ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.iar plamanul stang numai fisura oblica. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase.masa medie a celor doi plamani este de 1300g. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.avand si celule care secreta mucus.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.in interiorul traheei se afla pintenele traheal.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior). Lobii plamanului drept(superior.cu fundul stomacului si cu splina.sub osul hioid.iar la stanga cu lobul stang al ficatului.sunt delimitati de o fisura. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.Are un schelet cartilaginos.mijlociu.Are doua segmente. 4 .inferior)sunt delimitati de doua fisuri.iar la interior mucoasa traheala.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic.iar varful suspendat de o bronhie supra.indreptat spre hil. Plamanii prezinta.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.patru plici numite corzi vocale.Fiecare segment este format din lobul.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.care reprezinta unitatiile anatomice.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.unde se afla o membrana musculafibroelastica.prin intermediul diafragmului.deasupra diafragmului. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.La exterior se afla tesut conjunctiv.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.deasupra traheei.cricoid.celule conjunctive si celule macrofage.doua superioare si doua inferioare.baza usor concava asezata pe diafragma si care. TRAHEEA este un conduct fibro.cartilaginos.arterele si venele bronsice.cervical si toracal.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.artera si venele pulmonare.Fiecare lob este alcatuit din segmente.cu baza spre suprafata plamanilor.lobulara.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.una oblica si alta orizontala.Este situata anterior de esofag. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior.fata externa (costală).corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.nervii vegetativi si vase limfatice).functionale si clinice ale plamanului.proeminand sub piele.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.

usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .devenind bronhiile intralobulare. ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.patrunde in fisuri. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.care mentine umeda suprafata lor .in care se deschid alveolele.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.Bronhiile intralobulare se ramifica.

membrana bazala a alveolei.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic. VASCULARIZATIA PLAMANILOR. Plamanul are o dubla vascularizatie .tesuturile conjunctive de sub ea .patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept.inferior de diafragm. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 . Epiteliul alveolar.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. anterior de stern.

MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.realizat din metabolismul celular.inima invelita de pericard .Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar.In mediastin se gasesc.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.artera aorta .favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.acestea sunt : ventilatie pulmonara.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.longitudinal si transversal. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor. venele cave superioare si inferioare.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.vascoase. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.ale coastelor.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon. 7 .cele patru vene pulmonare.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.inertiale.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. vasele mari .definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.intr-o stricta succesiune.traheea si cele doua bronhii principale.

de sex.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.In conditii de repaus.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.Valoarea lui medie 8 .in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.etc. Metoda spirografica utilizeaza spirograful.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.de postura.energia potentiala acumulata.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei. Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar. Volumul inspirator de rezerva (VIR).un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat. In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.Prin inspirarea unui volum de aer maximal.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon.

Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus. Din cei 500 ml.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT). vor primi aerul din spatiul mort anatomic.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.Valoarea ei variaza in functie de talie sex. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.150 ml.se poate obtine prin insumarea VER + VR .varsta. 9 .iar restul de 350 ml.el poate atinge valori de pana la 150 l /min.la adulti este de 1200ml.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. reprezentand in jur de 75% din CPT.Valoarea ei. participa la schimbul de gaze. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.insumand toate volumele pulmonare mentionate.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.se adauga aerului alveolar.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT. la persoanele antrenate. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml.

cu multi ani aparitia obstructiei bronsice. prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic.Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina. Fumatul este factorul etiologic major al BPOC. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori. Climatul si poluarea. Tusea cronica si sputa productiva preced. Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. 10 .rezultat prin arderea tigarilor.cu cele ale tesutului pulmonar . .care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva.bronsita cronica . asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort.partial reversibila. de peste 30 de tigari pe zi.inclusive fumatul pasiv.de obicei.Fumul de tutun. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze. definita de asocierea leziunilor bronsice .pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari.Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative. Riscul unui pacient mare fumator. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice.putandu-i influenta gradul de severitate .emfizem pulmonar centrolobular .Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC.

In plus . La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori.Poluarea din interiorul locuintelor.fum). Modificari alveolare în BPCO 11 . cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata.fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit. creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui. . Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO..sau in copilarie (greutate mica la nastere.iritanti.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii. .Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale.

hipercapnie. 12 . „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. puls plin. Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. „pink puffers . vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica.predominant emfizematosi . pletorici. cu edem papilar. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO. expir prelungit. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare. intens cianotic. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. Simptomele sunt agravate de frig. Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing.Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. de regula obezi. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. B. mai tarziu. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. produc hipoxie si. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica).sunt totdeauna dispneici. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. dar nu obligatoriu si cianotici.

Micro-GP-spirometer 13 .Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee.

Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata.FEV1. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). DIII si aspectul RSR in V1. Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. FEV1/FVC. . .Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal. Spirograma este o curba volum-timp.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. sex. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC. cu poliglobulie secundara. 14 . Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. etnie. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. FEV1 este influentat de varsta.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. si inaltime. VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. FVC. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. cu dominanta S in V1V6. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. In formele severe apare acidoza respiratorie. .

Totusi. Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 .. avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC.Rx pulmonar: aspectul Rx. deoarece HI. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata. Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian. In plus. cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. producerea cronica de sputa.Examenul de sputa este inutil. . • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. pulmonar nu are modificari semnificative. chiar in stadiile avansate.Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO. . se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential.

.dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici. 16 .Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii.rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara.

Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare. sau la pacientii in varsta 17 .ulceratii.astmul poate aparea si la adulti.confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.dar nu apar in toate cazurile. De exemplu.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.

VEMS/CV <70% 18 .accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG). pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% . Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. Stadiu II. Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I.Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . exceptand perioadele de agravare. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). includ cianoza centrala. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. sau de insuficienta cardiaca dreapta. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva. ascita. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. Semnele clinice de insuficienta respiratorie.

si reduce frecventa exacerbarilor. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. anticolinergicele.simpaticomimetice b. calitatea vietii si toleranta la efort. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. amelioreaza dispneea. Este preferata administrarea inhalatorie. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. daca sunt prezente complicatii ale bolii. In acest stadiu.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. functia pulmonara.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga. Stadiu III.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a.ideala. 19 . Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever.

anticolinergice. sunt mai comode. „puls terapie” de 2 saptamani.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti. in doza de 0.Anticolinergice -Fenoterol. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. administrati sub forma de preparate orale. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. Noul anticolinergic. orale sau inhalatorii.Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). administrat pe cale inhalatorie. administrate pe cale inhalatorie. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor.51mg/Kgc. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .minime. Se administreaza oral in cure scurte. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. mai ales in perioadele de acutizare. o data pe zi. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune.

Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse. cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO.Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei.pe primul plan se situeaza Mucosolvan. uneori in sectii de terapie intensiva. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. comparativ cu grupul de control.bronhodialatator). In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC.un metabolit derivat din bromhexin .5 episoade la sase luni). la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii. 21 . Daca sunt eficienti. precum si o reducere a duratei fiecarui episod. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. imediat ce sputa devine galbena. Oxigenoterapia pe termen lung. in doze eficiente de 2g/zi.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice.

. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi.Axetine 1. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. 0.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml.2x1 fl/zi. hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC. pentru eliminarea hipoxemiei.Amoxiclav 1 g. tulburari de ritm extrasistole.Amoxiplus 1. unghii. 22 . miofilin 2 fiole. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului.2x2 fl/zi. a spasmului musculaturii bronsice. la nevoie tonicardiace.Ampiplus 1.24 g. anxietate sau somnolenta.2x1 fl/zi. Simptome: dispnee cu polipnee.2x1 tb/zi. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin.5 g.Ampicilina 1 g . anticoagulant. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator.4x2 caps/zi.antibronhospastica. 30 de picaturi de 3 ori pe zi. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei. uneori bradipnee expiratorie. cianoza intensa si difuza mai ales la buze.sunt:indicati. stare confuzionala uneori stare precomatoasa. cefalee. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut. a hipersecretiei. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala.Biseptol 2x2 tb/zi. Alte semne sunt transpiratii.5 g.2 g 2x1 fl/zi. • • • • Corticoizii.Amoxicilina 500 mg.Doxiciclina 2x1 caps/zi.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. diuretice.

In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor.care permite interventie constienta. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. sau fara cresterea PaCO2. Necesita spitalizarea.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem. drenajul postural.25 se va utiliza ventilatia mecanica. de regula in sectii de reanimare. sa.Este un mod de a gandi logic. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7. a analizei situatie. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. aspiratie bronsica si spalatura bronsica.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.in favoarea unor ingrijiri individualizate.adaptate fiecarui pacient.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina. psihosociale ale persoanei.. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca.De 23 . Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica.bazate pe necesitati presupuse.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.

respiratia. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7. 2.Bronhoscopie. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire. 4.diagnostic de ingrijire.Evaluarea. 8. 1. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1. incearca calmarea anxietatii bolnavului. masoara functiile vitale a pacientului: TA.pulmonar. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului. temperatura. 9.Spirometrie.probleme. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului. 24 metrie.Pulsoxibiologice si trimite la laborator.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic.Analiza si interpretarea lor . 3.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC.Culegerea de date 2.vointa si cunostintele necesare.Rtg. 5. puls. 6.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG. 3. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor.Astrup) Recolteaza . ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului. supravegheaza bolnavul permanent. diureza.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul.asupra suferintei. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. 10.asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. Atributiile asistentei medicale: 1.

aplicarea interventiilor. -dispnee.1952 Domiciliu:urban Sex. 5.V Data nasterii:-15.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu.daca interventiile au fost adecvate. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .determinarea scopurilor care trebuie urmarite. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T. a. Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor.daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat).Planificarea ingrijirilor ne permite. -tuse.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat. 4.BPOC Diagnostice de nursing. b. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 .Executarea .Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.07.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3.si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual.2.

stare clinica influentata.mobil Aparat respirator :torace emfizematos..2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.zgomote cardiace ritmice.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani.tuse.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie. loje renale libere.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl.fost fumator..pensionara.Teotard 200 caps.febra 39 C Stare de nutritie buna.normokinetic. Conditii de viata si munca.pentru investigatii si tratament de specialitate. Sistem osteo-articular integru. Examene de laborator: VSH.fumatoara.fumeaza..mariti patologic Sistem muscular normoton.limf. BPOC de 5 ani..raluri sibilante si ronflante. Aparat cardio-vascular.cu dispnee. Antecedente personale fiziologice si patologice.pensionar .80-100 mm/h L. Comportament.puls periferic prezent.este salariat.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie.HTA.hipertensiv.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii.inapetenta.ROT prezent.cai biliare .dispnee Date obiective. Tatal are 82 ani.ortopnee. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.fatigabilitate.splina la rebord.5 G/l 26 .ficat.starea civila –casatorita. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu.nivel de educatie studii liceale.vase sanguine permeabile. urina normocroma.transit intestinal prezent.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.10. Aparat uro genital:sex masculin.febra.stare sociala buna.febra edeme gambiere. AV 120/minut.mictiuni spontane.tuse. fara sufluri.CIC.

56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T.hidratare corespunzatoare.4 mmol/l Htc.V.tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca.mentinerea normale.40 u/l TGO.Hgb.8.49 G. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza. ziua 1.colecteze .tuseste mai sputa.4 g/l TGP./l Fibrinogen 6. apa Dispnee.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.umezeste aerul din incapere alcoolizata . febrei.sa expectoreze mai usor. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si.sa. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO. Diagnosticul medical.BPOC Diagnosticul ingrijire.

psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.ul de nursing Ziua 2.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului.recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile. Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect. psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg. sange. Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.curat.sau -pregatirea fizica si indicate.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie .

temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.ul de ingrijire Ziua a 3.de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.intermitenta pe Dg.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.optim.tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.a Oboseala. Evaluarea finala 29 .insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.salon curat aerisit.

Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC. Ex.Rx.starea bolnavului se amelioreaza.tuse . -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp.sedativ.de laborator.fatigabilitate. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.a expunerilor la frig. Recomandari.diuretic.antisecretor.anxietate .Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 . Sub tratament cu antibiotice.prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee.desen interstitial accentuat difuz bilateral.si cu saturatie de oxigen 70 .bronhodilatatoare.VSH crescut 80-100.febra.leucocitoza.TA la internare 140/100 mmHg.tachicardie AV 120/min.pulmonar ..HHC in perfuzie. -evitarea eforturilor.

faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos. 6. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3. daca respirati tot mai greu! 4.. 5. sau chiar in fata gurii dvs. pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. inclusiv fumul de tigara. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. 31 .2. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. • • • • • • Scoateti capacul. Mergeti la spital sau la medicul dvs. Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze.

cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. bolnavii devin irascibili. reduse cantitativ. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. 32 . programe educationale. in autocontrol. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. ameliorarea calitatii vietii. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. psihoterapie.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. a increderii in posibilitatile proprii. cresterea indepedentei. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. suport nutritional. exercitii fizice. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. reducerea simptomelor respiratorii. depresivi. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. sunt mai putin mobili. Se prefera mese frecvente. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. stari depresive. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. scaderea anxietatii si depresiei psihice. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. mersul cu bicicleta etc. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. Este preferata plimbarea. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. in special fosfor. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort.

Adriana.sinteze .nr49/2008 Mincu M.1999.2009.Rista: Teorii.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press.concepte.Ed.Teodorescu.Iorga.2006.Ghid de nursing.Corint 1998 33 . Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala. Doina.Arad-2009.nr51/2008.Urgente medico-chirurgicale.Ed.Ed. Lucretia Titirca.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice. Mariana.Ed. Lucretia Titirca. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva. Ruxandra Ulmeanu.2010.Bibliografie Consens national privind definitia.Editura Viata Medicala Romaneasca .