tulburarea afectiv bipolar

simptome, cauze și medicații

Diana Bologa
 Tulburarea afectivă bipolară
Tulburarea afectivă bipolară, este o afecțiune mentală caracterizată printr-o alternanță între stări
de manie sau hipomanie (perioade de energie excesivă, euforie și impulsivitate) și stări de
depresie (perioade de tristețe, dispoziție scăzută și lipsa de energie). Aceste perioade de stări
extreme pot varia în intensitate și durată.
Semne și simptome
Atât mania cât și depresia se caracterizează prin deteriorări ale dispoziției normale, activității
psihomotorii, ritmului circadian și cogniției. Mania poate fi prezentă cu diferite niveluri de
perturbare a dispoziției, de la euforie, care este asociată cu „mania clasică” la disforie și
iritabilitate. Simptomul principal al maniei implică o creștere a energiei activității psihomotorii.
Mania se poate de asemenea manifesta prin stimă de sine crescută sau grandoare, vorbire rapidă,
simțământul subiectiv de gânduri rapide, comportament social dezinhibat sau
impulsivitate. Mania se distinge de hipomanie prin lungime, întrucât hipomania necesită patru
zile consecutive, iar mania - mai mult de o săptămână. Spre deosebire de manie, hipomania nu
este întotdeauna asociată cu subminarea activităților. Mecanismele biologice responsabile de
trecere de la un episod maniacal sau hipomaniacal la un episod depresiv, sau vice versa, rămân
slab înțelese.
Cauzele exacte ale tulburării bipolare nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că există o
combinație de factori genetici, neurochimici, biologici și de mediu care contribuie la
dezvoltarea acestei afecțiuni.
Cauze
- Dezechilibre chimice cerebrale
- Factori biologici
Anomaliile structurale ale creierului și funcționale, precum schimbările în dimensiunea sau
activitatea anumitor regiuni ale creierului
- Stresul și traumele
accidentul vascular cerebral, traume craniocerebrale, infecția cu HIV, scleroza multiplă, porfiria
și rareori epilepsia lobului temporal.
- Consumul de substanțe
Abuzul de substanțe, cum ar fi alcoolul sau drogurile, poate declanșa sau agrava simptomele
tulburării bipolare. De asemenea, aceste substanțe pot afecta chimia creierului.
- Schimbările de mediu
 Potrivit studiilor, 30-50 % din adulții diagnosticați cu tulburare bipolară mărturisesc experiențe
traumatice/abuzive în copilărie, care sunt asociate cu o declanșare mai timpurie, o rată mai mare
de încercări de sinucidere și mai multe tulburări comorbide precum tulburarea de stres
posttraumatic
- Factori genetici
Riscul de tulburare bipolară este de aproape zece ori mai mare la rudele de gradul întâi al celor
afectați de tulburare bipolară în comparație cu populația generală; în mod asemănător, riscul de
tulburare depresivă majoră este de trei ori mai mare la rudele cu tulburare bipolară în comparație
cu populația general
• Tipuri de episoade:

Episoadele de manie sunt caracterizate prin stări de energie excesivă, euforie sau iritabilitate,
gânduri rapide și agitație. Persoanele care experimentează manie pot avea idei grandioase, pot
lua decizii impulsiv sau pot implica în comportamente riscante, cum ar fi cheltuielile excesive
sau relațiile sexuale neprotejate.
Euforie sau iritabilitate excesivă
- Creșterea energiei și a activității
- Gândire rapidă și idei grandioase
- Comportament impulsive
- Scăderea necesității de somn
- Creștere a vorbirii (Gândirea rapidă și creșterea energiei se reflectă și în creșterea vorbirii.
Persoanele pot vorbi continuu, uneori la o asemenea viteză încât este dificil să le urmăriți.)
- Agitație psihomotorie (inabilitate de a sta locului sau de a sta liniștit.)
- Durată și severitate variabilă (de obicei cel puțin o săptămână și pot fi mai scurte sau mai
lungi)
- Impact asupra vieții de zi cu zi
Episoadele depresive sunt opuse maniei și implică stări de tristețe profundă, dispoziție scăzută,
pierdere de interes în activitățile obișnuite, oboseală, sentimente de inutilitate și uneori gânduri
sau comportamente suicidale.

Dispoziție scăzută
Pierdere de interes
Oboseală și lipsa de energie
Probleme de somn (experimentând insomnie sau somn excesiv cu senzația de a nu fi odihnit)
Sentimente de inutilitate și vinovăție
Gânduri sau comportamente suicidale
Dificultăți de concentrare
Izolare social
Durată variabilă (pot varia în durată de la câteva săptămâni la câteva luni.)

Episoadele de hipomanie sunt similare cu cele de manie, dar mai puțin severe. Persoana
afectată poate fi mai energică și mai expansivă, dar nu la nivelul maniei.
- Euforie și expansivitate
- Creștere a energiei
- Gândire rapidă și idei grandioase
- Scăderea necesității de somn
- Comportament impulsive
- Durată și severitate reduse (Episoadele de hipomanie sunt mai scurte și mai puțin severe
decât episoadele de manie observate în tulburarea bipolară de tip I. Ele pot dura de obicei cel
puțin patru zile și pot varia în durată.)
- Mai puțin impact asupra vieții cotidiene (În general, episoadele de hipomanie nu au un
impact la fel de semnificativ asupra vieții de zi cu zi ca episoadele de manie. Cu toate acestea,
ele pot crea probleme în relațiile interpersonale și pot fi primele semne ale tulburării bipolare.)
Episoade afective mixte
În tulburarea bipolară, starea mixtă este o condiție în timpul căreia atât simptomele de manie cât
și cele de depresie au loc simultan. Indivizii care experimentează starea mixtă pot avea simptome
maniacale precum gânduri de grandoare în timp ce în mod simultan experimentează simptome
depresive precum vinovăția excesivă sau idei suicidare. Stările mixte sunt considerate de mare
risc pentru comportamentul suicidar întrucât emoții depresive precum lipsa de speranță sunt
adesea împerecheate cu oscilări de dispoziție sau dificuiltăți de control a
impulsurilor. Tulburările de anxietate au loc mai frecvent ca comorbiditate în episoadele bipolare
mixte decât în mania sau depresia bipolară non-mixtă. Abuzul de substanțe (inclusiv de alcool)
 de asemenea urmează acest trend, de aici părând înfățișeze simptomele bipolare ca nimic mai
mult decât o consecință a abuzului de substanțe.
Există două forme principale de tulburare bipolară:
 Tulburarea bipolară de tip I: Se caracterizează prin prezența atât a episoadelor manice sau mixte
(o combinație de manie și depresie) cât și a episoadelor depresive majore. Episoadele manice pot
fi grave și pot necesita spitalizare.
 Tulburarea bipolară de tip II: Aici, persoanele au episoade de hipomanie (care sunt mai puțin
severe decât mania) și episoade depresive majore. Hipomania se caracterizează prin creșterea
energiei, a productivității și a stimei de sine, dar nu ajunge la nivelul maniei.
 Ciclotimie: O istorie de episoade hipomaniacale cu perioade de depresie ce nu îndeplinesc
criteriile pentru episoade depresive majore.
Ciclotimia, denumită și tulburare ciclotimică, este o formă ușoară de tulburare bipolară. La fel
ca și tulburarea bipolară, ciclotimia este o afecțiune cronică a dispoziției. În cazul ciclotimiei,
pacientul prezintă scurte perioade de euforie emoțională, urmate de perioade de timp în care se
poate simți fără speranță și poate avea idei suicidale. Între aceste perioade ciclice de creșteri și
scăderi ale dispoziției, pacientul poate avea o stare stabilă, în care se simte bine.

Afectiuni associate
Pacientul cu tulburare bipolara poate sa aiba alte tulburari mintale care trebuie, de asemenea,
tratate. Acestea pot agrava simptomele tulburarii bipolare sau pot face mai dificil tratamentul.
Afectiunile asociate pot fi:
 Tulburari de anxietate
 Tulburari de alimentatie (ca de exemplu, bulimie)
 Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)
 Tulburare de stres posttraumatic (TSPT)
 Abuzul de droguri sau alcool
 Alte afectiuni fizice: boala arteriala coronariana, afectiuni tiroidiene, migrena si obezitate

Management
Există un număr de tehnici farmacologice și psihoterapeutice utilizate pentru tratarea tulburării
bipolare. Indivizii pot utiliza auto-ajutorul și urmări recuperarea.
Psihosocial
Psihoterapia are scopul de a ușura simptomele principale, recunoaște mecanismele de declanșare
a episoadelor, reduce emoția exprimată negativ în relații, recunoaște
simptomele prodromale înainte de recurența deplină și practica factorii care duc la mentenanța
remisiei
Terapia cognitiv-comportamentală, terapia concentrată pe familie și psihoeducația au cea mai
mare evidență în favoarea eficienței cu privire la prevenirea recidivării, în timp ce terapia
interpersonală și de ritm social și terapia cognitiv-comportamentală se arată a fi cele mai
eficiente în ce privește simptomele depresive reziduale.
Medicație
Un număr de medicamente sunt utilizate pentru tratarea tulburării bipolare. Medicația cu cea mai
bună evidență este litiul, care este un tratament eficient pentru episoade maniacale acute, previne
recidivările și depresia bipolară
Stabilizatori de dispoziție
Litiul și anticonvulsantele cabarmazepină, lamotrigina și acidul valproic sunt utilizați ca
stabilizatori de dispoziție pentru tratarea tulburării bipolare. Acești stabilizatori de dispoziție sunt
utilizați pentru stabilizarea dispoziției pe termen lung, dar n-au demonstrat abilitatea de a trata
rapid depresia bipolară acută.
Carbamazepina tratează efectiv episoadele maniacale, o anumită evidență susținând că are
beneficii mai mari în tulburarea bipolară cu ciclare rapidă sau la cei cu o imagine clinică mai
schizoafectivă.
Valproatul a devenit un tratament prescris în mod obișnuit și tratează eficient episoadele
maniacale
Medicamentele antipsihotice sunt eficiente în tratamentul pe termen scurt al episoadelor
maniacale ale tulburării bipolare și se arată a fi superioară litiului și anticonvulsivantelor în
privința acestui scop.