Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
afecteaz personalitatea individului n totalitatea ei. Prin natura i gravitatea sa, psihoza ne
apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului. Ea confer persoanei o anumit
manier de a fi, un stil de via, o form de existen durabil, esena unei personaliti aparte
cu un echilibru precar (P. Wiener).
Din punct de vedere psihopatologic, psihoza este o manifestare foarte complex a
fenomenelor psihice morbide. Ea nu se reduce doar la boala psihic, ci pune probleme legate
de organizarea i dinamica personalitii bolnavului. n acest sens, P. Wiener distinge
urmtoarele aspecte:
- structura psihotic desemneaz acele caracteristici ale personalitii care autorizeaz
medicul psihiatru la a decela psihoza nc dintr-o faz clinic latent;
- procesul psihotic desemneaz evoluia temporal a psihozei;
- boala psihic este reprezentat prin specificitatea tabloului clinic al psihozei, n raport cu
funciile psihice afectate i cu modelul de evoluie clinico psihiatric al acesteia
(periodic, continuu, acut, cronicizant etc.)
Psihozele nu constituie un grup psihopatologic unitar. Din punct de vedere clinicopsihiatric, ele sunt difereniate n raport cu factorii etiologici care le produc. n acest sens, se
disting:
psihoze exogene determinate de cauze externe care acioneaz asupra sistemului
nervos (traumatisme, infecii, intoxicaii, tumori cerebrale, tulburri metabolice sau
endocrine);
psihoze endogene cauzate de factori constituionali, de predispoziii interne, genetice
(psihozele afective, psihozele din grupa schizofreniei, psihozele schizo-afective, delirurile
cronice sistematizate simple sau halucinatorii
Psihozele endogene pot fi difereniate n: