P. 1
BPOC

BPOC

|Views: 4,948|Likes:
Published by Bront Anna

More info:

Published by: Bront Anna on Oct 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

Fiecare segment este format din lobul.fata externa (costală).masa medie a celor doi plamani este de 1300g.Are doua segmente. Lobii plamanului drept(superior. Plamanii prezinta. TRAHEEA este un conduct fibro.Fiecare lob este alcatuit din segmente.doua superioare si doua inferioare. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.celule conjunctive si celule macrofage.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic.proeminand sub piele.cartilaginos. 4 .vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.baza usor concava asezata pe diafragma si care.deasupra traheei.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).arterele si venele bronsice.cu fundul stomacului si cu splina.cricoid.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.deasupra diafragmului.unde se afla o membrana musculafibroelastica.cervical si toracal.sunt delimitati de o fisura.una oblica si alta orizontala.iar plamanul stang numai fisura oblica.prin intermediul diafragmului.indreptat spre hil.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.care reprezinta unitatiile anatomice.Are un schelet cartilaginos. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase.iar la interior mucoasa traheala.artera si venele pulmonare.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.sub osul hioid.cu baza spre suprafata plamanilor.lobulara. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.nervii vegetativi si vase limfatice).la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.iar la stanga cu lobul stang al ficatului.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .in interiorul traheei se afla pintenele traheal.inferior)sunt delimitati de doua fisuri.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.La exterior se afla tesut conjunctiv.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.avand si celule care secreta mucus.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.functionale si clinice ale plamanului.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.mijlociu.Este situata anterior de esofag.iar varful suspendat de o bronhie supra.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior.patru plici numite corzi vocale.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.

numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.Totalitatea elementelor care constituie o 5 . ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).in care se deschid alveolele.patrunde in fisuri.devenind bronhiile intralobulare.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.Bronhiile intralobulare se ramifica.care mentine umeda suprafata lor .care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.

membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon. Epiteliul alveolar.patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.inferior de diafragm. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.membrana bazala a alveolei.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. Plamanul are o dubla vascularizatie .La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic. anterior de stern.tesuturile conjunctive de sub ea . VASCULARIZATIA PLAMANILOR. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .

VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.vascoase.longitudinal si transversal.definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.cele patru vene pulmonare. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar.intr-o stricta succesiune.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus.In mediastin se gasesc.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior. venele cave superioare si inferioare. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.traheea si cele doua bronhii principale.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.ale coastelor. 7 . In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.realizat din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.artera aorta .inima invelita de pericard . RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.inertiale.acestea sunt : ventilatie pulmonara. MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale. vasele mari .difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.

iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Prin inspirarea unui volum de aer maximal. Metoda spirografica utilizeaza spirograful. In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.etc.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus. Volumul inspirator de rezerva (VIR).ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.de postura.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.In conditii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg). Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei.Valoarea lui medie 8 . Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.energia potentiala acumulata. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.de sex.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.

Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT).se adauga aerului alveolar.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.se poate obtine prin insumarea VER + VR . aer din acestia doar in jur de 2350 ml.el poate atinge valori de pana la 150 l /min. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus.150 ml. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT.insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea ei.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus. Din cei 500 ml.iar restul de 350 ml.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei..la adulti este de 1200ml. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. vor primi aerul din spatiul mort anatomic.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. participa la schimbul de gaze. 9 . DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.varsta. reprezentand in jur de 75% din CPT.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. la persoanele antrenate. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml.Valoarea ei variaza in functie de talie sex.

prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC. Fumatul este factorul etiologic major al BPOC.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata.de obicei. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti. Climatul si poluarea. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice. Riscul unui pacient mare fumator. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin. Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente.rezultat prin arderea tigarilor.Fumul de tutun. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort. de peste 30 de tigari pe zi. definita de asocierea leziunilor bronsice .inclusive fumatul pasiv. Tusea cronica si sputa productiva preced.bronsita cronica .Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica. .putandu-i influenta gradul de severitate .emfizem pulmonar centrolobular .cu cele ale tesutului pulmonar . asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze.cu multi ani aparitia obstructiei bronsice. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. 10 .Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina.pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori.partial reversibila.Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva.

La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui.sau in copilarie (greutate mica la nastere.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii.Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare.fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata. La nivelul cailor aeriene centrale (traheea. Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare. Modificari alveolare în BPCO 11 .infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO.. . cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.iritanti.fum). .orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale.Poluarea din interiorul locuintelor. In plus . creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.

initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. expir prelungit.Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. B. Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. dar nu obligatoriu si cianotici. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. puls plin. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. hipercapnie. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. de regula obezi. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO. intens cianotic. pletorici. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica). Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica.sunt totdeauna dispneici. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare.predominant emfizematosi . 12 . „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. Simptomele sunt agravate de frig. vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. cu edem papilar. mai tarziu. produc hipoxie si. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora. „pink puffers .

Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee. Micro-GP-spirometer 13 .

Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. FEV1/FVC. DIII si aspectul RSR in V1.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC. si inaltime. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). FEV1 este influentat de varsta. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer. etnie. sex. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. cu poliglobulie secundara. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. . In formele severe apare acidoza respiratorie. . FVC. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer.FEV1. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. 14 . . cu dominanta S in V1V6. Spirograma este o curba volum-timp. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC.

cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian. . avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO. Totusi. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata. producerea cronica de sputa. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale.Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. deoarece HI. In plus. se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential. . Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO.Examenul de sputa este inutil. chiar in stadiile avansate. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. pulmonar nu are modificari semnificative.. Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica.Rx pulmonar: aspectul Rx.

16 .rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara.Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii. .dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici.

astmul poate aparea si la adulti. sau la pacientii in varsta 17 .unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.dar nu apar in toate cazurile.ulceratii. De exemplu.confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.

Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta. includ cianoza centrala. In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). Stadiu II.Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. VEMS/CV <70% 18 . in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. ascita.accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. Semnele clinice de insuficienta respiratorie. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva. sau de insuficienta cardiaca dreapta. exceptand perioadele de agravare. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% . pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG).

In acest stadiu. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a.simpaticomimetice b. amelioreaza dispneea. anticolinergicele. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului. calitatea vietii si toleranta la efort. si reduce frecventa exacerbarilor. Este preferata administrarea inhalatorie. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. 19 .VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. functia pulmonara.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. daca sunt prezente complicatii ale bolii.ideala. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele. Stadiu III.

orale sau inhalatorii. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD).Anticolinergice -Fenoterol.minime. administrati sub forma de preparate orale. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. sunt mai comode. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. Noul anticolinergic. administrate pe cale inhalatorie. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. „puls terapie” de 2 saptamani. anticolinergice. Se administreaza oral in cure scurte. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. in doza de 0.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium. administrat pe cale inhalatorie. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare.51mg/Kgc. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. mai ales in perioadele de acutizare. o data pe zi. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC.

pe primul plan se situeaza Mucosolvan. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. uneori in sectii de terapie intensiva. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. 21 . la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. precum si o reducere a duratei fiecarui episod. in doze eficiente de 2g/zi. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. Oxigenoterapia pe termen lung. imediat ce sputa devine galbena. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC. cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic.5 episoade la sase luni). In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina. comparativ cu grupul de control. Daca sunt eficienti.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO.bronhodialatator).Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului.un metabolit derivat din bromhexin . cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii.

Simptome: dispnee cu polipnee. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv. cianoza intensa si difuza mai ales la buze. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator. 22 .2x1 fl/zi.Amoxiclav 1 g. anxietate sau somnolenta. stare confuzionala uneori stare precomatoasa. miofilin 2 fiole.Axetine 1. Alte semne sunt transpiratii. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. uneori bradipnee expiratorie. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare. tulburari de ritm extrasistole. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr. diuretice.2x1 fl/zi.Ampiplus 1.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC.antibronhospastica. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut. a spasmului musculaturii bronsice.sunt:indicati.2x2 fl/zi.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml. 30 de picaturi de 3 ori pe zi. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana.Doxiciclina 2x1 caps/zi. • • • • Corticoizii.Biseptol 2x2 tb/zi.5 g. hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei.24 g. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului. anticoagulant.2 g 2x1 fl/zi. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg.Amoxiplus 1.4x2 caps/zi. a hipersecretiei. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. 0..Amoxicilina 500 mg. la nevoie tonicardiace. pentru eliminarea hipoxemiei. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala.5 g.Ampicilina 1 g . unghii. cefalee.2x1 tb/zi.

Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. sau fara cresterea PaCO2. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. psihosociale ale persoanei. a analizei situatie.De 23 . doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun.adaptate fiecarui pacient. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire.in favoarea unor ingrijiri individualizate. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7. Necesita spitalizarea. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem..care permite interventie constienta. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. aspiratie bronsica si spalatura bronsica.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.bazate pe necesitati presupuse. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.25 se va utiliza ventilatia mecanica. drenajul postural. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira. sa. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina. de regula in sectii de reanimare.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica.Este un mod de a gandi logic.

Analiza si interpretarea lor .Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul.diagnostic de ingrijire. 5. 24 metrie. supravegheaza bolnavul permanent. 3. 4. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire.Spirometrie.Astrup) Recolteaza . 10.Bronhoscopie. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. incearca calmarea anxietatii bolnavului.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. 3. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului.vointa si cunostintele necesare.Culegerea de date 2. 9. masoara functiile vitale a pacientului: TA.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului. 8.Pulsoxibiologice si trimite la laborator. diureza. puls.probleme. 6. temperatura. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC. Atributiile asistentei medicale: 1. respiratia.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5.pulmonar.Evaluarea.asupra suferintei. 1.Rtg. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor. 2. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului.

daca interventiile au fost adecvate. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 . a. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T. Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor . -tuse. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat).determinarea scopurilor care trebuie urmarite. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical.aplicarea interventiilor.BPOC Diagnostice de nursing.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3.2.1952 Domiciliu:urban Sex. 4.si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual.V Data nasterii:-15. 5.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu. b.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.Planificarea ingrijirilor ne permite.07. -dispnee.Executarea .daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat.

. AV 120/minut.ficat.ortopnee..mobil Aparat respirator :torace emfizematos.pensionar .vase sanguine permeabile.cai biliare .tuse.febra 39 C Stare de nutritie buna.fatigabilitate.fost fumator.transit intestinal prezent. loje renale libere.CIC. Tatal are 82 ani.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.5 G/l 26 .splina la rebord. fara sufluri.nivel de educatie studii liceale.starea civila –casatorita. Sistem osteo-articular integru.zgomote cardiace ritmice.este salariat.mariti patologic Sistem muscular normoton.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.stare clinica influentata.stare sociala buna.HTA.limf. Examene de laborator: VSH..raluri sibilante si ronflante.puls periferic prezent.pensionara. Comportament. BPOC de 5 ani.80-100 mm/h L.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu.fumatoara. Conditii de viata si munca. urina normocroma.febra edeme gambiere.hipertensiv.Teotard 200 caps.cu dispnee.pentru investigatii si tratament de specialitate.ROT prezent.febra.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani.tuse. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.dispnee Date obiective.10.normokinetic. Aparat uro genital:sex masculin.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl. Antecedente personale fiziologice si patologice.fumeaza..inapetenta. Aparat cardio-vascular.mictiuni spontane.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii.

BPOC Diagnosticul ingrijire.8.V.4 mmol/l Htc.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului. apa Dispnee. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.40 u/l TGO. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii.hidratare corespunzatoare.umezeste aerul din incapere alcoolizata . febrei.mentinerea normale.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si.sa expectoreze mai usor.49 G.tuseste mai sputa.colecteze .sa./l Fibrinogen 6.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura.4 g/l TGP.tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca. Diagnosticul medical.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T. ziua 1. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza.Hgb.

psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg. Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect.curat.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic.ul de nursing Ziua 2.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie .recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator. sange. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.sau -pregatirea fizica si indicate. Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului.

a Oboseala.salon curat aerisit.ul de ingrijire Ziua a 3.tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.intermitenta pe Dg.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca. Evaluarea finala 29 .de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.optim.

de laborator.. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.VSH crescut 80-100.a expunerilor la frig.Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 .fatigabilitate.TA la internare 140/100 mmHg.antisecretor.pulmonar . -evitarea eforturilor.desen interstitial accentuat difuz bilateral.febra.starea bolnavului se amelioreaza.leucocitoza.HHC in perfuzie.anxietate .Rx. Recomandari. Ex.tuse . -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp.tachicardie AV 120/min.si cu saturatie de oxigen 70 .diuretic.bronhodilatatoare. Sub tratament cu antibiotice.sedativ.prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee.

Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos.. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. • • • • • • Scoateti capacul. pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3. Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . daca respirati tot mai greu! 4. inclusiv fumul de tigara. 5. Mergeti la spital sau la medicul dvs.2. 31 . Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. 6. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . sau chiar in fata gurii dvs.

depresivi. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. mersul cu bicicleta etc. cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. stari depresive. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. cresterea indepedentei. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. reduse cantitativ. a increderii in posibilitatile proprii. reducerea simptomelor respiratorii. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. in special fosfor. Se prefera mese frecvente. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. Este preferata plimbarea. in autocontrol. exercitii fizice. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. scaderea anxietatii si depresiei psihice. psihoterapie. 32 . care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. suport nutritional. sunt mai putin mobili. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. programe educationale. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. bolnavii devin irascibili. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. ameliorarea calitatii vietii. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet.

Ed.1999.Bibliografie Consens national privind definitia.Corint 1998 33 .concepte.Ghid de nursing.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.sinteze .Teodorescu.Ed. Mariana.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.Iorga. Doina.2006.2009.Urgente medico-chirurgicale.Arad-2009.nr49/2008 Mincu M.2010. Adriana.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press.nr51/2008. Ruxandra Ulmeanu. Lucretia Titirca.Rista: Teorii. Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala.Ed. Lucretia Titirca.Ed.Editura Viata Medicala Romaneasca .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->