1. Psihicul uman este un sistem: a) static c) dynamic R. b+d 2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este: R.

o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a) dimensiunea teleonomica * c) dimensiunea etica R. a+d 4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala c) constiinta de sine * e) constiinta lumii externe * R. c+e 5. Constiinta este: R. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila 6. Constiinta de sine este o functie: R. autoreflexiva 7. Constiinta de sine: R. genereaza identitatea Eului b) constiinta stiintifica d) constiinta juridica b) dimensiunea motivationala d) dimensiunea cognitive * b) probabilist * d) dinamic-evolutiv *

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

R. constiintei de sine 9. Functia reglatoare a constiintei consta in: a) sistematizarea informatiilor c) generarea unor proiecte noi intreprinse * R. b+d 10.Perceptia este: R. o structura cognitiva distincta 11.Perceptia reflecta: R. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale 12.Determinantii perceptiei includ: R. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune b) planificarea activitatii * d) evaluarea rezultatelor actiunilor

13.Perceptia monomodala consta in: R. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 14.Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: R. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului 15.Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din: R. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente 16.Iluziile sunt rezultatul: R. efectelor de camp

17.Rolul setului in perceptie este: R. atat pozitiv, cat si negativ

18.Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: R. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 19.Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: R. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 20.Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight R. gestaltista 21.Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg R. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic 22.Notiunea este: R. un model informational homomorfic esentializat 23.Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: R. generalitatii 24.Continutul notiunilor se dezvaluie in: R. judecata 25.Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii R. reversibilitatea

26.Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general R. a+c 27.Procesarea de tip deductiv asigura: R. trecerea de la general la particular 28.Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: R. continutul asupra caruia se aplica 29.Operatia generalizarii consta in: R. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel 30.Abstractizarea consta in: R. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora 31.Algoritmul este aplicabil: R. oricarei probleme bine definite 32.Euristica se subordoneaza: R. principiului incercarilor si erorilor 33.Gandirea euristica este solicitata: R. in orice situatie slab definita 34.Reteaua semantica se realizeaza: R. pe baza relatiei de subordonare - incluziune 35.Ca activitate decizionala, gandirea: R. reduce incertitudinea in situatii alternative 36.Comunicarea desemneaza:

R. schimburi de informatie 37.Latura semantica a comunicarii consta in: R. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate 38.Latura pragmatica a comunicarii rezida in: R. valoarea mesajelor pentru receptor 39.Corectitudinea comunicarii se reflecta in: R. fidelitate 40.Codarea, recodarea, decodarea presupun: a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul * c) intelegerea mesajului receptionat * R. b+c 41.Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul a) concretitudinea b) generalitatea * c) fidelitatea d) finalitatea * e) determinarea* R b+d+e 42.Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: R. functia de utilitate 43.Strategia minimax se aplica in: R. adoptarea deciziilor

44.Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: R. frecventa folosirii in comunicare 45.Latura semantica exprima: R. o legatura designativa 46.Legatura cuvantului cu obiectul: R. este mediata prin imagine 47.Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor * c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte * R. b+c 48.Modelul gramaticii generative presupune: R. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice 49.Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este: R. obiectul comunicarii 50.Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: R. stabilirea raporturilor semantice 51.Veriga eferenta a limbajului include: a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala * c) componenta auditiva d) componenta fono articulatorie *

R. b+d 52.Functia reglatorie a limbajului consta in: R. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 53.Limbajul intern este: R. limbajul extern selectiv comprimat 54.Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: R. P.J. Guilford 55.Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono articulatorie * c) vizuala d) motricitatea manuala* R. b+d 56.Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune: R. animal 57.Afectivitatea reflecta: R. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58.Emotia poate fi provocata de: R. actiunea stimulilor semnificativi 59.Declansarea emotiei se produce: R. in mod involuntar, neintentionat

60.In prim planul constiintei subiectului se impune: R. semnul trairii emotionale 61.Caracterul polar al emotiilor deriva din: R. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne 62.Optimumul emotional este determinat de: R. intensitatea trairii 63.Proprietatea convertibilitatii se refera la: R. schimbarea semnului emotiei 64.Trairea emotionala: R. precede reactiile periferice 65.Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange R. Mi-e frica pentru ca fug 66.In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: R. semnalizarea unei stari de necesitate 67.Dinamica motivationala se subordoneaza: R principiului tensiune reductie

68.Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: R. trebuinta 69.La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a) criteriul genetic c) criteriul complexitatii R. b+d b) criteriul prioritatii satisfacerii * d) criteriul specificitatii umane *

70.Optimumul motivational exprima: R. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii 71.1. Rolul social exprima: A. conceptia despre viata C. standarde comportamentale* R. C+D 72.Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: A. locul Eului in structura personalitatii * C. rolul Eului in structura personalitatii * R. A+C 73.Extraversia este asociata cu tipul: A. astenic C. ciclotim* R. C B. schizotim D. atletic B. structura psihologica a Eului D. particularitatile eului B. imaginea de sine D. norme sociale *

74.Legatura dintre biotip si psihotip este: A. o legatura genetica C. o corelatie statistica* E. o corelatie calitativa R. C+D 75.Inteligenta de tip A este: A. inteligenta innascuta * C. rezultatul invatarii B. inteligenta cristalizata D. inteligenta fluida * B. o legatura cauzala D. o corelatie cantitativa *

E. deficitara in situatii structurate R. A+D+F 76.Aptitudinile reprezinta: A. valori psihosociale C. valori functionale R. C 77.Persoanele inalt creative: A. aleg situatii problematice noi * C. folosesc nivelul constient * R. A+C+D

F. eficienta in situatii nestructurate *

B. valori morale D. valori socioculturale

B. aleg situatii problematice ambigue D. folosesc nivelul inconstient *

78.Intre inteligenta si aptitudinile speciale: A. intodeauna exista o corelatie pozitiva corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negative negativa R. B B. nu intotdeauna exista o D. nu intotdeauna exista o corelatie

79.In conceptia lui Henri Ey, Eul este: A. constiinta de sine* C. constiinta reflexive * R. A+C 80.Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos * C. temperamentului* R. A+C B. inteligentei E. activitatii B. constiinta de lume D. constiinta morala

10

81.Inteligenta emotioanala contine elemente: A. cognitive B. affective*

C. motivationale*D. sociale* R. B+C+D 82.Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea C. opinia E. creativitatea R. B 83.Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism * C. convergenta R. A+C * B. nonconformism D. divergenta B. atitudinea * D. inteligenta

84.In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic C. statutul familial R. B 85.Eul este: A. gandire* C. reflexive * R. A+B+C+D B. simtire * D. emotie* B. statutul professional *

11

86.Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice * B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice R. A 87.Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului C. aptitudinii* E. deprinderii R. B+C 88.Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta C. temperamental E. gandirea R. C B. vointa D. caracterul B. inteligentei * D. atitudinii

89.Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste C. genetiste* E. behavioriste* R. C+E 90.In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta * C. acomodarea B. asimilarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare * B. gestaltiste D. ineiste

12

R. A+D 91.Corelarea mecanisme: A. de apreciere* C. de compatibilizare E. de feedback R. A+B+D 92.In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa: A. fie rar intalnite in activitatea respective * activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit* neobisnuit E. fie adecvate realitatii* creatoare R. A+C+E 93.Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: A. este posibila prin ierarhizare C. este posibila prin cooperare R. D B. este posibila prin compensare D. nu este posibila * B. fie frecvent intalnite in si integrarea componentelor B. de selectie* D. de valorizare* caracteriale se realizeaza prin

D. aiba un grad relativ ridicat de F. fie adecvate imaginatiei

94.Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: A. asemanarea * B. contrastul D. medierea prin simboluri *

C. serendipitatea* E. medierea prin imaginatie R. A+C+D

95.Componentele statutului social sunt: A. subiective* B. obiective*

13

C. atitudinale* R. A+B+C+D

D. comportamentale*

96.In raportul dintre eu si constiinta, Eul: A. este o premisa fundamentala a constiintei C. depasete constiinta* constiinta R. B+C B. creator de constiinta* D. este directionat de

97.Tipul sentimental se caracterizeaza prin: A. rezonanta afectiva primara C. activism E. anxietate R. B+D 98.Succesul unei activitati depinde de: A. prezenta mai multor aptitudini * componente ale aptitudinilor C. prezenta tuturor elementelor B. rezonanta afectiva secundara * D. nonactivism *

B. relatiile de compensare dintre aptitudini * D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor* R. A+B+D

99.Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor * C. o combinatie a factorilor de grup R. A 100. Temperamentul: B. inhiba dezvoltarea B. specific unei activitati

A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor* aptitudinilor*

14

C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor aptitudinilor R. A+B 101. A. genetica C. cognitive* E. eclectica* R. C+E+F 102.

D.

determina

dezvoltarea

Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: B. factoriala D. psihometrica F. sistemica*

Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: B. temperament* D. aptitudini

A. creativitate C. atitudini E. caracter R. B 103.

Trasaturile caracteriale cardinale sunt: B. trasaturi individuale* D. spontane F. in numar foarte mic*

A. trasaturi commune C. durabile* E. in numar foarte mare R. B+C+F

104.

P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: B. factorii culturali*

A. factorii sociali* C. factorii psihologici* R. A+B+C 105.

Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

15

A. ne apropiem de polul pozitiv pozitiv si negative* B. ne apropiem de polul negativ polii pozitiv si negativ R. C 106. A. operatii* C. structuri R. A+B+D 107. tipului: A. ganditor R. B

C. ne apropiem de extremele polilor D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre

Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: B. produse* D. continuturi*

Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde B. artistic* C. motor-general D. echilibrat E. excitabil

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus* C. intraindividuale* R. A+C 109. Spre deosebire de personalitate, Eul: B. este un fapt de constiinta B. interstatus D. interindividuale

A. este un fapt de constiinta sociala individuala* C. exprima personalitatea* R. B+C+D 110. A. echilibrat C. mobil* E. schizotim

D. este nucleu al personalitatii*

Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului: B. puternic D. vioi* F. ciclotim

16

R. C+D 111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei C. creativitatii R. B 112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: B. sistemul atitudinal-social B. geniului* D. talentului

A. sistemul atitudinal-valoric* C. sistemul atitudinal-moral R. A

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare C. regresie adaptativa* R. C 114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: B. obiectul atitudinii D. informatii F. orientare constienta* B. identificare D. regresie multipla

A. convingeri C. tendinta spre actiune* E. trebuinte R. C+F

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport C. Lowenfeld* E. Gardner R. C+D B. Lowler D. Guilford*

17

116.

Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: B. conceptia rolului*

A. perceptia rolului C. expectatia rolului R. B 117.

Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: B. prezenta atitudinii creatoare* D. prezenta aptitudinilor creatoare

A. absenta atitudinii creatoare

C. absenta aptitudinilor creatoare * R. B+C

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget C. Guilford B. Jackson* D. Vernon

E. Getzels* F. Janet R. B+E

119.

Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt: B. motivatia intrinseca

A. autodisciplina*

C. independenta* D. sociabilitatea R. A+C

120.

In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: B. se identifica cu constiinta

A. se identifica cu starile de constiinta* globala C. creeaza unitatea constiintei R. A+D 121.

D. nu precede constiinta*

Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

18

A. hipertimic C. agresiv* R. C 122.

B. obsesiv D. senzitiv-introvertit

Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: B. fenotipului*

A. genotipului C. arhetipului R. B 123.

Dominanta Eului psihic implica centrarea pe: B. cunoastere* D. sociabilitate

A. motivatie intrinseca C. creatie* E. afectivitate R. B+C

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. TRUE 125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. TRUE 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. FALSE 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu. TRUE 128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare* c) adaptare* e) dezvoltare R. a+b+c b) acomodare* d) crestere

19

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;* b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;* c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;* d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;* e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul * f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). R. a+b+c+d+e 130. Bowlby? Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. b) atasamentul de actiune* d) formarea de relatii reciproce*

a) preatasamentul* c) atasamantul delimitat* R. a+b+c+d 131.

Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;* B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:* R. a+b 132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism* c) evocare verbala b) imagine mintala

20

R. a 133. a) logic* c) patologic R. a+b 134. Egocentrismul copilului se manifesta prin: b) sincretismul gandirii* d) animism* Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani: b) ontologic*

a) artificialismul gandirii* c) realism* R. a+b+c+d

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt : a) clasificarea* c) conceptualizarea numarului* R. a+b+c 136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie: a) analitica* c) fonetica* R. a+b+c 137. altele de: Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre b) decentrare intelectuala* b) sintetica* b) serierea*

a) decentrare socio-afectiva* R. a+b

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

21

a) conduita suportului

b) coduita revoltei* d) conduita exaltarii*

c) conduita inchiderii in sine* e) conduita afirmarii* R. b+c+d+e 139.

Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt: b) etapa conflictului* d) etapa maturizarii afectiv emotionale

a) etapa dependentei* c) etapa relativei independente* R. a+b+c

140.

Imaginea de sine este structurata de: b) intarirea pozitiva a comportamentului

a) imaginea eului fizic*

c) imaginea eului psihic si psihosocial* R. a+c 141. Perioada adulta dominata de tinerete caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) stabilirea identitatii eului* personale* c) cresterea intereselor/preocuparilor* b) dupa R. W. White este

independenta

relatiilor

d) umanizarea valorilor*

R. a+b+c+d 142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente: b) gandirea relativista* d) gandirea sistematica*

a) gandirea pozitiva c) gandirea dualista* R. b+c+d

143.

Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

22

a) extensiunea simtului eului* ceilalti* c) securitatea emotionala* e) obiectivarea eului* R. a+b+c+d+e+f

b)

raportarea

calda

eului

la

d) perceptia realista* f) filosofia unificatoare a vietii*

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt: a) altruismul* c) umorul* e) rationalizarea R. a+b+c+d 145. a) Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt: Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului * b) sublimarea* d) reprimarea*

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama * R. a+b 146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii * c) Reactiile circulare tertiare * R. a+b+c+d 147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect b) Conduita suportului* d) Conduita bastonului*

a) este innascuta b) se formeaza* R. b

23

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt : a) centripetal* c) centriufuga* R. a+c 149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismu*l c) realismul* R. a+b+c 150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. a) prescolaritate* c) scolaritate mare R. a 151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal* c) pragmatic * e) stadiul dialectic* R. a+b+c+d+e 152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica: b) d) a fi mai deschis la b) d) multiliniar* metacognitiv* f) empatic b) anteprescolaritate b) artificialism* b) egocentrica

a) a fi mai reflexiv si mai critic* perspectiva celorlalti* c) a fi mai putin defensive* noi*

a fi mai deschis la ideile

24

R. a+b+c+d 153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala* c) mijloc de comunicare R. a+b 154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii: b) echilibru * b) mijloc de invingere a alienarii*

a) suplete,* c) calitatea miscarilor* R. a+b+c

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie: a) stadiul mazgalelii * c) stadiului realismului nereusit * * e) stadiul realismului vizual * R. a+b+c+d+e 156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in : b) stadiul preoperator b) d) stadiul realismului fortuit, * stadiul realismului intelectual f) stadiul realismului izbutit

a) stadiul operatiilor concrete* c) stadiul operatiilor formale R. a 157.

Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara*b) abecedara* c) postabecedara* R. a+b+c

25

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea* c) grupul de prieteni* R. a+b+c 159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni : b) mediul familial*

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment* b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este * c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti* R. a+b+c 160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) dificultati affective* b) dificultati cognitive* c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni* d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari* R. a+b+c+d 161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii : a) perioada de opozitie * c) perioada de gratie * R. a+c+d b) d) perioada de tranzitie * perioada de imitatie *

26

162.

Gandirea egocentrica este o gandire : b) intuitiva * d) euristica

a) prelogica * c) preconceptuala * R. a+b+c

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala R. b 164. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei, imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele. FALSE 165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint perspectiva economic n psihanaliz. FALSE 166. Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea neplcerii i obinerea plcerii. TRUE 167. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de cerinele realitii TRUE 168. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic. FALSE 169. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic. TRUE 170. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent. FALSE 171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voina pacientului. FALSE 172. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece. FALSE 173. Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului. FALSE 27 b) psihomotricitate*

174. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. FALSE 175. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia atotputerniciei. TRUE 176. Punctul de vedere economic se refer la:

cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic 177. Simptomul apare ca rezultat al:

echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile adaptative ale eului 178. Incontientul este caracterizat de :

procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii i de principiul economiei psihice 179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

nrcare 180. Principala funcie psihic n stadiul anal este:

dobndirea controlului asupra propriilor tendine

181.

Mecanismul psihozelor are la baz:

b. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui 182. Schizofrenia este rezultatul:

unei fixaii la stadiul schizoparanoid 183. Perspectiva dinamic se refer la:

explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri

28

184.

Energia psihic aparine:

fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre ele

185.

Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:

transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct descrcarea s fie ntrziat i controlat 186. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii:

sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este sediul unor fore inhibitorii care acioneaz incontient 187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :

reprezentare pulsional i afectul care o nsoete

188.

Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului

189.

Principala activitate psihic n stadiul oral este:

asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate 190. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:

nediferenierea dintre fantasm i realitate 191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este:

ambivalena 192. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul anal este:

autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur

29

193.

Declanarea unei nevroze are loc cnd:

exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict, i apare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se va exprima 194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:

incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv 195. Refularea reprezint:

mpingerea n incontient a unor coninuturi contiente 196. Pulsiunea reprezint:

reprezentantul psihic al instinctului

197.

Conflictul psihic se manifest:

n nevroz, psihoz i normalitate 198. Tulburrile psihice apar cnd:

forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate 199. ntre normal i patologic exist o deosebire:

cantitativ 200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:

de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative 201. Procesul refulrii const n:

mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat ei 202. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre:

psihic i somatic

30

203.

Complexul Oedip presupune dou conflicte:

un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa de printele respins 204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:

subiectului i a corpului su 205. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de:

a nghii sau a fi nghiit 206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:

obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomiei 207. Nevroza fobic are drept simptome:

teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii 208. Psihozele au ca specific:

nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern

209.

Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? 1. 3. cocaine morfina 2. 4. amfetaminele* marihuana*

R. 2+4 210. 1. uscate 3. R. 1+3 Sevrajul la heroina se manifesta prin: Crampe abdominale si diaree* Tahicardie si hipertensiune* 4. 2. Piele si mucoase

Constrictie pupilar

211.

Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 31

1.

Pierderea controlului asupra comportamentului respective*

2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc* 3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping* 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul R. 1+2+3 212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 2. interesul

1. scaderea controlului asupra bautului* pentru alcool* 3.

consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse* 4. distorsiuni n gndire negarea*

d. 1+2+3+4 213. 1. Ulcerul * Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: 2. Scaderea numarului de tentative suicidare

3. Cresterea criminalitatii globale* 4. Risc crescut de cancer cerebral R. 1+3 214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 2. Delirium tremens* 4. Tulburare amnezica

1. Sevrajul complicat cu convulsii* 3. Tulburare psihotica indusa de alcool* persistenta* R. 1+2+3+4 215. Intre urmatoarele: 1. ergoterapia* 3. terapii comportamentale* R. 1+2+3+4 tipurile de psihoterapie

folosite

in

alcoolism

se

intalnesc

2. psihodrama* 4. terapii sistemice familiale *

32

216. 1. AUDIT* 3. ADS*

Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla: 2. CAGE* 4. CIWA-r*

R. 1+2+3+4 217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 2. mescaline* 4. marihuana

1. psilocibina* 3. LSD* R. 1+2+3

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium* 3. disfunctii sexuale* R. 1+2+3+4 219. Indivizii caracteristice: cu tulburari de personalitate au urmatoarele 2. trasaturi la 2. tulburari de dispozitie si anxioase* 4. tulburari psihotice*

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane* tratament* 3. Independenta excesiva* R. 1+2+3+4

Rezistenta

4. Dependenta excesiva*

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida* personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala* personalitate histrionica R. 1+3 2. 4. tulburarea tulburarea de de

33

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica schizotipala* 3. tulburarea de personalitate antisociala dependenta* R. 2+4 222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt: 2. tulburarea de personalitate 4. tulburarea de personalitate

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva* 2. Tulburarea de personalitate schizotipala* 3. Tulburarea de personalitate paranoida* personalitate borderline R. 1+2+3 4. Tulburarea de

223.

Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 2. 4. tulburarea tulburarea de de

1. tulburarea de personalitate paranoida* personalitate histrionica 3. tulburarea de personalitate schizotipal* personalitate obsesiv-compulsiva R. 1+3 224. Care dintre personalitate narcisica? urmatoarele caracteristici

definesc 2.

tulburarea Are

de

1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.* exagerate de tratament favorabil.*

pretentii

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri . * 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. R. 1+2+3 225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a: 2. relatiilor afective negative

1. intoxicatiilor* intrafamiliale

34

3. afectiunilor lobilor frontal si temporal* R. 1+3

4.

abandonului matern

226.

ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: 2. Alcoolismul* 4. Tulburarea

1. Tulburarea somatoform* 3. Episoadele psihotice tranzitorii* distimic* R. 1+2+3+4 227. factori:

n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii 2. 4. factori psihodinamici* ereditatea*

1. factori perinatali* 3. factori de mediu* R. 1+2+3+4

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului* 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale 4. impulsivitate* R. 2+4 229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ* 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi* 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare* 4. Stima de sine scazuta* R. 1+2+3+4

35

230.

Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: 2. Gandirea ilogica* 4. Lipsa criticii fata de propria

1. Comportamentele bizarre* 3. Prezenta ideatiei delirante* boala* R. 1+2+3+4 231.

In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze: 2. Schizofrenia* 4. Tulburarea bipolara*

1. Tulburarea schizoafectiva* 3. Tulburarea deliranta* R. 1+2+3+4

232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia* 2. Psihoza paranoida* R. 1+2+3+4 233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie probabilitate sa ramana cronica.* 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% constiintei si personalitatii.* R. 2+4 234. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala* 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa* presiunea vorbirii R. 1+3 235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: 2. Expansivitate si euforie 4. Logoree cu 2. Are o mare 3. Parafrenia * 4. Delirul senzitiv de relatie*

4. Distruge coeziunea si unitatea

36

1. scaderea expresivitatii emotionale* 3. diminuarea capacitatii hedonice* R. 1+2+3

2. alogie* 4. idei delirante de tip paranoid

236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice* caracteristica* 2. Expresivitate 4. panto-mimica Ideatie

3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple* deliranta mai ampla - de saracie* R. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice* 2. de persecutie * R. 1+2+3 3. de grandoare* 4. kinestezice

238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.* 2. Nu este controlat de vointa bolnavului.* 3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.* 4. Este un fenomen incomprehensibil * R. 1+2+3+4 239. si: 1. Dezinhibitie sexuala* 3. Necesitate scazuta de somn* 37 2. Fuga de idei* 4. Idei delirante de ruina In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla

R. 1+2+3 240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 2. iritabilitate* 4. distractibilitate*

1. dispozitie expansiva* 3. labilitate emotionala* R. 1+2+3+4

241.

Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: 2. perioada

1. consumul de alcool si de medicamente * postpartum * 3. comorbiditate medicala * 40 de ani R. 1+2+3 242. fac parte: 1. abulia 3. anhedonia R. 2+4 243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte: 2.

4. vrsta de debut peste

Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei 2. agnozia * 4. tulburarile de memorie*

1. Istoricul familial * 3. Istoricul medical general * nutritional si medicamentos * R. 1+2+3+4

Istoricul psihiatric * 4. Istoricul toxicologic

244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni * 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.

38

3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. * 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. R. 1+3 245. si: 1. Scala Hamilton * 3. Scala Montgomery Asberg R. 1+2+3+4 246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara * 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii * 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. * 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%. R. 1+2+3 2. Scala Zung * * 4. Inventarul Beck * Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara

247.

ntre etapele de investigare a dementei se afla: 2. Anamneza * 4. Antecedentele

1. Examinarea medicala * 3. Antecedente heredo-colaterale* patologice* R. 1+2+3+4 248. amintim:

Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza 2. critica individului asupra bolii sale * 4. prezenta anxietatii

1. gravitatea tulburarii* 3. etiologia tulburarii * R. 1+2+3

39

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa * 3. neurasthenia R. 1+2+3 250. Dintre tulburarile disociative fac parte: 2. personalitatea multipla * 4. amnezia psihogena * * 2. nevroza depresiva * 4. nevroza isterica

1. tulburarea de somatizare 3. dismorfofobia R. 2+4 251.

Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu: 2. tulburarea obsesiv-compulsiva* 4. tulburarea somatoforma

1. atacurile de panica* 3. reactia acuta la stress * R. 1+2+3

252.

ntre etapele de investigare a dementei se afla: 2. Anamneza * 4. Antecedentele

1. Examinarea medicala* 3. Antecedente heredo-colaterale * penale R. 1+2+3

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii* 3. nervozitatea * R. 1+3 254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 2. derealizare si depersonalizare 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut * 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva *

40

3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute * 4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare* R. 1+2+3+4 255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul n public, * 2. Urinatul n toaletele publice, * R. 1+2+3 3. Vorbitul la telefon, * 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

256.

Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie* 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva* 4. Desensibilizarea sistematica R. 1+3

257.

Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma * 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor * 3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din present * 4. Desensibilizarea sistematica R. 1+2+3 258. Care dintre personalitate narcisica? urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de

1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile* 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.

41

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri * 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. R. 1+3 259. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor performane nalte. FALSE 260. Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie, ct i insatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm. FALSE 261. Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiile specifice ale activitii instituiei i locului de munc. FALSE 262. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psihofiziologice solicitate de posturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora n cadrul instituiei. FALSE 263. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prin afiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer n cadrul instituiei. TRUE 264. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau foti studeni care au lucrat n regim de colaborare n instituia respectiv. FALSE 265. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora de munca), centrele teritoriale de nregistrare a omerilor , trgurile de locuri de munca, asociaiile profesionale, instituiile de nvaamnt. TRUE 266. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimea n munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. TRUE 267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuine de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivel inferior. TRUE 268. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. FALSE 269. Satisfacia muncii este influenat de:

a. facilitile economice i socio-profesionale* 42

b. caracterul rutinier/ variat al muncii* c. relaiile la locul de munc muncii* d. cadrul organizaional n care se desfoar munca* e. caracteristicile fizice ale locului de munc* R. a+b+c+d+e 270. sunt: Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow b. trebuinele de d. trebuinele de

a. trebuinele de cooperare i afiliere* stim i statut* c. trebuinele de hran, locuin, mbrcminte* autorealizare* e. trebuinele de securitate* R. a+b+c+d+e

271. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc; Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: 1) Managementului tiinific nevoilor 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii 7) Teoriei ateptrii 8)

5) Teoriei bifactoriale * 6)Teoriei echitii Teoriei rentririi i consolidrii R. 5 272.

Interviul de selecie este eficient n urmtoarele situaii:

a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal, motivaii, interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experien 273. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoarele elemente: a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali;

43

b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor n vederea viitoarei promovari; * c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiilor; d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine. * Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutrii interne: R. b+d 274. interne: Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii

a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat; b. mpiedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi; * c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaite; * d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate meninndu-i legaturile cu fotii colegii de munca; * Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne: R. b+c+e

275. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti n funcie de recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc. 1) Managementului tiinific ierarhizrii nevoilor 2) Teoriei X 3) Teoriei Y * 7) Teoriei ateptrii 4) Teoriei 8)

5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii Teoriei rentririi i consolidrii R. 3

276.

se bazeaz pe urmtoarele postulate: 44

a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru realizarea obiectivelor organizaiei; c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile; d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal. Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect: 1. teoria X * 2. managementul tiinific echitii 6.teoria consolidrii R. 1 277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de mai jos: a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici; b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; * c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiei; * d. crete motivarea personalului; e. se realizeaz economii n costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, bine pregtii, din exterior * R. b+c+e 3. teoria ERG 4. teoria Y 5.teoria

278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe: a. favorizeaz promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; * c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil; * d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional ntruct se angajeaz profesioniti din exterior; e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti de integrare, duce la scderea motivaiei afectnd productivitatea muncii *

45

R. b+c+e 279. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate n recrutarea extern? c. analiza produselor activitii d.

a. observaiab. anunurile publicitare * fiierul cu poteniali angajai*

e. instituii specializate n recrutarea/selecia de personal/ consultan n domeniul resurselor umane* f.metoda timpilor i a micrilor h.internetul* i. studiul de caz j.analiza postului g.reeaua de cunotine*

k. head-huntingul*

R. b+d+e+g+h+k 280. Etapele planului de recrutare sunt: b. organizarea

a. analiza prognozei cererii de resurse umane* posturilor i a oamenilor*

c. testarea psihologic d. prognoza ofertei de resurse umane * e. organizarea interviului de selecie f.analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor* g. acomodarea cu locul de munc directe de recrutare* h. studiul posturilor* i. calculul nevoilor

Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: R. a+b+d+f+h+i

281. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe care acetia l primesc 1. Managementului tiinific * ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale rentririi i consolidrii R. 1 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. 7. Teoriei ateptrii8. Teoriei Teoriei

6.Teoriei echitii

46

282. Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc ceilali. 1. Managementului tiinific nevoilor 5. Teoriei bifactoriale rentririi i consolidrii R. 6 283. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele: b. adaptarea n 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii Teoriei

6.Teoriei echitii *

7. Teoriei ateptrii8.

a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitae* munc c. interviul de selecie* d. identificarea cu munca e. testarea psihologic* g. probele de cunotine profesionale* la locul de munc j. examinrile medicale* specifice muncii l. verificarea referinelor*

f. recrutarea intern i. integrarea

h. probele de lucru*

k. asimilarea informaiilor i comportamentelor m. decizia final*

Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: R. a+c+e+g+h+j+l+m 284. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt:

a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere; * b. coeziunea activitatea; * i coerena grupului n care angajatul i desfoar

c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru ntre contribuiile i realizrile cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei; * d. normele care definesc rolurile angajatului n instituie; * e. raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici * R. a+b+c+d+e 285. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt: 47

a. facilitile* b. mutrile disciplinare echiti efort-compensaie d. premieri pentru merite deosebite * * g. consolidrile negative * R. a+b+d+e+f+g+h+i

c. meninerea unei f. stingerile

e. concedierile *

h. creterile salariale *

i. sancionrile *

286.

Tipurile de erori care pot aprea n timpul interviului de selecie sunt: b. discriminarea n funcie de vrst * d. sublinierea elementelor negative * f. eroarea datorat primei impresii *

a. eroarea de similaritate * c. eroarea de contrast * e. eroarea de tip halou *

g. discriminarea n funcie de sex * R. a+b+c+d+e+f+g 287. sunt: Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman

a. adaptarea n munc * b. vizite n instituie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea * d. identificarea cu instituia i colectivul * e. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care s conin informaii referitoare la structura organizatoric a instituiei, facilitile existente, programul de lucru, modalitile de evaluare, regulamentele instituiei, date despre protecia muncii, prevenirea accidentelor, etc. R. a+c+d 288. Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are n vedere urmtoarele necesiti: a. necesitile de existen putere * d. necesitile de afiliere * stim i statut R. c+d+e b. necesitile de securitate c. necesitile de necesitile de

e. necesitile de realizare * f.

48

289. ...............................const n compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/ predecesorii si, neglijnd comparaia cu standardul prestabilit al interviului. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: R. eroarea de contrast 290. Conform ..................... oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie, calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat n organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoateri, promovari). Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect R. teoriei echitii 291. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual faa de o anumita profesiune R. motivaia cognitiv 292. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuinele personale ale individului i este solidara cu activitaile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i abilitai. R. motivaiei intrinseci 293. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disprea daca va fi ignorat. R. Extincia

294. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora R. Motivaia psihosocial 295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care n realitate demonstreaz c sunt muncitori buni R. Indivizii fali negativi

49

296. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci cnd o anumit caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu-i amprenta asupra evalurii generale a candidatului. R. Eroarea de tip halou 297. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post n cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintre caracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care le prezint solicitanii postului. R. selecia de personal 298. .........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n care indivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei. a. Teoria Y b. Teoria echitii c. Managementul tiinific

d. Teoria asteptrii * R. d

e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria ERG

299. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine de cretere. a. Teoria X b. Teoria echitii c. Teoria ERG Teoria celor trei

d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. necesiti R. c

300. ..........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa de consecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de eec sau pierdere a prestigiului, etc.) R. motivaia extrinsec negativ 301. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante:

1. grupul este structura de baz n instituie; 2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual; 3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect.

50

Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: R. teoria Z 302. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru munc este determinat de patru tipuri de comparaii: 1. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai organizaii; 2. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n afara organizaiei; 3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei; 4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: R. teorie echitii 303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. TRUE 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. TRUE 305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. FALSE 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. FALSE 307. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. TRUE 308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie. TRUE 309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie: personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui:

51

R. Mielu Zlate 310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este: R. personalitatea 311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia: R. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala 312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele: a. descrierea * R. a+b+c 313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in: a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul; * b. realizarea unor predictii diferentiate valide * c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui. R. a+b 314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: R. perspectiva nomotetica 315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este: R. perspectiva idiografica b. explicarea * c. predictia *

52

316.

Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a. orientarii idiografice 317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita: R. trasatura 318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este: R. orientarea situationista 319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt: R. modelele interactioniste 320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la: R. consimtamantul informat 321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de: a. scopul testarii * folosit testul * R. a+c 322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele: b. timpul de aplicare c. domeniul in care va fi

53

a. etalonarea referinta personala * d. ambiguitatea * g. evaluarea * R. b+c+d+e+g

b. comprehensibilitatea *

c.

gradul

de

e. nivelul de abstractizare * f. experimentarea

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta: R. fidelitatea testului 324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. elaborarea unor exemple introductive * b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns * c. elaborarea unor scale de validare a testului. * R. a+b+c 325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati: a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor * b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care raspunsurile functie de diferite posibilitati * c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor * R. a+b+c 326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este: metoda empirica (strategia criteriului exterior) 327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt 54 sunt repartizate corect

a. inteligenta R. b+c

b. sentimentele *

c. ergii *

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe: R. criteriul intern 329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere: a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate * b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale * c. termeni care se refera doar la o parte din persoana * d. termeni clari, precisi e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa * R. a+b+c+e 330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la: R. validitatea sa discriminativa 331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. afirmatia b. lungimea * d. negatia R. b+c+e 332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex * b. profesie c. varsta * 55 c. complexitatea *

e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns *

R. a+c 333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii: a. media * b. varianta * c. numarul d. stabilitatea *

e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test * R. a+b+d+e 334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: c. Q3 335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

R. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii 336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt: R. ergii 337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt: R. sentimentele 338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel: R. mediu 339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell: R. sentiment-master

56

340.

Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:

a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respective * b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni * c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare * d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B) * R. a+b+c+d 341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari: a. unele trasaturi apar in adolescenta * b. altele dispar * c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor * R. a+b+c 342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa: a. 5 factori primary * b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii) * c. 2 factori primari R. a+b 343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de: R. C.P.I. 344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough:

57

R. conceptele populare 345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta * R. a+c 346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin: R. intercorelarea scalelor 347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele: R. Wb, Cm si Gi 348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune: R. analiza configuratiei profilului 349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la: a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectulu *i b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe) * R. a+c 350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de: R. analiza de pattern b. conformismul c. empatia *

58

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru: R. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: R. modelul cuboid

59