ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.avand si celule care secreta mucus.iar la interior mucoasa traheala. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.in interiorul traheei se afla pintenele traheal.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.inferior)sunt delimitati de doua fisuri.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.proeminand sub piele. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.cervical si toracal.prin intermediul diafragmului.patru plici numite corzi vocale. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.una oblica si alta orizontala. Lobii plamanului drept(superior.Fiecare lob este alcatuit din segmente.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.iar varful suspendat de o bronhie supra.Are un schelet cartilaginos.celule conjunctive si celule macrofage.nervii vegetativi si vase limfatice). TRAHEEA este un conduct fibro.La exterior se afla tesut conjunctiv.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.cu baza spre suprafata plamanilor.baza usor concava asezata pe diafragma si care.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).unde se afla o membrana musculafibroelastica.Fiecare segment este format din lobul.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .cu fundul stomacului si cu splina.deasupra diafragmului.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.sunt delimitati de o fisura.iar la stanga cu lobul stang al ficatului.cartilaginos.functionale si clinice ale plamanului.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic.sub osul hioid.care reprezinta unitatiile anatomice.mijlociu. Plamanii prezinta.Are doua segmente.indreptat spre hil.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare. 4 .arterele si venele bronsice.deasupra traheei.Este situata anterior de esofag. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.fata externa (costală).Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.artera si venele pulmonare.doua superioare si doua inferioare.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.iar plamanul stang numai fisura oblica.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.cricoid.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.lobulara.

devenind bronhiile intralobulare.patrunde in fisuri.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax). ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.care mentine umeda suprafata lor .in care se deschid alveolele.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.cu rol de a conduce aerul.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.Bronhiile intralobulare se ramifica.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.

membrana bazala a alveolei. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. anterior de stern. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept.tesuturile conjunctive de sub ea . VASCULARIZATIA PLAMANILOR.inferior de diafragm.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. Epiteliul alveolar. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. Plamanul are o dubla vascularizatie . MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.

Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice.In mediastin se gasesc. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.inima invelita de pericard .in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon. MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.realizat din metabolismul celular.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.traheea si cele doua bronhii principale.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare. venele cave superioare si inferioare.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.longitudinal si transversal. 7 .cele patru vene pulmonare.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.inertiale. vasele mari .definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.acestea sunt : ventilatie pulmonara. RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.vascoase.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.intr-o stricta succesiune.ale coastelor.artera aorta .Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.

presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala.de sex.Valoarea lui medie 8 .ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.de postura.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.energia potentiala acumulata.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.In conditii de repaus.etc. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon.Prin inspirarea unui volum de aer maximal.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului. Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. Metoda spirografica utilizeaza spirograful. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie. Volumul inspirator de rezerva (VIR). si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.

Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea ei variaza in functie de talie sex. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. Din cei 500 ml.150 ml.insumand toate volumele pulmonare mentionate..varsta. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. reprezentand in jur de 75% din CPT.se poate obtine prin insumarea VER + VR . Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima. 9 .Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml.se adauga aerului alveolar.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.la adulti este de 1200ml. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT). Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. la persoanele antrenate.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei.iar restul de 350 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml. vor primi aerul din spatiul mort anatomic.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. participa la schimbul de gaze.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.el poate atinge valori de pana la 150 l /min.Valoarea ei.

de peste 30 de tigari pe zi.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata.cu cele ale tesutului pulmonar . Climatul si poluarea.rezultat prin arderea tigarilor. Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. definita de asocierea leziunilor bronsice .Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative.putandu-i influenta gradul de severitate . 10 .Fumul de tutun.partial reversibila.Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.emfizem pulmonar centrolobular . Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin. Fumatul este factorul etiologic major al BPOC. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori.care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort.cu multi ani aparitia obstructiei bronsice.de obicei. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze. Tusea cronica si sputa productiva preced. .Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica. Riscul unui pacient mare fumator. prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic.pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari. asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC.bronsita cronica .Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti.inclusive fumatul pasiv.

Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui.Poluarea din interiorul locuintelor.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata. Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare.iritanti. Modificari alveolare în BPCO 11 . .Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii. . In plus .fum). La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.sau in copilarie (greutate mica la nastere.. cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene. creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO.fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit.

puls plin. 12 . pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. cu edem papilar. mai tarziu. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO.predominant emfizematosi . vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. dar nu obligatoriu si cianotici. produc hipoxie si. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. B. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica). expir prelungit. hipercapnie.sunt totdeauna dispneici. „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora. Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. Simptomele sunt agravate de frig. Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. de regula obezi. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. pletorici. intens cianotic. „pink puffers . alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase.Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat.

Micro-GP-spirometer 13 .Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee.

FEV1. Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. Spirograma este o curba volum-timp. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. cu poliglobulie secundara. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). sex. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer. In formele severe apare acidoza respiratorie. . cu dominanta S in V1V6. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. si inaltime. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. 14 . Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. . VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. FVC. FEV1/FVC. etnie. FEV1 este influentat de varsta. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal. Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer. DIII si aspectul RSR in V1. .

Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. chiar in stadiile avansate. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian. deoarece HI. . Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale. cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. . Totusi. In plus. se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata.Rx pulmonar: aspectul Rx.. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. pulmonar nu are modificari semnificative. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. producerea cronica de sputa. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO.Examenul de sputa este inutil.

Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara. 16 .rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit.dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici. .

nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective. De exemplu.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.dar nu apar in toate cazurile.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.astmul poate aparea si la adulti.ulceratii.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului. sau la pacientii in varsta 17 .confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.

ascita. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). exceptand perioadele de agravare. Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. Stadiu II. Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% .Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive.accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. VEMS/CV <70% 18 . pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. Semnele clinice de insuficienta respiratorie. sau de insuficienta cardiaca dreapta. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . includ cianoza centrala. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG). Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta.

functia pulmonara. calitatea vietii si toleranta la efort. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga.ideala. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a. anticolinergicele.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. Este preferata administrarea inhalatorie. 19 . BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. In acest stadiu. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO. amelioreaza dispneea. si reduce frecventa exacerbarilor. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. Stadiu III. daca sunt prezente complicatii ale bolii.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului.simpaticomimetice b.

administrat pe cale inhalatorie. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. o data pe zi. in doza de 0. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. anticolinergice. mai ales in perioadele de acutizare. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. Se administreaza oral in cure scurte.Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC. sunt mai comode. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor.minime. administrate pe cale inhalatorie. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium. orale sau inhalatorii. „puls terapie” de 2 saptamani. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare. Noul anticolinergic. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. administrati sub forma de preparate orale. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga.51mg/Kgc.Anticolinergice -Fenoterol. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .

cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic. In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina. la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii.5 episoade la sase luni).Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. Daca sunt eficienti. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC. comparativ cu grupul de control. imediat ce sputa devine galbena. Oxigenoterapia pe termen lung. precum si o reducere a duratei fiecarui episod. in doze eficiente de 2g/zi.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. 21 .bronhodialatator).pe primul plan se situeaza Mucosolvan. Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse.un metabolit derivat din bromhexin .combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. uneori in sectii de terapie intensiva.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii.

Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei.Ampiplus 1.Biseptol 2x2 tb/zi. unghii. uneori bradipnee expiratorie. diuretice. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului.antibronhospastica. anxietate sau somnolenta. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei.4x2 caps/zi. a spasmului musculaturii bronsice.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC. 22 . anticoagulant. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala.2 g 2x1 fl/zi.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi.sunt:indicati. 30 de picaturi de 3 ori pe zi.2x1 tb/zi. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala. Simptome: dispnee cu polipnee. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator.Amoxicilina 500 mg. miofilin 2 fiole.2x2 fl/zi. stare confuzionala uneori stare precomatoasa.Amoxiclav 1 g. la nevoie tonicardiace. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. 0. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml.Axetine 1.2x1 fl/zi. a hipersecretiei.Ampicilina 1 g .. pentru eliminarea hipoxemiei. hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal. tulburari de ritm extrasistole. Alte semne sunt transpiratii. cefalee. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. • • • • Corticoizii.5 g. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut.2x1 fl/zi.Amoxiplus 1.5 g. cianoza intensa si difuza mai ales la buze.24 g. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr.Doxiciclina 2x1 caps/zi.

a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice. a analizei situatie.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop.De 23 .Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem. de regula in sectii de reanimare. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun.25 se va utiliza ventilatia mecanica.. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor.care permite interventie constienta. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca. sau fara cresterea PaCO2.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.bazate pe necesitati presupuse. drenajul postural. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira. psihosociale ale persoanei. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate.Este un mod de a gandi logic. aspiratie bronsica si spalatura bronsica. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2. sa.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC.adaptate fiecarui pacient. Necesita spitalizarea. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7.in favoarea unor ingrijiri individualizate. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.

asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. masoara functiile vitale a pacientului: TA.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. 5.diagnostic de ingrijire. supravegheaza bolnavul permanent. respiratia.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire. 24 metrie.Pulsoxibiologice si trimite la laborator.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul. 2.Culegerea de date 2. incearca calmarea anxietatii bolnavului.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale. 9. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. 4. 3. Atributiile asistentei medicale: 1. 10.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. diureza.Analiza si interpretarea lor . administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului. 1.probleme.Astrup) Recolteaza . Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.pulmonar. 8.asupra suferintei. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor.Evaluarea. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului.vointa si cunostintele necesare. 6. 3. puls.Bronhoscopie.Spirometrie.Rtg. temperatura.

daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 .BPOC Diagnostice de nursing.V Data nasterii:-15. a.Planificarea ingrijirilor ne permite. -tuse.determinarea scopurilor care trebuie urmarite. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3. b. 5. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat). Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor. -dispnee.07.daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor.2.Executarea .daca interventiile au fost adecvate.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat. 4.1952 Domiciliu:urban Sex.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.aplicarea interventiilor.si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual.

80-100 mm/h L.cai biliare .cu dispnee.splina la rebord. Antecedente personale fiziologice si patologice.5 G/l 26 . BPOC de 5 ani.10.. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.fumeaza.stare clinica influentata.starea civila –casatorita. Examene de laborator: VSH.pensionar .tuse.CIC.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii.febra.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.puls periferic prezent.inapetenta.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie.stare sociala buna. urina normocroma.pensionara.Teotard 200 caps.dispnee Date obiective.. Comportament.pentru investigatii si tratament de specialitate.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani.ortopnee.febra edeme gambiere. Aparat uro genital:sex masculin.. Conditii de viata si munca.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl. fara sufluri.fumatoara.febra 39 C Stare de nutritie buna.fost fumator. Sistem osteo-articular integru. Aparat cardio-vascular.nivel de educatie studii liceale. loje renale libere.mobil Aparat respirator :torace emfizematos.ficat.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.normokinetic. Tatal are 82 ani. AV 120/minut.zgomote cardiace ritmice.limf.fatigabilitate.este salariat. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu.mictiuni spontane.transit intestinal prezent.HTA.mariti patologic Sistem muscular normoton.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.hipertensiv.vase sanguine permeabile.tuse.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra..ROT prezent.raluri sibilante si ronflante.

/l Fibrinogen 6.4 g/l TGP.colecteze .sa. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii.sa expectoreze mai usor.tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si. febrei. Diagnosticul medical. apa Dispnee.mentinerea normale. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO.hidratare corespunzatoare.40 u/l TGO. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza.4 mmol/l Htc.8.V.BPOC Diagnosticul ingrijire.umezeste aerul din incapere alcoolizata .49 G. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura. ziua 1.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T.tuseste mai sputa.Hgb.

Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect. Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.ul de nursing Ziua 2.recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator. sange. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului.curat.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie . psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului.sau -pregatirea fizica si indicate.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic.

salon curat aerisit.optim.temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.ul de ingrijire Ziua a 3.tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.a Oboseala.insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.intermitenta pe Dg. Evaluarea finala 29 .de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.

starea bolnavului se amelioreaza.HHC in perfuzie.. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.desen interstitial accentuat difuz bilateral.antisecretor. -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp.Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 .TA la internare 140/100 mmHg.a expunerilor la frig.tuse .fatigabilitate.anxietate . Recomandari.VSH crescut 80-100. -evitarea eforturilor.bronhodilatatoare. Ex.diuretic.prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee.de laborator.sedativ.pulmonar .tachicardie AV 120/min.Rx.si cu saturatie de oxigen 70 .febra.leucocitoza. Sub tratament cu antibiotice.

6. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. daca respirati tot mai greu! 4. Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3.. faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . 31 . Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. inclusiv fumul de tigara. 5. • • • • • • Scoateti capacul. Mergeti la spital sau la medicul dvs.2. sau chiar in fata gurii dvs. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs.

exercitii fizice. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. suport nutritional. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. sunt mai putin mobili. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. psihoterapie.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. depresivi. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. stari depresive. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. Se prefera mese frecvente. cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. programe educationale. in special fosfor. mersul cu bicicleta etc. reduse cantitativ. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. cresterea indepedentei. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. ameliorarea calitatii vietii. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. reducerea simptomelor respiratorii. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. 32 . Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. in autocontrol. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. a increderii in posibilitatile proprii. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. bolnavii devin irascibili. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. Este preferata plimbarea. scaderea anxietatii si depresiei psihice. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie.

concepte.Bibliografie Consens national privind definitia. Mariana. Adriana.Corint 1998 33 .2010. Lucretia Titirca.1999.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed. Ruxandra Ulmeanu.Editura Viata Medicala Romaneasca . Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala. Lucretia Titirca.nr49/2008 Mincu M.Ed.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice.Arad-2009.Ed.Ed.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.Urgente medico-chirurgicale.Ghid de nursing.2006.Rista: Teorii.Iorga.Ed.nr51/2008. Doina.Teodorescu.2009.sinteze .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful