Fundamentele Psihologiei – Examen 1

1. Psihologia si-a inaugurat statutul de stiintã independentã fixându-si ca obiect de

studiu:

b. constiinta

2. Psihologia a devenit stiintã independentã datoritã adaptãrii:

c. metodei experimentului

3. Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sã fie:

c. comportamentul

4. Psihologia introspectionistã se centra:

a. pe studiul continuturilor si stãrilor interne ale constiintei

5. Atributul de "psihologie obiectivã" se aplicã:

c. behaviorismului

6. Psihicul uman este:

b. preponderent dobândit

7. Neobehaviorismul:

c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

8. Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

c. S P R

9. Gestaltismul se bazeazã pe:

c. considerarea exclusiv a întregului

10. .Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depãsi limitele:

b) behaviorismului;
c) introspectionismului

11. În psihologia conduitei, conduita este consideratã:

c. o manifestare a personalitãtii în întregul sãu

12. Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

c. metoda clinicã

13. Notiunea de activitate este:

c. mai completã decât notiunile de comportament si conduitã

14. Creatorul psihologiei conduitei este:

c. P. Janet

15. Potrivit întelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:

c. organizarea psihocomportamentalã

16. Psihologia generalã este o stiintã centratã pe:

b. general, universal

17. Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sã fie:

b. omul concret cu problematica sa existentialã

18. .Divergentele manifestate în istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

c. metodologic

19. Sistemul psihic uman se include în clasa sistemelor:

c. semideschise

20. Psihicul este o realitate:

c. cognoscibil în mod mijlocit

21. Prezenta si calitatea functionãrii sistemului psihic le putem evalua:

b. pe baza rezultatelor subiectului în abordarea si rezolvarea sarcinilor reale

 22. În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagã de:

c. aparitia functiei de explorare - semnalizare

23. Psihicul este o realitate:

d. informationalã

24. Psihicul:

c. este un rezultat al comunicãrii creierului cu sursele externe de informatii

25. La nivelul creierului, functiile psihice:

c. unele au o localizare precisã, altele o localizare dinamicã

26. .În explicarea devenirii organizãrii psihice a omului apelãm la:

c. determinismul extern mediat

27. Determinismul psihicului uman este:

c. preponderent social cultural

28. .Psihicul uman este un sistem:

b) probabilist;

d) dinamic - evolutiv.

29. Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

d. numãrul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.

30. .La nivelul sistemului psihic uman, între "input" si "output" existã o relatie:

c. de tip mediat - probabilist

31. În cercetarea psihologicã ne asteptãm ca validitatea generalizãrilor sã fie:

b. direct proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate

32. În metoda experimentului de laborator, cercetãtorul stabileste si controleazã în mod

direct:

a) variabilele ambientale;
c) variabilele independente;

33. Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

c. de acuratetea si fidelitatea înregistãrii si prelucrãrii datelor

34. În teoria freudianã, functionarea inconstientului se subordoneazã:

b. principiului plãcerii

35. Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

c. o componentã a lui este înnãscutã, o alta dobânditã

36. .În conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

b. factor determinant al comportamentului

37. Inconstientul are un continut:

c. mixt

38. Inconstientul are legãturã:

c. mai mult cu imaginatia

39. .Legea heterocroniei presupune cã:

c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de

maturizare - consolidare

40. Legea heteronomiei se referã la:

c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

41. Constiinta este o structurã:

a. eminamente cognitivã

42. Pentru a deveni eficientã si obiectivã, observatia trebuie:

c. sã fie discretã si sistematicã

43. Functionarea constiintei se subordoneazã:

b. principiului realitãtii
 44. Latura activ - creatoare a constiintei se realizeazã prin:

b. functia proiectivã

45. Constiinta conferã comportamentului un caracter:

c. nemijlocit - teleonomic

46. Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

c. ierarhic tridimensional

47. .În raport cu inconstientul, constiinta:

b. are un rol moderator - frenator

48. Datoritã constiintei, omul:

c. se delimiteazã si se integreazã în lume

49. .Datoritã constiintei, omul:

c. se relationeazã si se integreazã în lume ca subiect

50. Gratie constiintei, omul devine capabil:

c. sã înteleagã, sã explice si sã confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

51. Alegeti cele douã forme generice (bazale) în care se structureazã constiinta:

c) constiinta lumii externe;

e) constiinta de sine.

52. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie consideratã:

c. o îmbinare între static si dinamic

53. Functionarea constiintei poate fi estimatã:

c. dupã eficienta si performanta actiunilor

54. Baza geneticã a schemei operatorii a constiintei o constituie:

b. actiunea directã în plan extern cu obiectele

 55. În dezvoltarea psihicã a omului, ereditatea are:

b. un rol relativ

56. Comportamentul instinctual se caracterizeazã prin:

c. centrarea pe atingerea imediatã a obiectului

57. În modelul freudian, între inconstientul înnãscut si cel dobândit existã o relatie:

b. antagonicã

58. Inconstientul colectiv:

c. precede si subordoneazã pe cel individual

59. Componenta moralã a constiintei:

c. asigurã adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

60. Constiinta este:

a. o organizare sistemic-integrativã emergentã

61. Activitatea oniricã apartine:

b. inconstientului

62. . Constienta este:

c. sinonimã si echivalentã cu starea de veghe activã

63. "Priza de constiintã" se referã la:

b. latura informativ-cognitivã

64. În absenta sensibilitãtii:

c. este compromisã întreaga dezvoltare psihicã

65. Sensibilitatea este:

b) o functie variabilã;

d) o functie conditionatã si socio-cultural.

 66. Sensibilitatea asigurã perceperea:

c. a ambelor categorii de stimuli

67. Sensibilitatea umanã este:

a. o functie modular-diferentiatã

68. Sensibilitatea este:

b. o variabilã de tip continuu

69. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteazã:

c. întinderea sensibilitãtii în raport cu intensitatea stimulilor specifici

70. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimã:

b. valoarea (câtimea) ce trebuie adãugatã la intensitatea stimulului initial

71. Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirmã:

c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilitãtii

72. Ca si informatia, psihicul:

c. este mãsurã a gradului de organizare

73. Raportul dintre entropie si informatie:

c. este antagonic

74. Conceptul de informatie contribuie la:

b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

75. Sensibilizarea semnificã:

c. cresterea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a stimulãrii altui analizator

76. Legea adaptãrii are:

c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitãtii

 77. Adaptarea se realizeazã cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:

b. sfera sensibilitãtii olfactive

78. Contrastul culorilor reflectã:

a. raportul de intensitate

79. Senzatia este un model informational:

b. unidimensional

80. Senzatia este:

c. un cod-imagine al unei proprietãti a stimulului speci

81. Senzatia este:

c. o verigã necesarã a procesului de cunoastere a lumii

82. Cui apartine teza "întreaga viatã psihicã este reductibilã la senzatii"?

b. asociationismului

83. Între intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei existã un raport:

b. logaritmic

84. Senzatia ne permite sã:

b. sã deosebim un obiect de altul

85. Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:

a) legea contrastului;

d) legea compensatiei.

86. Mecanismul senzatiei este:

a) blocul receptor;

b) blocul subcortical;

c) blocul cortical.
 87. Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

c. aparatului conurilor

88. Tonul cromatic este determinat de:

b. lungimea undei electromagnetice

89. Senzatiile tactile reflectã:

c. proprietãti mecano-fizice

90. Receptorii sensibilitãtii tactile sunt:

b) corpusculii Meissner;

d) discurile Merkel.

91. Veriga corticalã a analizatorului cutano-tactil se localizeazã în:

b. ariile 3,1,2 Brodmann

92. Homunculusul senzitiv corespunde:

b. sensibilitãtii cutano-tactile

93. Aparatul bastonaselor asigurã:

b. vederea nocturnã

94. Aparatul receptor al sensibilitãtii vizuale se aflã în:

b. retinã

95. Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeazã în:

c. ariile 17,18, 19 - Brodmann

96. Saturatia reprezintã:

b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea albã de aceeasi claritate

97. În conditii de întuneric sensibilitatea vizualã:

b. creste
 98. Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

c. excitator

99. Culorile spectrale se obtin:

c. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undã

100. Cel care a pus în evidentã existenta culorilor spectrale prin descompunerea
fasciculului luminos a fost:

b. Newton

101. Domeniul sunetului se delimiteazã pe baza:

b. frecventei vibratiilor acustice

102. Frecventa sunetului determinã:

b. senzatia de înãltime

103. Împãrtirea sunetelor în zgomote si sunete muzicale are la bazã:

c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

104. Datoritã timbrului:

b. deosebim douã sunete de aceeasi înãltime

105. Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru

sensibilitatea auditivã este:

c. 1/10

106. Receptorii sensibilitãtii auditive se aflã:

c. în membrana bazilarã (organul lui Corti)

107. Veriga corticalã a analizatorului auditiv se situeazã în:

b. ariile 41,42,22 - Brodmann;

108. Intensitatea sunetelor o mãsurãm în:

c. decibeli
 109. Aparatul auditiv al omului functioneazã optim:

c. în raport cu intensitãti medii ale sunetelor

110. Pentru auzul muzical este definitorie:

c. diferentierea - identificarea raporturilor de înãltime si duratã dintre sunete

111. Auzul fonematic se dezvoltã pe baza:

b. auzului general

112. În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

c. determinant

113. Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabilã:

c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lungã duratã

114. Auzul armonic constã în:

c. integrarea într-o configuratie unitarã a raporturilor de înãltime pe verticalã dintre

sunetele unei opere muzicale.

115. Senzatiile olfactive reflectã:

c. proprietãti chimice

116. Stimul olfactiv poate fi:

b. numai substantele volatilizabile

117. Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

c. concentratia substantei - stimul

118. Din punct de vedere psihofiziologic:

a. toate mirosurile sunt neutre

b. toate mirosurile au efect pozitiv

c. toate mirosurile au efect negativ

d. nici un rãspuns nu este corect

 119. Senzatiile olfactive se implicã în reglarea actului alimentar:

b. prin nota de plãcut - neplãcut

120. Senzatiile gustative reflectã:

c. proprietãtile chimice (moleculare) ale substantelor

121. Receptorii sensibilitãtii gustative sunt dispusi:

c. în mucoasa limbii

122. Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cãror molecule se dizolvã în

salivã

123. Senzatiile gustative se includ în categoria:

a. senzatiilor exterior informative

124. Calitatea modalã a senzatiilor gustative este determinatã de:

c. de structura molecularã a substantei

125. Senzatia stimulul specific pentru senzatia purã de dulce este:

b. zaharina

126. Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

b. chinina

127. Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sãrat este:

b. sarea de sodiu

128. Senzatiile gustative joacã un rol major în:

c. formarea preferintelor alimentare

129. Senzatia de foame:

a. creste nivelul sensibilitãtii gustative

 130. Senzatiile proprioceptive informeazã despre:

c. pozitiile posturale ale corpului în repaus

131. Semnalizarea proprioceptivã functioneazã:

c. permanent

132. Informatia furnizatã de senzatiile proprioceptive participã la formarea si

sustinerea:

b. schemei integrative a Eu-lui fizic

133. Sensibilitatea kinestezicã se activeazã:

d. la declansarea oricãrei miscãri

134. Senzatiile kinestezice:

c. sunt indispensabile în reglarea miscãrilor

135. Senzatiile kinestezice furnizeazã informatii si despre:

c. greutatea si volumul obiectelor

136. Senzatiile organice semnalizeazã:

a) modificãri structurale la nivelul organelor interne;

b) modificãri functionale la nivelul organelor interne

137. Homeostazia mediului intern al organismului este:

b. un fenomen reglator necesar

138. Starea de bine si confort fiziologic are la bazã:

a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice

139. Senzatia de durere se produce:

c. diferentierea si identificarea categoriala de stimuli

 140. Senzatia de durere are:

c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv

141. Perceptia este:

b. rezultatul integrãrii senzatiilor

142. În definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvatã a adus-

o:

b. gestaltismul

143. Perceptia este un model informational:

c. izomorfic - homomorfic

144. Perceptia furnizeazã informatii despre:

c. proprietãti esentiale amalgamate cu proprietãti accidentale

145. Perceptia este:

c. rezultatul actiunii obiectului

146. Perceptia este:

b. un proces multifazic.

147. Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

b. la nivelul verigii corticale

148. Nivelul calitativ cel mai înalt al integrãrii perceptiei se realizeazã în :

a. faza identificãrii

149. Legea bunei forme exprimã:

c. caracterul structural - emergent al perceptiei

150. Identificarea perceptivã:

b. este învãtatã si dobânditã

 151. Caracterul activ al perceptiei rezidã în:

b. implicarea operatiilor subiectului

152. Realizarea perceptiei presupune:

c. operarea distinctiei "figurã - fond"

153. Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezidã în:

b) considerarea caracterului imanent al structurii;

c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;

154. Determinantii perceptiei includ:

d. ambele categorii de factori în interactiune

155. Perceptia monomodalã constã în:

c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

156. .În perceptia plurimodalã se integreazã:

c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

157. Interpretarea, ca fazã a perceptiei, înseamnã:

c. stabilirea semnificatiei si utilitãtii obiectului pentru activitatea subiectului

158. Invariantii de structurã (de bunã formã) în perceptie rezultã din:

c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

159. Iluziile în perceptie sunt rezultatul:

c. efectelor de câmp

160. În perceptie, diferentele individuale:

b. sunt legice si permanente

161. .Orientarea New-look a evidentiat:

c. rolul factorilor motivationali si de personalitate în perceptie

 162. Perceptia implicã memoria:

c. în faza identificãrii

163. Starea de set actioneazã ca:

a. factor de asimilare a obiectului - stimul

164. Între seturi existã raporturi:

b. antagonice

165. În perceptie:

b. setul poate exista si functiona în absenta unei stãri anume de motivatie

166. Legea selectivitãtii reflectã:

a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

167. Constantele perceptive sunt:

c. rezultatul evaluãrilor corectoare ale schemelor integrative corticale

168. În perceptia vizualã, constanta de mãrime se datoreste:

a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

169. Imaginea retinianã reflectã obiectul:

b. în pozitie rãsturnatã

170. Perceptia spatiului este:

b. de tip intermodal

171. Perceptia vizualã a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la bazã:

b. un mecanism binocular

172. În cazul suprapunerii complete a celor douã imagini retiniene:

a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

 173. Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia
dimensiune) este necesar ca cele douã imagini retiniene:

b. sã se suprapunã partial

174. Perceptia timpului se referã la:

b. segmentul prezent

175. Evaluarea timpului se referã la:

a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;

c) segmentul viitor.

176. Duratele evenimentelor neplãcute:

c. tind sã fie supraestimate

177. Durata asteptãrii unui eveniment neplãcut:

a. tinde sã fie subestimatã

178. Durata asteptãrii unui eveniment plãcut:

c. tinde sã fie supraestimatã

179. Perceptia miscãrii fizice a obiectelor este mai exactã:

b. într-un spatiu populat

180. Precizia perceptiei miscãrii:

b. scade pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator

181. Fenomenul "fi" al miscãrii aparente a fost pus în evidentã:

b. în sfera perceptiei vizuale

182. Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

b. 1/16 sec
 183. În opinia lui J.B. Watson, constiinta este:

c)       o simpla fictiune.

184. În teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului

înnascut este:

b)instinctul erotico-sexual;

185. Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice între doua tipuri
de actiuni:

c)      interofective si exterofective.

186. În sens restrâns, activitatea este unitatea dintre:

b)      motiv, scop si mijloc;

187. Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:

c)      jocul, învatarea si munca.

188. Metoda experimentului de laborator în psihologie a fost introdusa de:

d)      W. Wundt

189. În metoda experimentului de laborator, între variabilele independente si cele

dependente se interpun:

a)      variabilele ambientale;

190. Reflectarea psihica are un caracter:

b)      relativ veridic;

c)      subiectiv si ideal.

191. Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:

c)      stabilirea unei corespondente biunivoce între percept si obiect.

192. Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:

c)      identificarii de tip categorial.

193. Dupa sfera, legile psihologice se împart în:

a)      individuale, particulare si generale;

194. Ca si informatia, psihicul este:

c)      un factor de reglare.

195. Inconstientul secundar (dobândit) se formeaza prin:

b)      interiorizarea normelor morale;

196. Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:

b)      continuturi ce pot deveni oricând constiente;

197. Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care

provin din:

c)      inconstient si constient.

198. Informatia este:

c)      masura gradului de organizare.

199. Subconstientul asigura continuitatea în timp a:

c)      identitatii de sine.

200. Arhetipurile sunt componente ale:

b)      inconstientului colectiv;

201. Comportamentul constient se întemeiaza pe corelarea celor doua modele

informationale majore:

b)      modelului lumii externe si modelului propriului Eu.

202. Functia proiectiva a constiintei consta în:

c)       generarea noului.

203. Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza

celelalte este:

b)      functia cognitiva;
 204. Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:

b)      analiza viselor;

d)      analiza relatarilor libere ale subiectelor.

205. Constiinta se realizeaza prin intermediul:

c)      functiilor si proceselor psihice particulare.

206. Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin
folosirea:

a)      stimulilor nespecifici;

b)      stimulilor specifici;

207. Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul în perceptie poate fi:

b)      simultan sau succesiv;

208. Pragul absolut inferior exprima:

c)      intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.

209. Pragul diferential reprezinta:

a)      câtimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;

210. Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea

lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:

b)      tactile;

211. Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama

participarea informatiei si senzatiilor:

a)      vizuale;

c)      proprioceptiv-kinestezice;

212. Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins între:

d)      380 - 680 milimicroni.

 213. Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?

b)      tonul cromatic;

d)      saturatia.

214. Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:

c)      conuri;

d)      bastonase.

215. Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se împart în doua grupe:

b)      pure si impure;

216. Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au fost avansate trei

teorii principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:

b)      policromatica;

217. Senzatia de înaltime a sunetului este determinata de:

b)      frecventa undelor acustice;

218. Auzul "colorat" este efectul legii:

b)      sinesteziei;

219. Urechea omului percepe undele acustice cuprinse între:

c)       16 - 18 000 Hz;

220. Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative rezida în aceea ca ne

furnizeaza informatii despre:

b)      proprietatile chimice ale substantelor;

221. Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:

c)      patru gusturi de baza;

 222. Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe
baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:

c)      proprioceptive;

d)      kinestezice.

223. Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta în:

c)       activarea mecanismelor de aparare.

224. Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:

b)      identificat si în cazul eliminarii unor elemente;

c)      identificat si în cazul adaugarii altor elemente.

225. Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt

de doua tipuri:

b)      individuale si categoriale;

226. Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:

c)      figura - fond.

227. Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:

b)      perceptia vizuala;

228. Setul este:

c)      o stare interna de pregatire care se interpune între obiect si imaginea lui perceptiva.

229. Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:

b)      schema obiectului permanent;

230. Decentrare este un indicator al:

c)      dezvoltarii maturizarii mecanismelor perceptive.

 231. În identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:

d)      forma.

TRUE/FALSE

Psihicul este o secretie a creierului F

Psihicul este un atribut al organismelor animale A

Psihicul este o formã particularã de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A

Comportamentul animal este eminamente instinctual A

Constiinta este o lume subiectivã ermetic închisã de sine F

Psihicul uman este integral înnãscut  F

Psihicul posedã proprietãti care ne permit sã-l percepem în mod nemijlocit F

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F

Semantizarea este o lege psihofiziologicã a sensibilitãtii F

Sensibilitatea este o functie constantã, independentã de vârstã F

Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si modelul

informational al propriului Eu A

Functia cognitivã a constiintei atinge nivelul cel mai înalt de realizare în gândire A

Caracterul subiectiv al reflectãrii psihice înseamnã dependenta ei exclusiv de Subiect F

Functia de reglare a constiintei constã în planificarea si evaluarea criticã a rezultatelor

activitãtii A

Între constiintã si inconstient existã numai relatii de subordonare F

Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A

Imaginea vizualã este o copie fotograficã a obiectului F

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F

A percepe este ceva mai mult decât a simti si ceva mai putin decât a gândi A
Perceptia reflectã obiectul într-o dublã ipostazã: ca realitate în sine si ca realitate pentru
noi A

Cuvântul joacã un rol esential în mecanismele perceptive A

Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F

Legea proiectiei obiectuale exprimã identitatea substantial-calitativã între imaginea

perceptivã si obiect  F

Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar în mãrime mai micã decât este în
realitate se interpreteazã cã el se aflã la distantã mare de noi A

Perceptia si evaluarea timpului semnificã unul si acelasi lucru F

Legea constantei se referã numai la perceptia mãrimii obiectelor F

Efectele de câmp sunt rezultat al perceperii si evaluãrii corecte a tuturor componentelor

obiectului - stimul F

Medierea informationalã de tip psihic a actiunilor obiectuale externe începe cu Perceptia A

În raport cu subiectul concret, lumea externã existã numai în mãsura în care este
Perceputã A

Capacitatea rezolutivã este indicatorul comportamental esential al functionalitãtii

Inconstientului  F