J

Sfbioa
lr|ihesle

0[|0sTl0
l0
 MIHAEIA STOICA

P$IH(}DIAGI{O
STIC
CTIF{IC
\::.:
teste

i'

2889
 CUPRINS

I n t r o d u c e r. .e. . . . . . . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . . . . .4. .

Testedeanxietate
............. ...........
8
STAI - Inventarulde anxietatestare-tr[sbturb ..........10
STAXI - Inventardeiritabilitate
.......... ......16
Scaledeevaluare
a depresiei
.......... ...........27
IDCL - Liste deverificareinternalionalb ....29
t , BDC - Scaladedepresie
Burns- checklist
.............. 30
..................
'HDRS - ScalaHamiltonpentrudepistarea
depresiei . . S
IdADRS- Ivlontgomery ratingscale.......
Asbergdepression .....?9
BDI - Inventarul Beck- checklist
dedepresie .............. 43
.............
BeckHS - Scaladisperdrii ........
48
ScalaZungde autoevaluarea
depresiei
QD 2 a lui Pichot..............
Chestionarul ......53
Chestionarulcz,Guilford-Zimmerman .....54
EPQ- Chestionar
depersonalitate
Eysenck 68
..............
A.i. ;*!tt
Schmiescheck
Chestionarul ::;,..........1...'7:..:.............. .. . .EJ#
i i s P1 3 . . . . . .8. 5
.
llrh' t
Woodworth- Mathews
Chestionarul ,,U,#

PNP(paranoic - psihopat)
- nevrotic Pichot............. 103
................
Scaialocusdecontrol 107
..............
; J

ScalaRozenberg ......112
-P 4,
 'Infroducere

, Testele au fcist elaborate cu scopul de a m5sura diferenleie individuale, iar

primele cercetdri privitoare la varialiile individuale sub aspecful proceseior
psihologice se leag[ de numele lui Cattel care a introdusgi termenul de test. CuvAntui
iest desernneazb ansambiul experienlelor efectuateasupraunui individ, supus unor
probe in prealabil etalonate pentru a obline o misur[. Scopul folosirii testelor este
iblitr.t.u- in timp scurt a unor d,ate informative cuantificabile despre trbsbfurile
-psihologice ale subiectului testat
T"stul psihologic este o mdsurd obiectiva gi standardizatda unui eqantionde
conduite. Conduitele gi reugitelesubiectuiui in situalii psihometriceprezintl' valoatea
cliagnosticd,doar cu conditria existenlei unei leg5turi empirice reale inh-e aceste
ro"d,tit. experrimentale gi cele prezentatede subiectin diversesitualii de viat6. Testul
tinde se reproduch in coldilii ariiftctale de laborator, condiliiie reale ale unor situa{ii
sau activit[fi umane. Testul devine o ,,micrositua.fie"tipic6, sirnilarI, care serveqtela
studiereaexperimentalba persoanelor.
Calit6file testului psihologic
Valoarea instrumentalb a tesfului psihologic considerat un instrument de
nrE.surare, depinde de calitbfile sale, dintre care unele - standardizarca,obiectivitatea,
etalonarea, fideiitatea, vaiiditatea pot fi principale gi altele sensibiiitatea,
comparabilitatea,economicitateagi aplic abiiitatea- secundare.
Standardizarea testului psihologic vtzeazhfixarea cAl mai precisda materialului
"
acestuia, ainstrucliunilor qi tehnicii sale de aplicare, a sistemului de cotare a
rdspunsurilor,a reacfiilor, a randamentuluisubiectuiuigi rnodul de inteqpretare- mai
aies cantitative a rezriltatelorpsihometrice.Se urmdreqteuniformizareaconditiilor de
testare psihologicd ceea Ee' pennite control,areaobsenratiilor effectuate asupra
subiectului gi compararea interindividual[ a datelor psihometrice, ceea ce este o F }

condilie necesar[a ierarhtzilriisubiecliLortestali. ! t

Obiectivitatea testului psihologic exprim[ gradul de independenld a

rezr.rltatelorpsi.hometriae in raporl cu persoana examinatorului. Obiectivitatea
presupune ea examinatorul s[ elimine orice eroare subiectir'5..Este necesar ca
administrareastandardizatds[ fie respectatb,dar adoptareade cbtre exami.natora unei
conduite de iucru prea rigid[, excesiv de stanclardizatd n-ar fi inleleaptd.Obiectivitatea
testului poate ft afectatd de iipsa unor instru.c{iuni precise asupra modului in care
trebuie realizate anumite sarcini ce compun teshrl, de atitudinea rigida a
exarninatoruluiqi prin erorile cotlrii reacfiilor, a randarytentelor subiectului. Cotarea
testelor cu rS.spunse tribereestemai subiectir'[, dec6t a celor cu ].a aiegere.
rS.spunsuri
Planificarea riguroas[ a sisternului de cotare, i].ustrareacriteriilor gi a modului de
cotare pr:in exemple representative, reduce simtitor subiectivitatea cotlrii.
Cbiectii'itatea testului depinde gi de nrodul de intelpretarecantitativd gi caiitativd a
scorurilor obfinute.
I-a rnajoritateatestelor psihoiogice randalnentulpersoaneiexamina'iepoate fi
exprimatedirect sub form[ numericd- nurnit6 cot[ br:ut[. Prin ea insSgi,cota bn-rtdnu
are insd nici o semnificafie. Valorile brute inregistrateLa o anumit[ probi trebuie
transfonnatemai ?nt?iin rezultate,,derivate"(cele mai cunoscutescoruri derivate sunt

4
scorurile standard - normele de dezvoltaregi cele caracteristiceunui anumit grup de
oameni), care permit raportarearandarnentuluiunei persoanela randamentulmediu al
unui intreg grup de persoanede aceeagivdrsti qi sex. Scorurile standardn.e ofer[ ca
punct de reper distribulia normal5 a caracteristicilorpsihice (intelecfuale, afective,
caracteriale)diagnosticate,-carepoatereleva niveiui dezvolt6rii individului in raport cu
te4dinla dezvoltirii normale. 0 coti bruti devine interpretabili doar in raport cu
un etalon.
Etalonul exprimd rezultatele medii ob{inute la un test psihologic de cdtre o
populalie sau un grup reprezentativ de persoane.Etalonul ofer[ un cadru de referin![
clar gi uniform definit in vederea analizei cantitative a conduitelor, randamentelor
persoaneitestate.ln psihodiagnosticnici. un etalon nu are o validitate universati gi
permanenti. Etalonul unui test oarecareserveqteca punct de reper, doar in evaluarea
rezultatelor psihometrice ale aceior personae,care se incadreazdin sistemul de criterii
adoptat in constifuirea egantionului de subiecfi. Etaloanele trebuie revizuite dupd o
perioadd de timp, deoarece dezvoltarea economicd, cultural[ opercazd"schimb6ri
esen{iale at8t in variabilele psihice testate, cdt gi cerinlele sociale fa!6 de aceste
variabile.
Frincipalele calntd[i psihometrice ate testelor sunt vaiiditatea respectiv
capacitatea testuiui de a m[sura ceea ce igi propune sd m6soare, fidelitatea -
capacitatea testului de a oferi mdsuri consistente gi stabile qi discriminarea -
capacitatea de a diferenlia intre indivtzi in raport cu constructele evaluate. Este
contraindicatd,utllizarea testelor care nu prezintd caLitiltripsihometrice acceptabile sau
testedesprecarenu sunt cunoscutevalorile acestorindici.
Erae[!A!ga_testulut
Testarearepetatda pdrsoaneicu aceea$iprobd psihologic[ sau cu probe
"
para.lele, echivalenteintre ele relev[ faptul cd rezultatelebrute ale aceluiagisubiect
prezintd,o fluctualie,o varialie, adicddeosebirimai rnult saumai putin accentuatede la
o m[surare Ia aLta.Caracterulinconsecvental rezultatelorbrute ridic6 problerna
fidelitblii instrumentuluide"*rrrdsurare. Fidelitateatestuiui const5 in stabiiitatea9i
predictibilitatearezultatelorsubiectului.Fidetitateaesteaeuratefeasau precizia cu
care testul mfisoar[ ceea ce neIsoari. Fidelitateaeste absenladintr-o prob6
psihologicda erorilorde mdsurare. Eroaream[surdriirezuitatelorbrutene aratdgradul
de increderepe careil putemaveain testuirespectiv(calculareastatistic[a indicelui
de fidelitate a testului, sau scalelor- indicele Alpha Cronbach).Fidelitateaeste
necesar[,dar nu suficientl pentru garantarea valorii qtiinlifice gi practicba testului
psihologic
-
Deosebirilerezultatelorbrute ale aceluiagisubiectse pot d.atoraatdt testului
(lungime,durata,rapiditateaprobe.i,formulare,gradul de omogenitategi dificultate V
sarcinilorcuprinsein test),condilii externetestirii (iluminare,aw:frrian\b sonor6,factori
perturbatori,instructajgregitsauabsenlainstructajulin indepiinireasarcinilortestului,
personalitateaexaminatoruiui),edt gi condiliile inteme ale subiectuluiin cauz\'
(motivareasa,experienlaanterioarf,, gradulde oboseal[).
Validitatei testuluiexprim[ testareatestuluiinsugigi are in aten{iestabilitatea
rou"orduntrui ainttr sau evaluareace se oblineprin test gi notelecare se dau
"oiii.
celorlallisubiecliin situaliide viall. Validitateaesl.esi rnisoare ceeace igi propune
s[ rnisoare.
Sensibilitatea testuh! estefinelea discriminativia unui test, este capacttatea
testului de a diferentiasatisfrcdtor,subiec{ii investigatipe intreagadistribu{ie a
 rezrltatelor. Comparabilitateatestelor se refer[ la faptul ci produsele gi conduitele
comparabile intre ele pennit cunoaqtereasistematicb a persoanei. Testele sunt
comparabile intre ele, cu condilia ca ele sd fie teste echivalente sau paralele 9i s5
prezinte o validitate asemindtoare,da.cAnu chiar identic[. Economicitateaunui test
hepinde de durata de aplicare, de costul materiaieior, ugurinla administririi,
,, apiicabilitateacoiectiv[ gi de ugurin{aintelpretdrii. Aplicabiiitatea testului depinde de
sale psihometrice. Gradul de utilitate a testului este insl detenninat de
"umagt.
cerinlele fa\6 de expiorarea variabileior: psihice m5surabile prin intermediul lui,
precum qi de numarul testeior de care dispune pentru a mdsura aceleaqivariabile.
trebuie s[ se linE cont cdnd se apiicd un test elaboratin altd lard de condiliile socio-
culturale,condilii specifice.
Diagnosticul psihoiogic esteconcluzia fireasc[ a investiga{iilorpsihodiagnozei,
a examindrii psihologice. Concepereagi realizareaexamin[rii psihologice trebuie sd
fie aga de matur6, incdt sd pemitd ?n urma interpretbriidatelor brute, confurarea
profilului psihologic al persoaneioeiui examinat.
Clasificareatestelorpsihologice
in confonnitate cu standardele interna{ionaie gi cu reglementdriie APA
(Asocialia PsihoiogitrorAmericani), fiecare instrumentestedesenrnatca fiind de tipul
CJ
A, B sau C gi fiecare din aceste tipuri cer o calificare diferit[ pentru a putea fi
achizi{ionate.
Un test de nivel A poate fi, achizilionat de orice entitate, organiza\ie sau
institulie, precum gi de orice persoanaindiferent de caltftcarcaei profesionald.De
obicei testele de calific are A, care nu cer o anumitb fotmare profesionaiS, sunt
destinateuzului in businesssau?nzona educa{ionai6.
Instrurnentele de nivel B sunt destinateacelor indiitizi care au absolvit studii
universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistenli social6, psiho-
sociologie, psihopedagogiespecial6). Aceasta este o concesie fdcutb situaliei din
RomAnia, cdci standaldul,APA stabileqte accesibilitateainstrumentelor de tip B
exclusiv pentru airsoivireaunui eurs de psihornetriela nivel de hdaster,precum 9i i t

trainig speciaiizatsub supewlzareaunui p siholog califi cat. l i

Instrurnenteie de clasa C sunt destinateexcirisiv indivizilor care au oblinut

titlul doctoral in psihologie sau educalie, sau care sunt rnembri ai unor argantza\ri
profesionale care ii caiifici pentru uzul respectivului test, ori care lucreaz6 sub
supervizareadirectI a unui psiholog calificat pentruuzul respectivuluitest.
Licen{ierea testelor psihologice I

Majoritatea testelor psihologice intri sub inc,idenlalegii care reglementeazd

drepful de proprietate intelectual[, precum gi sub incidenfa legilor civile, frcAnd
obiectul unor tranzac{ii comerciale.De regul[, utTltzareatestelor psihologice necesitd
oblinerea unei licente de utilizare de cb.trepsihoiog. Din punct de vedere legal 9i
profesional, este interzisd utibzarea unui test fbri iicen!6 de utilizare. Inainte de
utiiizarea unui test, recomanddminforrnareacu privire la regimul juridic ai comercial
al acestuia.
in prilrcipir-r,iicenfierea acoperdcioud categorii de aspecte.in primul rdnd ea
gawLreezd, gi reglernenteazd legalitatear-ltiliz6riigi respectareadreptului de proprietate
asupraprobei. in cel de-al doilea rAnd,olilinerealicenlei garanteazd un nivel minim de
preghtireqi cuno;tinle,necesarepentruutilizaleaprobeirespectirre.
R esponsabilitati etice
TJtilizarca testelor psihologice trebuie s5 respecte principalele principii gi
donreniiale eticii profesionale(Nedelcea,2007,p. 8):
1. Protectiasubiecfului va fr atluthin vedere in specialafunci cdnd rezultatelela teste
sunt*folositepentru a lua deciziiin iegatur6cu subiectul,agacum este cazulsitualiilor
de seiec{ie gi evaluare profesional5, in unele eazvr' clinice sau acolo unde exist[
responsabilithtide ordin judiciar pentru subiectul evaluat. Proteclia gi preocuparea
penhu bundstarea subiectului trebuie de asemeneaawt[ in vedere atunci cdnd
subiectului ii sunt comunicate rezultatele evalu6rii, in sensul ca aceastas[ nu d6uneze
imaginii de sine a subiectului.
2. Dreptul la informare al subiectilorva fi respectatatdtinfaza de preg[tire a eva,ludrii,
cAt qi in ceea ce privegte comuni.care.arezlrltatelor. Subiectul.r'a trebui informat cu
pnvire la scopurile gi conlinutul evalubrii, modul de garantare a confidentialit1gli
datelor,precum gi la consecinlelepe care le poate avea evaluarea,de exemplu pentru
cariera acestuia.Ca principiu, este necesardoblinereaconsirrlEmdntuluiinformat al
subiectuluipentru parcurgereaevalu[rii.
3. Relatia cu tertii reprezintd probabil dorneniul cel mai dificil de abordat din
perspectivaeticii gi carepoate generacele mai mu.ltedileme etice.Psihologulva trebui
sa aibb intotdeauna?nvederefaptul cd principala responsarbilitate din perspectivaeticii
vtzeaz6.subiectul evaluat qi in niciurr caz un ter!, chiar dac[ acestaeste un p6rinte, o
organtza\ie angajatoare sau o institulie a statuiui. De exemplu, este interzis ca
psihologul s[ accepte examinareapsihologicb pentru concediereaunor angajali sau
orice formd de discriminarea subieclilor de cbtre un terf av6nd ca baza rezultateleia
testb.Toate acesteaspectevor trebui al,ute in vederegi specificatein etapanegocierii
contractuirli cu terfii.
Domeniu iudiciar' este un dorneniu oarecum particular, in c.are aativrtatea
psihologuiui diagnosticianpoale cdpdtavalenle care o apropie rnai degrabb de un
demersde cercetaresaumai degrab[ de unul de investigalieclinicS.
Itvfetodelela ora actualdtrebuie sb indeplineascdurm5toarelecaracteristici:
1. Nu trebuie sE fie trautnatizantepentru subiect. trtemii trebuie sd nu pard cd au vreo
leg6turd cu anomaiiile cornportamentalesau mai muit si faci aluzii la tulbur5ri
mentale.
2. Trebuie sEpoatd fi administraterepedegi colectiv, sub forma unui test creion-hdrtie
colectiv.
3. Trebuie sd fie aplicabiie gi subieclilor de nivel intelectualrelativ sc6zut.Aceast[
condilie este evident[ dacd se doregteo probd aplicabild ia popula{ia generaid gi nu
numai la populalii seleclionateintelectuale.Trebuie notat cd aceastbcondifie pare a ft
in conflict relativ cu precedenta,pentru c[ un test creion-hArtienecesit6 un nivel
intelectuaiminim.
4. Trebuie s[ pennitd o corecturdraprddqi ugoarb(fie cu ajutorul unei grile, cu ajutorul
calculaiorului, in orice caz cr ajutorul unui personalnon-specrahzat)gi un proces de
interpretarela fel de simplu (in practic[, ilterpretarea si fie direcfionaid de fixarea
rezultateloriirtre anumitelirnite numerice cu o valoarede nctb discriminatorie).
 Teste de anxietate

Anxietatea este o teami difuzd, fbrb un obiect bine precizat,o stare de tensiune
continui, in care persoaharespectivaasteapt[ ca un evenimentnegativ s[ se produc6.
Persoanelecaresuferdde aceastdboal[ igi fac de multe ori griji fEraun motiv reaL,rar
cdnd scapb de un motiv de team[, igi g[sesc altul. De aceeade cele rnai rnulte ori
persoaneleanxioasenu pot niciodatdsEse relaxezegi se simt mai tot timpul epuizate.
Fiecare dintre noi sim{im intr-o oarecare misura anxtetatea. Este un
compoitament normal, o reaclie la ceva care ne pune in pericol sau intr-o sifua{ie
nepl5cut6.in schimb existdpersoanecare ctnardacbse afli in situa{ii normale, se simt
qi se comportb ca gi cum s-ar afla in fa\a unui pericol major. Atunci aparc anxietatea
iralionaid (saupatologicb).Dape suntemneiinigti{i cu catevazlle inaintede un examen,
esteun lucru perfect normai. Insa dac[ la o persoanaaceastdneliniste aparccu cateva
luni inainte, suferd de insomnii gi c6nd intr[ in examen are o performanlI sub
posibilit5lile personale, atunci persoana respectivI suferd de tuibur5ri anxioase.
Anxietatea se produce de pe ufir1a ingrijorbrilor. Persoanase concentreazdasupta
gandurilor negative si acest lucru ii capteazao rnare ptartedin energie, Qaredevine t;
indisponibil[ pentru alte activit[ti.
Anxietatead,eterminbgi o starede hipersensibiiitategi persoanelecare suferdde
acestehrlburdri nu se simt aproapeniciodata in largul 1or. Dintre simptomele care
insolesc arulietatea,cel rnai frecvent sunt intAlnite sunt: tensiuneain jurul gAtului, a
cefei gi a spatelui,diaree cronic6, insornnii gi coqmaruri.Deseori acestepersoaneau
paimeleurnedegi transpirafrecvent.De asemeneapot prezentahipertensiunearteriald,
"
puis accetrerat,tulburdri respiratoriisaupatrpilii,fbr[ un mr:tiv de naturafiziologic[.
Anxietateaa fost studiatdgi din prisma psihologiei industriale,fiind consideratl o
premisd a realizhrii'cu succesa activitAfi de muncl. In ultima perioad6 s-a dat o
atenlie sporit[ relafiei reciproce intre perforrnanla scdzutd gi anxietate in faza de
testare.Concluziile cercetdrilorfEcutedesprea.nxietatesunt: o anxietateridicat[ duce
la o perfonnan![ scdzutdch.iarla subiecfiperfcrrmanliqi o pregbtireinsuficient[ poate
deciangao teamdjustificat[ de egec.
De la o anumitd sau peste o anumit6 limit[ anxietatea este nocivd pentru
organisra,iarla o anumitEvaloareanxietateasusline activttateagi performanleleinalte.
Deci nu orice anxietate,sau nu orice vaioare a anxiet[tii genereaz[egecul.O anumitd
dozd de anxietate garanteazdsuccesulactivitdlii, deoareceactiveazl.subiectul, il puire
intr-o alerl[ pozitivd gi o pruden{dbenefic[ (figura 1).
 Figura 1. Relafia dintre anxietate gi performan{fl

Anxietatea definitd de Charles Spielberger este o stare eraotional5 sau o

conduit[ caracterrzatd,printr-o senzalie tensional[ - subiectiv[, teama, supdrare
(componenta psihologicb) gi ?n plan fiziologic ea presupune activarea unor
componenteale sisternuiuinervos autohton.
Ceeace aducenou Ch. Spielbergersunt cele2 variante ale anxietdlli ca staregi
ca tr6sdtur[. Ini]ial, studiile au urmdrit identificarea diferen\iatd individuale cronice in
emolii, generatede diferite sitriatii sau a$azisd predispoziliepentru un comportament
anxios. Cadrul concep{ionalal acestorcercetiri derivd din teoria irnpuisului, ceea ce
ulterior s-a identificat ca anxietate, ca tr5situnfl de personalitate,adicd un anumit
nivel generalal anxietblii specific unei anumite persoane.Anxietatea situa{ionalSsau
anxietatea ca stare esteun conceptmai recent gi se referEia o dimensiunea anxietdlii
mai flexibi16, dependenti sau reactivlr fa\Fide factorii de rnediu cu care vine in contact
individul.
Dupb 2A de ani de studiu Ch. Spielbergera impus un instrument de studiu cu
proprietEliprihornetriceadecvatpi adaptatconotaliilor lingvistice gi culturale gi capabil
sI studiezeambeletipuri de anxietate:
1. anxietateaca tr[sbturd - tratt anxiety;
2. anxretateaca stare- state anxiety.
Acest test se numegteSTAI - inventar de anxietate,stare-trds5tur6.
 C}IESTIONAR STAI :',
Forma x-1

Sex:
"Virst6:
Profesie:

Instructiuni: Mai jos sunt datediferitedescrieriale unor stdrisufletegti.Cititi

fiecare descrierein parte gi puneli un X in dreptul numErului,care indic6 cum vi
simfiti acum"in acestmoment. Nu existl r6spunsuribune saugregite.Nu pierdeli
prea mult timp cu vreo descrieregi dali acel rEspunscarepares[ infEligezecel mai
bine felul cum v5 simlili in prezent.
L r

I{r Descriere Deloc Pufin Destul Foarte mult

1 ", 3 4
Ei
1
I Md sirnt cahn(a)
2 M[ sirntliniptit(a)
3 Sunt incordat(a)
4 Imi pare r6u de ceva
5 Md simt in apelernele
6 Sunttrist([)
4
N{5 ?ngri'iorca25.
nigte nepl[ceri
posibile
8 Md simt odihnit(a)
i i
9 Md simtneiinigtit(d) t
i
:
i

10 M[ simtbine
11 Am increderein outerile mele
t2 Md sirnt nervos (newoasS)
tJ Suntsper-iat(b)
1 i
l1+ Mb simt iritat([)
1 5 Suntrelaxat(6)
1 6 M5 simt mr-rlfirmit(a)
t 7 Suntingrijorat(a)
1B Md simt agitatgi "scos din fire"
4 n
L ' tuI[ sirntvesel(d)
1n
-: \_, Suntirine dispus(i)

._J
10
 CHESTIONAR STAI
Forma x-2

Instructiuni: Ii4aijos suntdatediferitedescrieriale unor st5risufletepti.Citili fiecare

descriereinpar1egipune{iunXindreptulnum6rului,careindic[@
gencral.Nu exist6rbspunsuribune sau grepite.Nu pierdeliprea mult timp cu vreo
descrieregi dali acelrbspunscareparesbinfEligezecel rnaibinefelul cumvb simlili de
obicei.
Descriere Aproape Aproape
Nr niciodatl Cdteodatf, Adeseoritodeauna
I 2 3 4
2l Suntbine dispus
22 Obosescrepede
4a
LJ Irni vine sb plAne
24 Ag dori ia fei de fericit(d) cum par
sd fie altii
25 De muite ori imi scapd uneie
lucruri pt cd nu mi pot decide
destulde repede
26 Mb simt odihnit(a)
27 Sunt cakn(6),cu "singe rece" gi
concentrati6)
2 8 Sirntc[ seadun[greutSliiegi nu
le mai pot facefatb
29 It46fi"dmintdpreamult anumite
lucruri carein realitateuu au imp
30 Suntfericit([)
31 Suntinclinat(a)sa iau lucrurile
preain serios
JL Imi lipsegteincredereain puterile
mele
a.l
JJ M[ simtin sigurantb
54 Incercsdevit un momentcritic
sauo dificultate
35 ME simt abitut(a)
3 6 N4[ sirnt rnuifumit(d)
3 7 hni trece pnn minte cAteun g6nd
lipsit de imp. si md s6cAie
3 8 Aga de mult pun dezamdgtrilela
sufletincdt nu mai pot scbpade eie
3 9 Sunt un om echilibrat
40 C6nd r'adgAndescla necazurile
meleprezente,derziunervos(X)qi
0rostdispus([)

ll
 STAI - nnventarul eneanxietatestare-trdsbturfi
de Ch. SPielbenger,I9T0
enaborat

-
InventaruldeanxietateSTAIcon{ine40 deitemi,imperfi}ipe2 formeSTAIx
l"-gi STAI x - 2. Frima fonnd con{ine20 de itemi gi rnbsoardstareaprezentda
individului(cum se simteacumpe moment)- referindu-se 1aanxietateaca stare.A
- adtcdr[spund
douafolnd conlineZA de itemi,le mbsoardanxietateaca tr[shturi
la intrebarea, "CLmrvd simli{i in general?"
Construireaiternilor, rur. ulrdtoiesccele 2 fonne se rcalizeazdcu gtijd, av6nd
in vederefaptul ca iternii sb fie completneameninfbtor, s[ fie pufin deranjante.trternii
con{inuli de prima formb STAI x-l ce mdsoarbenxtetateaca staresunt impdrfiri in
itemi ce m6soar6: tensiunea: itemi: 1,3,5,8,10,,12,74,15,18; teama: itemi:
2,7,9,71,I3,17
. gi sentimentul itemi:4,6,10,19,24'
de sup[rareliritare:
Cele 2 forme STAI x- 1 STAI gf x - 2 conlin qi itemi ce se repet[, itemi ce
co1lin inforinaliiobiectiveeu caresepot mdsuraambelestbride anxietate:ca stareqi
ca trbsdturS. Exempl.ede itemi ce se intalnescin ambeleformesunt:itemi 16136}dit
sirntmulfumit;
8126MA sirntodihnitd; G
20121Suntbine dispus;
1L132asemlnbtori:Am increderein puteritremele sau Imi lipsegteincredereain
puterilemele.
Exist6 gi itemi specificipentrufonnele STAI x-l gi STAI x-2, de exemplu:
trtenrul14: Iy[dsirnt iritai - item qpecificpentru anxietatea ca stare,dar o m[surb relativ
sdrachpentruanriietatea ca trbs6turdgi itemul22: Obosescrepede- item semnificativ
$entruLnxietateaca trds6tur6,areo conotalieasem[ndtoare cu ceacataeteristicb unei
perscnalit[{irelatirzsi6bite,carea fost puterniccorelatdcu alli itemi ai anxtetd{iica
ir[sdturdgi carenu ne'aratdschimbhrilspe carele apteptbm de la m[surareastdrii de
anxietateca starein condiliirxperimentalede relaxare,stres.Modalitateade r6spunsa
chestionan-riui estepe o scal6in 4 trepte:1-aproape niciodatl;2 - niciodaLd;3 - deseoli
i t

$i 4 - aproape totd.eauna. : !

bheitionarula fost experimentat gi-nRomAniagi a apErutin 1983- ?nRevista

de psihologieirnpreunicu sisternulde etalonare'
Calculanea gi interpretareaSTAI:
I . Serealizeazdcotareainversl.
Cotareinvers5.este:1:4 2:3 3:2 4:1
Exernptu:itemul 11 - amrS,spuns cu 4, cotatinversva {r1 4: I.
Iternicu cotareinvers6: STAI (x-1) sunt:1, 2.5, 8' 10,1i, 15, 16,19,20;
STAI (x-2):2I, 26,27, 30,-?3,36,39.
2. Se calcul.eazb cotelebrute(X) pentrucele2 scale- fbcdndsumaitemilor ce
alc[tuiescscalarespectiv[.
1. cota bruti X pt- srAI (x-1) : X pt' srAIS (anxietatea ca stare): suma
itemilordela 1 la 20
' ca trdsdturd): surna
2. cotabrutdX pt STAI (x-2) : X pt STAIT (anxietatea
iternilordetra21 Ia 40.
3' Secalculeazddup[fonnulade calcuir : 5L+-1-0lx-rn)iAb'' inlocuind
ineciia(rn) qi abaterea standard(Ab) din tabel1, iar cotabn-itlX esteX- STAIS, : ,.
respectiv X-STAIT.

12.
 Tabelul I. Mediilor aoarcruor
bat ilor standard STAISsi STAIT
STAI(x-1) STAI (x-2\
Bdrbati Femei B[rbati Femei
Media 38,96- 41,T7 36,22 41,19
Ab 7.75 835 8.75 9.99
Pentru a fi. rcni u$or, pentru a nu mai faceli calcuielematematiceam atagat
etalonul(anexa1,2),undeavAndcotabrut6,oblinefiautomatcotaT.
4. OblinemcoteleT pentru STAIS gi pentruSTAIT - compardmcu limitele
prezerrtabin tabel 2. Ftealizdmun raport psihologicin care s5 includemurrnitoarele
concluzii: Cum este subiectulin ceea ce privegteanxietateaca stare; Curn este
subiectulin ceeace privegteanxietateaoa trbsdturdgi compararea rezultatelorSTAIS
cu STAIT.
'abel
2 Lintitele inlerioare si suaerioareIa STAISsi STAIT
STAI(x-1) STAI (x-2)
Limita inf. Limita sup. Limita inf. Limita sup,
ts[rbafi 3r,21 46,7I "/ -rI ')7- AAt ' 7 44,97
Femei 1) R) 4q \) 31,19 51,17

5. Se fnahzeazd,raportul psihologicgi se noteazd.cdtevasugestii,propuneri

pentrueficienlaindividuluiin muncd.
De obiceisereahzeazd o testarecolectivi,iar dacl mai rnulli angajaliprezintdo
anxietateca staereridicat[ inseamn[cd trebuies5 modificdmcevaprivind designul
muncii, sd c6utamsursagene:ratoare de anxietategi s[ intervenim.Indiceleprinvind
anxietateaca trEs6turd ne estefolositormai alesin selecliedepersonal,mai aiespentru
profesiistresante ar trebui errit& angajarca
persoaneLe ce prezint6un indicemare de
anxietateca trb.s5.tur6.

1 a
I J
 STAIS - Arzxietste ca stsre ,AraexaI

Edr"bwli Femc.ei
Scor lrrut / prun Sconbrut I

1 A
1 a
 STAIT - Anxietatea cs trdsdturd Aruexa2
Bdrbd{i Femei
Scorbrut / punctaj Scorbrut / punctaj

-,f
I
I

15
 CHESTIOI{AR S:TAXI
5CX:
VArstf,:
Profesie:
Jnstructiuni: 1, Citili propozi{iilede mai jos caredescriuanumitest6ri.Pune{iun X
"in
\i-

dreptui num5.ruluicare indicd curn vi simtiti in mornentul de fat[. Nu existb

rdspunsuribune sau greqite,dali raspunsulcare descriecel mai bine stareadvs.
prezentl.Nu r'[ g6ndili preamult timp.
Nr. lntrebarea Deloc Pufin Moderat Foartemult
1
... 2 3 4
I Suntfurios
2. Suntiritat
a
J , Suntrndnios
4 . Irni vine s5.stris la clneva
5 . Imi vi.nesb sparglucruri
6 hnr ies din minti
,7
Imi vine sd dau cu purnnlll in rnasd H
8. Imi rrine s[ lovesc oe cineva
9 . M6 consumintern
1 0 . Iml Vlne Samlur
de mai jos. Puneliun X pestenurn[ml careindic5 curnva
2. Cifiti propoziliitre
simlili in generai.Nu existhr5.spunsuri bunesaugregite.i{u vd gAndi{ipreamult, dali
r6spunsul caredescriecel mai binecum gL sirnfitiin eeneral(deobicei).
Nr trntrebarea Deloc Fufin Moderat Foarte rnul
1 1 3 I

t l M[ oct ca].mausor
t 2 . Am o fire aprinsd
1 4 ,
I J . Mb infierbf,ntreoeCe
1 4 . Md enervezcdnd sunt incurca.tde
sreseli.lealtora
1 5 . MA deranjeazil daci nu sunt
aprectatpt. munca mea bine frcutd
1 6 . irri pierdusorcumpitul
1 7 , CAndsuntneryosspunlucruriurdte
1 8 . M5 infurii cdnd sunt criticat de
fat[ cu altii
1 9 , Cdnd rn[ simt fmstrat, nedreptElit,
imi vine si iovescne cineva
2 0 . M[ infurii dac[ fac un lucrubun gi
nu estebirreapreciat
3. Fiecaieom se simte ciin cdnd ?n cAndnervossau furios, dar oameniidifera
intre ei in modul in care reac{ioneazlasau se conrportd c6nd sunt furiogi. Cititi
propoziliile de ilai jos care descriu moduri de reaclie la furie. Pune{iun X peste
numdrulcareindicdcdt de desreaclionali in manieradescrisd,cAndsuntelifirrios.Nu
exist[ rlspunsuri corectesau gregite. Nu pierde{i prea mult timp gdndindu-vdla
rdspuns.
Cfrndswrt urtos s$u ngwos
ntrebarea Aproape Aproape
niciodatI intotdeauna
1 4
Md controlez
Imi rnanifestdeschissuplrarea
in in mine totui
Suntribddtor cu altii
Md imbufnez
Md retrag dintre oameni
Fac observatri rdutdcioaseIa adresa
celorlaiti
mtndst.rezstdpfinireade sine
Fac unele sesturi" ca de exemPlu
trAntescusile
Fierb pe dinluntru, dar nu md'
manifest
mi controlezcomponamentul
lvl[ cert cu atrtii
Am tendinla sd port ptcd fard s5 spun
nimbnui
$terg cu buretele, cauzelecare m-a
infuriat
Cdnd am motive s[ devin furios rn[

i critic in sineameape ceilal

Sunt mai nervos decdtvreau sd admit
MA caltnez rnai ugor decAt
rnaioritatea oarnenilclr

cerc sd fiu tolerantsi intelegdtor

Sunt mult mai iritabil dec6tisi dau
oameniiseama
Imi nierd repedecalmul
Dacd cinevamb supdrdsunt caPabil
ceeace simt sau gAndesc
i controlezstareade furieienervare

1"7
 STAXI - fnventar de iritabilitate
elaboratde Ch. Spielberger

Spielbergerspune-estec[ iritabiiitateanu intrd in anxietate.STAXI - este un

inventarmai elaboriosgi compusdin 44 itemi cotabilipe 4 punctela fel ca gi
STAI: 1 - deloc,2 - p:ulin,3- moderat,4 - foat'"emultsau1 - aproapeniciodatl,2 -
uneori,3 - deseori,4 - aproapeintotdeauna.
STAXI esteorgantzatin6 scalegi 2 subscaie:
1. SAI\GER - Iritabilitatea ca stareI funa ca stare.
Aceast6scaldestealcf,tuitddin 10 iterni,ce m[soardintensitatea stirii de furie,
iritabiiitate,m6nie.Realitateaestecd un om normalnu va reaclionafoarte dur, dar un
bolnavpsihicva da rbspunsuri agresive.La studenlinormali,distribu{iaesteasimetricl
in sensulc[ rbspunsurileagresivesunt foarte pulin frecvente.De aceeaSTAXI se
indicl sEsefoloseascd in cazurilepatologice.CharlesSpieiberger dd o seriede notme,
datepe mai multe categoriide oameni: delinuli de drept comun, oameni afla\i inainte
de intervenliichirurgicale.
2. TANGER - iritabilitatea/furia ca trdsSturd.
Scalaestealcituite din 20 itemi, ce mdsoar6diferenleleindividualein ceeace
privegteiritabilitateaca trds6tun6. Aceast6scaldconline2 subscale: G
2.1.TAI*{GERT- temperamentinitabil - estealcdtuitdin 4 itemi, ce misorad
predispoziliageneraiispreun comportament kitabil in absenlauneiprovoc,Sri precise.
2.2. TANGER.R- reacfie iritabiifi - con{ine4 itemi,ce m6soar6diferenlele
individualetn inclinareasprea reacfionapri.nsupdrare, cdndcinevaestecriticat sau
tratatin mod incorectde c6treal1ii.
3. AXII.{ - iritabilitatea interiorizat[
" Scalaconline 6 itemi, ce rndsoardfrecvenlacu care iritabtLitatea esteinteriorizatd
sausuprimatd.
4. AXOUT - iritiabilitatea exteriorizatd,
Scalaconline B itemi, ce mtsoarb eltt de des un iirdivid iqi exprimdfuria fa\6 de al\i
oameni,saufal6 de obiecteledin rnediuiinconjurdtor. i ,

5. AXCON - controlul furiei/iritabilitifii i i

a ."t
' Scaiaconline 8 itemi, ce m[soar[ frecvenlacu care individul incearcds[-gi
controlezeexprimarea iritabilit[$i.
-
6. AXEXE expnimareafi.rriei/iritabiiitXfii
AceastEscaldesteun indexal frecvenleicu careesteexprimatdiritabilitatea?n
ceeaceprivegtedirecliaacesteia, Aceastdscal6secalculeazd dupl formula:plec6ndde
la surnainteriorizbriigi exteriorrzdrliiritabilitAtiidin carescddemcontroluliritabiiitetii
gi adbugim16. (16- esteo constantd introdusbin formulS).
lnterpretareaSTAXI
Modul de cotare/ interpretare esteidenticcu cel folositin STAI (anexa2).
1.Sereaiizeazd eatarea inversia itemilor:1I,2I,24,28,31,34,35, 38, 40,44.
Cotareinvers6:1:4 2=3 ?,:'l 4:L
Exernplu:itemul11- amrEspuns cu 3, cotatinversvaft? 3:2.
2. Secalculeazb cotelebrute(X) pentrutoatescaleleqi subscalele - fbcAndsuma
itemilorce alcituiescscalarespectirri.

i i
 SANGER
IRTTABILITATEA CA STARE

. Bdrba{i Femei
T:50+10(X-12)/4.03 T:50+10(X-LL.72)n.q5
Scorbrut /' coti T Scorbrut / cotl T

^:1