENTRU SANATATE

PROFILAXIA Se adreseaza factorilor etiologici .Evitarea conditiilor atmosferice nefavorabile: frig, umezeala,curenti de aer. la intreruperea fumatului se poate utiliza guma de mestecat,plasturi de nicotina,sau clonidina. Sunt recomandate elaborarea unor programe educative contra fumatului. Intreruperea fumatului la orice varsta este un mijloc terapeutic si profilactic si curative de baza. Evitarea poluantilor atmosferici, in special a prafului si diversi aerosoli cu insecticide, deodoranti, sprayuri pentru par precum si expunerea la bioxid de sulf si bioxid de azot si a vaporilor de amoniac. Evitarea locurilor de munca unde exista poluanti ca praf organic si anorganic cum ar fi: Muncitorii din industria materialelor plastice si a bumbacului Maturatorii, viticultorii, fermierii. Muncitorii din industria materialelor de constructii. Profilaxia infectiilor virale si bacteriene se face prin: vaccinarea anuala antigripala si vaccinarea antigripala din timpul epidemiilor.

27

EDUCATIA SANITARA IN PERIOADA SPITALIZARII

Bolnavul va respecta regulamentul de ordine interioara al spitalului si al sectiei.Bolnavul va fi informat asupra regimului igienico dietetic si asupra necesitatii acestuia.Va fi instruit asupra mentinerii igienei corporale si in special la igiena bucala. Se informeaza bolnavul despre tratamentul medicamentos prescris de medic, precum si asupra dozelor si ritmului de administrare. Asistenta medicala ii va explica bolnavului importanta fiecarui medicament, si ii va atrage atentia asupra efectelor secundare ale unor medicamente si obligatia lui de a semnala orice modificare aparuta in starea sa generala. Asistenta medicala ii va explica bolnavului pericolul transmiterii medicamentelor de la un bolnav la altul si folosirea unor medicamente introduce fraudulos de apartinatori. In cazul bolnavilor cu inhaloterapie se recomanda folosirea strict personala si pastrarea aparatului in stare de sterilitate, deoarece se pot inhala si diferiti germeni cum ar fi: streptococci, stafilococi, pseudomonas. Bolnavul va fi informat despre afectiunea sa, deoarece eventualele investigatii de laborator sunt necesare pentru precizarea dignosticului si pregatirea lui pentru aceas,a.
EDUCATIA SANITARA LA EXTERNARE

Bolnavul va fi sfatuit sa duca un regim de viata echilibrat, sa evite factorii de rise care pot duce la agravarea afectiunii sale sau la aparitia de complicatii. Totodata va fi sfatuit sa respecte dieta recomandata de medic, alimentatia va fi echilibrata si fara excese de carbonati, iar ratia calorica sa ie in functie de efortul depus. Bolnavul va fi sfatuit sa respecte tratamentul medicamentos de initiere prescris de medic si sa se prezinte la medic pentru tratarea oricaror infectii virale ale cailor aeriene. Se recomanda bolnavului tratament balneociimateric in statiuni specializate in afectiunea bolnavului, gimnastica medicala, reabilitarea psiho-sociala si terapia ocupationala.

28

CAPITOLUL IV
TEHNICTI MEDICALE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA
1. EXAMENUL RADIOLOGIC

1041'.

Examenul radiologic este important deoarece el releva uneori leziuni ce au fost depistate. el pi eciz.ind Lotdeauna topografia si intinderea acestora si nu poate lamuri etiologia leziunilor. Principalele examene radiologice sunt: Radiologia Radioscopia Tomografia Bronhografia Pregatirea pacientului pentru radiagrafie sau radiologie se face prin pregatirea psihica si fizica a pacientului. Pregatirea psihica a pacientului se realizeaza astfel: -Se anunta pacientul explicandu-i acestuia conditiile in care se va face examinarea. -Pacientul va fi condus la seviciul de radiologie -Se explica pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii. Pregatirea fizica a pacientului se realizeaza dupa cum urmeaza: -Se dezbraca complet regiunea toracica si se indeparteaza obiectele radioopace. -Se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu manile pe solduri si coatele aduse inainte(fara sa rice umerii), in spatele ecranului cu piptul apropiat de ecran sau caseta care poarta -Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza pacientul in pozitie sezand sau decubit. -In timpul examenului radiologic se ajuta pacientul sa is pozitiile cerute de medic. Sugarii si copii mici se fixeaza prin infasare pe un suport de scaduri sau se suspenda in hamuri, pentru a nu se radia persoana care it sustine. Ingrijirea pacientului dupa examinare se face: pacientul va fi ajutat sa se imbrace si dupa terminarea examenului radiologic va fi condus in pat. Se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic si data la care a fost facut.

29

Radioscopia este un examen rapid si simplu care permite studierea diferitelor componente ale toracelui in dinamica si in miscare.Deoarece radioscopiile repetate expun atat pe pacient cat si pe medic unor iradieri importante se prefera mai mull radiografia. Rdiografi a consta in imprimarea pe un film fotografic a imaginii toracopulmonare din iltLa si din profil, bolnavul find in inspiratie fortata.Imaginea obtinuta este precisa, care evidentiaza toate detaliile servind si ca element de comparatie in viitor si comporta mult mai putin riscul iradierii. > Imaginile cuprind modificarile transparentei pulmonare prin: Fie prin exces de umbra(opacitate) > Fie prin exces de transparenta(hipertransparenta clasificarii) > Fie prin imagini mixte ( hidro-aerice) In cazul bronsitei cronice, modificarea cea mai frecventa a imaginii radiologice consta in cresterea marcata a opacitatii date de marginile bronhilor si bronhiolelor. 2. INJECTIA INTRAMUSCULARA Injectia este definita ca introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida in organism,prin intermediul unor ace,care traverseaza tesuturile organismului ,acul find adaptat la seringa.Injectiile pot fi facute: > In grosimea pielii(intradermice) > Sub piele, in tesutul celular subcutanat(subcutanatesau hipodermice) > In tesutu I m use ill ar(intramuscular) > In vasele sanguine(intravenoase sau intraarteriale) In inima ( intracardiac),in maduva rosie a oaselor si in spatiul arahnoidian Alegerea cailor de administare a injectiilor depinde de scopul injectiei,rapiditatea necesara efectului prescris si de compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata. Se alege calea intramusculara daca densitatea medicamentului este mai mare, daca prin stagnare prin tesuturi ar provoca iritarea acestora, daca efectul urmarit trebuie sa se instaleze rapid, precum si daca intarzierea resorbtiei ar produce modificari medicamentului injectat. Reguli de respectat pentru efectuarea punctiilor si injectiilor de catre asistenta medicala sunt: > Asepsie riguroasa Securitatea bolnavului si a asistentei medicale Eicacitatea prin gesturi precise si blandete adaptate la pacientul respectiv pentru satisfacerea pacientului > Confortul fizic si psihic al bolnavului
30

 Economie de gesturi si de material Relatia cu bolnavul prin discutie si urmarirea lui in tot timpul cat se deruleaza iohnic Scopul injectiilor intramusculare este terapeutic prin introducerea in organism a unor substante medicamentoase. Locurile de electie ale injectiilor intramusculare sunt in regiunea superoexterna a muschilor fesieri, in muschi externi sau anteriori ai coapsei in treimea mijlocie si in fata externa a bratului in muschiul deltoid. Prin injectarea intramusculara in organismul uman se introduc o serie de substante injectabile cum sunt: solutii izotone, uleioase si solutii coloidale, cu o densitate mai mare. Datorita tesutului muscular care este foarte bine vascularizat, bogat in vase limfatice, resorbtia acestor injectii se face imediat dupa administrare si se termina in 3-5 minute de la administrare, deci o mare parte din substanta introdusa patrunde in circulatie. De la aceasta regula fac exceptie unela medicamente uleioase care fraileaz'A 1-esorbtiatoemai cu scopul de a prelungi pe o oarecare perioada de timp actiunea medicamentului. PREGATIREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR Pentru executarea injectiilor intramusculare sunt in general necesare urmatoarele:

Seringa sterila
Ac de injectie steril Tampon steril de vata Solutie dezinfectanta Tavita renala si musama Medicamentul de injectat

Pentru pregatirea aces or materiale, se tine seama de urmatoarele reguli generale: se verifica solutiile de injectat care trebuie sa nu prezinte anomalii de orice
natura. PREGATIREA FIZICA SI PSIICA A BOLNAVULUI Pentru efectuarea injectiei trebuie sa se urmareasca: Sa se anunte bolnavul si sa i se explice necesitatea tehnicii Sa se aseze bolnavul in pozitie confortabila, decubit ventral sau lateral, in pozitie sezand sau in picioare Se descopera regiunea aleasa pentru injectare Cea mai utilizata regiune pentru inj ectia intramusculara este cea fesiera, zona din care se utilizeaza triunQhiul superolateral extern al fesei. Acest triunghi se
31

1:4

gaseste deasupra iiniei orientale care trece prin marginea superioara a marelui trohanter si putin in afara unei linii ventriculare care imparte fesa in doua jumatati. Injectia se mai poate face in punctul Smimov situate la un deget deasupra trohanterului mare si inapoia lui, sau in punctul Bartheleny situat la unirea trimii extene cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste spinailiaca antero-superioara, cu extremitatea superioara a santului fesier. Daca injectia se administreaza in pozitie sezand, ea poate fi practicata in toata regiunea fesiera de deasupra punctului de sprijin. In pozitie verticala injectia se va administra in cadrul supero-extern al rgiunii fesiere. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE Spalarea pe maini cu apa si sapun, dezinfectarea mainilor cu alcool, indepartarea ambalajului seringii si se adapteaza acul pentru aspirat solutia medicamentoasa, apoi se schimba acul cu care a fost aspirate substanta de injectat. Se degreseaza si se dezinfecteaza locul fixat pentru injectie, apoi se cere bolnavului sa nu-si contracteze musculatura nici inainte, nici in timpul injectiei, sis a stea linistit, cu muschii fesieri relaxati. Se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa, fixandu-se adanc in functie de grosimea stratului muscular. Se verifica pozitia acului prin aspirare, se trage putin de piston pentru a vedea daca varful acului se gaseste intr-un vas sanguin, apoi se injecteaza lent substanta medicamentoasa. Se trage brusc acul cu seringa, apoi se dezinfecteaza locul intepaturii cu un tampon imbibat in alcool si se aseaza usor regiunea pentru a favoriza difuziunea in tesut a proclusit I t, Dupa efectuarea injectiei se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta 10 15 minute sub supraveghere medicala, iar apoi se spala mainile cu apa si sapun. INCIDENTE SI ACCIDENTE Atingerea nervului sciatic sau a ramurilor sale se traduce printr-o durere vie. In acest caz se scaote imediat acul si se executa injectia in alt loc. Patrunderea cu acul intr-un vas sanguin se constata prin refularea de sange in seringa dupa aspiratie. Se scoate acul si se incearca injectia in alta parte. Paralizii prin lezarea nervului sciatic. Se evita prin respectarea zonelor de electie administrarii injectiei. Hematom prin inteparea unui vas. Se evita prin verificare pozitiei acului. Embolii prin introducerea unei substante medicamentoase uleioase sau in suspensie, intr-un vas de sange. Semnele unei embolii sunt: bolnavul incepe
32

imediat sa tuseasca, se instaleaza brusc o senzatie de presiune, junghi toracic accentuat localizat retrosternal, insotit de dispnee sau cianoza, este nelinistit. Aceasta stare poate evolua pana la soc. Supuratie aseptica datorita unor substante care nu sunt absorbite. Se evita prin folosirea unor ace sufficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara. Ruperea acului in timpul injectiei se previne prin aplicarea unei tehnici corecte, linstirea bolnavului si verificarea constiincioasa a instrumentelor inainte de folosire. Daca acul a ramas totusi in tesuturi se instiinteaza medicul. Abcesele locale si legmonul fesier se datoreaza fie neglijarii principiilor stricte ale tehnicii aseptice, fie substantelor injectate, carte uneori pot provoca o supuratie aseptica. Socul anafilactic apare datorita introducerii de penicilina fara test si se previne prin efectuarea mai intai a testului. OB SERVATII Pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor colorate prin detasarea seringii de la ac dupa introducerea acului in masa musculara. Iniltratia dureroasa a muschilor se previne prin alterarea locurilor injectiilor.
3.OBSERVAREA SI MASURAREA RESPIRATIEI

Aceasta se face in scopul depistarii tipului respirator, frecventei respiratorii, simetriei miscarilor respiratorii, amplitudinea, frecventa, calitatea si efectul oxigenului din organism. A respira reprezinta nevoia finite umane de a capata oxigenuldin madiul inconjurator si de a elimina bioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Materialele care se utilizeaza pentru observsrea si masurarea respiratiei sunt urmatoarele:ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperature din foaia de observatie. Interventiile asistentei medicale in vederea observarii si masurariirespiratiei sunt urmatoarele: > asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza sa fie efectuata > plasarea maini cu fata palmara pe suprafata toracelui > numararea inspiratiilor timp de un minut consemnarea valorilor obtinuete printr-un punct de culoare verde pe foaia de temperature, fiecare linie orizontala reprezentand doua respiratii > unirea cu o liniea valorii prezente cu cea anterioara pentru mentinerea curbei. Ea trbuie sa fie paralela cu cea a temperaturiisi a pulsului. Elementele care trebuie urmarite la masurarea respiratiei sunt:

33

A)Tipul respirator. Prin dilatarea cutiei toracice se maresc toate diametrele ei > costal surPeri ditainit la femei cand se dilate diametrul antero-posterior, realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a stenului > costal inferior intalnit la barbati, cand se dilate si mai mult diametrul lateral al cutiei toracice > abdominal intalnit la copii si varsnici cand se dilate diametrul vertical al cutiei toracice B)Simetria miscarilor respiratorii . > Ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei. C)Amplitudinea miscarilor respiratorii. > Reprezinta volumul de aer care patrunde si se eliminadin plamani la fiecare respiratie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial a. D)Frecventa miscarilor respiratorii. > Aceasta in stare fiziologica este in functie de sex, varsta, pozitie, activitate musculara, temperature mediului ambient, precum si de starea de veghe sau somn. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut, iar la femei frecventa respiratorie este de 18-20 pe minut. Daca frecventa respiratorie se acelereazsa vorbim despre tahipnee, iar data frecventa respiratorie scade vorbim de bradipnee. Valorile normale ale frecventei respiratorii pe categorii de varsta sunt: -nou-nascut intre 30-50 respiratii pe minut -copil de 2 ani intre 25-35 respiratii pe minut -copil de 12 an: c> r 1 5-2.6 respiratii pe minut -adult intre 16-18 respiratii pe minut -varstic intre15-25 respiratii pe minut. In pozitie culcat frecventa este mai mica decat in pozitie sezand, iar in picioare numarul respiratiilor creste. Temperatura mediului ambient influenteaza frecventa miscarilor respiratorii. Cresterea temperaturii mediului ambient inluenteaza frecventa miscarilor respiratorii. Numararea miscarilor respiratorii se face timp de un minut intreg, avand grija ca operatia sa se faca fara stirea bolnavuluim, caci respiratia este un acr reflex, inconstient, dar controlat de vointa, din care motiv bolnavul observand ca se numara frecventa respiratiei isi poate modifica ritmul respirator si astfel nu sa mai obtin valori normale. Numaratoarea se va face in timpul somnului, dupa masurarea
34

tensiunii arteriale retinand cateva minute mana bolnavului. Se mai poate masura daca bolnavul este treaz si constient, dup ace a masurat pulsul, dand senzatia ca am masurat pulsul, dar am luat frecventa respiratiilor. Frecventa respiratiilor creste in caz de emotie, efort fizic, hipertiroidism, in stari febrile, in cursul unor boll infectioase acute si in intoxicatii cu oxid de carbon, scade in caz de obstacole in caile respiratorii superioare sau inferioare, si in caz de pierdere a elasticitatii cutiei toracice. E) Ritmul miscarilor respiratorii Miscarile respiratorii isi pastreaza in stare normala un ritm regulat, inspiratiile si expiratiile succesandu-se la un interval constant. Dispneea se mainfesta ca o respiratie anevoioasa care este provocata de mai multe cauze cwn ar mai frecvent de bolile inimii si ale plamanilor, dar si ale cailor respiratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate in plamani avand consecinta oxigenare defectuoasa a tesuturilor si de acumulare de bioxid de carbon in sange. Pacientul este anxios. Dispneea de tip Cheyene-stockes este o respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim dupa care recventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee, dupa care ciclul se reia. Dispneea Kiismall se manifesta ca o inspiratie lunga care ester urmata de o expiratie fortat, urmata de o perioada de apnee, apoi ciclul se reia. Dispneea Biot se mainfesta printr-o inspiratie ampla ritmica, dar despartita dde pauze lungi de 20-30 secunde de expiratie in agonie, meningite. Mai poate fii dispneea dezordonata, care nu prezinta nicio rimicitate de efort, repaus, de cubit, paroxistica si accidentala.

35

CAPITOLUL V PLANURI DE NURSING

Capitolul de fata prezinta trei cazuri de bronsita cronica a unor pacienti internati pe sectia boli interne. Este detaliata evolutia starii de sanatate a fiecarui pacient in parte, precum si sarcinile si obligatiile asistentei medicale in procesul de ingrijire a omului bolnay.

CAZUL I
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA GENERALA NUMB SI PRENUME: SIMA CONSTANTA DATA NAS'I'ERII : anul 1920 , luna Noiembrie , ziva 5 DOMICILIUL: Urziceni, jud. Ialomita, str.Teilor, nr.2 PERIOADA INTERNARII: 10 decembrie-20 decembrie 2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Pneumopatie acuta bilaterala, predominat stanga; Bronsita cronica MOTIVELE INTERNARII: - accese de tuse cu expectoratii mucopurulente; - dispnee, toracalgii - astenie, cefalee. ANTECEDENTE PATOLOGICE PERSONALE: - a avut toate bolile copilariei, nu se ala in perioada de incubatie a unei boli inecto-contagioase; - pacienta a avut bronsita cronica in anul 1986 ANTECEDENTE FIZIOLOGICE PERSONALE: -trei nasteri si opt avorturi provocate ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: -neaga existenta unor boli familiare CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA: - este pensionata si a lucrat in industria materialelor de constructii; - locuieste intr-o casa batraneasca cu multa umezeala;

36

--

- nu fumeaza ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 86 ani pensionara, cu conditii de viata precara (casa insalubra, cu mult umezeala), se stie bronsitica din tinerete. Nu a urmat tratamente cronice pana in anul 1986 cand a avut un puseu de acutizare a bronsitei si a fost internata in sectia Interne. Dupa intenarea din acest an pacienta a urmat timp de o luna tratament medicamentos isa dupa aceea 1-a neglijat. Din anul 1986 pana in prezent a fost intenata de aproximativ 5 on pentru acutizari bronsitice si pneumonii acute, mai ales in perioadele reci si umede. In prezent holnav: s prezinta la camera de garda a sectiei Intene, acuzand dispnee, acces de tuse cu expectoratii muco-purulenta, astenie, cefalee, durere toracica de aproximativ 3 zile. Medicul de garda hotaraste internarea bolnavei in sectia Interne in vedera efectuarii examenelor clinice si paraclinice a tratamentului. EXAMEN CLINIC GENERAL: - Stare general a: buna, subfebrilitate: 37.8C; - Tegumente si mucoase: cianoza periorala; - Sistem musculo-adipos: normal reprezentat; Sistem osteo-articular: integru; - Sistem ganglionar-limfatic: superficial, nepalpabil; - Aparat respirator: torace de aspect emfizematos; sonoritate pulmonara usor diminuata; raluri bronsice disseminate bilateral; vibratii vocale egal transmise bilateral; - Aparat cardio-vascular: aria precordiala in limite normale; soc apexian spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara; zgomote cardiace ritmice; T.A.=140/80 mm Hg; artere periferice pulsatiile bilaterale; Aparat digestive: dentitie mediocra, limba umeda, faringe liber; abdomen suplu; mobil cu miscarile respiratorii, nedureros spontan si la palpare; ficat cu limita inferioara la rebort nedureros; splina in limitele normale; transit intestinal fiziologic; - Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil ; loje renale nedureroase; mictiuni spontane fiziologice;
DIAGNOSTICE DE NURSING:

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - dispnee manifestata prin respiratie anevoioasa datorita procesului inlamator pulmonar;
37

- tulburarea ritmului de ritm cardiac manifestata prin tahicardie datorita subfebrilitatii si dispneei; - tuse cu expectoratie muco-purulenta datorita procesului infectios bronhopulmonar 2. Nevoia de a bea si manca - nevoia independenta 3. Nevoia de a elimina - eliminare inadecvata manifestata prin expectoratie muco-purulenta, frecventa datorita procesului de inflamatie pulmonara 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura - nevoie independenta 5. Nevoia de a dormi si a se odihni odihna deficitara manifestata prin tulburari ale somnului, datorita tusei si a respiratie anevoiase 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca - nevoie independenta 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale - hipertermie manifestata prin subfebrilitate (37.8C), astenie, cefalee, datorita procesului inlamator pulmonar si bronsic 8. Nevoia de a E curat , ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele - carente igenice manifestate prin miros neplacut corporal, maini nespalate, neingrijite, d morns lipsei deprinderilor igenice 9. Nevoia de a evita pericolele - vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin predispozitie la suprainectii datorita procesului inlamator bronho-pulmonar si a internarii in spital 10. Nevoia de a comunica comunicare infecienta manietata pri apatie si iritabilitate datorita lipsei de cunostinte despre boala si a izolarii spitalicesti 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valorilor de a practica religia: - sentiment de frustare manifestat prin imposibiltatea de a-si respecta ritualurile religioase datorita intenarii in spital 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii - sentiment de ii(fputinta manifestat prin astenie, anxietate, iritabilitate datorita internarii in spital si a insuicientei cunoasterii de sine 13. Nevoia de a se recrea refuz de a participa la actiunile recreative datorita anxietatii 14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea - lipsa de cunostinte despre boala, profilaxie si tratament datorita inaccesibilitatii la informatie
38

INTERVENTI I PERMANENTE: 1. Recoltarea de sange pentru efectuarea de probe biologice, prin punctie venoasa; V.N -41+/- 5% Hematocrit-33% V.N -4200-8000/mm3 Leucocite-4400/mm 3 V.N -2-13 mm/ 1 h VSH-35/75 mm I h/2h 12-17 mm/ 2h - teste de disproteinemie: V.N. (-) TKBW(-) Gross: (-) V.N. (-) R.Tymol: 61..t.ML V.N. 0-4p.ML V.N.-0.8-1.20g %o glicemie- 1.07 g %o 2. S-a recoltat urina pentru examenul sumar: Albumina: absenta Glucoza: absenta Urobilinogen: normal Sediment: leueocite rare, oxalate de calciu numeros. 3. Masurarea si notarea zilnica in foaia de temperature a urmatorilor parametric: - temperatura corporala tensiunea arteriala puls respiratie diureza 4. Pacienta a fost condusa la EKG: Respiratia AV-88 b/min., As QRS= 30 5. Pacienta a fost condusa la radiologie cord pulmonar. - pneumonie interstitiala biloperihiala colaterala, scleroemizem. EPICRIZA Pacienta in varsta de 86 de ani, pensionara, veche bronsita cu numeroase acutizari in antecedente, neglijata terapeutic si igieno dietetic in ambulator, se inteneaza pentru dispnee, tuse cu expectoratie, astenie, cefalee, durere toracica. Observatii: subfebrilitate 37 C. Stare generala buna. Sonoritate pulmonara diminuata. Raluri bronsice diseminate bilateral, romflate si sibilante, predominant stanga.

39

Murmur vesicular diminuat. Zgomote cardiace ritmice A.V. = 88 b/min, T.A. = 140/ 80 mm Hg. Abdomen nedureros. Sub repaus la pat si tratament cu: antibiotice, bronhodilatatoare, hormoni corticoizi, antiinlamatori, expectorante, simptomatice, sedative, vitaminoterapie, oxigenoterapie, se exteneaza ameliorata cu urmatoarele recomandari: - evitarea eforturilor fizice, a stresului, alcoolului si cafelei. tratament conform Rp. cu: Miofilin tablete 2/zi ( fl I ) Trecid tablete 3/zi ( l I ) Doxicilina capsule 1/zi ( tablete X ) Diazepam tablete 10 ( Y2 tb la nevoie seara) - dieta hipocalorica de crutare hepatica - control medical periodic la D. M. T.

40

PLAN DE NURSING -CAZUL NR.1

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPEDENTA -tahicardie -respiratie anevoioasa , tuse cu expectoratie SURSA DE DIFICULTATE - procesul inlamator bronho- pulmonar, subfebrilitatea OBJECTIVE- pacienta sa benrficieze de o buna respiratie si circulatie in urmatoarele 24 ore INTERVENTII AUTONOME-aerisita camera , umidificat atmosfera -asiguraea unei pozitii confortabile - invata pacienta sa tuseasca, sa expectoreze sis a colecteze sputa in scuipatoare -invata pacienta exercitii respiratorii -DELEGATE-administrarea prin injectie intramusculara Ampicilina 50mg la 6 ore; -administrarea pe cale orala tb 1x3/zi -Trecid tb lx3/zi - Acid acetilsalicilic tb lx3/zi EVALUARE- pacienta are o buna respiratie si circulatie 2. NEVOIA DE A ELIMINA MANIFESTAR I DE DEPENDENTA- expectoratie mucopurulente SURSA DE DIFICULTATE- procesul inlamator bronho-pulmonar OBJECTIVE- pacienta trebuie sa aiba o eliminare adecvata In urmatoarele 24 ore INTERVENTII AUTONOME-serveste pacienta cu o cantitate suficienta de lichide -invata pacienta sa tuseasca sis a expectoreze si sa colecteze sputa in scuipatoare - DELEGATE administrarea de solutii injectabile EVALUARE-pacienta expectoreaza usor 3.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI MANIFESTAR1 DE DEPENDENTA- somn interrupt si agitate

41

SURSA DE DIFICULTATE-tuse -dispnee OBIECTIVE-pacienta trebuie sa beneiciezede un somn normal cantitativ si

calitativ pe perioada internarii INTERVENTI I - UTONOME asigurarea unui microclimat linistit - invata pacienta tehnici de relaxare si de respiratie - serveste o cana de lapte cald inainte de culcare - ultima masa cu 2 ore inainte de culcare - DELEGATE- administrarea orala Meprobamat tb 1 seara EVALUAREA- pacienta a avut somn odihnitor 4.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE MANIFEST ARI DE DE.PENDENTA- subfebrilitate 37,8C -astenie

-cefalee SURSE DE DIFICULTATE- procesul inlamator bronho pulmonar OBJECTIVE- pacienta trebuie sa aiba temperature corpului in limite normale in urmatoarele 24 ore INTERVENTII AUTONOME asigura temperature camerei intre 18-25C - serveste pacienta cu o cantitate de lichide ea : ceai, sucuri de fructe - masoara si noteaza valorile temperaturii corpului in foaia de observatie zilnica - DELEGATE administreaza: antibiotice si antitermice EVALUARE-pacienta are temperature corpului in limite normale
5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

MANIFESTARI DE DEPENDENTA predispozitie la suprainfectii SURSE DE DIFICULTATE procesul inlamator bronho-pulmonar OBJECTIVE pacienta trebuie sa fie ferita de accidente si suprainfectii pe
perioada, spitalizarii INTERVENTII- AUTONOME- supravegheaza circuitele functionale intraspitalicesti - invata pacienta sa foloseasca batista personala si sa-si colecteze sputa

42

- respecta asepsia in timpul tratamentului

44*

EVALUARE - pacienta beneliciaza de protectie pe perioada intemarii

4:3

CAZUL II FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA GENERALA

NUME SI PRENUMELE: JACOB CONSTANTIN DATA NASTERII: anul 1953, luna Julie, ziva 25. DOMICILIUL: Alexeni, jud. Jalomita, PERIOADA INTERNARE: 28 ianuarie 2006 - 5 februarie 2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: B.P.O.C. acutizata; - Hepatopatie toxica, obezitate; MOTIVELE INTERNARII: - tuse cu expetoratii; - dispnee, toracalgii; cianiza, hepatologii, tremuraturi ale extremitatilor; tulburari de sornn, cefalee, agitatie ANTECEDENTE PATOLOGICE PESONALE: - A avut toate bolile copilariei, nu se ala in perioada de incubatie a unei boli infecto-contagioase. - B.P.O.C. de aproximativ 8 ani. AN-ndiceptc)mie la 14 ani. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: - Parinti hipertensivi CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA: - este somer locuieste imppreuna cu sotia si cei doi copii, intr-o casa cu patru camere salubra. consumator cronic de alcool, fumator, aproximativ 40 tigari pe zi, nu consuma cafea. COMPORTARE FATA DE MEDIU - orientat temporo spatial

44

ISTORICUL BOLA.' : Pacientul IACOB CONSTANTIN in varsta de 53 de ani cu domiciliul in Bucuresti prezinta de aproximativ 8 ani, dispnee de efort si tuse, el find si cu un exces ponderal marcat si consumator cronic de alcool. Este si un mare fumator, de aproximativ 40 tigari pe zi. Pacientul nu a dat importanta simptomelor de mai sus sin u sa prezentat la timp la medic contunuand sa fumeze sis a consume alcool. Dupa aproximativ 8 ani, in urma unei crize cu expectoratie, dispnee progresista de efort, toracalgii, bolnavul sa prezentat la camera de garda sectia INTERNE a SPITALULUI DE URGENTA unde in urma investigatiilor I sa pus diagnosticul de B.P.O.C. acutizata si hepatopatie toxica si a fost intenat in spital.Aici a urmat un tratament medicamentos si sa externat ameliorat. Pacientul a ramas in evidenta spitalului unde a mai avut numeroase intenari deoarece nu a respectat tratamentul medicamentos si regimul igieno -dietetic in ambulatoriu, el continua sa fumeze sis a consume alcool ducand o viata dezordonata. Acutizarile bronsice sunt mai frecvente in perioadele reci si umede ale anului dare le apar si i n On sezon cald. EXAMEN CLINIC GENERAL: Stare generala:modificata, subfebrilitate:37,4C; Tegumente si mucoase:cianoza discreta periorala si la extremitati; Sistem musculo-adipos: exces ponderal; Sistem osteo-articular:integru;Sistem ganglionar-limfatic supericial: nepalpabil; Aparat respirator:torace de aspect emfizematos, sonoritate pulmonara diminuata bilateral; raluri bronsice romlante si sibilante disseminate bilateral murmur veziculardiminuat bazal vibratii vocale egale transmise bilateral Aparatul cardio-vascular: aria precordiala de aspect normal; zgomote cardiace ritmice Aparatul digestiv: dentitie incomplet , limba umeda, faringe liber abdomen marit de volum prin deposit adipos, sensibil in hipocondru drept, spontan si la palpare splina in limite normale, tranzit intestinal fiziologic Aparatul uro-genital:
45

,4
rinichi nepalpabili, loje renale nedureroase, oligurie, nicturie, diureza scazuta DIGNOSTICELE DE NURSING 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Dispnee manifestata prin greutate in respiratie datorita B.P.O.C. acutizat; Tulburarea ritmului respirator manifestat prin bradipnee; Tuse cu expectoratie, toracalgii datorita B.P.O.C. acutizat; 2.Nevoia de a bea si de a manca Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ manifestata prin inapetenta, consum excesiv de alcool, mese neregulate;

3.Nevoia de a elimina Eliminare inadecvata manifestata prin expectoratie muco-purulenta datorita B.P.O.C. acutizat;
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura Nevoie independenta 5.Nevoia de a dormi si de a se odihni

Odihna deicitara manifestata prin insomnie nocturna si somnolenta diuna, somn interrupt, agitate; 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoie independenta 7. Nevoia de a-si inentine temperature corpului in limite normale Hipertemie manifestata prin subfebrilitate 37,4C datotita B.P.O.C. acutizat 8. Nevoia de a fi cural, ii4,rijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele; Igiena deicitara manifestata prin tegumente murdare, mani si fanere neingrijite datorita lipsei deprinderilor de igiena corporala; 9. Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin predispozitie la suprainfectie; 10.Nevoia de a comunica Nevoie independenta; 11.Nevoia de a action dupa credintele si valorile sale Nevoie independenta 12.Nevoia de a se realiza Sentiment de neputinta manifestata prin apatie, tristete, resemnare datorita lipsei de cunoastere a bolii si a evolutie acesteia; 13. Nevoia de a se recreea Nevoie independenta; 14. Nevoia de a invata
46

Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa de cunoastere a bolii, tratamentului si a profilaxiei, datorita lipsei de interes pentru boala sa INTERVENTII PERMANENTE 1. Recoltarea de sange pentru efectuarea de probe biologice prin punctie venoasa; V.N.-466% Hematocrit -44% V.N.-4200-8000/mm3 Leucocite=7600/mm3 V.N-8-10 mm/lh VSH=23/45nmi 111/211 12-15mm/2h V.N-0.80-1.20g %o Glicemie-0,98g %o 2.Sa recoltat urina pentru examenul sumar: Albumina: absenta Glucoza: absenta Pigmenti bilari: absenti Urobillinogen: normal Sediment: leucocite frecvente, lora microbiana frecventa 3.Masurarea si notarea zilnica in foaia de temperatura a urmatorilor parametrii: - temperature corporala - tensiunea arterial a - puls - respiratie - diureza 4.Pacientul a fost condos la ecografie: ficat cu diametru anteroposterior al lobului stang-10 cm. DEcostructura hepatica usor neomogena, fara atenuare posterioara. Colecist normal si pancreas normal. 5.Pacientul a fost condos la RX pulmonar -elemente descriptive evidentiaza prezenta B.P.O.C. din punct de vedere radiologic, cordul in limite normale.

47

PLAN DE NURSING - CAZUL NR.2

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPENDENTA: -dispnee cu bradipnee - toracalgii - tuse cu expectoratie SURSA DE DIFICULTATE: - B.P.O.C. acutizat OBJECTIVE: - inlaturarea dispneei, - combaterea procesului inlamator pulmonar - evaluare la o ora INTERVENTII AUTONOME: - aerisirea camerei, umidificarea atmosferei -asigura o pozitie favorabila respiratiei - invata pacientul exercitii respiratorii - mascara si noteaza in foaia de observatie tensiunea arieuiala, pulsul si respiratia. - DELEGATE: -administrarea de oxigen prin sonda 21/min. - administrarea injectiei intravenoase de: - miofilin l 2/zi glucoza 33% fl. 5/zi - administrarea pe tale orala: -trecid tb. 1 x 3/zi -acid acetilsalicilic tb. 1 x 3/zi -algocalmin tb 1 x 2/zi EVALUARE: - pacientul are o buna respiratie si circulatie, -dispnee diminuata

2.NEVOIA DE A ELIMINA MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - expectoratie mucopurulenta; SURSE DE DIFICULTATE: B.P.O.C. acutizat; OBJECTIVE: - pacientul trebuie sa aiba o eliminare adecvata in urmatoarele 24 de ore; INTERVENTII - AUTONOME:- serveste pacientul cu o cantitate suficienta de lichide 2 litri/zi

48

invata pacientul sa tuseasca si sa expectoreze, sa colecteze sputa in scuipatoare; - DELEGATE: - administrarea de expectorante; EVALUARE:- pacientul expectoreaza mai usor. 3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI MANIFESTART DE DEPENDENTA:-insomnie nocturna si somnolenta diurna -neliniste SURSA DE DIFICULTATE:-hepatopatie toxica OBIECTIVE:-pacientul trebuie sa beneficieze de un somn normal cantitativ si calitativ pe perioada intemarii INTERVENTII AUTONOME:-asigura un microclimat linistit -invata pacientul tehnici de relaxare si de respiratie -serveste o cana de lapte cald inainte de culcare -aeriseste camera inainte de culcare - DELEGATE;-administreaza per os Diazepam tb 1 seara EVALUARE-pacientul a avut un somn normal linistit. 4.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUIIN IN LIMITE NORMALE MANIFESTARI DE DEPENDENTA:-subfebrilitate 37,4C - astenie - ce falee SURSA DE DIFICULTATE:- B.P.O.C. autizat OBIECTIVE:-pacientul trebuie sa aibe temperature corpului in limite normale in urmatoarele 24 h INTERVENTIL-AUTONOME:-asigura temperatura camerei intre 18-25C -serveste pacientulcu o cantitate de lichide ca: ceai suc de fructe -asigura igiena tegumentelor -invata pacientul sa poarte lenjerie calduroasasi lejera -DELEGATE:-administreaz per os Ampicilina 500mg/6h Gentanicina 80mg/12h EVALUARE:-pacientulare temperature corpului in limite normale 49

5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE MANIFESTART DE DEPENDENTA:-predispozitie la supra inecii SURSA DE D11-1CULT_VFE:-B.P.O.C. acutizata OBIECTIVE- pacientul trebuie sa beneficieze de un mediu de protectie pe perioada spitalizarii INTERVENTIL-AUTONOME:-supravegheazarespectarea regulilor de ordine interioara a sectiei -respecta asepsia si antisepsia in timpul efectuarii tratamentului EVALUARE:-pacientul beneficiaza de un mediu de protectie pe perioada Intenarii.

50

CAZUL NR. III

FOAIA DE OBSERVATIE - CLINICA GENERALA
NUIVIELE SI PRENUMELE: BADEA IOANA DATA NASTERII: anul 1935, luna Octombrie, ziva 10 DOMICILIUL: Barcanesti, jud. Ialomita PERIOADA INTERNARII: 22 Februarie 28 Februarie 2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - hipertensiune arteriala - bronsita cronica acutizata - cardiopatie ischiemica dureroasa MOTIVELE INTERNARII: -dispnee, cefalee, ameteli; -toracalgii, tuse cu expectoratie; -senzatie de greata, varsaturi; -Rstenie, tulburari de echilibru. tOGICE PERSONALE: ANTECEDEN a avut toate bolile copilariei, nu se afla in perioada de incubatie a unei boli infectocontagioase; pacienta a avut bronsita cronica in anul 1992 hipertensiune arteriala (HTA) cu cardiopatie ischiemica din 1982 ANTECEDENTE FIZIOLOGICE PERSONALE: menarha la 12 ani, ciclul a fost regulat cu o durata de 3 zile menopauza la 50 ani doua nasteri prin cezariana si un avort provocat ANTECEDEN --IEREDO-COLATERALE: - mama hipertensiva neaga existenta altor boli familiale CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA: - este pensionata si a lucrat la o ferma de animale - locuieste intr-o casa din caramida bine intretinuta - este o mare fumatoare din tinerete - consuma alcool si cafea COMPORTARE FATA DE MEDIU - orientat temporo-spatial

51

ISTORICULLH: Pacienta in varsta de 71 de ani, pensionara, se stie bronsitica si hipertensiva din tinerete. Nu a urmat tratamente cronice pana in anul 1992 cand a avut un puseu de acutizare a bronsitei si a fost intenata in sectia Interne a Spitalului Municipal. Dupa internarea din 1992, pacienta a urmat timp de o luna tratament medicamentos, insa dupa aceea a neglijat. Din 1992 pana in prezent a mai fost internata de aproximativ 5 on pentru hipertensiune arteriala si acutizari bronsice mai ales in perioadele reci ale anului. In prezent, bolnava se prezinta la camera de garda a Spitalului Municipal sectia Interne, acuzand dispnee progresiva de efort, cefalee, ameteli, toracalgii, -Luse cu expectoratie, senzatie de greata si varsaturi de aproxmativ 5 zile. Medicul de garda hotaraste intenarea bolnavului in sectia Intene, in vederea efectuarii examenelor clinice, paraclinice si a tratamentului. EXAMEN CLINIC GENERAL - Stare oenerala: buna, afebrila; - Tegumente si mucoase: seroase; - Sistem musculo-adipos: normal reprezentat; - Sistem osteo-articular: redoare articulara, astralgii difuze; - Sistem ganglionar-limfatic superficial: nepalpabil; - Aparat respirator: torace cifotic, sonoritate pulmonara usor diminuata, raluri bi-onsice romflante si sibilante diseminate bilateral plus raluri subcrepitante bazal bilateral, vibratii vocale egal transmise bilateral, murmur vesicular bazal bilateral; - Aparatul cardio-vascular: aria precordiala in limite normale, soc apexian in spatiul 6 intercostal stang pe linia medioclaviculara, T.A.= 210/140mm Hg, artere periferice permeabile; - Aparatul digestive: dentitie mediocra, limba sabursla, faringe liber, abdomen suplu, henie subombilicala, ficat cu limita inferioara la rebort nedureros, pancreas vizibil diameter normale, aspect neomogen, colecist vizibil alungit fara calculi, splina in limitele normale, transit intestinal fiziologic; - Aparatul uro-genital: rinichi nepalpabili, loje renale nedureroase, ambele suprarenale nonnale si mictiuni oligurice;

52

DIAGNOSTICE DE NURSING 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. Dispnee manifestata prin greutate si respiratie datorita hipertensiunii arteriale si bronsitei cronice acutizata Tulburarea ritmului respirator manifestata print use, toracalgii, tahipnee. bronsitei cronice acutizata Circulatie inadecvatamanifestata prin tahicardie, hipertensiune arteriala datorita afectiunii cordului si a vaselor sangvine. 2.Nevoia de a bea si a manca Alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin inapetenta, greturi si varsaturi alimentare datorita hipertensiunii arteriale. 3.Nevoia de a elimina Eliminarea inadecvata manifestata prin expectoratie muco-purulenta oligurie datorita procesului infectrios bronsic hipertensiv arterial. 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Dificultati in a se misca , manifestata prin ameteli datorita hipertensiunii arteriale. 5.Nevoia de a dormi si a. se odihni Odihna delienara manifestata prin oboseala, insomnie cu some interrupt, agitate datorita anxietatii si lipsa de cunostinte despre evolutia bolii. 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoie independenta 7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale Nevoie iwLpeniLk-nta 8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele Nevoie independenta 9.Nevaia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin predispozitie la suprainfectii datorita bronsitei cronice si a intenarii in spital 10.Nevoia de a comunica. Comunicare ineicienta la nivel afectiv manifestata prin apatie,tristete, retragere datorita lipsei de informatie despre boala. 11.Nevoia de a actiona conform prpriilor convingeri si valori de a practica religia Frustrari manifestate prin imposibilitatea de a practica ritualurile religioase datorita internarii in spital 12.Nevoia de a i preocupat in vederea realizarii Sentiment de neputinta manifestat prin anxietate, tristete, resemnare datorita lipsei de cunoastere a posibilitatilor
53

13.Nevoia de a se recrea Refuz de a participa la axtivitatile recreative datorita lipsei de cunoastere bolii si evolutiei acesteia 14.Nevoia de a invaia CUM sa-si pastreze sanatatea Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa de cunoastre a bolii, tratamentului si a proilaxiei datorita inaccesibilitatii la informatie INTERVENTII PERMANENTE 1.S-a recoltat sange prin punctie venoasa pentru efectuarea probelor biologice: Hematocrit - 42% Leucocite = 5000/mm3 VSH = 17/35 mm 1h/2h V.N. 41+/- 5% V.N. 4200-8000/mm3 V.N. -8-10 mm/lh 12-15 mm/2h

Takata-Ara TKBW: (+) Gross: (+) Tymol: b ML glicemie 0.82 calcemie 9.5mo%

V.N. ( - ) V.N. ( - ) V.N. -0-4p, ML V.N. -0.8 1.20g%0 V.N. -9-12mg%

2.S-a recoltat urina pentru examenul sumar: Albumina: absenta Glucoza: absenta Urobilinogen: normal Sediment urinal.: Ielicorite relative freevente, lora microbiana frecventa, oxalat de ealciu rar. 3.Masurarea si notarea zilnica in foaia de temperature a urmatorilor parametrii: - temperatura corporala tensiune arteriala - puls - respiratie - diureza

54

4.Pacienta a fost condusa la E.K.G.: Rs. AV = 76b/min, Ax Qrs deviat la stanga HUS Tripovoltat in toate derivatiile 5.Pacienta a fost condusa la RX cord pulmonar hiluri accentuate bilateral EPICRIZA Pacienta in varsta de 71 de ani, veche bronsitica cu numeroase intenari in antecedente cu valori maxime ale TA = 240/ 140 mmHg, neglijata terapeutic si igieno dietetic in ambulator, se intemeaza pentru dispnee, cefalee, ameteli.,toracalgii, Luse cu expectoratie, senzatie de greata, varsaturi. Observatii: starea generala buna, afebril, torace emfizematos, sonoritate pulmonara diminuata, raliuri bronsice romlante si sibilante disseminate bilateral, plus raluri subcrepitante bazal bilateral. Sub repaus la pat, dieta hiposodata si tratament cu antibiotice, antiinlamatoare, hipotensive vasodilatatoare, bronho-dilatatoare simptomatice, sedative, externandu-se in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: - evitarea eforturilor fizice, tutun, alcool si cafea; - dieta hiposodata; - tratament: Miofilin tb. 2/zi, Trecid tb. 2/zi, Nitropector tb. 2/zi, Nifedipin tb. 2/zi, Furosemid tb. 1/ la 2 zile; - dispensarizarea.

55

PLAN DE NURSING - CAZUL NR. 3

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPENDENTA: greutate in respiratie toracalgii; tuse cu expectoratii; tahicardii; hipertensiune arteriala. SURSA DE DIFICULTATE: - bronsita cronica acutizata; - infectii ale vaselor sanguine; - afectarea vaselor sanguine; OBIECTIVE: - pacienta sa beneficieze de o buna respiratie si circulatie in urmatoarele 24 ore. INTERVENTII: AUTONOME: - asigura in saloane aerul umidificat, aerisirea camerei; invata pacientul exercitii respiratorii, sa tuseasca si sa expectoreze usor; asigura o pozitie favorabila respiratiei confortabile, sprijinita pe perm; masoara si noteaza in foaia de observatie tensiunea arteriala, pulsul si respiratia; DELEGATE: - administrarea de oxigen prin sonda nazala 21/min. timp de 15 min. - administarea parenterala Miofilin 1 l/zi; Glucoza 33 % 1 l/zi; Vitamina B6 1 fl/zi; Metroclopramid 1 l/zi; Papaverina 1 l/zi. - administrare pe cale orala Nifedipin 1 tb x3/zi; Nitropector 1 tb x2/zi; Trecid 1 tb x3/zi; Algocalmin 1 tb/zi EVALUARE: pacienta are o buna respiratie si circulatie. 2.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - inapetenta

56

--

- greturi - varssaturi SURSA DE DIFICULTATE: - hipertensiune arteriala OBJECTIVE: pacienta trebuie sa aiba un aport alimentar normal zilnic INTERVENTII: AUTONOME: administreaza pacientei un regim hiposodat divizeaza ratia alimentara in mese mici si dese, invata pacienta retete de preparare a alimentelor conform regimului alimentar. DELEGATE : - administrarea prin injectie intramusculara de: Vitamina B1, Vitamina B6, Vitamina C500 EVALUARE: pacienta are apetit normal, a consumat toata ratia alimentara

3.NEVOIA DE A ELIMINA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - expectoratie mucopurulenta oligurie SURSA DE DIFIC Li LTATE: bronsita cronica acutizata OBJECTIVE: - pacienta trebuie sa aiba o eliminare adecvata in urmatoarele 24 ore INTERVENTII: AUTONOME: serveste pacientul cu o cantitate suficienta de lichide, sucuri de ructe invata pacientul sa tuseasca si sa expectoreze, sa colcteze sputa in scuipatoare masoara si noteaza zilnic in foaia de observatie diureza DELEGATE: - administrare intemuscular Furosemid lf/zi EVALUARE:

57

pacienta expectoreaza mai usor si are mictiuni normale

4.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - somn intrerupt si agitate - oboseala SURSA DE D ATE: anxietate intenare in spital OBJECTIVE: pacienta trebuie sa beneficieze de un somn norma cantitativ si calitativ pe perioada internarii INTERVENTII: AUTONOME: asigura un microclimat linistit invata pacienta tehnici de relaxare si respiratie serveste o cana de lapte cald inainte culcare iar ultima masa cu doua ore inainte de culcare ata pacienta sa efectueze scurte plimbari inainte de culcare DELEGATE: - administrare/os Meprobamat 1 tb seara EVALUARE: pacienta a avut somn odihnitor

5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - predispozitie la suferinta SURSA DE DIFICULTATE: bronsita cronica si intenare in spital OBJECTIVE: - pacienta trebuie sa beneficieze de un mediu adecvat INTERVENTII: AUTONOME:

58

invata pacienta sa foloseasca batista personala si sa-si colecteze sputa in scuipatoare supravegheaza respectare regulilor de ordine interioara a sectiei, respecta asepsia in timpul efectuarii tratamentului

DELEGATE: EVALUARE: - pacienta beneficieaza de un mediu de protectie administreaza intramuscular Ampicilina 500mg la 6 ore

59