ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

Fiecare segment este format din lobul.deasupra traheei.inferior)sunt delimitati de doua fisuri.iar varful suspendat de o bronhie supra.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.cartilaginos.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.arterele si venele bronsice.cricoid.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.deasupra diafragmului.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.avand si celule care secreta mucus.Fiecare lob este alcatuit din segmente.iar la interior mucoasa traheala.artera si venele pulmonare.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic.nervii vegetativi si vase limfatice). 4 .fata externa (costală).cervical si toracal.celule conjunctive si celule macrofage.Este situata anterior de esofag.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.functionale si clinice ale plamanului.indreptat spre hil.iar plamanul stang numai fisura oblica. TRAHEEA este un conduct fibro.La exterior se afla tesut conjunctiv. Plamanii prezinta.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior. care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.cu baza spre suprafata plamanilor.sunt delimitati de o fisura.doua superioare si doua inferioare.una oblica si alta orizontala.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).proeminand sub piele. Lobii plamanului drept(superior.lobulara.baza usor concava asezata pe diafragma si care.mijlociu. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.patru plici numite corzi vocale.Are un schelet cartilaginos.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .unde se afla o membrana musculafibroelastica. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.prin intermediul diafragmului.care reprezinta unitatiile anatomice.cu fundul stomacului si cu splina.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.in interiorul traheei se afla pintenele traheal.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.iar la stanga cu lobul stang al ficatului.Are doua segmente.sub osul hioid.

devenind bronhiile intralobulare.Bronhiile intralobulare se ramifica.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.in care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.cu rol de a conduce aerul.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual. ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).patrunde in fisuri.care mentine umeda suprafata lor .Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.

bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. VASCULARIZATIA PLAMANILOR. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic. MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani. anterior de stern.patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.inferior de diafragm.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.membrana bazala a alveolei.tesuturile conjunctive de sub ea .de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept. Plamanul are o dubla vascularizatie . iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang. Epiteliul alveolar.

functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.cele patru vene pulmonare.inima invelita de pericard .generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.realizat din metabolismul celular. 7 .Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar. MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.trunchiul pulmonar cu ramurile lui.artera aorta .difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.vascoase.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.In mediastin se gasesc.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon.inertiale.traheea si cele doua bronhii principale. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.transportul gazelor in sange si respiratie celulara. venele cave superioare si inferioare.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus.longitudinal si transversal. vasele mari .definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.ale coastelor.intr-o stricta succesiune.acestea sunt : ventilatie pulmonara.

Prin inspirarea unui volum de aer maximal.de postura. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.In conditii de repaus.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).de sex. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.etc.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.energia potentiala acumulata.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml. Volumul inspirator de rezerva (VIR).Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei. Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon. Metoda spirografica utilizeaza spirograful. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie 8 . In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.

Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. 9 .varsta..reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.el poate atinge valori de pana la 150 l /min. reprezentand in jur de 75% din CPT. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale. Din cei 500 ml. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml.150 ml. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus.Valoarea ei variaza in functie de talie sex.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.se adauga aerului alveolar.iar restul de 350 ml.se poate obtine prin insumarea VER + VR . participa la schimbul de gaze. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. aer din acestia doar in jur de 2350 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml. vor primi aerul din spatiul mort anatomic.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT).Valoarea ei.la adulti este de 1200ml. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus. la persoanele antrenate. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.insumand toate volumele pulmonare mentionate. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.

partial reversibila. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze.Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina. Riscul unui pacient mare fumator.Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica.rezultat prin arderea tigarilor.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata.pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari. Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC.putandu-i influenta gradul de severitate . definita de asocierea leziunilor bronsice . prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic.cu cele ale tesutului pulmonar .cu multi ani aparitia obstructiei bronsice. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort.Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.emfizem pulmonar centrolobular .inclusive fumatul pasiv.Fumul de tutun. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori.care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative.de obicei.bronsita cronica . Fumatul este factorul etiologic major al BPOC. Climatul si poluarea. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti. de peste 30 de tigari pe zi. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice. . Tusea cronica si sputa productiva preced. 10 . Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin.

Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului. cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO. In plus . .sau in copilarie (greutate mica la nastere.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale. . La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori..iritanti.fum).Poluarea din interiorul locuintelor. Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare. Modificari alveolare în BPCO 11 . bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata. creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii.fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui.

cu edem papilar. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO.Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori. „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora.predominant emfizematosi . cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica). Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. hipercapnie. expir prelungit. intens cianotic. puls plin. de regula obezi. 12 . Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. produc hipoxie si. dar nu obligatoriu si cianotici. vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. Simptomele sunt agravate de frig. „pink puffers . in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma. mai tarziu. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. pletorici. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare. B.sunt totdeauna dispneici.

Micro-GP-spirometer 13 .Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee.

EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer.FEV1. FEV1/FVC. sex. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC. . . In formele severe apare acidoza respiratorie. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. cu poliglobulie secundara. FEV1 este influentat de varsta. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). 14 . DIII si aspectul RSR in V1. etnie. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata. cu dominanta S in V1V6. si inaltime. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata. . VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil. FVC. furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. Spirograma este o curba volum-timp.

• Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala.Examenul de sputa este inutil. se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential. In plus. Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. . Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO.Rx pulmonar: aspectul Rx.. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. deoarece HI. cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. pulmonar nu are modificari semnificative. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale.Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. . avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC. chiar in stadiile avansate. Totusi. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. producerea cronica de sputa.

rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. .Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara. 16 .dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici.

De exemplu.confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.dar nu apar in toate cazurile.astmul poate aparea si la adulti.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul. sau la pacientii in varsta 17 .nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.ulceratii.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.

Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% . Stadiu II. Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii.Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. VEMS/CV <70% 18 . ascita. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Semnele clinice de insuficienta respiratorie. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva.accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. exceptand perioadele de agravare. pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). includ cianoza centrala. Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I. sau de insuficienta cardiaca dreapta. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG). Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta. Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie.

ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO.ideala. Stadiu III. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului. 19 . Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. Este preferata administrarea inhalatorie. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele.simpaticomimetice b. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. functia pulmonara. si reduce frecventa exacerbarilor. daca sunt prezente complicatii ale bolii. In acest stadiu.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. amelioreaza dispneea. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. anticolinergicele. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. calitatea vietii si toleranta la efort.

minime. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. administrate pe cale inhalatorie. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. orale sau inhalatorii. Noul anticolinergic. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. o data pe zi. sunt mai comode. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .Anticolinergice -Fenoterol.51mg/Kgc. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare. „puls terapie” de 2 saptamani. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune. administrati sub forma de preparate orale.Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. Se administreaza oral in cure scurte. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC. in doza de 0. mai ales in perioadele de acutizare. anticolinergice. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor. administrat pe cale inhalatorie.

Daca sunt eficienti. la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. precum si o reducere a duratei fiecarui episod.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului.bronhodialatator). Oxigenoterapia pe termen lung.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. uneori in sectii de terapie intensiva. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse.un metabolit derivat din bromhexin .5 episoade la sase luni). 21 . In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina. imediat ce sputa devine galbena. in doze eficiente de 2g/zi. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin.pe primul plan se situeaza Mucosolvan. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC. Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC. comparativ cu grupul de control. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic.Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO.

hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal.2x1 fl/zi. 22 .Doxiciclina 2x1 caps/zi.Ampicilina 1 g . combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare.5 g. anticoagulant. stare confuzionala uneori stare precomatoasa.24 g. unghii.Amoxiclav 1 g.2x1 tb/zi. pentru eliminarea hipoxemiei. cefalee.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. Simptome: dispnee cu polipnee. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului.Axetine 1. anxietate sau somnolenta. diuretice. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei. 30 de picaturi de 3 ori pe zi. uneori bradipnee expiratorie. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin. miofilin 2 fiole. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC. la nevoie tonicardiace. a hipersecretiei.2x2 fl/zi.5 g.sunt:indicati.BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. cianoza intensa si difuza mai ales la buze. tulburari de ritm extrasistole.antibronhospastica.Biseptol 2x2 tb/zi. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana.Amoxiplus 1.4x2 caps/zi.Ampiplus 1. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr.Amoxicilina 500 mg.. 0. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. Alte semne sunt transpiratii.2x1 fl/zi. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica.2 g 2x1 fl/zi. a spasmului musculaturii bronsice. • • • • Corticoizii. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului.

care permite acordarea de ingrijiri individualizate.Este un mod de a gandi logic.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira. sau fara cresterea PaCO2. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC.care permite interventie constienta. de regula in sectii de reanimare. psihosociale ale persoanei.De 23 .in favoarea unor ingrijiri individualizate. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7.25 se va utiliza ventilatia mecanica. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop. sa. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata..planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.adaptate fiecarui pacient. a analizei situatie. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor. Necesita spitalizarea.bazate pe necesitati presupuse.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem. drenajul postural. Alte masuri sunt aspiratia secretiilor. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun. aspiratie bronsica si spalatura bronsica. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire.

5.Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5.pulmonar. 2. 1. supravegheaza bolnavul permanent. 9.Planificarea ingrijirilor (obiective) 4.Rtg.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale. 6.Astrup) Recolteaza .Evaluarea. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului. 8.Bronhoscopie. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. 10. incearca calmarea anxietatii bolnavului.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG. 24 metrie. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC.Pulsoxibiologice si trimite la laborator. temperatura. respiratia. informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire. masoara functiile vitale a pacientului: TA.Spirometrie. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului. 4.probleme.Analiza si interpretarea lor .asupra suferintei.Culegerea de date 2. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor.asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. 3.diagnostic de ingrijire. diureza. 3.vointa si cunostintele necesare.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7. Atributiile asistentei medicale: 1. puls.

determinarea scopurilor care trebuie urmarite. 5.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual. -dispnee.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat.Executarea .BPOC Diagnostice de nursing.1952 Domiciliu:urban Sex. 4. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical.V Data nasterii:-15.2. -tuse.aplicarea interventiilor. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T.Planificarea ingrijirilor ne permite.07.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat). Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 .daca interventiile au fost adecvate. b. a.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3.

AV 120/minut.normokinetic.mobil Aparat respirator :torace emfizematos. Examene de laborator: VSH.este salariat.stare clinica influentata.CIC. Antecedente personale fiziologice si patologice.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie.Teotard 200 caps.zgomote cardiace ritmice.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra.tuse.dispnee Date obiective.raluri sibilante si ronflante.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. BPOC de 5 ani.inapetenta.hipertensiv.limf.febra 39 C Stare de nutritie buna.fumatoara. Sistem osteo-articular integru. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani..stare sociala buna.ficat.ortopnee. Comportament.febra edeme gambiere.10.fost fumator. fara sufluri.5 G/l 26 . urina normocroma.tuse.febra.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.transit intestinal prezent..normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl.cai biliare .ROT prezent.splina la rebord.mariti patologic Sistem muscular normoton.80-100 mm/h L.starea civila –casatorita.vase sanguine permeabile.mictiuni spontane. Aparat cardio-vascular. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu. Aparat uro genital:sex masculin.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.fumeaza.HTA...pensionar . Conditii de viata si munca.pentru investigatii si tratament de specialitate.cu dispnee. loje renale libere.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii. Tatal are 82 ani.puls periferic prezent.pensionara.fatigabilitate.nivel de educatie studii liceale.

umezeste aerul din incapere alcoolizata .BPOC Diagnosticul ingrijire.sa expectoreze mai usor. Diagnosticul medical.colecteze .mentinerea normale. Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T.V.tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca. ziua 1. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO. apa Dispnee.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si.sa. febrei.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin.tuseste mai sputa.hidratare corespunzatoare.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii.40 u/l TGO.4 g/l TGP.49 G.8.Hgb./l Fibrinogen 6.4 mmol/l Htc.

Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod.ul de nursing Ziua 2.Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic. psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie .sau -pregatirea fizica si indicate.curat.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului.recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului. sange. Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile.

tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.ul de ingrijire Ziua a 3.optim.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.salon curat aerisit.a Oboseala.intermitenta pe Dg.insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine. Evaluarea finala 29 .de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.

VSH crescut 80-100.tuse .prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee.diuretic. -evitarea eforturilor. -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp.anxietate .bronhodilatatoare..fatigabilitate.pulmonar .Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC.desen interstitial accentuat difuz bilateral.a expunerilor la frig.starea bolnavului se amelioreaza.antisecretor.tachicardie AV 120/min.sedativ.leucocitoza.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 . Recomandari. Ex.febra.si cu saturatie de oxigen 70 . Sub tratament cu antibiotice.TA la internare 140/100 mmHg.Rx.HHC in perfuzie.de laborator. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1.

faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? .2. pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. 6. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3. 31 . 5. Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos. sau chiar in fata gurii dvs. Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. • • • • • • Scoateti capacul. daca respirati tot mai greu! 4. inclusiv fumul de tigara.. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. Mergeti la spital sau la medicul dvs.

reducerea simptomelor respiratorii. cresterea indepedentei. Este preferata plimbarea. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. a increderii in posibilitatile proprii. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. inadaptabili la restrictiile impuse de boala.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. sunt mai putin mobili. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. stari depresive. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. bolnavii devin irascibili. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. mersul cu bicicleta etc. exercitii fizice. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. ameliorarea calitatii vietii. Se prefera mese frecvente. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. in special fosfor. programe educationale. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. suport nutritional. psihoterapie. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. scaderea anxietatii si depresiei psihice. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. in autocontrol. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. depresivi. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. reduse cantitativ. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare. 32 . Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice.

Adriana. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.Ed.Editura Viata Medicala Romaneasca . Lucretia Titirca.nr49/2008 Mincu M.Ed.Ed.concepte.nr51/2008.Rista: Teorii.2009.2010.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press. Mariana.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice.sinteze .Teodorescu.Corint 1998 33 . Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala.Iorga.2006.Bibliografie Consens national privind definitia.Ghid de nursing. Ruxandra Ulmeanu.Urgente medico-chirurgicale.Ed.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.1999. Lucretia Titirca. Doina.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.Arad-2009.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful