ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

deasupra traheei.sub osul hioid.cricoid.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.baza usor concava asezata pe diafragma si care.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.cartilaginos.care reprezinta unitatiile anatomice. TRAHEEA este un conduct fibro.cu fundul stomacului si cu splina.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.doua superioare si doua inferioare.inferior)sunt delimitati de doua fisuri.una oblica si alta orizontala.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).cu baza spre suprafata plamanilor.Are doua segmente.Fiecare lob este alcatuit din segmente. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.sunt delimitati de o fisura.indreptat spre hil. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.prin intermediul diafragmului.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui. Plamanii prezinta.in interiorul traheei se afla pintenele traheal. Lobii plamanului drept(superior.iar plamanul stang numai fisura oblica.artera si venele pulmonare.mijlociu.patru plici numite corzi vocale. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala. 4 .cervical si toracal.arterele si venele bronsice.fata externa (costală).proeminand sub piele.Fiecare segment este format din lobul.nervii vegetativi si vase limfatice).Are un schelet cartilaginos.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.lobulara.iar la interior mucoasa traheala.deasupra diafragmului.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.La exterior se afla tesut conjunctiv.iar varful suspendat de o bronhie supra.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.Este situata anterior de esofag.functionale si clinice ale plamanului. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.avand si celule care secreta mucus.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior.unde se afla o membrana musculafibroelastica.celule conjunctive si celule macrofage. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .iar la stanga cu lobul stang al ficatului.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.

care mentine umeda suprafata lor .in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.devenind bronhiile intralobulare.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.in care se deschid alveolele. ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).Bronhiile intralobulare se ramifica.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.patrunde in fisuri.cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.

membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.inferior de diafragm. MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani.patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. Epiteliul alveolar. Plamanul are o dubla vascularizatie .Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.tesuturile conjunctive de sub ea . Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept. anterior de stern. VASCULARIZATIA PLAMANILOR. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.membrana bazala a alveolei. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.

in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon. venele cave superioare si inferioare.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.ale coastelor. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.longitudinal si transversal.artera aorta .In mediastin se gasesc.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar.vascoase.acestea sunt : ventilatie pulmonara. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.intr-o stricta succesiune.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus.inertiale. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor. 7 .transportul gazelor in sange si respiratie celulara.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar.cele patru vene pulmonare.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.inima invelita de pericard . RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general. MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.traheea si cele doua bronhii principale.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.realizat din metabolismul celular. vasele mari .

Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. Volumul inspirator de rezerva (VIR).in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii de repaus.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.etc.energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar. Metoda spirografica utilizeaza spirograful.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.de sex.Valoarea lui medie 8 . ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir). In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).de postura.Prin inspirarea unui volum de aer maximal.

iar restul de 350 ml.la adulti este de 1200ml.varsta. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.se poate obtine prin insumarea VER + VR .adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT).Valoarea ei.150 ml.Valoarea ei variaza in functie de talie sex.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.se adauga aerului alveolar. aer din acestia doar in jur de 2350 ml. vor primi aerul din spatiul mort anatomic.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei..in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. reprezentand in jur de 75% din CPT. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus. la persoanele antrenate.insumand toate volumele pulmonare mentionate.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus. Din cei 500 ml.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. 9 . participa la schimbul de gaze.el poate atinge valori de pana la 150 l /min. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml.

Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica. Tusea cronica si sputa productiva preced.cu cele ale tesutului pulmonar .rezultat prin arderea tigarilor. definita de asocierea leziunilor bronsice .Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.bronsita cronica . Fumatul este factorul etiologic major al BPOC. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti. 10 . . Climatul si poluarea.Fumul de tutun. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori.pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari.Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina.inclusive fumatul pasiv. Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. Riscul unui pacient mare fumator. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative.care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC.cu multi ani aparitia obstructiei bronsice.emfizem pulmonar centrolobular . Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice.de obicei.putandu-i influenta gradul de severitate . asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara. de peste 30 de tigari pe zi.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic.partial reversibila.

sau in copilarie (greutate mica la nastere. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO. Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare. creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui. .fum).Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului. Modificari alveolare în BPCO 11 . cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii.. La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.iritanti. .Poluarea din interiorul locuintelor. In plus .

Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. de regula obezi. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica).Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. B. „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. „pink puffers . Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO. Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. expir prelungit. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora. intens cianotic. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale.predominant emfizematosi . Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. hipercapnie. pletorici. vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare. Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. produc hipoxie si. 12 . Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. Simptomele sunt agravate de frig.sunt totdeauna dispneici. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. dar nu obligatoriu si cianotici. puls plin. mai tarziu. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. cu edem papilar.

Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee. Micro-GP-spirometer 13 .

Spirograma este o curba volum-timp. . VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil. FEV1/FVC. 14 . cu poliglobulie secundara. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. DIII si aspectul RSR in V1. cu dominanta S in V1V6. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal. . Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer. . Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC.FEV1. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. si inaltime.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. FVC. In formele severe apare acidoza respiratorie. sex. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata. etnie. FEV1 este influentat de varsta.

se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential.. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata. Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. chiar in stadiile avansate. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. In plus. Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale. pulmonar nu are modificari semnificative. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila.Examenul de sputa este inutil. .Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian.Rx pulmonar: aspectul Rx. deoarece HI. producerea cronica de sputa. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO. Totusi. cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. . dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui.

rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. 16 .dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara. .Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii.

sau la pacientii in varsta 17 .ulceratii.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.astmul poate aparea si la adulti.dar nu apar in toate cazurile. De exemplu.confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.

exceptand perioadele de agravare. Stadiu II. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). Semnele clinice de insuficienta respiratorie. ascita. Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. VEMS/CV <70% 18 . sau de insuficienta cardiaca dreapta. Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare.Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG). Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I.accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta. includ cianoza centrala. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . BPOC formă usoara VEMS/CV <70% . Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta.

amelioreaza dispneea. functia pulmonara.ideala.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. Stadiu III. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei. calitatea vietii si toleranta la efort. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. 19 .calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. Este preferata administrarea inhalatorie. daca sunt prezente complicatii ale bolii. In acest stadiu. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. anticolinergicele.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului. si reduce frecventa exacerbarilor.simpaticomimetice b.

Noul anticolinergic. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. mai ales in perioadele de acutizare. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium.Anticolinergice -Fenoterol. sunt mai comode. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. orale sau inhalatorii. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC. administrati sub forma de preparate orale. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile.minime. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 . Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor. anticolinergice. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune. o data pe zi. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare.51mg/Kgc. Se administreaza oral in cure scurte. administrate pe cale inhalatorie.Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. in doza de 0. „puls terapie” de 2 saptamani. administrat pe cale inhalatorie.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti.

Oxigenoterapia pe termen lung. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. imediat ce sputa devine galbena. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin. uneori in sectii de terapie intensiva.un metabolit derivat din bromhexin .Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC. cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic.bronhodialatator). cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. comparativ cu grupul de control.pe primul plan se situeaza Mucosolvan. la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii.5 episoade la sase luni). precum si o reducere a duratei fiecarui episod.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata. in doze eficiente de 2g/zi. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Daca sunt eficienti. In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO. 21 . corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC.

2x1 tb/zi.5 g. unghii.2x1 fl/zi. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. 0. tulburari de ritm extrasistole. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica.Axetine 1. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml.Amoxicilina 500 mg.2 g 2x1 fl/zi. miofilin 2 fiole..Biseptol 2x2 tb/zi. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi.antibronhospastica.Doxiciclina 2x1 caps/zi.4x2 caps/zi. Simptome: dispnee cu polipnee. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv. la nevoie tonicardiace. anticoagulant. 30 de picaturi de 3 ori pe zi.Amoxiplus 1. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. cefalee.Ampiplus 1.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare. • • • • Corticoizii.sunt:indicati.Ampicilina 1 g .24 g. anxietate sau somnolenta. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei. Alte semne sunt transpiratii. a spasmului musculaturii bronsice. stare confuzionala uneori stare precomatoasa.2x1 fl/zi.5 g. pentru eliminarea hipoxemiei. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice. cianoza intensa si difuza mai ales la buze.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala.Amoxiclav 1 g. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin. uneori bradipnee expiratorie. diuretice. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator. 22 .2x2 fl/zi. a hipersecretiei. hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal.

Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata. drenajul postural.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira. cu reducerea presiunii in artera pulmonara. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice.in favoarea unor ingrijiri individualizate.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun. a analizei situatie.25 se va utiliza ventilatia mecanica. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social.care permite interventie constienta.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. Necesita spitalizarea.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. sa.adaptate fiecarui pacient. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor.De 23 . psihosociale ale persoanei. de regula in sectii de reanimare.Este un mod de a gandi logic.bazate pe necesitati presupuse. sau fara cresterea PaCO2. aspiratie bronsica si spalatura bronsica.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina.

respiratia. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC.pulmonar. 3. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului. puls. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire. 5. incearca calmarea anxietatii bolnavului. 8. temperatura. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului. 3.Culegerea de date 2.Spirometrie.Evaluarea.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. masoara functiile vitale a pacientului: TA.asupra suferintei.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5.asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. 10. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.Analiza si interpretarea lor . 24 metrie. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7. 6.diagnostic de ingrijire. diureza.probleme.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul. Atributiile asistentei medicale: 1. 2.Pulsoxibiologice si trimite la laborator. 9. supravegheaza bolnavul permanent. 1.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic. 4.Bronhoscopie.Rtg.vointa si cunostintele necesare.Astrup) Recolteaza .

Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical.BPOC Diagnostice de nursing. 5. a. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T.V Data nasterii:-15.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.07. Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor. -dispnee. 4.1952 Domiciliu:urban Sex.Planificarea ingrijirilor ne permite. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 .stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .aplicarea interventiilor.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu. -tuse. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat).determinarea scopurilor care trebuie urmarite.daca interventiile au fost adecvate.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat.daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor. b.2.Executarea .si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual.

este salariat. urina normocroma. fara sufluri.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.splina la rebord.pensionar .normokinetic. AV 120/minut.Teotard 200 caps.hipertensiv.mictiuni spontane.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra.80-100 mm/h L. Sistem osteo-articular integru..dispnee Date obiective.fatigabilitate. Conditii de viata si munca. Tatal are 82 ani.puls periferic prezent. Antecedente personale fiziologice si patologice.starea civila –casatorita. Comportament.cu dispnee.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii.ficat.stare clinica influentata.mobil Aparat respirator :torace emfizematos.tuse.mariti patologic Sistem muscular normoton.nivel de educatie studii liceale.fumeaza. Sistem nervos central orientat temporo-spatial. Aparat cardio-vascular. Aparat uro genital:sex masculin.tuse.ortopnee.vase sanguine permeabile.fost fumator. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu.febra 39 C Stare de nutritie buna..CIC.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani.pensionara.stare sociala buna.10.febra edeme gambiere.5 G/l 26 .HTA. loje renale libere.fumatoara.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl.cai biliare ..raluri sibilante si ronflante.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie..transit intestinal prezent.febra.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.zgomote cardiace ritmice.limf.pentru investigatii si tratament de specialitate.inapetenta. Examene de laborator: VSH. BPOC de 5 ani.ROT prezent.

administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si.mentinerea normale.40 u/l TGO./l Fibrinogen 6.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO.4 g/l TGP.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura.8.umezeste aerul din incapere alcoolizata .tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca.V.tuseste mai sputa.sa.BPOC Diagnosticul ingrijire. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza.Hgb.sa expectoreze mai usor.4 mmol/l Htc.colecteze . febrei. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii. ziua 1. Diagnosticul medical.49 G. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.hidratare corespunzatoare. apa Dispnee.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin.

Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului. sange.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile. psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie .recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator. Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic.curat. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.sau -pregatirea fizica si indicate. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului.ul de nursing Ziua 2.

temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.intermitenta pe Dg.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee. Evaluarea finala 29 .salon curat aerisit.a Oboseala.insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.ul de ingrijire Ziua a 3.tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.optim.

antisecretor.Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC.TA la internare 140/100 mmHg.leucocitoza. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.si cu saturatie de oxigen 70 .anxietate .Rx.febra.bronhodilatatoare.starea bolnavului se amelioreaza. Recomandari.tuse .diuretic..tachicardie AV 120/min.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 .sedativ.a expunerilor la frig.de laborator. -evitarea eforturilor.pulmonar .prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee. Sub tratament cu antibiotice.VSH crescut 80-100.fatigabilitate. -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp. Ex.desen interstitial accentuat difuz bilateral.HHC in perfuzie.

Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos. 31 . Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. inclusiv fumul de tigara. 6. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. 5. Mergeti la spital sau la medicul dvs. Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3. sau chiar in fata gurii dvs. pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. • • • • • • Scoateti capacul. daca respirati tot mai greu! 4.2. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! ..

deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. 32 . Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. stari depresive. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. exercitii fizice. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. mersul cu bicicleta etc. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. reduse cantitativ. sunt mai putin mobili. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. scaderea anxietatii si depresiei psihice. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. suport nutritional. Se prefera mese frecvente. in special fosfor. reducerea simptomelor respiratorii. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. bolnavii devin irascibili. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. programe educationale. ameliorarea calitatii vietii. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. cresterea indepedentei. a increderii in posibilitatile proprii. in autocontrol. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. psihoterapie. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. Este preferata plimbarea. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. depresivi. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. la care contribuie si prezenta hipoxemiei.

Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice.Ed.2010.2006.nr49/2008 Mincu M.Urgente medico-chirurgicale.1999.sinteze .Ed. Mariana.Arad-2009.Ghid de nursing.Iorga. Lucretia Titirca.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.Editura Viata Medicala Romaneasca .2009.Teodorescu.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press. Lucretia Titirca.Ed.nr51/2008.Ed.Corint 1998 33 .Bibliografie Consens national privind definitia.Rista: Teorii. Ruxandra Ulmeanu. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala. Doina. Adriana.concepte. Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful