ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

inferior)sunt delimitati de doua fisuri.una oblica si alta orizontala.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.Are doua segmente.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.iar varful suspendat de o bronhie supra.deasupra diafragmului.cricoid.care reprezinta unitatiile anatomice.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.cervical si toracal.prin intermediul diafragmului.Fiecare lob este alcatuit din segmente.in interiorul traheei se afla pintenele traheal.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.mijlociu.avand si celule care secreta mucus. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.La exterior se afla tesut conjunctiv.doua superioare si doua inferioare. 4 . TRAHEEA este un conduct fibro.indreptat spre hil.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei. Lobii plamanului drept(superior.sub osul hioid.deasupra traheei.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).proeminand sub piele.Este situata anterior de esofag.patru plici numite corzi vocale. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .baza usor concava asezata pe diafragma si care.celule conjunctive si celule macrofage.unde se afla o membrana musculafibroelastica.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.cu fundul stomacului si cu splina.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.Fiecare segment este format din lobul.arterele si venele bronsice.fata externa (costală).cu baza spre suprafata plamanilor.lobulara.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.artera si venele pulmonare. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.iar plamanul stang numai fisura oblica.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza. Plamanii prezinta.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior.iar la interior mucoasa traheala.functionale si clinice ale plamanului.sunt delimitati de o fisura.iar la stanga cu lobul stang al ficatului. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.cartilaginos.nervii vegetativi si vase limfatice). fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.Are un schelet cartilaginos.

devenind bronhiile intralobulare.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.care mentine umeda suprafata lor .Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar. ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.in care se deschid alveolele.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .cu rol de a conduce aerul.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.Bronhiile intralobulare se ramifica.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).patrunde in fisuri.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.

MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani.tesuturile conjunctive de sub ea .se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.membrana bazala a alveolei. Epiteliul alveolar. anterior de stern. VASCULARIZATIA PLAMANILOR.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare. Plamanul are o dubla vascularizatie . functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .inferior de diafragm.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.

Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare. MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.vascoase. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.realizat din metabolismul celular.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar.artera aorta . RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor. vasele mari .acestea sunt : ventilatie pulmonara.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.traheea si cele doua bronhii principale.In mediastin se gasesc. 7 .longitudinal si transversal. venele cave superioare si inferioare.inertiale.inima invelita de pericard .definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.ale coastelor.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.cele patru vene pulmonare.intr-o stricta succesiune.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.

Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.In conditii de repaus.de postura. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie. Volumul inspirator de rezerva (VIR).Valoarea lui medie 8 .permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.Prin inspirarea unui volum de aer maximal.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.de sex.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani. Metoda spirografica utilizeaza spirograful.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).etc. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.energia potentiala acumulata. In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.

iar restul de 350 ml. reprezentand in jur de 75% din CPT. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar.insumand toate volumele pulmonare mentionate. la persoanele antrenate. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus.la adulti este de 1200ml.se adauga aerului alveolar. Din cei 500 ml.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. participa la schimbul de gaze. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.el poate atinge valori de pana la 150 l /min. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT.Valoarea ei.varsta. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. 9 .in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.Valoarea ei variaza in functie de talie sex. vor primi aerul din spatiul mort anatomic.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT).Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml.se poate obtine prin insumarea VER + VR .150 ml.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.

bronsita cronica .Fumul de tutun.cu multi ani aparitia obstructiei bronsice. Fumatul este factorul etiologic major al BPOC.cu cele ale tesutului pulmonar . de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori.partial reversibila. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice.rezultat prin arderea tigarilor. prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic. 10 . Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. de peste 30 de tigari pe zi. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti.putandu-i influenta gradul de severitate . Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin.Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina. definita de asocierea leziunilor bronsice . Tusea cronica si sputa productiva preced.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative. Riscul unui pacient mare fumator. .Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC.emfizem pulmonar centrolobular . asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara.inclusive fumatul pasiv. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Climatul si poluarea.care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva.de obicei.pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari.Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica.Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort.

Modificari alveolare în BPCO 11 . Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare. La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale.iritanti. .fum).fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit. In plus . cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.. . creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.sau in copilarie (greutate mica la nastere.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO.Poluarea din interiorul locuintelor.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori.Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare.

Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. 12 . Simptomele sunt agravate de frig. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. cu edem papilar. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. B. „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. produc hipoxie si. mai tarziu. „pink puffers .Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. hipercapnie. expir prelungit. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO. Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. puls plin. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. de regula obezi.predominant emfizematosi . intens cianotic. dar nu obligatoriu si cianotici. initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica). Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora.sunt totdeauna dispneici. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. pletorici. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare.

Micro-GP-spirometer 13 .Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee.

Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. sex.FEV1. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. 14 . si inaltime. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. In formele severe apare acidoza respiratorie. cu poliglobulie secundara. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC. DIII si aspectul RSR in V1. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer. . FEV1 este influentat de varsta.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. FEV1/FVC.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Spirograma este o curba volum-timp. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata. . cu dominanta S in V1V6. etnie. . Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. FVC.

. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata.Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. In plus. Totusi. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian.Rx pulmonar: aspectul Rx.. producerea cronica de sputa. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. pulmonar nu are modificari semnificative. Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential. . Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. chiar in stadiile avansate. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO.Examenul de sputa este inutil. deoarece HI. • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale.

rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. 16 .dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici.Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii. . Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara.

De exemplu.dar nu apar in toate cazurile.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.astmul poate aparea si la adulti.ulceratii. sau la pacientii in varsta 17 .confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.

Stadiu II. In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG). Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva. includ cianoza centrala.accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. sau de insuficienta cardiaca dreapta. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. Semnele clinice de insuficienta respiratorie. VEMS/CV <70% 18 . BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% . Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. exceptand perioadele de agravare. pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat).Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. ascita.

functia pulmonara.simpaticomimetice b.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. Este preferata administrarea inhalatorie. Stadiu III. daca sunt prezente complicatii ale bolii. 19 .parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala. anticolinergicele. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a. In acest stadiu. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO.ideala. calitatea vietii si toleranta la efort. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. si reduce frecventa exacerbarilor. amelioreaza dispneea. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului.

Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. administrate pe cale inhalatorie. mai ales in perioadele de acutizare. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium. Noul anticolinergic. „puls terapie” de 2 saptamani. sunt mai comode. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare.Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). orale sau inhalatorii. anticolinergice. in doza de 0. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor. o data pe zi.51mg/Kgc. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. administrat pe cale inhalatorie. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti.Anticolinergice -Fenoterol. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. Se administreaza oral in cure scurte. administrati sub forma de preparate orale.minime. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare.

Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. comparativ cu grupul de control. cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin. uneori in sectii de terapie intensiva. Daca sunt eficienti. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. Oxigenoterapia pe termen lung. la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC.un metabolit derivat din bromhexin .bronhodialatator).5 episoade la sase luni).Dintre substantele cu actiune asupra mucusului.pe primul plan se situeaza Mucosolvan.Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO. precum si o reducere a duratei fiecarui episod. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. imediat ce sputa devine galbena. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC. 21 . cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata. in doze eficiente de 2g/zi.

deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei.Doxiciclina 2x1 caps/zi. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta.2x2 fl/zi.2x1 tb/zi. tulburari de ritm extrasistole.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml. a spasmului musculaturii bronsice. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala. a hipersecretiei.Amoxicilina 500 mg. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. diuretice.Axetine 1. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg. cianoza intensa si difuza mai ales la buze. pentru eliminarea hipoxemiei. • • • • Corticoizii.antibronhospastica.Biseptol 2x2 tb/zi.sunt:indicati. Alte semne sunt transpiratii. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana. 22 . anxietate sau somnolenta.5 g. 0. la nevoie tonicardiace. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin.Ampicilina 1 g . hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal. miofilin 2 fiole. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului. uneori bradipnee expiratorie. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv.2x1 fl/zi. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. 30 de picaturi de 3 ori pe zi.. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice. cefalee. stare confuzionala uneori stare precomatoasa. unghii.5 g.Ampiplus 1. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare.4x2 caps/zi. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa.24 g. anticoagulant. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr.2 g 2x1 fl/zi. Simptome: dispnee cu polipnee.Amoxiclav 1 g.2x1 fl/zi.Amoxiplus 1.

cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7.De 23 .bazate pe necesitati presupuse. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira.25 se va utiliza ventilatia mecanica. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei.. sa. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata. de regula in sectii de reanimare.adaptate fiecarui pacient.care permite interventie constienta.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem.Este un mod de a gandi logic. drenajul postural. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop. sau fara cresterea PaCO2. a analizei situatie. aspiratie bronsica si spalatura bronsica. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem. psihosociale ale persoanei. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social. Necesita spitalizarea.in favoarea unor ingrijiri individualizate.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.

acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului. 3.Bronhoscopie.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic.pulmonar.Culegerea de date 2. 9.Rtg.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire. 2. 5. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.Astrup) Recolteaza .asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. temperatura. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7. 1. 10. 4.Pulsoxibiologice si trimite la laborator.diagnostic de ingrijire. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului. respiratia.Spirometrie. incearca calmarea anxietatii bolnavului.vointa si cunostintele necesare.probleme. 6. Atributiile asistentei medicale: 1.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC.asupra suferintei. supravegheaza bolnavul permanent.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. 24 metrie. 8.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul. masoara functiile vitale a pacientului: TA.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului.Evaluarea. diureza.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG.Analiza si interpretarea lor . Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului. puls. 3.

si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual.Planificarea ingrijirilor ne permite.2.determinarea scopurilor care trebuie urmarite. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T.07.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat.daca interventiile au fost adecvate.aplicarea interventiilor. -tuse.BPOC Diagnostice de nursing.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat).Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut. Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical.V Data nasterii:-15.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .Executarea .daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor. -dispnee. 4. a. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 . 5. b.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3.1952 Domiciliu:urban Sex.

este salariat.tuse. Conditii de viata si munca. Examene de laborator: VSH.pensionar .zgomote cardiace ritmice.pentru investigatii si tratament de specialitate. Aparat cardio-vascular.mobil Aparat respirator :torace emfizematos..agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani.stare clinica influentata. loje renale libere..A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie.mariti patologic Sistem muscular normoton.fost fumator.5 G/l 26 .transit intestinal prezent.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra. BPOC de 5 ani.cu dispnee. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu. AV 120/minut.fumeaza.tuse.splina la rebord.ortopnee.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii.starea civila –casatorita.limf.ROT prezent. Sistem osteo-articular integru.febra 39 C Stare de nutritie buna.nivel de educatie studii liceale.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata..normokinetic.inapetenta.fatigabilitate.mictiuni spontane. urina normocroma.pensionara.stare sociala buna. Comportament.CIC. Tatal are 82 ani.fumatoara.hipertensiv.febra.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.febra edeme gambiere.cai biliare .ficat..80-100 mm/h L. Antecedente personale fiziologice si patologice.vase sanguine permeabile.puls periferic prezent.10.raluri sibilante si ronflante.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl. fara sufluri. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.Teotard 200 caps. Aparat uro genital:sex masculin.HTA.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.dispnee Date obiective.

febrei.umezeste aerul din incapere alcoolizata .tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca.Hgb.sa expectoreze mai usor.40 u/l TGO.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza.mentinerea normale.4 mmol/l Htc.V.4 g/l TGP.BPOC Diagnosticul ingrijire./l Fibrinogen 6.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO.tuseste mai sputa.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si. ziua 1.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T.49 G.8.colecteze . Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii. apa Dispnee.sa.hidratare corespunzatoare. Aspira secretiile bronsice daca este cazul. Diagnosticul medical.

Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie . psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg. sange.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului. Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect.recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator.curat. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului.sau -pregatirea fizica si indicate.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.ul de nursing Ziua 2.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile.

insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori. Evaluarea finala 29 .a Oboseala.tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.ul de ingrijire Ziua a 3.optim.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.salon curat aerisit.intermitenta pe Dg.

VSH crescut 80-100. Sub tratament cu antibiotice.si cu saturatie de oxigen 70 .fatigabilitate. Ex.tachicardie AV 120/min.sedativ.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 .antisecretor.febra.prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee. Recomandari. -evitarea eforturilor.Rx.desen interstitial accentuat difuz bilateral.bronhodilatatoare.HHC in perfuzie.starea bolnavului se amelioreaza.Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC..tuse .leucocitoza.TA la internare 140/100 mmHg.pulmonar . -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.anxietate .a expunerilor la frig.diuretic.de laborator.

5. pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. 31 . • • • • • • Scoateti capacul. faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. Mergeti la spital sau la medicul dvs. Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. 6.. Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos.2. daca respirati tot mai greu! 4. inclusiv fumul de tigara. sau chiar in fata gurii dvs. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3.

Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. Este preferata plimbarea. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. reducerea simptomelor respiratorii. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. psihoterapie. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. a increderii in posibilitatile proprii. cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. in special fosfor. 32 . De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. programe educationale. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. sunt mai putin mobili. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. exercitii fizice. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. ameliorarea calitatii vietii. cresterea indepedentei. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. bolnavii devin irascibili. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. in autocontrol. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. reduse cantitativ. mersul cu bicicleta etc. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. depresivi. stari depresive. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. Se prefera mese frecvente. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. scaderea anxietatii si depresiei psihice. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. suport nutritional.

diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press.Ed.Ghid de nursing.Editura Viata Medicala Romaneasca . Mariana. Lucretia Titirca.Corint 1998 33 .diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice.Ed.Urgente medico-chirurgicale. Lucretia Titirca.1999.Bibliografie Consens national privind definitia. Doina.Teodorescu.2009.Ed.sinteze . Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala.Ed.2010.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.nr49/2008 Mincu M.Rista: Teorii. Adriana.nr51/2008.Iorga. Ruxandra Ulmeanu. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.2006.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.Arad-2009.concepte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful