Culegere Probleme Fiabilitate Energetica

Prefat, ă
Lucrarea de fat, ă îs, i propune să ofere student, ilor din universităt, ile tehnice
un ghid privind elementele de bază ale aplicat, iilor cursului de Fiabilitate pen-
tru student, ii anului patru al Facultăt, ii de Energetică din Universitatea Politehnică
Bucures, ti. Prin cont, inutul său pronunt, at aplicativ, cursul permite prezentarea me-
todelor matematice folosite frecvent în domeniul analizelor probabilistice de risc s, i
performabilitate ale infrastructurilor de producere, transport s, i distribut, ie a ener-
giei.
Fiecare capitol al lucrării cont, ine atât aplicat, ii rezolvate cât s, i aplicat, ii propuse,
care reiau principalele tipuri de probleme practice ale temei abordate.
Referitor la bibliografie, aceasta cont, ine atât surse istorice, lucrări utile pentru
demonstrat, ii, cât s, i puncte de plecare spre noi metode.
Pentru aprofundarea conceptelor fundamentale sunt necesare o pregătire teo-
retică suplimentară, o participare activă în cadrul seminariilor, a cursurilor s, i a
activităt, ilor dezvoltate pe platforma de e-learning https ://energ.curs.pub.ro .
Autorii sunt recunoscători colegilor ingineri sau matematicieni pentru orice
sugestie de natura conferirii unui plus de adaptare la specificul pregătirii viitorilor
ingineri din domeniul infrastructurilor critice, cu precădere cel al energiei.
Bucures, ti, Iunie 2017

Cuprins
Cuprins 6
Principalele notat, ii 8
Lista figurilor 10
Lista tabelelor 12
1 Evenimente, probabilităt, i s, i distribut, ii 13

Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.2 Distribut, ii discrete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
1.3 Distribut, ia exponent, ială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
1.4 Distribut, ia uniformă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
1.5 Distribut, ia normală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
1.6 Distribut, ia lognormală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
1.7 Aplicat, ii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2 Estimări statistice 73
Aplicat, ii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
3 Fiabilitate s, i mentenant, ă 79
4 Analiza sistemelor 87
6
CUPRINS 7
4.1 Diagrame logice s, i de decizie binară . . . . . . . . . . . . . . . . 87
4.2 Tăieturi s, i trasee minimale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
4.3 Arbori de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
4.4 Arbori de defect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
4.5 Graful starilor, procese markoviene . . . . . . . . . . . . . . . . 126
4.6 Indicatori de performabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Bibliografie 149
Principalele notat, ii
Abrevieri
AdD Arbore de defect

AdE Arbore de evenimente
Akn Aranjamente de n luate câte k
Akn = n!/(n − k )!
Cnk Combinări de n luate câte k
Cnk = n!/k!/(n − k )!
Φ( x ) Funct
√ , ia Rnormală standard (medie nulă, abatere standard unitate)
x
1/ 2π −∞ exp(−t2 /2)dt
MUT Timpul mediu de bună funct, ionare
MDT Timpul mediu de reparare
MTTF Timpul mediu de funct, ionare până la primul defect
MTTR Timpul mediu de înlăturare al primului defect
MTBF Timpul mediu între două defecte consecutive
P(n) Permutări a n obiecte
P(n) = n!
SAIFI System Average Interruption Frequency Index -
frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivel sistem ;
SAIDI System Average Interruption Duration Index -
durata as, teptată de întrerupere la nivel sistem -
CAIDI Customer Average Interruption Duration Index -
durata as, teptată de întrerupere la nivel consumator
Notat, ii
F funct, ia de repartit, ie a unei variabile aleatoare (v.a.)

f funct, ia densitate de probabilitate a unei v.a.
R(t) funct, ia de fiabilitate la momentul de timp t
A(t) funct, ia de disponibilitate la momentul de timp t
M(t) funct, ia de mentenabilitate la momentul de timp t
Q, PTOP probabilitatea evenimentului TOP
λ(t) intensitatea de defectare la momentul de timp t
µ(t) intensitatea de reparare la momentul de timp t
T durata de viat, ă a unui sistem (componentă)
θ durata misiunii unui sistem (componente)
ϕ funct, ia de structură a unui sistem
Ki a i-a tăietură minimală a unui sistem
CUPRINS 9
Ti al i-lea traseu minimal al unui sistem

x vectorul de stare al componentelor unui sistem
cu n componente, x = ( x1 , x2 , . . . , xn )
min( A) minimul valorilor din mult, imea A
max ( A) maximul valorilor din mult, imea A
E[ X ] valoarea medie (as, teptată) a v.a. X
σ[ X ] abaterea standard a v.a. X
Exp[λ] distribut, ia exponent, ială de parametru λ
N [µ, σ] distribut, ia normală de parametrii µ s, i σ
LogLN [ a, b] distribut, ia lognormală de parametrii a s, i b
∪ reuniune de două evenimente
∩ intersect, ie de două evenimente
? operat, ia logică S, I
u operat, ia logică SAU
⊕ operat, ia logică SAU EXCLUSIV
E1 < E2 < . . . < En operat, ia logică PAND (S, I prioritar) :
E1 , E2 , . . . En apar în această ordine
Lista figurilor
1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă Venn) . . . . . . 14

1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
1.3 Reprezentare prin diagramă Venn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
1.4 Ret, ea bayesiană pentru 3 evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
1.5 Reprezentare prin diagramă Venn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
1.6 Definit, ia s, i densităt, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y . . . . . . . . . 58
1.7 Probabilitatea de întâlnire ca funct, ie de momentul t . . . . . . . . . . 59
1.8 Probabilitatea condit, ionată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
1.9 Cele două v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate . . . . . . . . . . . . . . . . 62
1.10 Intensitatea de reparare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
1.11 Intensitatea de reparare - reprezentare în coordonate logaritmice . . 64
1.12 Calculul grafic al probabilităt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.1 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . . . . . . . . . . . 74

2.2 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . . . . . . . . . 74
2.3 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . . . . . . . . . . . 75
2.4 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . . . . . . . . . 75
3.1 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului E . 81

3.2 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului F . 81
3.3 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului G 83
4.1 Ret, ea electrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

4.2 Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
4.3 Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive de la nivelul
barelor B3 , respectiv B4 au indicatorii calculat, i la nivelul acestor bare 103
4.4 Schema de calcul - cazul x7 = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
4.5 Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului (nod 0) în
punctul de racord R1 printr-o Diagramă de Decizie Binară - cazul
x7 = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
4.6 Schema de calcul - cazul x7 = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
x7 = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
10
punctul de racord R2 printr-o Diagramă de Decizie Binară- cazul
x4 = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
4.9 Modelarea succesului (nod 1), respectiv a insuccesului (nod 0) în
x4 = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
4.10 Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
4.11 Arborele de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
4.12 Determinarea disponibilităt, ii sistemului de securitate . . . . . . . . 118
4.13 Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP . . . . . . . . . . . . . 118
4.14 Sistemul de detectare a scăpărilor de gaze . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.15 Arbore de defect pentru sistemul de detectare a scăpărilor de gaze -1 120
4.16 Arbore de defect pentru sistemul de detectare a scăpărilor de gaze -2 121
4.17 Sistemul radial de distribut, ie a energiei electrice . . . . . . . . . . . . 128
4.18 Diagrama de succes a sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
4.19 Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al probabilităt, ii de
succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
4.22 Ret, ea electrică (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
4.23 Ret, ea electrică (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
4.24 Sistemul electric analizat (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
4.25 Sistemul electric analizat (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
4.26 Graful stărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
Lista tabelelor
1.1 Lista echipamentelor init, ial admise în stocurile R, respectiv S, ad-

mise după testul A, respectiv B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
1.2 Grade de încredere după testările A s, i B, echipamente de înaltă fia-
bilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
1.3 Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q) pentru q = 0, 001 . . 45
3.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul E . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

3.2 Tabela de adevăr pentru evenimentul F . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
3.3 Tabela de adevăr pentru evenimentul G . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
4.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES . . . . . . . . . . . . . 89

4.2 Tabela de adevăr pentru evenimentele S3 , S4 , respectiv SUCCES . . 95
4.3 Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la nivelul barei B3 . . 102
4.4 Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct de racord R1 . . . 107
4.5 Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct de racord R2 . . . 109
4.6 Indicatorii de fiabilitate pentru componentele sistemului radial de
distribut, ie din figura 4.17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Evenimente, probabilităt, i s, i 1
distribut, ii
Aplicat, ii rezolvate
1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare

1. Fie A, B s, i C trei evenimente aleatoare. Propunet, i o formă simplificată pentru
următoarele evenimente :
1)( A ∩ B) ∪ ( A ∩ C );
2)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C );
3)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ B);
4)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ).
Solut, ie.
1) Se notează cu NX numărul de cazuri favorabile evenimentului X. Avem
următoarele relat, ii :
NA ∩ B = NA ∩ B ∩ C + NA ∩ B ∩ C (1.1)
NA ∩ C = NA ∩ B ∩ C + NA ∩ B ∩ C (1.2)
Rezultă :
N( A∩ B)∪( A∩C) = NA∩ B∩C + NA∩ B∩C + NA∩ B∩C (1.3)
2) Similar, ( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ) = A ∪ ( B ∩ C ) = A ∪ ( A ∩ B ∩ C ).
3) Avem A ∪ B = A ∪ ( A ∩ B), respectiv
A ∪ B = A ∪ ( A ∩ B ).
Fie Φ evenimentul imposibil, respectiv E evenimentul sigur E = Φ.
Avem relat, iile : A ∩ A = Φ, A ∪ Φ = A, A ∪ E = E respectiv A ∩ Φ = Φ.
Rezultă : ( A ∪ ( A ∩ B)) ∪ ( A ∪ ( A ∩ B)) = ( A ∩ B) ∪ ( A ∩ B)
4) Avem ( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ) = ( A ∪ ( A ∩ B)) ∩ ( A ∪ C ).
Rezultă : ( A ∪ ( A ∩ B)) ∩ ( A ∪ C ) = ( A ∩ C ) ∪ ( A ∩ B).
13
14 CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITĂT, I S, I DISTRIBUT, II
Fig. 1.1 – Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă Venn)
2. Exprimat, i evenimentele următoare cu ajutorul evenimentelor A, B, C s, i a

operat, iilor de reuniune, intersect, ie, respectiv complementaritate :
1) Cele trei evenimente A, B s, i C sunt realizate ;
2) A s, i B sunt realizate, dar nu s, i C ;
3) A s, i C sunt realizate, dar nu s, i B ;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte două ;
5) A este realizat s, i cel put, in unul din celelalte două evenimente ;
6) Cel put, in unul din cele trei evenimente este realizat ;
7) Exact unul dintre evenimente este realizat ;
8) Cel mult unul dintre evenimente este realizat.
Solut, ie.
A∩B∩C (1.4)
A∩B∩C (1.5)
A∩B∩C (1.6)
A∩B∩C (1.7)
A ∩ (B ∪ C) (1.8)
( A ∪ B ∪ C) (1.9)
( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( B ∩ A ∩ C ) ∪ (C ∩ A ∩ B) (1.10)
( A ∩ B) ∪ ( B ∩ C ) ∪ ( A ∩ C ) (1.11)
1.1. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE 15
3. Fie p probabilitatea de realizare a oricăruia din evenimentele A, B sau C, consi-

derate trei evenimente independente. Exprimat, i probabilităt, ile de mai sus.
Răspuns.
1) P( A ∩ B ∩ C ) = p3 ;
2) P( A ∩ B ∩ C ) = p2 (1 − p) ;
3) P( A ∩ B ∩ C ) = p2 (1 − p) ;
4) P( A ∩ B ∩ C ) = p(1 − p)2 ;
5) P( A ∩ ( B ∪ C )) = p(2p − p2 ) ;
6) P( A ∪ B ∪ C ) = 1 − (1 − p)3 = p3 − 3p2 + 3p ;
7) P(( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( B ∩ A ∩ C ) ∪ (C ∩ A ∩ B)) = 3p(1 − p)2 ; 8) P(( A ∩ B) ∪ ( B ∩
C ) ∪ ( A ∩ C )) = 2p3 − 3p2 + 1.
4. Într-un Sistem Energetic există trei tipuri de centrale electrice (hidro, nuclear,
respectiv cărbune). Pentru asigurarea funct, iei de reglaj secundar, se dores, te un
mix format de exact cinci centrale. În câte moduri poate fi format acest mix ?
Exemplu de mix : 1xh+1xn+3xc.
Solut, ie. Variantele care se supun analizei sunt toate cele care presupun suma
de oricare trei numere naturale egală cu cinci. Cele trei numere naturale cores-
pund la câte centrale se aleg din fiecare cele trei tipuri avute la dispozit, ie :
i) 5+0+0=5 ; ii) 4+1+0=5 ; iii) 3+2+0=5 ; iv) 2+2+1=5
În cazul i) sunt C31 subvariante, în cazul ii) P(3) = 3! subvariante, similar in
cazul iii), iar in cazul iv) sunt C31 subvariante. Mai exact, in primul caz in câte
moduri din trei obiecte (termeni) pot să aleg unul (adică pe 5) sau două (adică
pe cei doi de zero) : C31 = C32 = 3!/1!/2! = 3, respectiv 5+0+0 (cinci centrale,
toate de tip "h"), 0+5+0 (cinci centrale, toate de tip "n"), respectiv 0+0+5 (cinci
centrale, toate de tip "c"). În cazul ii), avem tot, i cei trei termeni diferit, i în ei s, i
în consecint, a vor fi de interes câte permutâri se pot obt, ine, respectiv câte sub-
variante se pot număra : evident : 4+1+0 ; 4+0+1 ; 1+4+0 ; 1+0+4 ; 0+1+4 ; 0+4+1,
adică tocmai 3! = 1 · 2 · 3 = 6. În cazul iii), sunt tot 3 ! subvariante întrucât sunt
trei termeni diferit, i. În ultimul caz, în câte moduri pot alege doua obiecte din
trei (pe cei doi de doi din cei trei termeni) sau echivalent pe câte pozit, ii de ter-
men îl pozit, iona pe "1" din cele trei avute la dispozit, ie : C31 = C32 = 3!/1!/2! = 3.
Numărul de moduri cerut este : C31 + 3! + 3! + C31 = 3 + 6 + 6 + 3 = 18.
5. Într-un Sistem Energetic există trei tipuri de centrale electrice (hidro, nuclear,
respectiv cărbune). Pentru asigurarea funct, iei de reglaj secundar, se dores, te un
mix format de exact s, ase centrale. În câte moduri poate fi format acest mix ?
Exemplu de mix : 2xh+1xn+3xc.
Solut, ie. Variantele care se supun analizei sunt toate cele care presupun suma de
oricare trei numere naturale egală cu s, ase. Cele trei numere naturale corespund
la câte centrale se aleg din fiecare cele trei tipuri avute la dispozit, ie :
i) 6+0+0=6 ; ii) 4+1+1=6 ; iii) 2+2+2=6 ; iv) 3+2+1=6 ; v) 4+2+0=6 ; vi) 5+1+0=6 ;
vii) 3+3+0=6.
În cazul i) sunt C31 subvariante, în cazul ii) sunt C31 subvariante, în cazul iii) o
singură subvariantă, în cazul iv) sunt P(3) subvariante, similar in cazurile v),
respectiv vi), iar in ultimul sunt C31 subvariante.
Numărul de moduri cerut este : C31 + C31 + 1 + 3! + 3! + 3! + C31 = 3 + 3 + 1 +
6 + 6 + 6 + 3 = 28.
6. Un număr de m=8 centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de k=4 ore

(I,II,III,IV), fiecare din cele opt centrale îs, i alege exact o oră de participare la
acoperirea acestui vârf de sarcina. Calculat, i probabilitatea de a avea în fiecare
oră exact doua centrale participante.
Solut, ie. Din enunt, rezultă că sunt în premiza unor opt, iuni independente, fie-
care centrală îs, i alege pe baza propriilor considerente, independent de alegerile
celorlalte centrale. Vom calcula această probabilitate ca raport între numărul de
cazuri favorabile s, i numărul de cazuri posibile. Centrala "1" are k = 4 opt, iuni,
fie alege ora I, fie ora II, fie ora III, fie ora IV. Similar celelalte s, apte centrale.
Rezultă numărul de cazuri posibile : k · k · · · k = km .
Pentru acoperirea orei I sunt n I = C82 = 8!/6!/2! variante de alegere a celor
două centrale. Rezultă că pentru acoperirea orei a II-a sunt, din cele s, ase cen-
trale rămase, un număr de variante de alegere egal cu n I I = C62 = 6!/4!/2!.
Aceasta întrucât cele două centrale alese deja la acoperirea orei I nu mai pot
participa la acoperirea orei a II-a, întrucât fiecare centrală acoperă exact o oră.
Similar, pentru ora a III-a, avem un număr de variante n I I I = C42 = 4!/2!/2!.
Pentru ultima oră, nu există evident decât o varianta (ultimele două centrale
rămase, nu există nicio altă posibilitate).
Rezultă numărul de cazuri favorabile n = n I · n I I · n I I I = 8!/2!/2!/2!/2!.
Probabilitatea cerută este :
P = n/km = 8!/2!/2!/2!/2!/48 = 40320/65536 ≈ 0, 615234
7. Un număr de opt centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de k=4 ore
(I,II,III,IV), fiecare din cele opt centrale îs, i alege exact două ore de participare
la acoperirea acestui vârf de sarcina. Calculat, i probabilitatea de a avea în prima
oră exact trei centrale participante.
Solut, ie. Vom calcula această probabilitate direct din teoremele intersect, iei, res-
pectiv a reuniunii mai multor evenimente.
Centrala "1" are k = C32 = 3!/1!/2! = 6 opt, iuni, fie alege (I,II), fie (I,III), fie
(I,IV), fie (II,III), fie (II, IV), respectiv (III,IV).
Probabilitatea ca o centrala oarecare să fie prezentă / participantă în ora I este
r, respectiv 1 − r de a nu participa în ora I. Evident, r = 3/6 = 1/2, întrucât
sunt trei cazuri din cele s, ase explicitate mai sus în care ora I este prezentă.
În reuniunea tuturor cazurilor posibile de acoperire a primei ore, remarcăm că
sunt C83 = 8!/3!/5! posibilităt, i de a alege cele trei centrale participante în ora I
ment, ionată în enunt, .
Probabilitatea cerută este :

P = C83 · r3 · (1 − r )5 = 8!/3!/5!/28 = 0, 21875
De remarcat că acelas, i rat, ionament ne-ar conduce la aceeas, i valoare 0,21875 s, i
în cazul ın care enunt, ul ar fi fă cut referire la ora a II-a (sau a III-a, sau a IV-a) .
8. Un număr de m=8 centrale CE1 , CE2 , . . . CE8 acoperă aleator un vârf de sarcină
de k=4 ore (I,II,III,IV), fiecare din cele opt centrale îs, i alege exact două ore de
participare la acoperirea acestui vârf de sarcina. Calculat, i probabilitatea de a
avea în prima oră exact două centrale participante s, i în ora a treia exact patru
centrale participante.
Solut, ia I
Vom analiza trei cazuri. În primul caz (A), cel mai simplu, niciuna din cele
două centrale participante în ora I nu o regăsim participantă s, i în ora a III-a. În
al doilea caz (B), exact o centrală participantă în ora I o regăsim participantă s, i
în ora a treia. Respectiv, în al treilea caz (C), ambele centrale participante în ora
I le regăsim participante s, i în ora a III-a.
Cazul A. Începem prin a alege centralele care participă în ora I. Sunt C82 moduri
de a alege. Fiecare mod are două subvariante : (I,II), respectiv (I,IV), întrucât
nu participă la ora III, în acest caz analizat. Aceasta conduce la 22 posibilităt, i o
dată ce s-au ales / fixat numele celor doua centrale.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C64 posibilităt, i de a alege centralele pentru
ora III. Fiecare mod are două subvariante : (II,III), respectiv (III,IV), întrucât nu
participă la ora I, în acest caz analizat. Aceasta conduce 24 posibilităt, i o dată ce
s-au fixat numele celor patru centrale.
Celelalte două centrale în final rămase nu au decât o singură opt, iune, respectiv
(II,IV), ele nu pot participa la acoperirea orei I, respectiv III întrucât în aceaste
intervale orare numărul de centrale a fost deja atins (cel din enunt, ).
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz A sunt : 22 · C82 · C64 ·
24 · C22 · 1, respectiv 26 · 8!/2!/4!/2! = 26880.
Probabiiitatea acestui caz A este 26 · 8!/2!/4!/2!/68 .
Cazul B. Începem prin a alega centrala care participă în ora I s, i ora III. Sunt C81
moduri de a o alege. Aceasta conduce la 20 = 1 posibilităt, i o dată ce s-a ales /
fixat numele acestei centrale care acoperă atât ora I, cât s, i III.
Din cele s, apte centrale rămase, sunt C71 posibilităt, i de a alege cealaltă centrală
pentru ora I. Aceasta are două subvariante : (I,II), respectiv (I,IV), întrucât nu
participă la ora III, în acest caz analizat. Aceasta conduce 21 posibilităt, i o dată
ce s-a fixat numele acestei centrale.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C63 posibilităt, i de a alege restul de trei centra-
lele pentru ora III. Fiecare mod are două subvariante : (II,III), respectiv (III,IV),
întrucât nu participă la ora I, în acest caz analizat. Aceasta conduce 23 posibi-
lităt, i o dată ce s-au fixat numele celor trei centrale.
Celelalte trei centrale în final rămase nu au decât o singură opt, iune, respectiv
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz B sunt : 20 · C81 · 21 ·
C71 · 23 · C63 · C33 , respectiv 24 · 8!/1!/3!/3!/1! = 17920.
Probabiiitatea acestui caz B este 24 · 8!/3!/3!/1!/1!/68 .
Cazul C. Începem prin a alega cele două centrale care participă în ora I s, i ora
III. Sunt C82 moduri de a alege. Aceasta conduce la 20 = 1 posibilităt, i o dată ce
s-a ales / fixat numele acestor două centrale care acoperă atât ora I, cât s, i III.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C62 posibilităt, i de a alege cealalte două cen-
trale pentru ora III. Aceasta are două subvariante : (II,III), respectiv (III,IV), în-
trucât nu participă la ora I, în acest caz analizat. Aceasta conduce 22 posibilităt, i
o dată ce s-a fixat numele acestor două centrale.
Celelalte patru centrale în final rămase nu au decât o singură opt, iune, respectiv
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz C sunt : 22 · C82 · C62 ·
22 , respectiv 24 · 8!/2!/2!/4! = 6720.
Probabiiitatea acestui caz C este 24 · 8!/2!/2!/4!/68 .
Solut, ia II
Înainte de a analiza din nou cele trei cazuri, vom calcula direct probabilităt, ile
s, i vom nota cu q1!3 probabilitatea ca o centrala oarecare să fie participantă
în ora I s, i de a nu participa in ora III. Evident, q1!3 = 2/6 = 1/3, întrucât
sunt două cazuri favorabile, respectiv (I,II) s, i (I,IV), din totalul de s, ase cazuri
posibile. Aceeas, i valoare de 1/3 se obt, ine s, i în cazul q!13 = 2/6 = 1/3 ca o
centrală oarecare din cele opt să nu participe în ora I s, i să participe în ora
III. De asemenea, vom nota cu q!1!3 probabilitatea ca o centrală oarecare să nu
participe atât în ora I, s, i nici în ora III. Fiind un singur caz favorabil (II,IV),
avem q!1!3 = 1/6. Similar, q13 = 1/6
Cazul A. Sunt C82 posibilităt, i ca două centrale din cele opt să acopere vârful de
sarcină în ora I. Pentru fiecare din aceste posibilităt, i există alte C64 subvariante
ca din cele s, ase supuse analizei (rămase) patru să acopere ora III. Probabilitatea
unei secvent, e este P = q21!3 · q4!13 · q2!1!3 , respectiv două centrale în ora I s, i nu în
ora III, patru centrale în ora III s, i nu în ora I, respectiv restul de două până la
opt să nu fie în ora I s, i nici în ora III.
Numeric, avem P = 1/32 · 1/34 · 1/62 = 1/4/38 .
Probabilitatea acestui caz A rezultă : C82 · C64 · P = 8!/2!/4!/2! · 1/4/38
Cazul B. Sunt C81 posibilităt, i ca o centrală din cele opt să acopere vârful de
sarcină în ora I s, i în ora III. Pentru fiecare din aceste posibilităt, i, există alte C71
variante de a alege o nouă centrală pentru a acoperi ora I s, i nu ora III. Apoi C63
subvariante ca din cele s, ase centrale supuse analizei (rămase), trei să acopere
ora III, ridicând astfel la patru numărul de centrale din ora III. Restul de trei
centrale rămase, practic acoperă varianta (II,IV), respectiv nu ora I, nu ora III.
Probabilitatea unei secvent, e este P = q13 · q1!3 · q3!13 · q3!1!3 , respectiv o centrală
at, ât în ora I cât s, i în III, o centrală în ora I s, i nu în ora III, trei centrale în ora III
s, i nu în ora I, respectiv restul de trei până la opt să nu fie în ora I s, i nici în ora
III.
Numeric, avem P = 1/6 · 1/3 · 1/33 · 1/63 = 1/16/38 .
Probabilitatea acestui caz B rezultă : C81 · C71 · C63 · P = 8!/1!/1!/3!/3! · 1/16/38
Cazul C. Sunt C82 posibilităt, i ca două centrale din cele opt să acopere vârful de
sarcină în ora I. Pentru fiecare din aceste posibilităt, i există alte C62 subvariante
ca din cele s, ase supuse analizei (rămase) alte două să acopere ora III. Probabi-
litatea unei secvent, e este P = q213 · q2!13 · q4!1!3 , respectiv două centrale at, ât în ora
I cât s, i în III, alte două centrale în ora III s, i nu în ora I, respectiv restul de patru
până la opt să nu fie în ora I s, i nici în ora III.
Numeric, avem P = 1/32 · 1/32 · 1/64 = 1/16/38 .
Probabilitatea acestui caz C rezultă : C82 · C62 · P = 8!/2!/2!/4! · 1/16/38
Probabilitatea cerut, ă este suma probabilităt, ilor celor trei cazuri : 8!/2!/4!/2! ·
1/4/38 + 8!/1!/3!/3!/1! · 1/16/38 + 8!/2!/2!/4! · 1/16/38 , respectiv
(8!/2!/4!/2! + 8!/!1/1!/3!/3! + 8!/2!/2!/4!) · 1/4/38 ≈ 0, 0306737
de k=4 ore (I,II,III,IV), fiecare din cele opt centrale îs, i alege exact două ore de
avea în ora II exact două centrale participante s, i în ora a IV-a orice valoare
diferită de patru (centrale participante).
Solut, ie
T, inând cont de rezultatele obt, inute la cele două probleme precedente, proba-
bilitatea obt, inută se obt, ine imediat din reniunea de 2 evenimente disjuncte :
două centrale participante în ora II-a este echivalent logic cu două centrale par-
ticipante ın ora II-a s, i patru centrale participante în ora IV sau două centrale
participante ın ora II s, i o valoare diferită de patru centrale participante în ora
IV :
(2) (2) (4) (2) (6=4)
(CE I I ) = (CE I I ? CE IV )+̇(CE I I ? CE IV )
Probabilitatea asociată membrului stâng a fost calculată deja în problema ante-
(2)
precedentă : P(CE I I ) = 0, 21875.
Probabilitatea asociată primului termen din membrul drept poate fi dedusă

(2) (4)
direct din problema precedentă : P(CE I I ? CE IV ) ≈ 0, 0306737
(2) (4)
În problema precedentă s-a calculat P(CE I ? CE I I I ), dar rat, ionamentul este
identic, indiferent că se referă la orele I,III sau II,IV.
Rezultă probababilitatea cerută :
(2) (6=4) (2) (2) (4)

P(CE I I ? CE IV ) = P(CE I I ) − P(CE I I ? CE IV ) ≈ 0, 21875 − 0, 0306737 =
0, 1880763
de k=5 ore (I,II,III,IV,V), fiecare din cele nouă centrale îs, i alege exact trei ore de
avea în prima oră exact trei centrale participante s, i în ora a a doua exact patru
centrale participante.
Solut, ie
Vom analiza patru cazuri. În primul caz (A), cel mai simplu, niciuna din cele
trei centrale participante în ora I nu o regăsim participantă s, i în ora a II-a. În al
doilea caz (B), exact o centrală participantă în ora I o regăsim participantă s, i în
ora a II-a. Respectiv, în al treilea caz (C), două centrale participante în ora I le
regăsim participante s, i în ora a II-a. În ultimul caz (D), toate cele trei centrale
participante în ora I le regăsim participante s, i în ora a II-a.
Cazul A. Începem prin a alege centralele care participă în ora I. Sunt C93 moduri
de a alege. Fiecare mod are trei subvariante : (I,III), (I,IV), respectiv (I,V), întru-
cât nu participă la ora II, în acest caz analizat. Aceasta conduce la 33 posibilităt, i
o dată ce s-au ales / fixat numele celor trei centrale.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C64 posibilităt, i de a alege cele patru centrale
pentru ora II. Fiecare mod are trei subvariante : (II,III), (II,IV) respectiv (II,V), în-
o dată ce s-au fixat numele celor patru centrale.
Celelalte două centrale în final rămase au trei opt, iuni, respectiv (III,IV), (III,V),
(IV,V), ele nu pot participa la acoperirea orei I, respectiv II întrucât în aceaste
intervale orare numărul de centrale a fost deja atins (cel din enunt, ). Numă rul
de opt, iuni este 32
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz A sunt : 33 · C93 · C64 ·
34 · C22 · 32 , respectiv 39 · 9!/3!/4!/2! = 24800580.
Cazul B. Începem prin a alege centrala care participă în ora I s, i în ora II. Sunt
C91 moduri de a o alege. Există evident un singur mod : (I,II).
Apoi alegem celelalte două centrale care trebuie să acopere ora I. Sunt C82 mo-
duri. Fiecare mod are trei subvariante : (I,III), (I,IV), respectiv (I,V), întrucât nu
participă la ora II, în acest caz analizat. Aceasta conduce la 32 posibilităt, i o dată
ce s-au ales / fixat numele celor doua centrale.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C63 posibilităt, i de a alege cele trei centrale
pentru ora II. Fiecare mod are trei subvariante : (II,III), (II,IV) respectiv (II,V), în-
o dată ce s-au fixat numele celor patru centrale.
Celelalte trei centrale în final rămase au trei opt, iuni, respectiv (III,IV), (III,V),
intervale orare numărul de centrale a fost deja atins (cel din enunt, ). Număr de
opt, iuni este 33 .
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz B sunt : C91 · C82 · C63 ·
32 · 33 · C22 · 33 , respectiv 38 · ·9!/1!/2!/3!/3! = 33067440.
Cazul C. Începem prin a alege cele două centrale care participă în ora I s, i în ora
II. Sunt C92 moduri de a o alege. Există evident un singur mod : (I,II).
Apoi alegem a treia centrală care mai trebuie să acopere ora I. Sunt C71 mo-
duri. Fiecare mod are trei subvariante : (I,III), (I,IV), respectiv (I,V), întrucât nu
participă la ora II, în acest caz analizat. Aceasta conduce la 31 posibilităt, i.
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C62 posibilităt, i de a alege restul de două
centrale pentru ora II. Fiecare mod are trei subvariante : (II,III), (II,IV) respectiv
(II,V), întrucât nu participă la ora I, în acest caz analizat. Aceasta conduce 32
posibilităt, i o dată ce s-au fixat numele ultimelor două centrale.
Celelalte patru centrale în final rămase au trei opt, iuni, respectiv (III,IV), (III,V),
opt, iuni este 34 .
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz C sunt : C92 · C71 ·
C62 · 31 · 32 · C22 · 34 , respectiv 37 · 9!/2!/1!/2!/4! = 8266860.
Cazul D. Începem s, i în acest caz prin a alege cele trei centrale care participă în
ora I s, i în ora II. Sunt C93 moduri de a o alege. Există evident un singur mod :
(I,II).
Din cele s, ase centrale rămase, sunt C61 posibilităt, i de a alege restul de o cen-
trală pentru ora II. Fiecare mod are trei subvariante : (II,III), (II,IV) respectiv
(II,V), întrucât nu participă la ora I, în acest caz analizat. Aceasta conduce 31
posibilităt, i o dată ce s-au fixat numele acestei centrale.
Celelalte cinci centrale în final rămase au trei opt, iuni, respectiv (III,IV), (III,V),
opt, iuni este 35 .
În total numărul de cazuri favorabile enunt, ului în acest caz D sunt : C93 · C62 · 31 ·
C22 · 35 , respectiv 36 · 9!/3!/1!/5! = 367416.
De notat că, în general, fiecare centrală din cele nouă are C53 = 10 moduri de a
alege cele trei ore de acoperit din cele cinci ale vârfului de sarcină, începând cu
(I,II) s, i terminând cu (IV,V).
Având toate cazurile favorabile, probabilitatea cerută rezultă imediat divizând

numărul total de cazuri favorabile (A+B+C+D) la numărul de cazuri posibile
10 · 10 · · · 10 = 109 :
P = 66502296/109 = 0, 066502296
11. O sută de grupuri energetice G1 , G2 , , . . . G100 dintr-un Sistem Energetic Nat, ional
sunt încadrate exact într-una din cele patru "culori" : ros, u, galben, verde, res-
pectiv albastru, funct, ie de modul în care se încadrează în normele de poluare
/ protect, ie a mediului.
Calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in 25 de grupuri de aceeas, i "culoare".
Indicat, ie Fie Ni numărul de grupuri de "culoarea" i, cu i ∈ { a, g, r, v} s, i

∑i Ni = 100. Dacă fiecare Ni < 25, atunci ∑i Ni < 100, deci contradict, ie. Rezultă
imediat probabilitatea cerută.
12. O centrală electrică are cinci grupuri energetice identice s, i independente 5 × 100
MW. Disponibilitatea orară de asigurare a nivelulul de putere de 100 MW a
unui grup este p = 0, 99 . Calculat, i disponibilitatea asigurării unui nivel de
energie electrică al product, iei zilnice (24 ore) a centralei de cel put, in 11800
MWh.
Solut, ie Suntem în premizele unei distribut, ii binomiale : numărul de ore dintr-

o zi în care un grup este disponibil urmează o distribut, ie binomială Bin(n =
24, p = 0, 99). De asemenea, există o premiză binomială la nivelul centralei
datorată independent, ei grupurilor. Astfel, în loc să consideră m cinci grupuri
programate să funct, ioneze 24 de ore, putem consideră un singur grup progra-
mat să funct, ioneze 120 de ore. Daca aceasta ar fi 100% disponibil, s-ar produce
la nivelul centralei o cantitate de energie electrică egală cu 12000 MWh.
Rezultă imediat probabilitatea cerută :
P = p120 + C120 119 p119 (1 − p ) + C 118 p118 (1 − p )2 ≈ 0, 880363
120
13. O centrală electrică are cinci grupuri energetice independente 3 × 100 + 2 × 200
MW. Disponibilitatea orară de asigurare a nivelului de putere de 100 MW a
oricăruia din cele trei grupuri este p1 . Disponibilitatea orară de asigurare a
nivelului de putere de 200 MW a oricăruia din cele două grupuri este p2 .
Calculat, i disponibilitatea asigurării unui nivel de energie electrică al product, iei
zilnice (24 ore) a centralei de cel put, in 11800 MWh.
Solut, ie
Pentru nivelul 12000 MWh, disponibilitatea este
P12000 = ( p24 3 24 2 72 48
1 ) · ( p2 ) = p1 · p2

P11900 = 72 · p71 48
1 (1 − p1 ) · p2

2 · p70 (1 − p )2 · p48 + p72 · C 1 · p47 · (1 − p )
P11800 = C72 1 1 2 1 48 2 2
14. O centrală electrică are patru grupuri energetice independente 2 × 200 + 2 × 100
MW. Disponibilitatea orară de asigurare a nivelulul de putere de 100 MW a
oricăruia din cele două grupuri este p1 . Disponibilitatea orară de asigurare
a nivelului de putere de 200 MW a oricăruia din cele două grupuri este p2 .
Calculat, i probabilitatea de a avea într-o zi (24 ore) cel put, in o oră la nivel de
putere centrală 600 MW, s, tiind că s-au înregistrat exact 23 de ore la nivel de
putere de cel put, in 500 MW ?
Solut, ie
Notăm N600 o variabilă aleatoare ce semnifică numărul de ore din res-
pectiva zi în care nivelul orar de putere este 600 MW. Fie, de aseme-
nea, N≥500 o variabilă aleatoare ce semnifică numărul de ore din respec-
tiva zi în care se înregistrează un nivel orar de putere de cel put, in 500
MW. Probabilitatea condit, ionată cerută în enunt, poate fi exprimată astfel :
P( N600 ≥ 1| N≥500 = 23) = 1 − P( N600 = 0| N≥500 = 23).
Din teorema intersect, iei a două evenimente. rezultă imediat :

P( N600 ? = 0| N≥500 = 23) = P( N600 = 0 ? N≥500 = 23)/P( N≥500 = 23)
Pentru o zi (24 ore), intersect, ia logică a celor două evenimente conduce la exact
23 de ore la 500 MW s, i o oră la mic sau egal decât 400 MW :
( N600 = 0 ? N≥500 = 23) = ( N500 = 23) ? ( N≤400 = 1)
Aceasta întrucât daca nu există nici o oră la nivel 600 s, i sunt exact 23 de ore
la exact 500MW, rezultă direct că o oră din zi rămâne a fi la nivel mai mic sau
egal decât 400 MW.
Rezultă :
23 · p23 (1 − p
P( N500 = 23 ? N≤400 = 1) = C24 500 500 − p600 ) unde p500 este probabili-
tatea atingerii unui nivel orar de putere de 500 MW, iar p600 este probabilitatea
atingerii unui nivel orar de putere de 600 MW.
De asemenea, avem P( N≥500 = 23) = C24 23 · p23 (1 − p
≥500 ≥500 ) unde p≥500 este
probabilitatea atingerii unui nivel orar de putere de cel put, in 500 MW : p≥500 =
p500 + p600
Pentru nivelul orar de 600 MW, probabilitatea asigurării orare în bandă cores-
punde tuturor celor patru grupuri in stare de succes s, i este p600 = p21 · p22 .
punde ambelor grupuri de 200 MW in stare de succes s, i a unuia din cele două
grupuri de 100 MW în stare de succes.
În consecint, ă avem : p500 = p22 · C21 · p1 · (1 − p1 ) = 2 · p22 · p1 · (1 − p1 ).
Obt, inem :
P( N600 = 0| N≥500 = 23) = p23 23
500 · (1 − p500 − p600 ) / ( p≥500 · (1 − p≥500 ))
Evident 1 − p500 − p600 = 1 − p≥500 s, i după simplificare obt, inem :

P( N600 = 0| N≥500 = 23) = ( p500 /( p500 + p600 ))23 = ((2 · p1 − p21 )/p22 )23
Răspunsul final este P( N600 ≥ 1| N≥500 = 23) = 1 − (2 · p1 − p21 )23 /p46

2 ·
15. O centrală electrică are s, ase grupuri energetice independente 3 × 200 + 3 × 100
MW. Disponibilitatea orară de asigurare a nivelului de putere de 100 MW
a oricăruia din cele trei grupuri este p1 . Disponibilitatea orară de asigurare
a nivelului de putere de 200 MW a oricăruia din cele trei grupuri este p2 .
Calculat, i probabilitatea de a avea într-o zi (24 ore) cel put, in o oră la nivel de
putere centrală 900 MW, s, tiind că s-au înregistrat exact 22 de ore la nivel de
putere de cel put, in 700 MW ?
Solut, ie
Cu notat, iile din problema precedentă, avem probabilitatea condit, ionată cerută
în enunt, care poate fi exprimată astfel :
P( N900 ≥ 1| N≥700 = 22) = 1 − P( N900 = 0| N≥700 = 22).
Din teorema intersect, iei a două evenimente. rezultă :

P( N900 ? = 0| N≥700 = 22) = P( N900 = 0 ? N≥700 = 22)/P( N≥700 = 22)
Pentru o zi (24 ore), intersect, ia logică a celor două evenimente conduce la exact
22 de ore la 700MW sau 800 MW s, i două ore la mic sau egal decât 600 MW :
E = ( N900 = 0 ? N≥700 = 22) = ( N700+̇800 = 22) ? ( N≤600 = 2)
Aceasta întrucât daca nu există nici o oră la nivel 900MW s, i sunt exact 22 de
ore la 700MW sau (+̇) 800MW, rezultă direct că două ore din zi rămân a fi la
nivel mai mic sau egal decât 600 MW.
Rezultă :
P( E) = C2422 · p22 (1 − p900 − p800 − p700 )2 unde p700 este probabilitatea atin-
700+̇800
gerii unui nivel orar de putere de 700 MW, p800 este probabilitatea atingerii
unui nivel orar de putere de 800 MW, iar p900 este probabilitatea atingerii unui
nivel orar de putere de 900 MW.
22 · p22 2
De asemenea, avem P( N≥700 = 22) = C24 ≥700 · (1 − p≥700 ) unde p≥700 este
probabilitatea atingerii unui nivel orar de putere de cel put, in 700 MW : p≥700 =
p700 + p800 + p900
punde tuturor celor s, ase grupuri in stare de succes s, i este p900 = p31 · p32 .
punde la trei grupuri de 200 MW in stare de succes s, i a două din cele două
grupuri de 100 MW în stare de succes.
În consecint, ă avem : p800 = p32 · C32 · p21 · (1 − p1 ) = 3 · p32 · p21 · (1 − p1 ).
punde :
- la trei grupuri de 200 MW in stare de succes s, i a unuia din cele trei grupuri de
100 MW în stare de succes, respectiv p32 · C32 · p11 · (1 − p1 )2 = 3 · p32 · p11 · (1 − p1 )2 ;
- la două grupuri din cele trei de 200 MW in stare de succes s, i a tuturor celor
trei grupuri de 100 MW în stare de succes, respectiv 3 · p22 · (1 − p2 ) · p31
În consecint, ă, obt, inem : p700 = 3 · p1 · p22 · ( p2 · q21 + p21 · q2 ) unde s-a notat
qi = 1 − pi , i ∈ {1, 2}.
Obt, inem :
22 · p22
C24 (1 − p900 − p800 − p700 )2
700+̇800
P( N900 = 0| N≥700 = 22) = 22 · p22 2
C24 ≥700 · (1 − p≥700 )
Evident 1 − p700 − p800 − p900 = 1 − p≥700 s, i după simplificare obt, inem :

P( N900 = 0| N≥700 = 22) = ( p700 + p800 )22 /( p700 + p800 + p900 ))22
Răspunsul final este :
P( N900 ≥ 1| N≥700 = 22) = 1 − (( p700 + p800 )/( p700 + p800 + p900 ))22
16. Trei autovehicule A, B s, i C se deplasează rectiliniu s, i uniform în aceeas, i direct, ie
s, i sens, cu viteze constante în timp v1 , v2 , respectiv v3 . A pleacă din punctul
de start la ora 0, B fix la oră 1, respectiv după o oră de la plecarea lui A,
iar C la ora 2 fix, respectiv la doua ore după plecarea lui A. Se presupune că
V1 , V2 , respectiv V3 sunt trei variabile aleatoare independente, fiecare urmând
distribut, ia exponent, ială Exp[λ], unde λ = 1/20 (s/m).
Punctul final al deplasării se află la distant, a d = 400 km fat, ă de punctul de
start. Calculat, i :
i) probabilitatea ca A să sosească primul la final ;
ii) probabilitatea ca C să sosească ultimul la final ;
iii) probabilitatea ca B să sosească al doilea la final.
Solut, ie
Fie ∆ = 1 oră. Fie raportul e = ∆/d = 3600/400/103 = 9 · 10−3 s/m. În raport
cu ora 0, momentul de timp la care A ajunge la final este t A = d/v A , cel pentru
B este t B = ∆ + d/v B , întrucât pleacă cu o oră mai târziu, respectiv pentru C
este tC = 2 ? ∆ + d/vC , întrucât pleacă cu două ore mai târziu.
i) A ajunge înaintea lui B dacă s, i numai dacă t A < t B , respectiv (1/v A −
1/v B ) < e.
Similar, A ajunge înaintea lui C dacă s, i numai dacă t A < tC , respectiv (1/v A −
1/vC ) < 2e.
Probabilitatea ca A să sosească primul la final este cea asociată intersect, iei lo-
gice a evenimentelor (t A > t B ) ? (t A > tC ). Aceste două evenimente sunt inde-
pendente întrucât cele trei variabile aleatoare sunt independente. Faptul că una
dintre variabile / viteze ia o anumită valoare nu influent, ează probabilitatea ca
una dintre celelalte două variabile / viteze să să aibă o valoare sau alta, oricare
ar fi aceasta.
Fie Fv) = 1 − e−λ·v funct, ia de repartit, ie din enunt, s, i fie f ( x ) = λ1 · e−λ·v densi-
tatea sa de probabilitate.
Conform enunt, , cele trei variabile aleatoare asociate vitezelor celor trei autove-
hicule sunt independente s, i identic distribuite (i.i.d.)
Analizăm mai întâi cazul t A < t B . Dacă B are viteza v B = x, din inegalitatea
(1/v A − 1/v B ) < e rezultă v A > x/(1 + ex ) Probabilitatea asociată evenimen-
tului v A > x/(1 + ex ) este 1 − F ( x/(1 + ex )), iar logaritmul natural al său este
−λ · x/(1 + ex ). De asemenea, probabilitatea ca VB să ia valori în intervalul
( x, x + dx ) este f(x) dx.
Probabilitatea cerută în acest caz analizat t A < t B se obt, ine integrând pentru
orice valoare pozitivă a lui x produsul (1 − F ( x/(1 + ex ))) f ( x )dx, fiind practic
o integrală de convolut, ie. Reprezintă probabilitatea ca B să circule cu o viteză
în intervalul ( x, x + dx ) deînmult, ită ca probabilitatea 1 − F ( x/(1 + ex ) ca A să
aibă condit, ia de a ajunge înaintea sa.
Acest produs este
(1 − F ( x/(1 + ex ))) · f ( x )dx = λe−λ·x/(1+ex) · e−λ·x
Integrînd in Mathematica
Z ∞
λ exp(−λx ) exp(−λx/( xe + 1)) dx/. λ → 1/20/. e → 0, 009
0
obt, inem probabilitatea acestui caz PAB = P{t A < t B } ≈ 0, 544013

Analizăm acum cazul t A < tC . Dacă C are viteza vC = x, din inegalitatea
(1/v A − 1/vC ) < 2e rezultă v A > x/(1 + 2ex ) Probabilitatea asociată eveni-
mentului v A > x/(1 + 2ex ) este 1 − F ( x/(1 + 2ex )), iar logaritmul natural al
său este −λ · x/(1 + 2ex ). De asemenea, probabilitatea ca VC să ia valori în
intervalul ( x, x + dx ) este f(x) dx.
Probabilitatea cerută în acest caz analizat t A < tC se obt, ine integrând pentru
orice valoare pozitivă a lui x produsul (1 − F ( x/(1 + 2ex ))) f ( x )dx. Reprezintă
probabilitatea ca autovehiculul C să circule cu o viteză în intervalul ( x, x + dx )
deînmult, ită ca probabilitatea 1 − F ( x/(1 + 2ex ) ca A să aibă condit, ia de a
ajunge înaintea sa.
Acest produs este
(1 − F ( x/(1 + 2ex ))) · f ( x )dx = λe−λ·x/(1+2ex) · e−λ·x
Z ∞
λ exp(−λx ) exp(−λx/(2ex + 1)) dx/. λ → 1/20/. e → 0, 009
0
obt, inem probabilitatea acestui caz PAC = P{t A < tC } ≈ 0, 583576

În consecint, ă, probabilitatea ca autovehiculul A să ajungă înaintea lui B s, i a lui
C rezultă direct din intersect, ia acestor două evenimente independente :
P{(t A < t B ) ? (t A < tC )} = PAB · PAC ≈ 0, 544013 · 0, 583576 = 0, 317473
De remarcat că, din motive de simetrie, cum C pleacă în urma lui B la acelas, i
interval de timp ∆ ca s, i B în urma lui A, că avem PBC = P{t B < tC } = P{t A <
t B } ≈ 0, 544013
ii) Autovehiculul C al treilea la final este echivalent ((tC > t A ) ? (tC > t B ))
Această probabilitate rezultă direct din intersect, ia acestor două evenimente

independente :
P{(tC > t B ) ? (tC > t A ))} = (1 − PBC ) · (1 − PAC ) ≈ (1 − 0, 544013) · (1 −

0, 583576) = 0, 189884
iii) Autovehiculul B al doilea la final este echivalent cu ((t A < t B ) ? (tC > t B ))
sau ((tC < t B ) ? (t A > t B )).
Din teorema reuniunii acestor două situat, ii, rezultă probabilitatea ca B să
ajungă al doilea este PAB · (1 − PBC ) + (1 − PAB ) · PBC = 0, 492643
Remarcă
Evident avem 3! = 6 permutări ale ordinii la final : ABC ; ACB ; BAC ; BCA ;
CAB, respectiv CBA.
17. Trei autovehicule A, B s, i C se deplasează rectiliniu s, i uniform în aceeas, i direct, ie

s, i sens, cu viteze constante în timp v1 , v2 , respectiv v3 . A pleacă din punctul
de start la ora 0, B fix la oră 1, respectiv după o oră de la plecarea lui A, iar C
la ora 2 fix, respectiv la doua ore după plecarea lui A. Se presupune că V1 , V2 ,
respectiv V3 sunt trei variabile aleatoare independente. V1 urmează o distribut, ie
exponent, ială Exp[λ], unde λ = 1/20 (s/m). V2 urmează o distribut, ie normală
N [µ, σ], unde µ = 30 (m/s), iar σ = 2 (m/s). V3 urmează o distribut, ie Weibull
W [α, β], unde α = 20 (m/s), iar β = 1.4. Punctul final al deplasării se află la
distant, a d = 400 km fat, ă de punctul de start. Calculat, i :
i) probabilitatea ca A să treacă primul punctul J aflat la jumătatea distant, ei d ;
ii) probabilitatea ca între sosirile lui B s, i C în punctul final să nu fie mai mult
de 1/2 de oră, oricare ar fi ordinea sosirii lor ;
iii) probabilitatea ca autovehiculul C să sosească la final în urma lui A la mai
mult de 1/2 de oră de la sosirea acestuia.
Solut, ie
Fie ∆ = 1 oră. Ca s, i în problema precedentă, fie raportul e = ∆/d =
3600/400/103 = 9 · 10−3 s/m. Fie, de asemenea, raportul e2 = ∆2 /d =
3600/200/103 = 1.8 · 10−2 s/m, ce caracterizează prima jumătate a distant, ei
d. În raport cu ora 0, momentul de timp la care A ajunge la jumătatea distant, ei
este τA = d/2/v A , cel pentru B este τB = ∆ + d/2/v B , întrucât pleacă cu o
oră mai târziu, respectiv pentru C este τC = 2 ? ∆ + d/2/vC , întrucât pleacă cu
două ore mai târziu.
i) A ajunge înaintea lui B la jumătatea distant, ei dacă s, i numai dacă τA < τB ,
respectiv (1/v A − 1/v B ) < e2 .
Similar, A ajunge înaintea lui C în punctul J dacă s, i numai dacă τA < τC ,
respectiv (1/v A − 1/vC ) < 2e2 .
Probabilitatea ca A să sosească primul in J este cea asociată intersect, iei logice
a evenimentelor (τA > τB ) ? (τA > τC ). Aceste două evenimente sunt inde-
pendente întruât cele trei variabile aleatoare sunt independente. Faptul că una
dintre variabile / viteze ia o anumită valoare nu influent, ează probabilitatea ca
una dintre celelalte două variabile / viteze să să aibă o valoare sau alta, oricare
ar fi aceasta.
Conform enunt, , cele trei variabile aleatoare asociate vitezelor celor trei autove-
hicule sunt independente, dar nu s, i identic distribuite.
Fie F1 (v) = 1 − exp(−λ · v) funct, ia de repartit, ie a v.a. V1 , respectiv
f 1 (v) = λ · exp(−λ · v) densitatea sa de probabilitate.
(v) = Φ((v − µ)/σ) funct, ia de repartit, ie a v.a. V2 , respectiv f 2 (v) =

Fie F2√
1/σ/ 2π · exp(−(v − µ)2 /2/σ2 ) densitatea sa de probabilitate.
Fie F3 (v) = 1 − exp(−(t/α) β ) funct, ia de repartit, ie a v.a. V3 , respectiv

f 3 (v) = β/α · (v/α) β−1 · exp(−(t/α) β ) densitatea sa de probabilitate.
Analizăm mai întâi cazul τA < τB . Dacă B are viteza v B = x, din inegalitatea
(1/v A − 1/v B ) < e2 rezultă v A > x/(1 + xe2 ) Probabilitatea asociată eveni-
mentului v A > x/(1 + xe2 ) este 1 − F1 ( x/(1 + xe2 )), iar logaritmul natural al
său este −λ · x/(1 + xe2 ). De asemenea, probabilitatea ca VB să ia valori în
intervalul ( x, x + dx ) este f 2 ( x )dx.
Probabilitatea cerută în acest caz analizat τA < τB se obt, ine integrând pentru
orice valoare pozitivă a lui x produsul (1 − F1 ( x/(1 + xe2 ))) f ( x )dx, fiind,
de asemenea, o integrală de convolut, ie. Reprezintă probabilitatea ca B să
circule cu o viteză în intervalul ( x, x + dx ) deînmult, ită ca probabilitatea
1 − F1 ( x/(1 + xe2 )) ca A să aibă condit, ia de a ajunge înaintea sa.
Z ∞
λx 1
N f2( x ) exp − dx/. λ → /. e → 0, 018
0 xe + 1 20
obt, inem probabilitatea acestui caz PAB = P{τA < τB } ≈ 0, 378271
Analizăm acum cazul τA < τC . Dacă C are viteza vC = x, din inegalitatea
(1/v A − 1/vC ) < 2e2 rezultă v A > x/(1 + 2xe2 )
Probabilitatea asociată evenimentului v A > x/(1 + 2xe2 ) este 1 − F1 ( x/(1 +

2xe2 )), iar logaritmul natural al său este −λ · x/(1 + 2xe2 ). De asemenea,
probabilitatea ca VC să ia valori în intervalul ( x, x + dx ) este f 2 ( x )dx.
Probabilitatea cerută în acest caz analizat τA < τC se obt, ine integrând pentru
orice valoare pozitivă a lui x produsul (1 − F ( x/(1 + 2xe2 ))) f 3 ( x )dx. Reprezintă
probabilitatea ca autovehiculul C să circule cu o viteză în intervalul ( x, x + dx )
deînmult, ită ca probabilitatea 1 − F1 ( x/(1 + 2xe2 ) ca A să aibă condit, ia de a
ajunge înaintea sa în punctul J.
Integrînd în Mathematica
Z ∞
f3( x ) exp(−λx/(2ex + 1)) dx/. λ → 1/20/. e → 0, 018
0
obt, inem probabilitatea acestui caz PAC = P{τA < τC } ≈ 0, 629166

S-a notat, de asemenea, în Mathematica
f3( x ) = PDF[WeibullDistribution[ β, α], x ]/. β → 1.4/. α → 20
.
În consecint, ă, probabilitatea ca autovehiculul A să ajungă în punctul J înaintea

lui B s, i a lui C rezultă direct din intersect, ia acestor două evenimente indepen-
dente :
P{(τA < τB ) ? (τA < τC )} = PAB · PAC ≈ 0, 378271 · 0, 629166 = 0, 237995
ii)În raport cu ora 0, momentul de timp la care B ajunge la finalul distant, ei este
t B = ∆ + d/v B , cel pentru C este tC = 2∆ + d/vC , întrucât pleacă cu o oră mai
târziu decât B din punctul de start.
Diferent, ă de timp între cele două sosiri este mai mică decă ∆/2 = 0, 5 h dacă s, i
numai dacă |t B − tC | < ∆/2, respectiv |d/v B − d/vC − ∆| < ∆/2.
Aceasta revine la inegalitatea dublă ∆/2/d < 1/v B − 1/vc < 3∆/2/d
Fie vC = x. Inegalitatea dublă revine la 1/x + ∆/2/d < 1/v B < 1/x + 3∆/2/d,
respectiv 1/(1/x + 3∆/2/d) < v B < 1/(1/x + ∆/2/d).
Viteza autovehiculului B trebuie în consecint, ă sa respecte condit, ia :

2xd/(2d + 3x∆) < v B < 2xd/(2d + x∆)
Probabilitatea asociată este F2 (2xd/(2d + x∆)) − F2 (2xd/(2d + 3x∆))
În consecint, ă probabilitatea cerută este egală cu :

Z ∞
f 3 ( x )( F2 (2x/(2 + xe)) − F2 (2x/(2 + 3xe)))dx
0
Integrînd in Mathematica obt, inem răspunsul la cerint, ă R = 0, 088359

Z ∞
2x 2x
R=N f3( x ) F2 − F2 dx/. e → 0, 009
0 xe + 2 3xe + 2
iii)În raport cu ora 0, momentul de timp la care A ajunge la finalul distant, ei

este t A = d/v A , iar cel pentru C este tC = 2∆ + d/vC , întrucât pleacă cu două
ore mai târziu decât A din punctul de start.
Diferent, ă de timp între cele două sosiri ale lui A, respectiv C (în această ordine
sosit, i în punctul final) este mai mare decă ∆/2 = 0, 5 h dacă s, i numai dacă
tC − t A > ∆/2, respectiv d/vC − d/v A + 2∆ > ∆/2.
Aceasta revine la inegalitatea 1/v A − 1/vC < 3∆/2/d, respectiv
Fie vC = x.
Viteza autovehiculului A trebuie în consecint, ă sa respecte condit, ia :

1/v A < 1/x + 3∆/2/d , respectiv v A > 2x/(2 + 3ex ).
Probabilitatea asociată este 1 − F1 (2x/(2 + 3ex )).
În consecint, ă probabilitatea cerută este egală cu :

Z ∞
f 3 ( x )(1 − F1 (2x/(2 + 3ex )))dx
0
Integrînd in Mathematica obt, inem răspunsul la cerint, ă R = 0, 545388

Z ∞
2x
R=N f3( x ) 1 − F1 dx/. e → 0, 009
0 3xe + 2
18. Douăzeci de persoane aleg independent, aleator, în secret, fiecare câte un număr
natural între 1 s, i 100 inclusiv. Care este probabilitatea de a avea cel put, in două
persoane care au ales acelas, i număr ?
Solut, ie
Calculăm mai întâi probabilitatea P de a avea numere diferite la toate cele
douăzeci de persoane, adică complementarul evenimentului din enunt, .
Fiecare persoană are 100 de posibilităt, i de a alege, deci în total sunt 100 ·
100 · · · 100 = 10020 cazuri posibile.
Pentru cazurile favorabile, o persoană din grup are 100 posibilităti, apoi o
dată ce a ales în secret, o altă persoană poate fi invitată să aleagă, aceasta are
automat 99 de posibilităt, i de alegere (una dintre ele a fost deja "blocată de către
prima persoana), apoi cea de-a treia are 98 de posibilităt, i. Ultima persoana din
grupul de douăzeci de persoane va avea la îndemână o mult, ime formată din
101 − 20 = 81 posibilităt, i. În total 100 · 99 · 98 · · · 81 cazuri favorabile.
Rezultă
100 · 99 · 98 · · · 81 100!
P= 20
=
100 80! · 10020
Pentru calcula direct logaritmul neperian al lui P :
Ln( P) = Ln(100!) − Ln(80!) − 20 · Ln(100)
unde Ln(100!) = Ln(1) + Ln(2) + · · · Ln(100), iar Ln(80!) = Ln(1) + Ln(2) +

· · · Ln(80)
Obt, inem :
100
Ln( P) = −20 · Ln(100) + ∑ Ln(k ) = −2.03715
k =81
respectiv P = exp[−2.03715] = 0, 1304.
Răspunsul la cerint, a din enunt, este : 1 − P = 0, 8696.

19. Douăzeci de persoane aleg independent, aleator, în secret, fiecare câte o
mult, ime de două numere naturale între 1 s, i 100 inclusiv. De exemplu, persoana
1 alege mult, imea {23, 44}, persoana 2 alege mult, imea {1, 79}, etc. Care este
probabilitatea de a avea cel put, in două persoane care au ales aceeas, i mult, ime ?
Solut, ie
Calculăm mai întâi probabilitatea P de a avea mult, imi diferite la toate cele
douăzeci de persoane, adică complementarul evenimentului din enunt, .
Fiecare persoană are 100 · 99 de posibilităt, i de a alege, deci în total sunt (99 ·
100)20 cazuri posibile.
Pentru cazurile favorabile, o persoană din grup are 99 · 100 posibilităti de a
constitui mult, imea, respectiv 100 posibilităt, i pentru a alege primul element
al mult, imii, respectiv 99 posibilităt, i de a alege cel de-al doilea număr din
cadrul mult, imii (evident, cel de-al doilea număr nu poate fi egal cu primul
număr întrucât într-o mult, ime toate elementele sunt distincte). Apoi, o dată
ce a ales, o altă persoană poate fi invitată să aleagă, aceasta are automat
99 · 100 − 1 de posibilităt, i de alegere (una dintre ele a fost deja "blocată" de
către prima persoană), apoi cea de-a treia are 99 · 100 − 2 de posibilităt, i. Ultima
persoană din grup va avea la îndemână 99 · 100 − 19 = 9881 posibilităt, i. În total
9900 · 9889 · 9888 · · · 9881 cazuri favorabile.
Rezultă
9900 · 9889 · 9888 · · · 9881
P=
9920 · 10020
Calculăm direct logaritmul neperian al lui P :
9900
Ln( P) = ∑ Ln(k ) − 20 · Ln(99) − 20 · Ln(100)
k =9881
Obt, inem Ln( P) = −0, 0192045
respectiv P = exp[−0, 0192045] = 0, 980979.
Răspunsul la cerint, a din enunt, este : 1 − P = 0, 0190213, respectiv în jur de 2%

sans, e de a avea cel put, in două persoane cu aceeas, i mult, ime aleasă.
20. O gospodină cumpără vis, ine (v), cires, e dulci (cd), respectiv cires, e amare (ca)
pentru a face dulceat, ă din ele. Având cinci recipiente la dispozit, ie decide să
facă cinci tipuri de dulceat, ă : t1 - de cires, e dulci, t2 - de cires, e amare, t3 -
de vis, ine, t4 - amestec vis, ine + cires, e dulci, respectiv t5 - amestec vis, ine +
cires, e amare, câte un tip pentru fiecare recipient. Un fruct din dulceat, ă, fie
că este vis, ină sau cireas, ă arată la fel. Sot, ul gospodinei tipăres, te cinci etichete
ti ; i = 1, 2, . . . 5. El însă lipes, te eronat etichetele pe recipiente, niciuna dintre eti-
chete nu corespunde cu realitatea. Pentru a remedia, gospodina deschide unul
dintre recipiente, alege la întâmplare un fruct din interior, îl gustă. Calculat, i în
ipoteza că gospodina alege primul recipient de o manieră aleatoare :
a) probabilitatea ca primul recipient ales să fie etichetat t2 ;
b) probabilitatea ca primul recipient să fie etichetat t1 , iar el să cont, ină t4 ;
c) s, tiind că fructul gustat din primul recipient a fost o cireas, ă dulce, care este
probabilitatea ca recipientul din care a fost luată să fie real tipul t3 .
d) s, tiind că fructul gustat din primul recipient a fost o cireas, ă amară, iar reci-
pientul din care a fost luat este etichetat t5 , care e probabilitatea ca recipientul
din care a fost luată să fie real tipul t2 .
Solut, ie
a) Întrucât sunt cinci cazuri posibile (cinci etichete diferite) s, i unul singur favo-
rabil (eticheta t2 ), rezultă probabilitatea egală cu 1/5 = 0, 2.
b) Etichetei t1 i pot fi asociate cazurile posibile situat, iilor reale : t2 , t3 , t4 , respec-
tiv t4 , deoarece în enunt, se precizează că într-un recipient este altceva decât ceea
ce scrie pe etichetă. În total patru cazuri posibile. Un singur caz favorabil, cel
din enunt, interesează s, i anume t4 . Rezultă probabilitatea egală cu 1/4 = 0, 25
c) Fructului gustat cireas, ă dulce i pot fi asociate cazurile posibile situat, iilor
reale : t1 , respectiv t4 , fiind singurele recipiente care pot cont, ine acest fruct. În
total două cazuri posibile. Un singur caz favorabil, cel din enunt, (ca în recipient
să fie t4 ). Rezultă probabilitatea egală cu 1/2 = 0, 5
d) Etichetei t5 i pot fi asociate cazurile posibile situat, iilor reale : t1 , t2 , t3 , res-
pectiv t4 , deoarece în enunt, se precizează că într-un recipient este altceva decât
ceea ce scrie pe etichetă.
Din cele patru situat, ii posibile de mai sus, vom ret, ine numai una s, i anume
t2 , întrucât e singura care respectă cazul din enunt, (fructul gustat e o cireas, ă
amară). Acesta fiind s, i cazul favorabil, rezultă că probabilitatea este egală cu 1.
Evident, se putea obt, ine acelas, i rezultat direct prin deduct, ie logică. Propunem
spre studiu s, i următorul caz : gospodina alege la întămplare trei recipiente din
cele cinci, le deschide pe rând, gustă din fiecare câte un fruct s, i are o secvent, ă
de tipul : în primul recipient a gustat un fruct f 1 ∈ {ca, cd, v}, iar pe eticheta
sa scrie t x , apoi a deschis al doilea recipient din cele trei alese s, i a gustat un
fruct f 2 ∈ {ca, cd, v}, iar pe eticheta sa scrie ty , apoi a deschis ultimul recipient
din cele alese s, i a gustat un fruct f 3 ∈ {ca, cd, v}, iar pe eticheta sa scrie tz .
Construit, i un arbore sau un alt suport care să cuprindă toate combinat, iile
posibile. Calculat, i apoi probabilitatea ca al treilea recipient să fie real de tipul
t1 , s, tiind că primul recipient pe eticheta căruia scria t2 a avut f 1 = v, pe al
doilea recipient pe eticheta căruia scria t4 a avut f 2 = cd, pe eticheta cel de-al
treilea recipient este scris t5 , iar f 3 = ca.
21. În cadrul unei act, iuni de mentenant, ă, un număr de echipamente similare sunt
supuse unui test A (off-line) în vederea constituirii unui stoc redundant R.
Un alt număr de echipamente similare sunt supuse, de asemenea, unui test B
(on-line), în vederea constituirii unui alt stoc redundant S. În tabelul ?? sunt
prezentate gradele de încredere corespunzătoare testării specifice ale fiecărui
echipament declarat admis după testul A, respectiv B. Ambele stocuri au
câte n = 10 pozit, ii. Dupa încheierea testărilor, se realizează că un alt număr
m = 10 echipamente de înaltă fiabilitate (EÎF) aveau, de fapt, testele respective
realizate, atât de o maniera "on-line" , cât s, i "off-line", dar nu au fost luate
în considerare în cadrul act, iunii de mentenant, ă. De aceea, departamentul de
mentenant, ă dores, te sa refacă lista celor admis, e, păstrând numărul de locuri la
fiecare dintre stocuri (n=10). Gradele de încredere ale EÎF sunt prezentate în
tabelul 1.2. Presupunând că echipamentele declarate admise init, ial vor trebui
să cedeze locul din stocul respectiv dacă au un grad încredere mai mic la test
decât cele EÎF (evident, se compară gradele de încrede la teste similare, A cu
A, respectiv B cu B), răspundet, i la următoarele cerint, e :
a) se ia aleator un echipament de înaltă fiabilitate din cele m = 10 echipamente
testate. Care este probabilitatea ca acesta să fie admis în stocul R ?
b) se ia aleator un echipament de înaltă fiabilitate din cele m = 10 echipamente
testate. Care este probabilitatea ca acesta să fie admis în stocul S ?
c) se iau aleator două echipamente de înaltă fiabilitate din cele m = 10 echipa-
mente testate . Care este probabilitatea ca să fie amândouă admise în stocul R ?
d) se iau aleator trei echipamente de înaltă fiabilitate din cele m = 10 echipa-
mente testate. Care este probabilitatea ca să fie toate trei admise (nu conteaza
în ce stoc) ?
e) propunet, i un algorithm care să asigure un număr maxim de echipamente de
înaltă fiabilitate care pot fi declarate admise, nu contează în ce stoc.
f) propunet, i un algorithm care să asigure un număr maxim de echipamente de
înaltă fiabilitate care pot fi declarate admise, cu condit, ia care toate cele astfel
admise să fie incluse numai într-unul dintre stocuri.
Solut, ie
a) Ultimul echipament acceptat la lotul R are, conform tabelului 1.1, gradul
de încredere 82, 4%. Sunt s, apte echipamente EÎF care au gradul încredere A
mai mare decât aceasta valoare, respectiv EIF1 . . . EIF7 (conform tabel 1.2). În
consecint, ă probabilitatea cerută este 7/10.
2 = 10!/2!/8! posibilităti de a alege două echipamente din cele zece

b) Sunt C10 ,
EÎF. Ultimul echipament init, ial acceptat la lotul S are, conform tabelului 1.1,
gradul de încredere B de 80, 5%, iar penultimul din acelas, i stoc S are gradul de
încredere B de 84, 2%.
Întrucât se doresc două echipamente EÎF admise, trebuie ca două echipamente

init, ial admise să părăsească stocul S. Cu alte cuvinte, cele două echipamente
să aibă gradul de încredere B mai mare decât al penultimului clasat, conform
tabelului 1.1. Sunt cinci echipamente în această situat, ie : EIF1 , EIF2 , EIF5 , EIF7 ,
respectiv EIF9 . Sunt C52 = 5!/2!/3! posibilităt, i de a alege două echipamente. În
2 = 2/9 = 0, (2) .
consecint, ă probabilitatea cerută este P = C52 /C10
c) Sunt C10 2 = 10!/2!/8! posibilităti de a alege două echipamente din cele zece
,
EÎF. Ultimul echipament init, ial acceptat la lotul R are, conform tabelului 1.1,
gradul de încredere A de 82, 4%, iar penultimul din acelas, i stoc R are gradul de
încredere A de 83, 2%.
Întrucât se doresc două echipamente EÎF admise, trebuie ca două echipamente
init, ial admise să părăsească stocul R. Cu alte cuvinte, cele două echipamente
să aibă gradul de încredere A mai mare decât al penultimului clasat, conform
tabelului 1.1. Sunt s, apte echipamente în această situat, ie : EIF1 , EIF2 , EIF3 ,
EIF4 , EIF5 , EIF6 , respectiv EIF7 . Sunt C72 = 7!/2!/5! posibilităt, i de a alege
două echipamente din aceste s, apte. În consecint, ă probabilitatea cerută este
P = C72 /C10 2 = 7/15 = 0, 4(6) .
3 = 10!/3!/7! = 120 posibilităti de a alege trei echipamente din cele

d) Sunt C10 ,
zece EÎF.
Vom analiza următoarele situat, ii de interes referitoare la cele aceste trei echi-
pamente EÎF :
r3) Toate trei au grad de încredere peste antepenultimul clasat in stocul R ;
r2s1) Două au grad de încredere peste penultimul clasat în stocul R s, i unul
peste ultimul clasat în stocul S ;
r1s2) Unul are grad de încredere peste ultimul clasat în stocul R s, i două peste
penultimul clasat în stocul S ;
s3) Toate trei au grad de încredere peste antepenultimul clasat in stocul S.
Cazul r3. Toate cele trei echipamente EÎF au grade de încredere A mai mari
decât 83, 7%. Sunt s, ase astfel de echipamente în această situat, ie, respectiv de la
pozit, ia 1 până la 6 din tabelul 1.1. În total sunt C63 = 6!/3!/3! = 20 cazuri.
Cazul s3. Toate cele trei echipamente EÎF au grade de încredere B mai mari
decât 85, 5%. Sunt patru astfel de echipamente în această situat, ie, respectiv
pozit, iile 2, 5, 7, respectiv 9. În total sunt C43 = 4!/3!/1! = 4 cazuri s, i niciunul
nu coincide cu cele generate în cazul precedent.
Cazul r2s1. Din cele trei echipamente EÎF alese, exact două echipamente au
grade de încredere A mai mari decât 83, 2% iar unul are gradul de încredere
B mai mare decât 80.5%. Sunt s, apte echipamente EÎF care au grade de încre-
dere B mai mari decât 80.5%, respectiv pozit, iile 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9. Sunt s, ase
echipamente care au grade de încredere A mai mari decât 83.2%, respectiv
pozit, iile 1, 2, 3, 4, 5, 6. Fat, ă de cazul r3, sunt cazuri noi generate în număr de
3 · C62 = 45, respectiv oricare echipament din mult, imea {7, 8, 9} s, i oricare două
din mult, imea {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Din acestea, {7, 2, 5}, {9, 2, 5} sunt deja generate
în cazul s3. Rămând as, adar 45 − 2 = 43 de noi cazuri generate.
Cazul r1s2. Din cele trei echipamente EÎF alese, exact două echipamente au
grade de încredere B mai mari decât 84, 2% iar unul are gradul de încredere A
mai mare decât 82.4%. Sunt cinci echipamente EÎF care au grade de încredere
B mai mari decât 84.2%, respectiv pozit, iile 1, 2, 5, 7,9. Sunt s, apte echipamente
care au grade de încredere A mai mari decât 82.4%, respectiv pozit, iile 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7. Nu sunt cazuri noi generate.
Rezultă probabilitatea cerută egală cu (20 + 4 + 43)/120 = 0, 558333.

Tabel 1.1 – Lista echipamentelor init, ial admise în stocurile R, respectiv S, admise
după testul A, respectiv B
Nr. crt. ID Grad A(%) Nr. crt. ID Grad B(%)
R1 E32 99,5 S1 E2 98,8
R2 E11 99,1 S2 E11 94,3
R3 E34 88,5 S3 E5 93,1
R4 E11 87,3 S4 E320 89,6
R5 E124 86,8 S5 E23 87,0
R6 E17 85,9 S6 E5 86,5
R7 E3 84,2 S7 E111 86,1
R8 E55 83,7 S8 E132 85,5
R9 E99 83,2 S9 E142 84,2
R10 E65 82,4 S10 E27 80,5
Tabel 1.2 – Grade de încredere după testările A s, i B, echipamente de înaltă fiabilitate

ID Grad A(%) Grad B(%) ID Grad A(%) Grad B(%)
EIF1 97,7 85,0 EIF6 89,5 81,0
EIF2 91,2 88,4 EIF7 83,3 90,4
EIF3 96,2 78,8 EIF8 71,3 68,8
EIF4 86,1 83,2 EIF9 72,4 88,8
EIF5 88,5 92,0 EIF10 69,0 70,4
22. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C. A reprezintă "Diferent, ă depăs, ită de tem-

peratură superioară / inferioară carcasă turbină ", B reprezintă "Temperatură
neadecvată ulei ungere lagăre turbină". Evenimentele A s, i B sunt independente.
C reprezintă evenimentul "Vibrat, ii depăs, ite turbină".
Dacă A s, i B sunt apărute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C este 0, 6 - respectiv
P(C | A ∩ B) = 0, 6.
Dacă A este apărut, dar B nu este apărut, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 2 - respectiv P(C | A ∩ B̄) = 0, 2, aceeas, i în cazul A nu este realizat, B este
realizat, respectiv P(C | Ā ∩ B) = 0, 2.
Dacă atât A cât s, i B nu sunt realizate, atunci se consideră că C nu poate apare,
respectiv P(C | Ā ∩ B̄) = 0,
Dependent, a între C s, i evenimentele A s, i B este prezentată în figurile 1.2 s, i 1.3.
Fig. 1.2 – Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente
Să se calculeze, în ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentului A de 0, 1 res-

pectiv a probabilităt, ii aparit, iei evenimentul B de 0, 2 :
a) probabilitatea aparit, iei evenimentului C ;
b) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul B să fie
apărut ?
c) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul A să fie
apărut ?
d) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca atât evenimentul A
cât s, i B să fie apărute ?
Solut, ie.
a) T, inând seama de relat, ia logică între evenimentele A, B s, i C reprezentată în
figura 1.3, rezultă
Fig. 1.3 – Reprezentare prin diagramă Venn
P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

+ P( A ∩ B̄) · P(C | A ∩ B̄)
P(C ) = 0, 1 · 0, 2 · 0, 6 + 0, 9 · 0, 2 · 0, 2 + 0, 1 · 0, 8 · 0, 2 = 0, 064
b) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza împreună cu A sau
fără a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A) · P(C | A ∩ B) + P( Ā) · P(C | Ā ∩ B)
Numeric, se obt, ine :
P(C | B) = 0, 1 · 0, 6 + 0, 9 · 0, 2 = 0, 24
Rezultă
P( B|C ) = 0, 2 · 0, 24/0, 064 = 0, 75
c) Avem P( A|C ) = P( A ∩ C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )

În condit, iile în care A este realizat, atunci C se poate realiza împreună cu B sau
fără a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B) · P(C | A ∩ B) + P( B̄) · P(C | B̄ ∩ A)
P(C | A) = 0, 2 · 0, 6 + 0, 8 · 0, 2 = 0, 28
Rezultă
P( A|C ) = 0, 1 · 0, 28/0, 064 = 0, 4375
d) Avem relat, ia
P( A ∩ B|C ) = P( A ∩ B ∩ C )/P(C ) = P( A ∩ B) P(C | A ∩ B)/P(C )
unde :
P( A ∩ B) = 0, 1 · 0, 2 = 0, 02
P(C | A ∩ B) = 0, 6
P(C ) = 0, 064
Rezultă
P( A ∩ B|C ) = 0, 02 · 0, 6/0, 064 = 0, 1875
Remarcă.
Prin enunt, avem P(C | A ∩ B) = 0. Reciproc P( A ∩ B|C ) = 0.
Cum A ∩ B = A ∪ B, rezultă în acest caz P( A ∪ B|C ) = 1.
Se verifică as, adar pe baza rezultatelor obt, inute, relat, ia P( A|C ) + P( B|C ) −
P( A ∩ B|C ) = 1.
23. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C.
A reprezintă "Presiune scăzută ulei ungere lagăre turbină",
B reprezintă "Temperatură neadecvată ulei ungere lagăre turbină". Evenimen-
tele A s, i B sunt dependente.
Dacă evenimentul B este apărut, atunci evenimentul A apare cu o probabilitate
egală cu 0, 15 iar dacă evenimentul B nu este apărut, atunci evenimentul A
apare cu o probabilitate egală cu 0, 05.
C reprezintă evenimentul "Vibrat, ii depăs, ite turbină".
Dacă A s, i B sunt apărute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C este 0, 5 respectiv
P(C | A ∩ B) = 0, 5.
Dacă A este apărut, dar B nu este apărut, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 2 - respectiv P(C | A ∩ B̄) = 0, 2 - aceeas, i în cazul A nu este realizat, B este
realizat, respectiv P(C | Ā ∩ B) = 0, 2.
Dacă atât A cât s, i B nu sunt realizate, atunci P(C | Ā ∩ B̄) = 0, 1.
Dependent, a între C s, i evenimentele A s, i B este prezentată în figurile 1.4 s, i 1.5.
Fig. 1.4 – Ret, ea bayesiană pentru 3 evenimente
În ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentului A egală cu 0, 1 să se exprime :

a) probabilitatea aparit, iei evenimentului C ;
b) dacă evenimentul A nu a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul B
să fie apărut ?
c) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul B să fie
apărut ?
d) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul A să
fie apărut ?
e) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca atât evenimentul A,
cât s, i B să fie apărute ?
f) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul A să fie
apărut, dar B să nu fie apărut ?
g) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul B să
nu fie apărut, dar A să fie apărut ?
h) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca evenimentul B să
nu fie apărut, iar A să nu fie apărut ?
Solut, ie.
a) T, inând seama de relat, ia logică între evenimentele A, B s, i C reprezentată în
figura 1.5, rezultă
Fig. 1.5 – Reprezentare prin diagramă Venn
P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

+ P( A ∩ B̄) · P(C | A ∩ B̄) + P( Ā ∩ B̄) · P(C | Ā ∩ B̄)
Evenimentul A se poate realiza fie împreună cu evenimentul B, fie împreună

cu evenimentul B̄, rezultă :
P( A) = P( B) P( A| B) + P( B̄) P( A| B̄)
Pentru datele din enunt, avem :
P( B) = ( P( A) − P( A| B̄))/( P( A| B) − P( A| B̄)) =
= (0, 1 − 0, 05)/(0, 15 − 0, 05) = 0, 5
Avem relat, ia
P( B| A) = P( B) P( A| B)/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B) = 0, 15 ; P( B) = 0, 5.
Rezultă :
P( B| A) = 0, 5 · 0, 15/0, 1 = 0, 75
Similar, avem
P( B̄| A) = P( B̄) P( A| B̄)/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B̄) = 0, 05 ; P( B̄) = 0, 5.
Rezultă :
P( B̄| A) = 0, 5 · 0, 05/0, 1 = 0, 25
Rezultă P(C ) = 0, 175
b) Avem relat, ia
P( B| Ā) = P( B) P( Ā| B)/P( Ā)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( Ā| B) = 0, 85 ; P( B) = 0, 5.
Rezultă :
P( B| Ā) = 0, 5 · 0, 85/0, 9 = 0, 472222
c) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )

În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza împreună cu A sau
fără a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A| B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā| B) · P(C | Ā ∩ B)

P(C | B) = 0, 15 · 0, 5 + 0, 85 · 0, 2 = 0, 245
Rezultă
P( B|C ) = 0, 5 · 0, 245/0, 175 = 0, 7
d) Avem P( A|C ) = P( A ∩ C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
În condit, iile în care A este realizat, atunci C se poate realiza împreună cu B sau
fără a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B| A) · P(C | A ∩ B) + P( B̄| A) · P(C | B̄ ∩ A)
P(C | A) = 0, 75 · 0, 5 + 0, 25 · 0, 2 = 0, 425
Rezultă
P( A|C ) = 0, 1 · 0, 425/0, 175 = 0, 242857
e) Avem relat, ia
P( A ∩ B|C ) = P( A ∩ B ∩ C )/P(C ) =
= P( A ∩ B) P(C | A ∩ B)/P(C )
unde :
P( A ∩ B) = 0, 1 · 0, 75 = 0, 075 ; P(C | A ∩ B) = 0, 5 ;
P(C ) = 0, 175.
Rezultă
P( A ∩ B|C ) = 0, 075 · 0, 5/0, 175 = 0, 214286
f) Avem relat, ia
P( A ∩ B̄|C ) = P( A ∩ B̄ ∩ C )/P(C ) =
= P( A ∩ B̄) P(C | A ∩ B)/P(C )
P( A ∩ B̄) = P( B̄) P( A| B̄) = 0, 5 · 0, 05 = 0, 025
Rezultă
P( A ∩ B̄|C ) = 0, 025 · 0, 2/0, 175 = 0, 028571
g) Avem relat, ia
P( Ā ∩ B|C ) = P( Ā ∩ B ∩ C )/P(C ) =
= P( Ā ∩ B) P(C | Ā ∩ B)/P(C )
P( Ā ∩ B) = P( Ā) P( B| Ā) = 0, 9 · 0, 472222 = 0, 425
Rezultă
P( Ā ∩ B|C ) = 0, 425 · 0, 2/0, 175 = 0, 485714
h) Avem relat, ia
P( Ā ∩ B̄|C ) = P( Ā ∩ B̄ ∩ C )/P(C ) =
= P( Ā ∩ B̄) P(C | Ā ∩ B̄)/P(C )
P( Ā ∩ B̄) = P( B̄) P( Ā| B̄) = 0, 5 · 0, 95 = 0, 475
Rezultă
P( Ā ∩ B̄|C ) = 0, 475 · 0, 1/0, 175 = 0, 271429
Remarcă. În relat, ie directă cu figura 1.5 s, i cu rezultatele obt, inute, se verifică

relat, iile :
P( A ∩ B|C ) + P( A ∩ B̄|C ) = P( A|C )

P( A ∩ B|C ) + P( B ∩ Ā|C ) = P( B|C )
P( A|C ) + P( B|C ) − P( A ∩ B|C ) + P( Ā ∩ B̄|C ) = 1
1.2 Distribut, ii discrete

24. O bancă are L = 1000 de client, i, fiecare cu un depozit de 1000 de lei. Proba-
bilitatea ca un client să-s, i retragă cei 1000 lei într-o zi este de q = 0, 001. Care
este nivelul minim de lichiditate pe care banca trebuie să-l aibă disponibil într-
o zi oarecare pentru a satisface cererile cotidiene de retragere ? Managementul
băncii impune un nivel de 99, 9% de satisfact, ie a client, ilor. Altfel spus, 999 de
client, i din 1000 să aibă s, ansa de a avea un răspuns pozitiv la cererea lor. Pre-
miză : client, ii băncii au o viat, ă linis, tită, nu se preocupă unul de celălalt s, i nu intră în
panică.
Solut, ie.
Fie N numărul de client, i care doresc să-s, i retragă depozitul de 1000 lei în
aceeas, i zi. În premizele expuse în enunt, , N urmează o distribut, ie binomială
Bin( L, p) de parametrii L = 1000 s, i q = 0, 001 :
P( N = 0) = p L = (1 − 0, 001)1000 = 0, 367695
P( N = 1) = CL1 q(1 − q) L−1 = 0, 368063
.....
P( N = k ) = CLk qk (1 − q) L−k
.....
Fie Smin nivelul minim de lichiditate cerut în enunt, s, i fie S suma dorită de către
client, i a fi retrasă într-o zi oarecare. Conform enunt, ului, dorim ca în 99, 9% din
cazuri să avem acoperită suma dorită, respectiv S < Smin :
P(S < Smin ) = 0, 999

Pe de altă parte, fiecare client de acest tip ar dori să retragă 1000 lei, deci S =
N · 1000.
1.2. DISTRIBUT, II DISCRETE 45
Tabel 1.3 – Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q) pentru q = 0, 001
n F (n, q) n F (n, q)
0 0,367695 1 0,735758
n F (n, q) n F (n, q)
2 0,91979 3 0,981072
n F (n, q) n F (n, q)
4 0,9963619 5 0,9994107
Avem :
P( N ≥ [Smin /1000]) = 0, 001
respectiv
P( N < [Smin /1000]) = 0, 999
unde N ∼ Bin( L, q).
Pentru un număr întreg n dat, fie :
n −1
F (n, q) = ∑ CLk (1 − q)k q L−k = Prob( N < n)
k =0
Se caută valoarea lui n, astfel încât n este parte întreagă din F −1 (0, 999, q =
0, 001) plus 1. Dupa cum se observă în tabelul 1.3, valoarea cautată a lui n este
5.
În concluzie, nivelul minim de lichiditate este Smin este 5000 lei.
Observat, ie. În Mathematica următoarele linii calculează direct valoarea cerută a
cuantilei :
<< Statistics‘DiscreteDistributions‘
BD=BinomialDistribution[1000,0,001] ;
Nmin=Quantile[BD,0,999] ;
25. Cum se modifică suma minimă de mai sus, dacă banca ar avea L = 10000 de
client, i ?
Solut, ie. BD2=BinomialDistribution[10000,0,001] ;
Nmin2=Quantile[BD2,0,999] ;
Smin2=21000 lei.
26. Cum se modifică suma minimă de mai sus, dacă banca ar avea L = 1000000 de
client, i, iar nivelul de semnificat, ie ar scade la 99% ?
Solut, ie.
BD3=BinomialDistribution[1000000,0,001] ;
Nmin3=Quantile[BD3,0,99] ;
Smin3=1074000 lei.
Remarcă. Pentru valori mari ale lui L se poate utiliza relat, ia : CLk pk (1 − p) L−k →
e−λ · λk /k! pentru orice k ≥ 0, cu λ = L · q. λ = L · q = 106 · 10−3 = 103

PD = PoissonDistribution[λ] ;
Nmin4=Quantile[PD,0,99] ;
Smin4=1074000 lei.
27. În fiecare an, independent de alt, i ani, un s, ofer are probabilitatea p de a avea
un accident (dacă este un bărbat), respectiv q dacă este o femeie. O companie
de asigurări are un număr egal de s, oferi asigurat, i bărbat, i, respectiv femei. Un
asigurat este ales aleator.
i) Care este probabilitatea ca acel asigurat să fi avut un accident îıntr-un
an ?
ii) Arătat, i că probabilitatea ca acest asigurat să fi avut doi ani consecutivi
accident este ( p2 + q2 )/2 ;
iii) Din lista celor care au avut un accident în anul respectiv, se extrage
aleator un nume. Care este probabilitatea ca acel asigurat să fi avut
un accident s, i în cel de-al doilea an ?
iv) Care este probabilitatea ca un s, ofer care a avut n accidente anuale
consecutive să fie bărbat ? Dar femeie ?
Solut, ie.
Compania de asigurari are un număr egal de asigurat, i femei / bărbat, i. În
consecint, ă, probabilităt, ile de a alege aleator un bărbat, respectiv o femeie din
lista celor asigurat, i sunt egale între ele s, i egale cu 0,5 adică P( F ) = P( B) = 0, 5.
Din teorema probabilităt, ilor totale rezultă probabilitatea ca asiguratul ales alea-
tor să fi avut un accident în anul respectiv :
P( A) = P( B) · P( A| B) + P( F ) · P( A| F ) = 0, 5 · ( p + q) (1.12)
Fie A1 evenimentul "asiguratul ales a avut un accident în primul an", respectiv
A2 evenimentul "asiguratul respectiv a avut un accident în al doilea an". Se
dores, te evaluarea probabilităt, ii P( A1 ∩ A2 ).
Conform teoremei probabilităt, ilor totale avem relat, ia :
P ( A1 ∩ A2 ) = P ( A1 ∩ A2 | B ) · P ( B ) + P ( A1 ∩ A2 | F ) · P ( F ) (1.13)
unde
P ( A1 ∩ A2 | B ) = P ( A1 | B ) · P ( A2 | B ) (1.14)
respectiv
P ( A1 ∩ A2 | F ) = P ( A1 | F ) · P ( A2 | F ) (1.15)
P( A1 ∩ A2 ) = 0, 5 · ( p2 + q2 ) (1.16)
În acest caz se dores, te evaluarea probabilităt, ii P( A2 | A1 ).

Avem :
P( A2 | A1 ) = P( A1 ∩ A2 )/P( A1 ) = ( p2 + q2 )/2 · 2/( p + q) (1.17)
Rezultă :
P ( A2 | A1 ) = ( p2 + q2 ) / ( p + q ) (1.18)
28. Într-o zi sunt planificate să funct, ioneze în Sistemul Energetic Nat, ional un
număr egal de hidrogeneratoare, respectiv turbogeneratoare. În fiecare oră, in-
dependent de alte ore, probabilitatea de a avea o avarie la un grup hidroge-
nerator este aceeas, i q1 = 0, 005 - respectiv aceleas, i premize pentru un grup
turbogenerator, dar q2 = 0, 01. La sfârs, itul unui zile, un grup este ales aleator
din lista respectiva programată să opereze în SEN.
i) Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a suferit o avarie în
respectiva zi ?
ii) Care este probabilitatea ca grupul ales să aibă o avarie în primele 12
ore din ziua respectivă ?
iii) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua res-
pectivă să fie hidrogenerator ?
iv) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua res-
pectivă să fie turbogenerator ?
v) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o avarie la
un turbogenerator ?
vi) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o avarie la
un hidrogenerator ?
Solut, ie.
i) Fie H evenimentul "grupul ales este hidrogenerator", respectiv T evenimentul
"grupul ales este turbogenerator". Evident, H s, i T sunt două evenimente mutual
exclusive (incompatibile) : H ∩ T = Φ.
Fie A evenimentul "grupul ales a suferit o avarie în respectiva zi". Acest eve-
niment se poate realiza fie împreună cu H, fie împreună cu T :
A = ( A ∩ H) ∪ ( A ∩ T)
Evident, evenimentele A ∩ H s, i A ∩ T sunt mutual exclusive.
Aplicând teorema probabilităt, ilor totale, rezultă :
P( A) = P( H ) · P( A| H ) + P( T ) · P( A| T )
Dată fiind ipoteza unui număr egal de hidrogeneratoare / turbogeneratoare,

avem P( H ) = P( T ) = p = 0, 5
Pe de altă parte, probabilitatea ca într-o zi un hidrogenerator să funct, ioneze cu

succes este dată de relat, ia :
P( A| H ) = (1 − q1 )24 = 0, 886653
respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turbogenerator este :
P( A| T ) = (1 − q2 )24 = 0, 785678
Rezultă :
P( A) = p · ((1 − P( A| H )) + (1 − P( A| T )))
Numeric se obt, ine :
P( A) = 0, 5 · ((1 − 0, 886653) + (1 − 0, 785678)) = 0, 1638345
ii) Probabilitatea ca în primele 12 ore un hidrogenerator să funct, ioneze cu

succes este dată de relat, ia :
P12 ( A| H ) = (1 − q1 )12 = 0, 941623
respectiv, disponibilitatea similară la nivelulul unui turbogenerator este :
P12 ( A| T ) = (1 − q2 )12 = 0, 886385
Rezultă :
P12 ( A) = p · ((1 − P12 ( A| H )) + (1 − P12 ( A| T )))
Numeric se obtine :
P12 ( A) = 0, 5 · ((1 − 0, 941623) + (1 − 0, 886385)) = 0, 085996
iii) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua respectivă să fie hidro-
generator este probabilitatea condit, ionată P( H | A).
Aceasta se poate calcula cu relat, ia următoare ce derivă din aplicarea teoremei
intersect, iei s, i cea a probabilităt, ilor totale :
P( A ∩ H )
P( H | A) = = P( A| H ) · P( H )/P( A)
P( A)
Numeric se obt, ine :
P( H | A) = (1 − 0, 886653) · 0, 5/0, 1638345 = 0, 3459192
iv) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua respectivă să fie turbo-
generator este probabilitatea condit, ionată P( T | A).
Aceasta se poate calcula, de asemenea, cu relat, ia următoarea ce derivă din apli-

carea teoremei intersect, iei s, i cea a probabilităt, ilor totale :
P( A ∩ T )
P( T | A) = = P( A| T ) · P( T )/P( A)
P( A)
respectiv :
P( T | A) = (1 − 0, 785678) · 0, 5/0, 1638345 = 0, 6540808
Se verifică relat, ia P( T | A) + P( H | A) = 1. Dacă un grup este avariat, atunci fie

este turbogenerator, fie este hidrogenerator.
v) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Bi evenimentul "funct, ionare
cu succes a unui hidrogenerator", respectiv fie pi probabilitatea de funct, ionare
cu succes a hidrogeneratorului :
P( Bi ) = pi
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de hidrogenerator se poate ex-
prima sub forma unui S, I logic :
60
\
B= Bi
i =1
În premiza independent, ei evenimentelor Bi , avem relat, ia :
1 − q1 = p60
i
Rezultă pi = (1 − q1 )1/60 = 0, 9951/60 = 0, 999916

Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui hidrogenerator rezultă
q Hi = 1 − pi = 8, 4 · 10−5
vi) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Ci evenimentul

"funct, ionare cu succes a unui turbogenerator", respectiv fie ri probabilitatea
de funct, ionare cu succes a turbogeneratorului :
P(Ci ) = ri
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de turbogenerator se poate ex-
prima sub forma unui S, I logic :
60
\
C= Ci
i =1
În premiza independent, ei evenimentelor Ci , avem relat, ia :

1 − q2 = ri60
Rezultă ri = (1 − q2 )1/60 = 0, 991/60 = 0, 999832

Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui turbogenerator rezultă
q Ti = 1 − ri = 1, 68 · 10−4
29. Fie două grupuri Diesel de alimentare de securitate a serviciilor vitale clasă III
dintr-o centrală nucleară. Fie ρ1 probabilitatea de succes la o solicitare de de-
marare a grupului Diesel 1, respectiv ρ2 probabilitatea de succes la o solicitare
de demarare a grupului Diesel 2. Se consideră valabilă ipoteza independent, ei :
la orice solicitare de demarare, probabilitatea de succes este aceeas, i, indiferent
câte es, ecuri s-au înregistrat apriori. Fie X o variabilă aleatoare discretă sem-
nificând numărul de solicitări ale grupului Diesel 1 până la pornire (succes),
respectiv Y o variabilă aleatoare discretă semnificând numărul de solicitări ale
grupului Diesel 2 până la pornire (succes) s, i fie Z = min{ X, Y }.
i) Care este distribut, ia v.a. X ?
ii) Care este distribut, ia v.a. Z ?
iii) Care este probabilitatea de a avea cel put, in un grup Diesel pornit cu
succes de la prima solicitare ?
iv) Care este probabilitatea a avea ambele grupuri Diesel pornite cu succes
de la prima solicitare ?
Răspuns.
i) În premizele date, X urmează o distribut, ie geometrică de parametru ρ1 :

1 2 ... n ...
X=
ρ1 (1 − ρ1 )ρ1 ... (1 − ρ1 )n−1 ρ1 . . .
Similar, Y urmează o distribut, ie geometrică de parametru ρ2 :

1 2 ... n ...
Y=
ρ2 (1 − ρ2 )ρ2 ... (1 − ρ2 )n−1 ρ2 . . .
ii)
Avem
P ( Z = 1) = P ( X = 1 ∪ Y = 1) =
= P ( X = 1 ) + P (Y = 1 ) − P ( X = 1 ∩ Y = 1 ) =
= ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2
P( Z = 2) = P(( X = 2 ∩ Y ≥ 2) ∪ (Y = 2 ∩ X ≥ 2)) =
= P ( X = 2 ∩ Y ≥ 2 ) + P (Y = 2 ∩ X ≥ 2 ) −
− P ( X = 2 ∩ Y = 2) =
= (1 − ρ1 ) ρ1 (1 − ρ2 ) + (1 − ρ2 ) ρ2 (1 − ρ1 ) −
− ρ1 ρ2 ((1 − ρ1 )(1 − ρ2 ) =
= (1 − ρ1 )(1 − ρ2 )(ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2 )
Prin induct, ie matematică se obt, ine că Z urmează o distribut, ie geometrică de

parametru ρ = ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2 .
iii) Probabilitatea cerută este P( Z = 1). Conform ii), avem P( Z = 1) = ρ1 +
ρ2 − ρ1 ρ2 .
iv) Probabilitatea cerută este P( X = 1 ∩ Y = 1) = ρ1 ρ2 .
30. Fie un supermarket care este vizitat într-o zi de n persoane. O persoană oarecare
are probabilitatea p de a cumpăra ceva din magazin, respectiv 1 − p de a pleca
fără a cumpăra nimic. La sfârs, itul zilei, soft-ul este în imposibilitate de a furniza
cât, i client, i au trecut pe la casele de marcat. Fie N numărul de client, i care au
cumpărat cel put, in un produs din magazin s, i deci au trecut pe la vreo casă de
marcat.
a) Propunet, i o distribut, ie discretă pentru v.a. N ;
b) Propunet, i o distribut, ie discretă aproximativă pentru v.a. N - în cazul
unui număr mare de client, i ;
c) Pentru p = 0, 9 s, i n = 70 calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in 50
de client, i care să îs, i facă cumpărături de la respectivul supermarket
în ziua dată.
Solut, ie.
a) Fiecare client are probabilitatea p de cumpăra independent de decizia
celorlalt, i client, i. Din acest motiv, N urmează o distribut, ie binomială de pa-
rametrii n s, i p : N ∼ Bin(n, p).
b) În acest caz, distribut, ia binomială poate fi aproximată prin distribut, ie Pois-
son de parametru λ = np.
c) Probabilitatea cerută se poate exprima sub forma
49
λi −λ
P( N ≥ 50) = 1 − P( N ≤ 49) = 1 − ∑ e
i =0
i!
Pentru λ = 0, 9 · 70 = 63, se obt, ine P( N ≥ 50) = 0, 959584.

31. Un punct material P se deplasează prin salturi succesive în vârfurile A, B, C s, i
centrul de greutate G al unui triunghi echilateral. La momentul de timp t = 0
el se găses, te în centrul de greutate G. Apoi sare - de o manieră echiprobabilă -

spre unul dintre vârfurile triunghiului A,B,C. În continuare sare echiprobabil la
orice moment de timp t = n (n=1,2,...) spre oricare din cele trei puncte conexe
în raport cu punctul unde se află.
a) Calculat, i probabilitatea ca el să revină pentru prima dată la t = n în G ;
b) Calculat, i probabilitatea ca el să revină în G.
Solut, ie.
a) Dacă la t = 0 punctul material se află în centrul de greutate G, atunci la t = 1
poate fi - de o manieră echiprobabilă într-unul din vârfurile triunghiului A, B
sau C (probabilitate 1/3). Deci, probabilitatea de revenire în G pentru prima dată
are sens pentru n ≥ 2.
Fie Ak evenimentul "P revine pentru prima dată în G la momentul t = k".
Atunci, probabilitatea cerută se poate exprima sub forma :
P ( A 1 ∩ A 2 ∩ . . . ∩ A n −1 ∩ A n ) (1.19)
Pornind de la teorema intersect, iei, această probabilitate se poate scrie sub

forma :
P ( A 1 ) · P ( A 2 | A 1 ) · · · P ( A n | A 1 ∩ A 2 . . . ∩ A n −1 ) (1.20)
La t = 1, avem P( A1 ) = 1 deoarece P se găses, te sigur într-unul din vârfurile

triunghiului, deci sigur nu în punctul G.
Pe de altă parte, dacă la t = k − 1, P se află într-unul din vârfurile triunghiului,
atunci sunt 2/3 s, anse să evite G la momentul următor de timp t = k :
P( Ak | A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 2/3
În consecint, ă, avem :
P( Ak | A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 1/3
Deci, probabilitatea cerută este :
P( A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) = 1 · 2/3 · · · 2/3 · 1/3 = 1/3 · (2/3)n−2
b) Fie B evenimentul "Punctul material P revine în G".

Evident, B se poate realiza dacă A2 se realizează sau A3 se realizează sau ... Ak
se realizează ...
∞
[
B= Ak
k =2
Evenimentele Ak sunt două câte două incompatibile.

∞ ∞
P( B) = ∑ P( Ak ) = 1/3 · ∑ (2/3)n−2
k =2 k =2
Seria ∑∞
k =2 (2/3)
n−2 se poate scrie sub forma 1/ (1 − 2/3). Rezultă că P ( B ) = 1.
Evenimentul B este cert ; punctul material va reveni în G de o manieră sigură.

32. Într-o centrală electrică, două evenimente A s, i B pot apare aleator în aceeas, i zi
dintr-o lună, independent unul de celalălt.
Zilele în care pot apare evenimentele respective sunt numerotate de la 1 la n − 2.
Oricare din cele două evenimente de mai sus rămâne activ încă 2 zile de la ziua
aparit, iei, după care este resetat. Rezultă că zilele în care putem avea ambele
evenimente realizate (apărute sau active) sunt de la 1 la n.
a) Calculat, i probabilitatea de a avea cele două evenimente apărute - în
aceeas, i zi ;
b) Calculat, i probabilitatea de a avea cele două evenimente apărute - cu
o zi diferent, ă între ele ;
c) Calculat, i probabilitatea de a avea ambele evenimente apărute active -
în cel put, in o zi.
Solut, ie.
a) Fie Ak evenimentul "A apare în ziua k", respectiv Bk evenimentul "B apare în
ziua k".
Fie E evenimentul "A s, i B apar în aceeas, i zi" :
−2
n[
E= ( Ak ∩ Bk )
k =1
Pentru orice k, (1 ≤ k ≤ n − 2), evenimentele Ak ∩ Bk sunt incompatibile două

câte două, întrucât ele pot apare împreună fie în prima ziua, fie în a doua zi, ...,
fie în a (n − 2)-a zi.
Pe de altă parte, dată fiind independent, a evenimentelor în discut, ie, avem :
P( Ak ∩ Bk ) = P( Ak ) P( Bk )
Rezultă :
n −2
P( E) = ∑ P( Ak ) P( Bk )
k =1
Dacă se alege o distribut, ie echiprobabilă (uniformă), avem P( Ak ) = 1/(n − 2),

respectiv P( Bk ) = 1/(n − 2), cu k = 1, 2, . . . n − 2.
Rezultă :
n −2
P( E) = ∑ 1/(n − 2)2 = (n − 2)/(n − 2)2 = 1/(n − 2)
k =1
b) O zi diferent, ă între aparit, ii implică faptul că unul dintre următoarele eveni-
mente realizate : Ak ∩ Bk+1 , cu 1 ≤ k ≤ n − 3, respectiv evenimentul A apare
cu 1 zi înaintea lui B sau Bj ∩ A j+1 , cu 1 ≤ j ≤ n − 3, respectiv evenimentul B
apare cu 1 zi înaintea lui A.
Fie F evenimentul căutat :

!  
−3
n[ [ −3
n[
F= ( Ak ∩ Bk+1 )  ( B j ∩ A j +1 ) 
k =1 j =1
Evenimentele Ak ∩ Bk+1 cu 1 ≤ k ≤ n − 3 s, i Bj ∩ A j+1 cu 1 ≤ j ≤ n − 3 formează

2 · (n − 3) evenimentele incompatibile două câte două, respectiv de la A apare
în prima zi s, i B apare în a doua zi, ..., până la A apare în a (n − 3)-a zi s, i B
apare în a (n − 2)-a zi respectiv (n − 3) situat, ii. B apare în prima zi s, i A apare
în a doua zi, ..., până la B apare în a (n − 3)-a zi s, i A apare în a (n − 2)-a zi,
respectiv (n − 3) situat, ii.
În total 2(n − 3) cazuri.
Rezultă :
n −3 n −3
P( F ) = ∑ P( Ak ∩ Bk+1 ) + ∑ P ( B j ∩ A j +1 )
k =1 j =1
respectiv
n−3 n−3 2( n − 3)
P( F ) = + =
( n − 2)2 ( n − 2)2 ( n − 2)2
c) Fie G evenimentul "A s, i B apar la două zile diferent, ă"’ :
!  
−4
n[ [ −4
n[
G= ( Ak ∩ Bk+2 )  ( B j ∩ A j +2 ) 
k =1 j =1
Evenimentele Ak ∩ Bk+2 cu 1 ≤ k ≤ n − 4 s, i Bj ∩ A j+2 cu 1 ≤ j ≤ n − 4 formează

2 · (n − 4) evenimentele incompatibile două câte două, respectiv de la A apare
în prima zi s, i B apare în a treia zi, ..., până la A apare în a (n − 4)-a zi s, i B apare
în a (n − 2)-a zi, respectiv (n − 4) situat, ii. B apare în prima zi s, i A apare în a
treia zi, ..., până la B apare în a (n − 4)-a zi s, i A apare în a (n − 2)-a zi, respectiv
(n − 4) situat, ii.
În total 2(n − 4) cazuri.
Rezultă :
n −4 n −4
P( G ) = ∑ P( Ak ∩ Bk+2 ) + ∑ P( Bj ∩ A j+2 )
k =1 j =1
respectiv
P ( G ) = 2( n − 4) / ( n − 2)2
Fie H evenimentul "A s, i B sunt active cel put, in o zi", respectiv H = E ∪ F ∪ G.

În termen de probabilităt, i, avem :
P( H ) = P( E) + P( F ) + P( G )
Se obt, ine :
P( H ) = (5n − 16)/(n − 2)2
33. O familie cu doi copii, având copilul cel mare băiat, este aleasă aleator. Care
este probabilitatea de a fi o fată cel de-al doilea copil al acestei familii ?
Solut, ie.
Fie p probabilitatea ca un copil să se nască băiat, respectiv q probabilitatea
ca un copil să se nască fată. Se poate presupune independent, a acestor două
evenimente, respectiv indiferent cât, i băiet, i sau câte fete sunt într-un es, antion
dat, probabilitatea ca următorul copil care se va nas, te să fie băiat / fata este
aceeas, i / neschimbată, indiferent cât, i băiet, i / fete existau la acel moment în
respectivul es, antion. De asemenea, se poate presupune că p = q = 0, 5.
Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B), ( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ),
unde prima literă se referă la primul copil născut în familie, respectiv a doua
literă se referă la cel de-al doilea copil născut.
Din această listă au fost selectate ulterior în vederea extragerii aleatoare specifi-
cate în enunt, numai familiile cu ( B, B), ( B, F ). Rezultă că există un caz favorabil
din două, deci probabilitatea cerută este 1/2.
34. O familie cu doi copii, având cel put, in un băiat, este aleasă aleator. Care este
probabilitatea ca, în aceste condit, ii, această familie să aibă o fată ?
Solut, ie.
Ca s, i în enunt, ul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile :
( B, B), ( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ).
Din această listă au fost selectate ulterior în vedere extragerii aleatoare specifi-
cate în enunt, numai familiile având cel put, in un băiat, respectiv ( B, B), ( B, F ),
( F, B).
Rezultă că există două cazuri favorabile din trei, deci probabilitatea cerută este
2/3.
35. Probabilitatea de a avea un accident într-un minut oarecare într-o sect, iune dată
a unei autostrăzi este q = 10−5 . Care este probabilitatea P de a nu avea nici un
accident într-un an în sect, iunea respectivă, în aceste condit, ii ?
Solut, ie.
Probabilitatea de a nu avea nici un accident în sect, iunea dată, într-un minut
oarecare este p = 1 − q = 0, 99999.
Într-un an sunt N = 8760 · 60 = 525600 minute.
Probabilitatea cerută este
P = p N = 0, 99999525600 = 5, 216 · 10−3
1.3 Distribut, ia exponent, ială

36. Pentru enunt, ul de mai sus, în ipoteza unei distribut, ii exponent, iale a v.a. T "du-
rata între două accidente consecutive în sect, iunea dată a autostrăzii" (variabilă
numită s, i interval de recurent, ă), să se exprime :
a) Intensitatea λ a producerii unui accident ;
b) Calculat, i valoarea as, teptată a intervalului de recurent, ă.
Solut, ie.
a) În cazul distribut, iei exponent, iale T ∼ Exp(λ), probabilitatea de succes, res-
pectiv t = 1 an fără nici un astfel de eveniment rutier este :
R ( t ) = e−λ·t
Impunând
R(t) = p N
se obt, ine după logaritmare o intensitate exprimată în h−1 :
8760 · 60
λ = N/t · ln(1/p) = ln(1/0, 99999) ≈ 6 · 10−4
8760
b) Valoarea as, teptată a intervalului de recurent, a este media variabilei aleatoare
T.
Z ∞ Z ∞
E[ T ] = t · f (t)dt = t · (−) R0 (t)dt
0 0
Integrând prin părt, i, se obt, ine :

Z ∞
E[ T ] = R(t)dt = 1/λ
0
Valoarea as, teptată este deci E[ T ] = 1/λ = 1666, 666 h, respectiv 69, 4 zile.
1.4. DISTRIBUT, IA UNIFORMĂ 57
1.4 Distribut, ia uniformă

37. Problema întâlnirii. Domnul X are un rendez-vous cu Doamna Y azi între orele
17 s, i 18. Fiecare dintre ei se decide de a nu îl as, tepta pe celălălt mai mult de
t = 10 minute, nici unul nu cunoas, te momentul de timp la care celălălt va
ajunge. Se presupune că fiecare dintre ei soses, te independent unul de celălalt
s, i că avem o distribut, ie uniformă a timpului la care se ajunge la rendez-vous.
a) Determinat, i probabilitatea unei întâlniri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t între orele 17 s, i 18. Care
este probabilitatea ca să îl întâlnească pe Domnul X ?
c) Sosind la momentul de timp t, Doamna Y nu găses, te pe nimeni. Care
este probabilitatea de a-l întâlni pe Domnul X în aceste condit, ii ?
Solut, ie.
a) Fie X o v.a. continuă reprezentând timpul scurs de la ora 17 : 00 până la
sosirea Domnului X la locul de rendez-vous. Fie Y o v.a. continuă reprezentând
timpul scurs de la ora 17 : 00 până la sosirea Doamnei Y în acelas, i loc. Cele două
v.a. X s, i Y sunt independente. X poate să ia valori în intervalul [0, 1]. Astfel,
X = 0 dacă soses, te la ora 17 : 00, respectiv X = 1 dacă soses, te la ora 18 : 00.
Mai mult, X urmează o distribut, ie uniformă X ∼ Uni f (0, 1). Cu alte cuvinte,
apriori nu există nici o preferint, ă în alegerea momentului de sosire a Domnului
X, toate valorile fiind la fel de probabile. Similar, Y = 0 dacă Doamna Y soses, te
la ora 17 : 00, respectiv Y = 1 dacă Doamna Y soses, te la ora 18 : 00. Y urmează
, de asemenea, o distribut, ie uniformă Y ∼ Uni f (0, 1). Cum X, respectiv Y vin
sigur la întâlnire, integralele densităt, ilor de probabilitate sunt respectiv egale
cu 1.
Din punct de vedere matematic, condit, ia de a avea loc întâlnirea este exprimată
sub forma inegalităt, ii | X − Y | ≤ 1/6, respectiv −1/6 ≤ X − Y ≤ 1/6.
Probabilitatea unei întâlniri rezultă :
Z 1 Z y+1/6
P{| X − Y | ≤ 1/6} = g(y) f ( x )dx
0 y−1/6
Cum funct, ia densitate de probabilitate f(x) este egală cu 1 pentru orice x ∈ [0, 1],
respectiv 0 în rest, rezultă :
Z y+1/6
f ( x )dx = (y + 1/6) − (y − 1/6) = 1/3
y−1/6
Similar, funct, ia densitate de probabilitate g(y) este egală cu 1 pentru orice y ∈

[0, 1], respectiv 0 în rest.
Rezultă :
P{| X − Y | ≤ 1/6} = 1/3

Fig. 1.6 – Definit, ia s, i densităt, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y

1.4. DISTRIBUT, IA UNIFORMĂ 59
b) Dacă cunoas, tem momentul t ∈ [0, 1] , condit, ia de a avea loc întâlnirea este
exprimată sub forma inegalităt, ii | X − t| ≤ 1/6, respectiv −1/6 ≤ X − t ≤ 1/6.
Probabilitatea unei întâlniri rezultă :
Z t+1/6
I = P{| X − t| ≤ 1/6} = f ( x )dx
t−1/6
Aceasta se exprimă astfel :

R t+1/6
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I = 0 f ( x )dx = 1/6 + t ;
R t+1/6
- pentru t ∈ [1/6, 5/6] : I = t−1/6 f ( x )dx = 2/6 = 1/3 ;
R1
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I = t−1/6 f ( x )dx = 7/6 − t.
În figura 1.7 este exprimată probabilitatea de întâlnire ca funct, ie de momentul
de timp t.
Se remarcă faptul că este de dorit ca Doamna Y să nu sosească mai devreme de
ora 17 : 10 , respectiv mai târziu de ora 17 :50,
Fig. 1.7 – Probabilitatea de întâlnire ca funct, ie de momentul t
c) S, i în acest caz, condit, ia de a avea loc întâlnirea este exprimată sub forma
inegalităt, ii | X − t| < 1/6. Această condit, ie trebuie coroborată cu faptul că la
momentul t al sosirii sale, Doamna Y nu a găsit pe nimeni. Fie X soses, te mai
târziu (X > t), fie X a sosit deja s, i a plecat (X < t − 1/6).
Rezultă că se dores, te evaluarea unei probabilităt, i condit, ionate :
P{| X − t| < 1/6|( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)}

Fie evenimentele :
A = { X < t + 1/6} ;
B = { X > t − 1/6} ;
C = { X > t} ;
D = { X < t − 1/6}.
Probabilitatea condit, ionată de mai sus se exprimă astfel :
P{ A ∩ B|C ∪ D } = P{ A ∩ B ∩ (C ∪ D )}/P{C ∪ D }
Exprimând logic, obt, inem :

A ∩ B ∩ (C ∪ D ) = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ D )
Evenimentele B s, i D sunt mutual exclusive (incompatibile). De asemenea, B ∩
C = C. Rezultă că A ∩ B ∩ (C ∪ D ) = A ∩ C.
Probabilitatea evenimentului A ∩ C este :
Z t+1/6
I1 = P{( X > t) ∩ ( X < t + 1/6)} = f ( x )dx
t
Probabilitatea evenimentului C ∪ D este :
I2 = P{( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)} =

= 1 − P{( X < t) ∩ ( X > t − 1/6)}
În figura 1.8 este exprimată probabilitatea cerută ca funct, ie de momentul de

timp t.
Prima integrală se exprimă astfel :
R t+1/6
- pentru t ∈ [0, 5/6] : I1 = t f ( x )dx = 1/6 ;
R1
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I1 = t f ( x )dx = 1 − t.
Similar, P{( X < t) ∩ ( X > t − 1/6)} se poate exprima astfel :
Rt
- pentru t ∈ [1/6, 1] : t−1/6 f ( x )dx = 1/6 ;
Rt
- pentru t ∈ [0, 1/6] : t−1/6 f ( x )dx = t.
Rezultă cea de-a doua integrală :
Rt
- pentru t ∈ [1/6, 1] : I2 = 1 − t−1/6 f ( x )dx = 5/6 ;
Rt
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I2 = 1 − t−1/6 f ( x )dx = 1 − t.
Raportul între cele două integrale este probabilitatea cerută :
P{| X − t| < 1/6|( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)} = I1/I2

exprimat astfel :
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I1/I2 = 1/6/(1 − t) ;
- pentru t ∈ [1/6, 5/6] : I1/I2 = 1/6/5/6 = 0, 2 ;
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I1/I2 = (1 − t)/5/6 ;
1.5. DISTRIBUT, IA NORMALĂ 61
Fig. 1.8 – Probabilitatea condit, ionată
1.5 Distribut, ia normală

38. Într-o stat, ie de metrou, garniturile se succed din zece în zece minute. O garni-
tură este programată să sosească la fiecare 10 minute, începând cu orele 5 : 00.
Timpul de stat, ionare al unei garnituri la peroanele stat, iei este de 1 minut.
Perturbat, iile din trafic pot provoca o abatere stardard de 2 minute, în raport cu
ora programată de sosire în stat, ie, respectiv o distribut, ie normală a timpului
de intrare în stat, ie al garniturii, cu o valoare as, teptată egală cu ora s, i minutul
programat, respectiv σ = 2 minute.
Un călător poate sosi aleator în stat, ie între orele 7 : 54 s, i 8 : 06.
Care este probabilitatea ca acest călător să găsească deja un tren în stat, ie ?
Solut, ie.
Fie X o v.a. continuă desemnând momentul de timp la care călătorul intră pe
peronul stat, iei respective. Conform enunt, ului, distribut, ia lui X este uniformă
X ∼ Uni f (7H : 54min, 8H : 06min).
Fie Y o v.a. continuă desemnând timpul de intrare în stat, ie al garniturii de
metrou programată să sosească la ora 7H :50min. Distribut, ia lui Y este normală
Y ∼ N (µ = 7H : 50min, σ = 2min).
Fie Z = X − Y. X s, i Y sunt două v.a. independente. Sosirea călătorului pe peron
nu modifică (cres, te / scade) probabilitatea ca metroul să sosească la timp în
stat, ie s, i reciproc. Cerint, a din enunt, se exprimă astfel : 0 < Z < 1min, respectiv
0 < Z < 0, 0167h.
Fig. 1.9 – Cele două v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate
Fie f 1 ( x ) densitatea de probabilitate a v.a. X, respectiv f 2 (y) densitatea de pro-

babilitate a v.a. Y. Atunci, funct, ia de repartit, ie a v.a. Z este dată de relat, ia :
Z Z
F (z) = f 1 ( x ) f 2 (y)dxdy (1.21)
0< x − y < z
Probabilitatea cerută în enunt, este :
P = F (z = 0, 0167h) − F (z = 0) (1.22)
Avem :
f 1 ( x ) = 5h−1
pentru 7, 9h ≤ x ≤ 8, 1h.
f 1 ( x ) = 0 în rest.
respectiv
√ 2
f 2 (y) = 1/(0, 033 2π )e−0,5((y−7,92)/0,033) (1.23)
Fie schimbarea de variabilă u = x − y ; v = y. Rezultă :
Z z Z ∞
F (z) = du f 1 (u + v) f 2 (v)dv (1.24)
−∞ −∞
respectiv
Z z Z 8,1 √ 2
F (z) = du 5/(0, 033 2π )e−0,5((v−7,92)/0,033) dv (1.25)
−∞ 7,9
1.6. DISTRIBUT, IA LOGNORMALĂ 63
Integrând în Mathematica se obt, ine :
P = F (z = 0, 0167h) − F (z = 0) = 0, 0500 (1.26)
1.6 Distribut, ia lognormală

39. Fie o componentă având o distribut, ie lognormală a timpului său de reparat, ii
(indisponibilitate) LogLN ( a = 2; b = 1, 2).
a) Calculat, i durata as, teptată (medie) a timpului de reparat, ii ;
b) Calculat, i abaterea standard a timpului de reparat, ii ;
c) Dacă la momentul de timp egal cu 75% din durata as, teptată de mai sus, com-
ponenta era încă în reparat, ii, care este probabilitatea ca reparat, ia să se încheie
în termenul as, teptat (100% din valoarea as, teptată) ?
d) Indicat, i abcisa pentru care densitatea de probabilitate are un maxim ;
e) Indicat, i abcisa pentru care intensitatea de reparare are un maxim.
Răspuns.
R∞
a) Durata as, teptată (medie) a timpului de reparat, ii este E[ Tr ] = 0 t · f (t)dt =
2
e a+b /2 = 15, 18h ; p
b) Abaterea
p 2 standard a timpului de , ii este σ [ Tr ] =
reparat E[ Tr2 ] − E2 [ Tr ] =
2
e a+b /2 eb − 1 = 27, 24h ;
c) P{11, 385 < Tr < 15, 18| Tr > 11, 385} = 0, 236715 ;
d) Tr = 1, 7 h ;
e) Intensitatea de reparare este µ(t) = f (t)/(1 − F (t)). Reprezentările grafice
sunt prezentate în figurile 1.10, respectiv 1.11 (ultima în coordonate logarit-
mice).
Fig. 1.10 – Intensitatea de reparare

Fig. 1.11 – Intensitatea de reparare - reprezentare în coordonate logaritmice
1.7 Aplicat, ii propuse

40. Într-un Sistem Energetic există patru tipuri de centrale electrice (hidro, nuclear,
hidrocarburi, respectiv eolian). Pentru asigurarea funct, iei de reglaj secundar,
se dores, te un mix format de exact trei centrale. În câte moduri poate fi format
acest mix ? Exemplu de mix : 2xh+1xn+0xh+0xe.
hidrocarburi, respectiv eolian). Pentru asigurarea funct, iei de reglaj secundar, se
dores, te un mix format de exact cinci centrale. În câte moduri poate fi format
dores, te un mix format de exact s, ase centrale. În câte moduri poate fi format
dores, te un mix format de exact s, apte centrale. În câte moduri poate fi format
44. Într-un Sistem Energetic există cinci tipuri de centrale electrice (fotovoltaic, hi-
dro, nuclear, cărbune, respectiv eolian). Pentru asigurarea funct, iei de reglaj se-
cundar, se dores, te un mix format de exact patru centrale. În câte moduri poate
fi format acest mix ? Exemplu de mix : 1xf+1xh+0xn+2xc+0xe.
45. Într-un Sistem Energetic există s, ase tipuri de centrale electrice (turbine cu gaze,
fotovoltaic, hidro, nuclear, cărbune, respectiv eolian). Pentru asigurarea funct, iei
de reglaj secundar, se dores, te un mix format de exact cinci centrale. În câte mo-
duri poate fi format acest mix ? Exemplu de mix : 1xtg+1xf+1xh+1xn+1xc+0xe.
1.7. APLICAT, II PROPUSE 65
46. Într-un Sistem Energetic există s, ase tipuri de centrale electrice (turbine cu gaze,
fotovoltaic, hidro, nuclear, cărbune, respectiv eolian). Pentru asigurarea funct, iei
de reglaj secundar, se dores, te un mix format de exact s, ase centrale. În câte mo-
duri poate fi format acest mix ? Exemplu de mix : 1xtg+1xf+1xh+1xn+1xc+1xe.
47. Într-un Sistem Energetic există opt tipuri de centrale electrice. Pentru asigurarea
funct, iei de reglaj secundar, se dores, te un mix format de exact cinci centrale. În
câte moduri poate fi format acest mix ?
48. Într-un Sistem Energetic există opt tipuri de centrale electrice. Pentru asigurarea
funct, iei de reglaj secundar, se dores, te un mix format de exact s, ase centrale. În
câte moduri poate fi format acest mix ?
49. Un număr de zece centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de cinci ore,
fiecare din cele zece centrale îs, i alege exact o oră de participare la acoperirea
acestei perioade de cinci ore. Calculat, i probabilitatea de a avea în fiecare oră
exact doua centrale.
acestei perioade de cinci ore (I,II,III,IV,V). Calculat, i probabilitatea de a avea o
configurat, ie de tipul : ora I - 2 centrale participante ; ora II - 3 centrale parti-
cipante ; ora III - 2 centrale participante ; ora IV - nicio centrală participantă,
respectiv ora V - 3 centrale participante.
acestei perioade de cinci ore (I,II,III,IV,V). Calculat, i probabilitatea de a avea o
configurat, ie de tipul : o oră - 2 centrale participante ; o oră - 3 centrale par-
ticipante ; o oră - 2 centrale participante ; o oră - nicio centrală participantă,
respectiv o oră - 3 centrale participante, indiferent de cum sunt dispuse aceste
ore pe perioada vârfului de sarcină.
acestei perioade de cinci ore. Dacă cinci centrale sunt de tip clasic, iar celelalte
cinci sunt de tip non-clasic, calculat, i probabilitatea de a avea în fiecare oră exact
doua centrale de tip diferit (1C+1NC).
cinci sunt de tip non-clasic, calculat, i probabilitatea de a avea doua ore, în fiecare
cu exact doua centrale tip C - 2x(1C+1C), doua ore în fiecare cu exact doua cen-
trale tip NC - 2 x (1NC+1NC) s, i o oră cu tipuri diferite 1x(1C+1NC), indiferent
cum sunt aceste ore repartizate pe perioada vârfului de sarcină.
cinci sunt de tip non-clasic, calculat, i probabilitatea de a avea atât în în ora I cât
s, i ora III exact doua centrale tip C - 2x(1C+1C), în ora II, respectiv în ora IV
fiecare cu exact doua centrale tip NC - 2 x (1NC+1NC), iar în ora V (ultima) cu
tipuri diferite 1x(1C+1NC).
55. Un număr de patru centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de patru ore,
fiecare centrală îs, i alege exact două ore de participare la acoperirea acestei per-
ioade. Calculat, i probabilitatea de a avea în fiecare oră exact doua centrale par-
ticipante.
fiecare centrală îs, i alege exact douăore de participare la acoperirea acestei per-
ioade. Calculat, i probabilitatea de a avea exact patru centrale participante în
prima oră.
ioade. Calculat, i probabilitatea de a avea exact trei centrale participante în a
doua oră.
ioade. Calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in două centrale participante în
a treia oră.
59. Un număr de trei centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de cinci ore
(I,II,III,IV,V), fiecare centrală îs, i alege exact o oră de participare la acoperirea
acestei perioade. Calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in o centrală partici-
pantă oricare ar fi intervalul de analiză de trei ore adiacente, respectiv (I,II,III),
(II,III,IV) ori (III,IV,V).
60. Un număr de trei centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de s, ase ore
(I,II,III,IV,V,VI), fiecare centrală îs, i alege exact o oră de participare la acope-
rirea acestei perioade. Calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in o centrală
participantă oricare ar fi intervalul de analiză de patru ore adiacente, respectiv
(I,II,III,IV), (II,III,IV,V) ori (III,IV,V,VI).
61. Un număr de trei centrale notate 1,2, respectiv 3, acoperă aleator un vârf de
sarcină de cinci ore (I,II,III,IV,V). Fiecare centrală îs, i alege exact o oră de par-
ticipare la acoperirea acestei perioade, conform cu trei vectori independent, i
de probabilităt, i : pentru prima centrală P1 = (0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2), pentru a
doua centrală P2 = (0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2), respectiv pentru a treia centralăP3 =
(0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2). De exemplu, centrala a doua are probabilitatea egală cu
0,2 de a alege ora I, independent de alegerile celorlalte două centrale. Calculat, i
probabilitatea de a avea exact două centrale participante în ora I.
62. Un număr de trei centrale notate 1,2, respectiv 3, acoperă aleator un vârf de
sarcină de s, ase ore (I,II,III,IV,V,VI). Fiecare centrală îs, i alege exact o oră de par-
ticipare la acoperirea acestei perioade, conform cu trei vectori independent, i
de probabilităt, i : pentru prima centrală P1 = (0, 3, 0, 2, 0, 1, 0, 2, 0, 1, 0, 1), pen-

tru a doua centrală P2 = (0, 5, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1), respectiv pentru a treia
centralăP3 = (0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 2, 0, 1, 0, 1). De exemplu, centrala a doua are pro-
babilitatea egală cu 0,5 de a alege ora I, independent de alegerile celorlalte două
centrale. Calculat, i probabilitatea de a avea cel put, in o centrală participantă în
ora VI.
63. Fie trei evenimente aleatoare A,B,C independente în analiza de securitate a unei
centrale electrice. Se cunosc probabilităt, ile : P(A)=0,7 ; P(B)=0,5 ; P(C)=0,3. Fie
evenimentul E = ( A+̇ B) ? C, respectiv D = A ? B+̇C. Calculat, i probabilitatea
aparit, iei evenimentului D.
evenimentul E = ( A+̇ B) ? C, respectiv D = A ? B+̇C. Calculat, i probabilitatea
aparit, iei evenimentului D +̇ E.
evenimentul D = ( A+̇ B) ? C, respectiv E = A ? B+̇C. Calculat, i probabilitatea
aparit, iei evenimentului E.
evenimentul D = ( A+̇ B) ? C, respectiv E = A ? C +̇ B. Calculat, i probabilitatea
aparit, iei evenimentului E, s, tiind că evenimentul D nu s-a realizat.
67. Fie două evenimente aleatoare A,B independente în analiza de securitate a unei
centrale electrice. Fie, de asemenea, alte trei evenimente aleatoare C,D respectiv
E dependente din punct de vedere probabilistic : D ← C → E. Se cunosc proba-
bilităt, ile : P( A) = 0, 9 ; P( B) = 0, 7 ; P(C ) = 0, 5 ; P( D |C ) = 0, 6 ; P( D |C̄ ) = 0, 4 ;
P( E|C ) = 0, 9 ; P( E|C̄ ) = 0, 25 . Calculat, i probabilitatea aparit, iei evenimentului
A+̇ B+̇C +̇ D +̇ E.
E dependente din punct de vedere probabilistic : C → D → E. Se cunosc proba-
P( E| D ) = 0, 1 ; P( E| D̄ ) = 0, 2 . Calculat, i probabilitatea aparit, iei evenimentului
A+̇ B+̇ E, s, tiind că evenimentul D nu s-a realizat.
E dependente din punct de vedere probabilistic : C → D → E. Se cunosc proba-
P( E| D ) = 0, 1 ; P( E| D̄ ) = 0, 2 . Calculat, i probabilitatea aparit, iei evenimentului
C +̇ D +̇ E, s, tiind că evenimentul A s-a realizat.
70. Fie trei evenimente A, B, C, dependente din punct de vedere probabilistic :
A → B → C, reprezentând secvent, a de accident în cazul defectării sistemului
de oprire rapidă numărul 1 al unui reactor CANDU. Se cunosc P( B) = 0, 2 ;

P( B| A) = 0, 3 ; P( B| Ā) = 0, 01 ; P(C | B) = 0, 03 ; P(C | B̄) = 0, 01. Se defines, te
evenimentul D = A ? ( B+̇C ) reprezentând declans, area treptei de inject, ie de
înaltă presiune a sistemului de răcire a zonei active. Calculati :
a) probabilitatea aparit, iei într-o oră a evenimentului D ;
b) probabilitatea aparit, iei într-o oră a cel put, in unuia dintre evenimentele A,B,
s, tiind că evenimentul C nu s-a realizat în acea oră ;
c) probabilitatea aparit, iei într-o oră a cel put, in două din cele trei evenimente
A,B,C ;
d) probabilitatea realizării într-o oră a evenimentului C, s, tiind că A s-a realizat
s, i B nu s-a realizat în respectiva oră ;
e) s, tiind ca într-o zi de operare (24 de ore) s-au inregistrat 2 ore cu aparit, ii ale
evenimentului A, care este probabilitatea de aparit, ie în cel put, in o oră din ziua
respectivă a evenimentului D ;
f) s, tiind ca într-o zi de operare (24 de ore) s-au inregistrat 3 ore cu evenimentul
B realizat, care este probabilitatea ca în ziua respectiva evenimentul D să nu fie
realizat (în niciuna din orele zilei respective).
71. Calculat, i cerint, ele problemei precedente, în ipoteza că evenimentele A, B, C

sunt independente din punct de vedere probabilistic. Se cunosc : P( A) = 0, 01 ;
P( B) = 0, 2 ; P(C ) = 0, 3 .
72. Pentru o perioadâ de cinci ore (1, 2, . . . , 5), dispecerul energetic nat, ional decide
să aleagă câte o centralâ din cele cinci C1 , C2 , . . . , C5 pe care le are la dispozit, ie,
pentru a participa la asigurarea unei rezerve suplimentare de putere la nive-
lului reglajului tert, iar. O centrală intervine exact o oră s, i anume când decide
dispecerul. Se presupune că acesta decide aleator. Calculat, i :
a) probabilitatea ca să avem în ora 1 centrala C1 participantă ;
b) probabilitatea ca să avem în ora 2 centrala C1 participantă, iar în ora 2 să nu
fie centrala C4 participantă ;
c) probabilitatea ca să avem în cele cinci ore exact un caz de tipul Ci intervine
în ora i (iar restul patru cazuri în care Ci intervine în ora j (cu j 6= i)) ;
d) probabilitatea ca să avem exact două cazuri în cele cinci ore de tipul Ci
intervine în ora i ;
e) probabilitatea ca să avem cel put, in un caz în cele cinci ore de tipul Ci inter-
vine în ora i .
73. Pentru o perioadâ de zece ore (1, 2, . . . , 10), dispecerul energetic nat, ional decide
să aleagă câte o centralâ din cele zece C1 , C2 , . . . , C10 pe care le are la dispozit, ie,
pentru a participa la asigurarea unei rezerve suplimentare de putere la nive-
lului reglajului tert, iar. O centrală intervine exact o oră s, i anume când decide
dispecerul. Se presupune că acesta decide aleator. Calculat, i :
a) probabilitatea ca să avem în ora 1 centrala C1 participantă ;

b) probabilitatea ca să avem în ora 1 centrala C1 participantă, iar în ora 2
centrala C10 participantă ;
c) probabilitatea ca să avem în cele zece ore exact un caz de tipul Ci intervine
în ora i (iar restul nouă cazuri în care Ci intervine în ora j (cu j 6= i)) ;
d) probabilitatea ca să avem exact două cazuri în cele zece ore de tipul Ci
intervine în ora i ;
e) probabilitatea ca să avem exact cinci cazuri de tipul Ci intervine în ora i ;
f) probabilitatea ca să avem cel put, in un caz în cele zece ore de tipul Ci intervine
în ora i.
74. Două persoane îs, i imaginează s, i îs, i aleg aleator, independent unul de celălalt,
fiecare dintre ele în secret, trei numere naturale diferite între 1 s, i 10 inclusiv. De
exemplu primul îs, i alege {1, 4, 5}, iar cel de-al doilea îs, i alege {2, 7, 9}. Calculat, i
care este probabilitatea de a avea un număr natural oarecare ales de ambele
persoane ?
75. Douăzeci de persoane îs, i imaginează s, i îs, i aleg aleator, independent unul de
celălalt, fiecare dintre ele în secret, un număr natural între 1 s, i 300 inclusiv.
Calculat, i care este probabilitatea de a avea cel put, in două persoane cu acelas, i
număr ales ?
76. Douăzeci de persoane îs, i imaginează s, i îs, i aleg aleator, independent unul de
celălalt, fiecare dintre ele în secret, o mult, ime de trei numere naturale diferite
între 1 s, i 20 inclusiv. Calculat, i care este probabilitatea de a avea cel put, in două
persoane cu aceeas, i mult, ime aleasă ?
77. Într-o zi sunt planificate să funct, ioneze în Sistemul Energetic Nat, ional un
număr de 25 hidrogeneratoare, respectiv 15 turbogeneratoare. În fiecare oră,
independent de alte ore, probabilitatea de a avea o avarie la un grup hidro-
generator este aceeas, i q1 = 0, 005 - respectiv aceleas, i premize pentru un grup
turbogenerator, dar q2 = 0, 01. La sfârs, itul unui zile, un grup este ales aleator
din lista respectiva programată să opereze în SEN.
a) Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a suferit o avarie în respec-
tiva zi ?
b) Care este probabilitatea ca grupul ales să aibă o avarie în primele 12 ore din
ziua respectivă ?
c) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua respectivă să
fie hidrogenerator ?
d) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua respectivă să
fie turbogenerator ?
e) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o avarie la un
turbogenerator ?
f) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o avarie la un
hidrogenerator ?
78. Două persoane pot sosi într-un anumit loc, cu aceeas, i probabilitate, în orice
moment din intervalul [0, T ]. Să se determine probabilitatea ca intervalul de
timp dintre sosirile lor să nu fie mai mare decât t (0 < t < T).
79. Două garnituri A, B încărcate cu păcură trebuie descărcate la aceeas, i rampă a
unei centrale termoelectrice. Momentele sosirii celor două garnituri sunt inde-
pendente s, i uniform distribuite, în decursul unei zile (24 de ore). Timpul de
descărcare al garniturii A este de 1 oră, respectiv pentru B este de 2 ore. Care
este probabilitatea ca a doua garnitură care soses, te să găsească rampa ocupată ?
Răspuns. Fie x momentul sosirii garniturii A, respectiv y momentul sosirii gar-
niturii B. Probabilitatea cerută este dată de integrala f ( x, y) pe domeniul ∆,
has, urat în figura 1.12. Numeric, probabilitatea cerută este 0, 121.
Fig. 1.12 – Calculul grafic al probabilităt, ii
80. Pentru enunt, ul problemei întâlnirii, se propune o altă distribut, ie, în sensul că
X urmează o distribut, ie normală X ∼ N (µ1 = 1/2h, σ1 = 1/6h), respectiv Y
urmează o distribut, ie normală Y ∼ N (µ2 = 1/3h, σ2 = 1/5h). X s, i Y sunt, de
asemenea, independente. Celelalte date rămân neschimbate.
a) Determinat, i, în acest caz, probabilitatea unei intâlniri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t între orele 17 s, i 17 :30, Care este
probabilitatea ca să îl întâlnească pe Domnul X ?
c) Sosind la ora t, Domnul X nu găses, te pe nimeni. Care este probabilitatea de
a o întâlni pe Doamna Y în aceste condit, ii ?
81. Cum se modifică valoarea probabilităt, ii cerute în problema metroului, dacă
călătorul sos, este aleator în stat, ie între orele 7 : 56 s, i 8 : 04 ? Dar între orele 6 : 00
s, i 6 : 10 ?
82. Fie n variabile aleatoare independente distribuite exponent, ial X1 ∼ Exp[λ],
X2 ∼ Exp[λ], . . . Xn ∼ Exp[λ]. Atunci să se arate că :
a) min( X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[λ] ; b) max ( X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[λ/ ∑in=1 (1/i )] ;

c) Demonstrat, i că prima variantă este cazul distribut, iei duratei de viat, ă a unui
sistem serie de n componente independente, având respectiv intensităt, ile de
defectare egale λ1 = λ2 = . . . = λn = λ ;
83. Demonstrat, i că a doua variantă este cazul distribut, iei duratei de viat, a a unui
sistem paralel de n componente independente, având respectiv intensităt, ile de
defectare egale λ1 = λ2 = . . . = λn = λ ; d) Să se generalizeze pentru cazul
λ1 6 = λ2 6 = . . . 6 = λ n .
84. Fie X1 s, i X2 două variabile aleatoare independente distribuite exponent, ial X1 ∼
Exp[λ1 ], X2 ∼ Exp[λ2 ]. Se defines, te v.a. S = X1 + X2 . Să se determine densitatea
de probabilitate a distribut, iei v.a. S. Indicat, ie. Se vor trata cazurile : λ1 = λ2 ,
respectiv λ1 6= λ2 .
85. Fie X o v.a. distribuită Bernoulli X ∼ B( p).
Parametrul distribut, iei Bernoulli este, la rândul lui, o v.a. distribuită Beta : p ∼
Beta(α, β). Să se exprime valoarea as, teptată a variabilei aleatoare X.
Aplicat, ie numerică pentru evaluarea incertitudinii estimării indisponibilităt, ii
la pornire a unui grup Diesel alimentare servicii de securitate la o centrală
nucleară. Se consideră : α = 1, β = 10 ; X = 1 dacă grupul Diesel demarează cu
succes, respectiv X = 0 în caz contrar.
86. Fie X s, i Y două variabile aleatoare independente distribuite binomial X ∼
Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie Z = X + Y. Să se exprime s, i
să se calculeze probabilitatea ca Z să fie mai mică sau egală decât 2.
Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie Z = ( X + Y )/3. Să se
exprime s, i să se calculeze probabilitatea ca Z să fie mare strict decât 1.
Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie Z = X · Y. Să se exprime s, i
să se calculeze probabilitatea ca Z să ia valori în mult, imea {1, 2, 4, 6}.
Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie Z = max { X, Y }. Să se
exprime s, i să se calculeze probabilitatea ca Z să ia valori în mult, imea {2, 3}.
Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Să se exprime s, i să se calcu-
leze probabilitatea ca X să ia valori mai mici sau egale decât Y.
91. O structură de rezistent, a dintr-o centrală electrică este supusă la două tipuri
independente de solicitări :
- statică (S) ;
- dinamică (D).
Fie două variabile aleatoare independente caracterizând cele două solicitări,
respectiv două cazuri de studiu propuse :
i) S ∼ N (µS , σS ), respectiv D ∼ N (µ D , σD ) ;
ii) S ∼ Exp(λS ), respectiv D ∼ Exp(λ D ).

Să se exprime în cele două cazuri media s, i abaterea standard a solicitării totale
a structurii T = S + D. În ipoteza că rezistent, a R a structurii este o variabila
aleatoare distribuită normal R ∼ N (µ R , σR ), să se evalueze riscul ruperii struc-
turii de rezistent, ă.
Aplicat, ie numerică : µS = 6MPa, σS = 1MPa, µ D = 8MPa, σD = 2MPa,
µ R = 21MPa, σR = 3MPa, λ D = 1/6MPa−1 , λS = 1/8MPa−1 .
92. O gospodină cumpără vis, ine s, i cires, e pentru a face compot din ele. Având
trei recipiente la dispozit, ie decide să facă trei tipuri de compot : de cires, e, de
vis, ine, respectiv de amestec vis, ine + cires, e, câte un tip pentru fiecare recipient.
Un fruct din compot, fie că este vis, ină sau cireas, ă arată la fel. Sot, ul gospo-
dinei tipăres, te trei etichete : "compot de vis, ine", "compot de cires, e", respectiv
"compot de amestec : vis, ine plus cires, e". El însă lipes, te eronat etichetele pe re-
cipiente, niciuna dintre etichete nu corespunde cu realitatea. Pentru a remedia,
gospodina deschide unul dintre recipiente, alege la întâmplare un fruct din
interior, îl gustă s, i rezolvă pe loc încurcătura : fiecare recipient va putea avea
acum eticheta corectă. Cum a procedat pentru a deduce ?
93. O gospodină cumpără vis, ine, cires, e dulci, respectiv cires, e amare pentru a face
dulceat, ă din ele. Având patru recipiente la dispozit, ie decide să facă patru tipuri
de dulceat, ă : t1 - de cires, e dulci, t2 - de cires, e amare, t3 - de vis, ine, respectiv
t4 - amestec vis, ine + cires, e dulci + cires, e amare, câte un tip pentru fiecare
recipient. Un fruct din dulceat, ă, fie că este vis, ină sau cireas, ă arată la fel. Sot, ul
gospodinei tipăres, te patru etichete ti ; i = 1, 2, . . . 4. El însă lipes, te eronat etiche-
tele pe recipiente, niciuna dintre etichete nu corespunde cu realitatea. Pentru
a remedia, gospodina deschide unul dintre recipiente, alege la întâmplare un
fruct din interior, îl gustă. Apoi alege un alt recipient, procedează la fel. Credet, i
că un arbore de decizie o poate ajuta să aleagă corect primul recipient s, i apoi,
funct, ie de rezultat, să aleagă corect s, i cel de-al doilea recipient, ca apoi funct, ie
de rezultatul celui de-al doilea fruct gustat să deducă etichetarea corectă a
recipientelor sau mai trebuie un pas de explorat ?
Estimări statistice 2
94. O monedă este bănuită că nu e perfectă, în sensul că probabilitatea de aparit, ie
p a fet, ei cap este diferită de 0, 5. Apriori, distribut, ia pentru p este din clasa
distribut, iilor Beta, având densitatea de probabilitate proport, ională cu p10 · (1 −
p)14 pe intervalul [0, 1]. Pentru a obt, ine o mai mare certitudine asupra lui p,
moneda este aruncată de 5 ori : de 3 ori a apărut fat, a cap, respectiv de 2 ori
cealaltă fat, ă. Exprimat, i distribut, ia aposteriori pentru p.
Solut, ie.
I. Apriori.
În cazul distribut, iei Beta, densitatea de probabilitate este dată de relat, ia :
f ( p) = 1/B(11, 15) · p10 · (1 − p)14 (2.1)
unde B(α = 11, β = 15) este integrala Beta (Euler de primul tip) :
Z 1
B(α, β) = x α−1 · (1 − x ) β−1 dx
0
Funct, ia de repartit, ie este dată de relat, ia :

Z p
F ( p) = f ( x )dx (2.2)
0
II. Aposteriori.
Fie N v.a. discretă semnificând numărul de aparit, ii ale fet, ei cap din n aruncări.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparit, ii ale fet, ei cap la aruncarea unei astfel
de monezi este :
Z 1
n!
P( N = k) = · pk · (1 − p)n−k dp (2.3)
0 k! · (n − k )!
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea "probabilitatea p de aparit, ie a

acestei fet, e în intervalul ( a, b) s, i N = k" avem relat, ia :
73
74 CAP. 2. ESTIMĂRI STATISTICE
Fig. 2.1 – Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p
Z b
n!
· pk · (1 − p)n−k dp
\
P( a < p < b N = k) = (2.4)
a k! · (n − k )!
Se notează funct, ia aposteriori de repartit, ie a lui p cu F̃ ( p).
T, inând seama de relat, iile de mai sus s, i de teorema probabilităt, ilor condit, ionate,
avem : R p n!
0 k!·(n−k )!
· x k · (1 − x )n−k F ( x )dx
F̃ ( p) = R 1 (2.5)
n! k · (1 − x )n−k F ( x ) dx
0 k!·(n−k )!
· x
Densitatea aposteriori cerută este derivata acestei funct, ii F̃ ( p) s, i este reprezen-

tată grafic în figura alaturată.
Fig. 2.2 – Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

75
III. Remarcă.
Dacă apriori nu este disponibilă nici o informat, ie tehnică, atunci distribut, ia pen-
tru p este uniformă. Orice valoare a lui p este posibilă s, i echiprobabilă. Entropia
informat, ională este maximă în acest caz.
Urmând aceeas, i abordare ca mai sus, este suficient să remarcăm că în acest caz
avem distribut, ia apriori Beta, dar cu parametrii α = 1, respectiv β = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentată grafic în figura 2.3.
Fig. 2.3 – Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p
Comparativ, densitatea aposteriori în acest caz este reprezentată grafic în figura

2.4.
Fig. 2.4 – Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

95. O componentă în as, teptare refuză solicitarea de a demara de m = 2 ori în n =

10 teste independente. Indicat, i estimatorul de verosimilitate maximă pentru
probabilitatea de refuz p.
Solut, ie.
Fie p probabilitatea de refuz la solicitare s, i N o v.a. discretă semnificând numă-
rul de refuzuri înregistrate din n teste independente. În aceste condit, ii, N ur-
mează o distribut, ie binomială, de parametrii n = 10 s, i p.
N ∼ Bin(n, p) (2.6)
Fie m = 2 numărul înregistrat de refuzuri.
Funct, ia de verosimilitate este L( p|n, m) = Cnm · pm (1 − p)n−m .
Logaritmul acestei funct, ii de verosimilitate este :
ln( L( p|n, m)) = ln(Cnm ) + m · ln( p) + (n − m) · ln(1 − p) (2.7)

Din condit, ia de extrem în raport cu p se obt, ine anularea derivatei întâi a loga-
ritmului funct, iei de verosimilitate, respectiv
m/p − (n − m)/(1 − p) = 0
Estimatorul de verosimilitate maximă al lui p rezultă :
p̂ = m/n (2.8)
96. Se aruncă o monedă de n = 20 ori. Fat, a cap a apărut de 14 ori. Se dores, te să se
testeze statistic - cu un prag de semnificat, ie de 1% - dacă moneda este perfectă.
Solut, ie.
Fie ipoteza H0 : moneda este perfectă (probabilitatea de aparit, ie a fet, ei cap
p = 0, 5).
Dacă prelucrăm datele în această ipoteza, cel mai probabil ar fi să observăm
10 rezultate favorabile (aparit, ia fet, ei cap, respectiv 10 rezultate nefavorabile).
Faptul că s-a observat 14 aparit, ii se poate explica astfel :
— moneda este perfectă (H0 este adevărată), rezultatul este pus pe seama in-
tâmplării ;
— moneda nu este perfectă. Putem respinge H0 ?
Răspunsul la întrebare este dat de pragul de semnificat, ie ales. Practic, un prag
de 1% este echivalent cu acceptarea ca într-un caz din 100 de repetări ale ex-
perimentului să punem pe seama întâmplării / s, ansei faptul că moneda este
perfectă - dar observăm N ≥ 14 sau N ≤ 6.
Etapele necesare validării / invalidării ipotezei init, iale sunt următoarele :
(a) În ipoteza că H0 este adevărată, se evaluează probabilitatea evenimentului
( N ≥ 14) ( N ≤ 6) ;
S
77
(b) dacă probabilitatea obt, inută este mai mică decât pragul de semnificat, ie,
atunci ipoteza init, iala poate fi respinsă, un asemenea rezultat observat nu
poate fi acceptat numai pe seama întâmplării ;
(c) dacă probabilitatea obt, inută este mai mare decât pragul de semnificat, ie,
atunci ipoteza init, iala nu poate fi respinsă, un asemenea rezultat poate fi
pus pe seama întâmplării, nu avem motive să credem că moneda nu este
’corectă’ - numai pe seama observat, iilor prelucrate.
Probabilitatea ca N ≤ 6 este dată de relat, ia :
6
P ( N ≤ 6) = ∑ C20k · 0, 5k · 0, 520−k
k =0
Probabilitatea ca N ≥ 14 este dată de relat, ia :

20
P( N ≥ 14) = ∑ k
C20 · 0, 5k · 0, 520−k
k =14
Fie integrala Beta incompletă :

Z x
Ix (α, β) = 1/B(α, β) zα−1 · (1 − z) β−1 dz (2.9)
0
pentru orice x ∈ [0, 1], respectiv α ≥ 0, β ≥ 0.

Avem următoarele relat, ii de calcul utilizate curent în practica estimărilor de
acest tip :
n
I p (m, n − m + 1) = ∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k (2.10)
k=m
m n
∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k = 1− ∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k
k =0 k = m +1
= 1 − I p (m + 1, n − m)
1 − I p (m + 1, n − m) ≡ I1− p (n − m, m + 1) (2.11)
În cazul nostru, avem următoarele relat, ii de calcul :
6
∑ C20k · 0, 5k · 0, 520−k = I0,5 (20 − 6, 6 + 1) = 0, 0576591 (2.12)
k =0
20
∑ k
C20 · 0, 5k · 0, 520−k = I0,5 (14, 20 − 14 + 1) = 0, 0576591 (2.13)
k =14
Rezultă probabilitatea cerută 0, 1153182. Cum aceasta depă- s, este pragul de

semnificat, ie propus, rezultă că ipoteza init, ială nu poate fi respinsă.
Aplicat, ii propuse
97. O componentă în as, teptare refuză solicitarea de a demara de m = 2 ori în

n = 10 teste independente. Indicat, i un interval de încredere pentru estimarea
probabilităt, ii de refuz p. Pragul de semnificat, ie este de 5%.
98. Dintr-un es, antion de N = 100 componente identice, exploatate în condit, ii simi-
lare, k = 5 componente s-au defectat. Indicat, i un interval de încredere pentru
probabilitatea de defectare a unui componente. Pragul de semnificat, ie este de
1%.
99. În operatia de calibrare a unui traductor de nivel este necesara determinarea
valorii nivelului cu o precizie de ±1cm, cu un nivel de încredere de 99%.
Dintr-un studiu preliminar a rezultat că abaterea standard a erorii de măsură
a nivelului este σ = 3, 5 cm. Presupunând că toate observat, iile sunt indepen-
dente :
a) determinat, i numărul minim de observat, ii de operat, ii de calibrare ;
b) dacă 150 de operat, ii de calibrare au fost repetate, care este nivelul de încre-
dere asociat ?
Fiabilitate s, i mentenant, ă 3
100. Timpul de operare al unei pompe de ret, ea termoficare este o v.a. continuă
distribuită exponent, ial de valoare medie 24 de luni. Programul de inspect, ie al
unei astfel de pompe prevede o intervent, ie de acest gen la fiecare 5 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompă de termoficare să aibă nevoie de o
reparat, ie înainte de prima inspect, ie programată ?
b) Dacă o astfel de pompă nu s-a defectat înainte de prima inspect, ie progra-
mată, care este probabilitatea de a o găsi operat, ională s, i la a doua inspect, ie
programată ?
c) Un punct termic are cinci astfel de pompe identice în operare. Presupunând
că timpii lor de operare sunt v.a. identice s, i independent distribuite, să se
calculeze probabilitatea de a avea cel mult o pompă care să aibă nevoie de
reparare înainte de data fixată pentru inspect, ie.
d) Care ar trebui să fie periodicitatea inspect, iilor, dacă se impune ca probabili-
tatea de sus să nu depăs, ească valoarea 0, 1 ?
Solut, ie.
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este λ = 1/24 luni−1
Rezultă probabilitatea cerută :
q = Prob{ T f < 5luni } = 1 − e−λ·5 = 1 − e−5/24 = 0, 188.
b) Probabilitatea de a nu găsi pompa operat, ională înainte de cea de-a doua

inspect, ie programată este :
P{5 < T f ≤ 10}

P{5 < T f ≤ 10| T f > 5} = =
P { T f > 5}
e−5λ − e−10λ
= = 0, 253
e−5λ
79
80 CAP. 3. FIABILITATE S, I MENTENANT, Ă
Tabel 3.1 – Tabela de adevăr pentru evenimentul E

A B C A⊕C B∩C E
1 1 1 0 1 1
0 1 1 1 1 1
1 0 1 0 0 0
1 1 0 1 0 1
1 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
În consecint, ă, probabilitatea cerută este

P{ T f > 10| T f > 5} = 1 − P{5 < T f ≤ 10| T f > 5} = 0, 747
c) În condit, iile date, numărul de pompe N în stare de succes (operare) urmează

o distribut, ie binomială de parametrii n = 5, respectiv p = 1 − q = 0, 812.
Probabilitatea cerută este
5
P { N ≥ 4} = ∑ C5k pk (1 − p)n−k = 5p4 (1 − p) + p5 = 0, 7616
k =4
101. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C.

Să se găsească o formă normală disjunctă pentru :
- evenimentul E = ( A ⊕ C ) ∪ ( B ∩ C ) ;
- evenimentul F = ( A ⊕ B) ∩ C ;
- evenimentul G = @( A, B, C, 2), respectiv cel put, in 2 evenimente realizate din
mult, imea { A, B, C }.
S-a notat cu ⊕ - operat, ia SAU EXCLUSIV (XOR).
Solut, ie.
Din tabelul 3.1 rezultă o formă normală disjunctă pentru evenimentul E :

E = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ C̄ ) ∪
∪ ( A ∩ B̄ ∩ C̄ ) ∪ ( Ā ∩ B̄ ∩ C )
Din tabelul 3.2 rezultă o formă normală disjunctă pentru evenimentul F :
F = ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B̄ ∩ C̄ )
Evenimentul G se realizează dacă cel put, in 2 din cele 3 evenimente propuse A,

B, C sunt realizate. În consecint, ă, tabela de adevăr asociată evenimentului G
este prezentată în tabelul 3.3.
81
Fig. 3.1 – Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului E
Fig. 3.2 – Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului F

Tabel 3.2 – Tabela de adevăr pentru evenimentul F

A B C A⊕B F
1 1 1 0 0
0 1 1 1 1
1 0 1 1 1
1 1 0 0 0
1 0 0 1 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 0 0 0 0
Tabel 3.3 – Tabela de adevăr pentru evenimentul G
A B C G
1 1 1 1
0 1 1 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 0
0 0 0 0
Din tabelul 3.3 rezultă o formă normală disjunctă pentru evenimentul G :
G = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B̄ ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ C̄ )
102. Fie un sistem cu 2 componente binare s, i independente A, B, operând în două

faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
Structura logică a sistemului în cele două faze este următoarea :
- Faza 1 : A ∩ B ;
- Faza 2 : A ∪ B.
Să se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicat, ie numerică pen-
tru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λ A = 0, 001 h−1 , λ B = 0, 002 h−1 .
Solut, ie.
Probabilitatea ca sistemul să fie în stare de insucces la capătul primei faze este :
Q 1 = 1 − e − λ A · θ1 · e − λ B · θ1
Probabilitatea ca sistemul să fie în stare de insucces la capătul celei de-a doua
faze este :
Q2 = 1 − (1 − Q1 ) · (e−λ A ·θ2 + e−λB ·θ2 − e−(λ A +λB )·θ2 )

83
Fig. 3.3 – Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului G
Pentru datele din enunt, avem : Q1 = 0, 25918, respectiv Q2 = 0, 27196.

103. Fie X numărul de grupuri energetice care sunt în funct, ionare într-o zi dată
în cadrul SEN. Ne intereseză probabilitatea P(50 < X < 70) în următoarele
cazuri :
a) Numărul mediu (as, teptat) de grupuri este
E[ X ] = 60
dispersia acestui număr este
Var [ X ] = E[( X − 60)2 ] = 4
b) Numărul mediu (as, teptat) de grupuri este
E[ X ] = 60
momentul centrat de ordin 4 este
E[( X − 60)4 ] = 625
Solut, ie.
Pentru orice distribut, ie a lui X, este adevărată inegalitatea Markov :
P(| X | ≥ α) ≤ α−k · E[| X |k ]
pentru orice α > 0, cu condit, ia ca momentul de ordinul k al v.a. X să existe.

Un caz particular se obt, ine pentru k = 2, luând | X − µ| în loc de | X |, unde

µ = E |X| :
P(| X − µ| ≥ α) ≤ α−2 · E[( X − µ)2 ] = α−2 · Var ( X ).
Această inegalitate este cunoscută sub numele de inegalitatea lui Cebîs, ev.
a) Avem µ = 60 s, i Var ( X ) = 4. Probabilitatea cerută se poate scrie astfel :
P(50 < X < 70) = P(| X − 60| < 10) = 1 − P(| X − 60| ≥ 10).
Aplicând inegalitatea lui Cebîs, ev pentru α = 10 s, i Var ( X ) = 4, obt, inem :
P(| X − 60| ≥ 10) ≤ 10−2 · 4 = 0, 04
În consecint, ă, P(50 < X < 70) ≥ 0, 96. Probabilitatea ca numărul de grupuri să
fie între 50 s, i 70 este cel put, in egală cu 96%.
b) În acest caz, se aplică inegalitatea lui Markov :

P(| X − 60| ≥ 10) ≤ 10−4 · 625 = 0, 0625.
În consecint, ă, P(50 < X < 70) ≥ 0, 9375. Probabilitatea ca numărul de grupuri
să fie între 50 s, i 70 este cel put, in egală cu 93, 75%.
104. Fie X numărul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala electrică .

Numărul mediu (as, teptat) este µ = E[ X ] = 2, iar dispersia acestui număr este
σ2 = Var [ X ] = E[( X − 2)2 ] = 1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solut, ie
În acest caz, pentru α > 0 inegalitatea lui Cebîs, ev se scrie sub forma :
P(( X − µ)/σ ≥ α) ≤ 1/(1 + α2 ).
respectiv
P(( X − µ)/σ < α) ≥ α2 /(1 + α2 ).
Probabilitatea cerută corespunde valorii α = 1.
Rezultă :
P( X < 3) ≥ α2 /(1 + α2 ) = 0, 5
Probabilitatea ca numărul de grupuri să fie mai mic decât 3 este cel put, in egală
cu 50%.
105. Fie X o v.a. distribuită binomial X ∼ Bin(n = 4, p = 0, 5). Se verifică că în

acest caz E[ X ] = n · p = 2, respectiv Var [ X ] = n · p · (1 − p) = 1. Care este
probabilitatea P( X < 3) ?
85
Solut, ie.
Probabilitatea este dată de relat, ia :
2
P ( X < 3) = ∑ C4k (1 − p)k pk =
k =0
= (1 − p)4 + 4p(1 − p)3 + 6p2 (1 − p)2 = 0, 6875
106. Fie X o v.a. distribuită gaussian X ∼ N (µ = 2, σ = 1). Care este probabilitatea

P ( X < 3) ?
Solut, ie.
Probabilitatea cerută este data de relat, ia
√ Z 3
2 / (2σ2 )
P( X < 3) = 1/(σ · 2π ) e−(x−µ) dx
−∞
Pentru datele din enunt, , se obt, ine P( X < 3) = 0, 84134.
Aplicat, ii propuse
107. Timpul de operare al unei pompe de apă alimentare dintr-o centrală electrică
de termoficare este o v.a. continuă distribuită exponent, ial de valoare medie 48
de luni. Programul de inspect, ie al unei astfel de pompe prevede o intervent, ie
de acest gen la fiecare 12 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompă să aibă nevoie de o reparat, ie înainte de
prima inspect, ie programată ?
b) Dacă o astfel de pompă nu s-a defectat înainte de primele două inspect, ii pro-
gramate, care este probabilitatea de a o găsi operat, ională s, i la a treia inspect, ie
programată ?
c) Centrala electrică de termoficare are trei astfel de pompe identice în operare.
Presupunând că timpii lor de operare sunt v.a. identice s, i independent distri-
buite, să se calculeze probabilitatea de a avea cel mult o pompă care să aibă
nevoie de reparare înainte de data fixată pentru inspect, ie.
d) Care ar trebui să fie periodicitatea inspect, iilor, dacă se impune ca probabili-
tatea de sus să nu depăs, ească valoarea 0, 05 ?
108. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C.

Să se găsească o formă normală disjunctă pentru :
- evenimentul E = ( A ∩ C ) ∪ ( B ∩ C ) ;
- evenimentul F = ( A ⊕ C ) ∩ B ;
Analiza sistemelor 4
4.1 Diagrame logice s, i de decizie binară

109. Fie ret, eaua de transport al energiei electrice din figura 4.1. Este formată din
stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C s, i D. Sistemul este în stare de in-
succes dacă ambii receptori conectat, i respectiv la stat, iile 3, respectiv 4 nu sunt
alimentat, i. Liniile sunt considerate că au capacitate infinită de transport. Stat, iile
sunt considerate noduri ideale (fără defect).
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05 ; q B = 0, 07 ; qC = 0, 06 ;
q D = 0, 03 respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de defectare sunt : λ A = 0, 001h−1 ,
λ B = 0, 002h−1 , λC = 0, 003h−1 , λ D = 0, 0005h−1 , respectiv λ E = 0, 0005h−1 .
Să se calculeze :
a) Indisponibilitatea sistemului ;
b) Factorii de important, ă structurali ;
c) Factorii de important, ă probabilis, ti ;
d) Timpul mediu de succes MUT ;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solut, ie.
a) Pentru stat, ia 3 avem următoarele trasee minimale : T1 = { A, C }, T2 = { B, E},

T3 = { A, D, E} s, i T4 = { B, C, D }. Pentru stat, ia 4 avem următoarele trasee mini-
male : T5 = { B}, T6 = { A, D }, respectiv T7 = { A, C, E}. Sistemul este în stare
de succes dacă cel put, in una din cele două stat, ii 3, respectiv 4 este alimentată :
7
[
SUCCES = Ti
i =1
În baza regulilor de reducere booleană, avem următoarele relat, ii :
T2 ∪ T5 = T5
87
88 CAP. 4. ANALIZA SISTEMELOR
Fig. 4.1 – Ret, ea electrică
T4 ∪ T5 = T5
Rezultă că starea de succes este dată de relat, ia :
SUCCES = T1 ∪ T3 ∪ T5 ∪ T6 ∪ T7
Se mai pot scrie, de asemenea, următoarele relat, ii de reducere logică :
T3 ∪ T6 = T6
T1 ∪ T7 = T1
În consecint, ă, starea de succes este dată de relat, ia :
SUCCES = T1 ∪ T5 ∪ T6
Înainte de a scrie o formă disjunctă normală a acestei funct, ii, să remarcăm
faptul că linia E nu este în acest caz o componentă esent, ială . Oricare ar fi starea
ei (succes / insucces), probabilitatea de a asigura starea de succes considerată
a sistemului nu este afectată .
Prin însumarea probabilităt, ilor de aparit, ie ale fiecărei combinat, ii disjuncte ce
contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 6, 12, 14, 15, respectiv 16
din tabelul 4.1 rezultă indisponibilitatea sistemului :
Q = q A q B pC p D + p A q B qC q D + q A q B pC q D +
+ q A q B qC p D + q A q B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă Q = 0, 0036197.

4.1. DIAGRAME LOGICE S, I DE DECIZIE BINARĂ 89
Tabel 4.1 – Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES

A B C D A∩C A∩D SUCCES
1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 1 0 0 1
1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0

contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11,
respectiv 13 din tabelul 4.1 rezultă disponibilitatea sistemului :
P = p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă P = 0, 9963803.

Se verifică relat, ia P + Q = 1.
Funct, ia de structură a sistemului ce modelează insuccesul acestuia este :
ϕ( x A , x B , xC , x D ) = x̄ A x̄ B xC x D + x A x̄ B x̄C x̄ D + x̄ A x̄ B xC x̄ D +
+ x̄ A x̄ B x̄C x D + x̄ A x̄ B x̄C x̄ D
unde xi = 1 dacă componenta i ∈ { A, B, C, D } este în stare de succes, respectiv

xi = 0 dacă componenta i este în stare de insucces.
b) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă structurală Birn-

baum este dat de relat, ia :
ϕ n ϕ (i )
IB ( i ) = N −1
2
unde N este numărul de componente esent, iale ale sistemului ;
n ϕ (i ) este numărul de vectori critici ai componentei i. În acest caz, N = 5.
Din tabelul 4.1 rezultă vectorii critici pentru fiecare componentă analizată.
La schimbarea stării componentei i din succes în insucces (respectiv xi = 1
în xi = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES realizat) comută în 0
(eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stări ale sistemului evident, iate în
tabelul 4.1, fiecare componentă i ∈ { A, B, C, D } are 8 cazuri în care ea se află
în stare de succes, respectiv 8 cazuri în care componenta nu se află în stare de
succes. Spre exemplu, pentru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, res-
pectiv 12 din tabelul 4.1 pentru care aceasta se află în stare de succes. Linia 12
corespunde unei stări de insucces a sistemului. Analizând cele 7 stări rămase,
avem următoarele rezultate :
- (1, 1, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 0, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 1) ∈ SUCCES - vector critic ;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
ϕ
În consecint, a n ϕ ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/16.
Similar, pentru componenta B avem următorii vectori critici : (0, 1, 1, 1),

(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem n ϕ ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/16.
Pentru componenta C un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem n ϕ (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/16.
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1). În

ϕ
consecint, a, n ϕ ( D ) = 1, respectiv IB ( D ) = 1/16.
Un alt factor de important, ă structural este cel propus de Barlow s, i Proschan.

Pentru o componentă i a unui sistem coerent (pentru care funct, ia sa de struc-
tură ϕ( x ) este monotonă) avem :
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂Q/∂qi )q j →q dq = ( Q[qi = 1] − Q[qi = 0])q j →q dq
0 0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este probabilitatea de

insucces a componentei i, iar j este orice altă componentă a sistemului diferită
de i.
T, inând seama că P s, i Q sunt legate prin relat, ia P + Q = 1, factorul de

important, ă propus se poate scrie / calcula s, i sub forma :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂P/∂pi ) p j → p dp
0
Z 1
= ( P[ pi → 1] − P[ pi → 0]) p j → p dp
0
Pentru componenta A avem :
∂Q/∂q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(∂Q/∂q A )q j →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q2 = q − q3
Relat, ia de mai sus se verifică :
Q [ q A → 1] q j → q = q
respectiv :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Această relat, ie se poate verifica, de asemenea, într-o manieră foarte simplă .
Atunci când linia A este disponibilă 100% din timp (q A = 0), traseele sistemului
analizat devin următoarele : T1 = {C }, T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a unui sistem paralel 3 ×

100% :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Atunci când linia A este indisponibilă 100% din timp (q A = 1), sistemul are un
singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A → 1] q j → q = q
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a unui sistem 1 × 100% :

Rezultă
Z 1
q =1
(q − q3 )dq = (q2 /2 − q4 /4)kq=0 =
ϕ
IBP ( A) =
0
= 1/2 − 1/4 = 1/4
Pentru componenta B avem :
∂Q/∂q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(∂Q/∂q B )q j →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q2 + q3 = q + q2 − q3
Un simplu calcul de verificare arată că atunci când linia B este disponibilă 100%
din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul în stare de succes, întrucât stat, ia A
este conectată prin această linie sigură cu cel put, in un nod receptor.
Deci, indisponibilitatea sistemului în acest caz este :
Q [ q B → 0] q j → q = 0
Evident, atunci când linia B este indisponibilă 100% din timp (q B = 1), sistemul
are următoarele trasee minimale : { A, C }, { A, D }. Indisponibilitatea sistemului
în acest caz este cea a unui sistem serie format din linia A în serie cu cuplul
(C, D ) :
Q [ q B → 0] = q A + q C q D − q A q C q D
respectiv : Q[q B → 0]q j →q = q + q2 − q3
Rezultă
Z 1
(q + q2 − q3 )dq
ϕ
IBP ( B) =
0
q =1
= (q2 /2 + q3 /3 − q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :
∂Q/∂qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv :
(∂Q/∂qC )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3
Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP (C ) =
0
Similar, pentru componenta D avem :
∂Q/∂q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
respectiv :
(∂Q/∂q D )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3
Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP ( D ) =
0
c) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă marginală (pro-

babilistă tip Birnbaum) se poate calcula cu una din următoarele relat, ii :
∂Q
IB ( i ) = = Q [ q i → 1] − Q [ q i → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB ( i ) = = P [ p i → 1] − P [ p i → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de in-
succes a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi este probabilitatea de succes a
componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan se poate calcula cu relat, ia :
Rt
I (i, τ ) f i (τ )dτ
0 B
IBP (i, t) = n
Rt
∑ j=1 0 IB ( j, τ ) f j (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea de probabi-

litate asociată v.a. timpul de succes al componentei i. De exemplu, pentru o
distribut, ie exponent, ială avem densitatea de probabilitate f i (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente, pentru orice moment de

timp t :
- pentru orice componentă i a sistemului este adevărată inegalitatea :
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem :
n
∑ IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t → ∞, factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan devine :

Z ∞
IBP (i ) = IB (i ) f i (τ )dτ
0
110. Fie, din nou, ret, eaua de transport al energiei electrice din figura 4.1. Sistemul
este în stare de insucces dacă cel put, in unul din cei doi receptori conectat, i
respectiv la stat, iile 3, respectiv 4 nu sunt alimentat, i. Liniile sunt considerate că
au capacitate infinită de transport.

Stat, iile sunt considerate noduri ideale (fără defect). Liniile au următoarele
indisponibilităt, i : q A = 0, 05, q B = 0, 07, qC = 0, 06, q D = 0, 03, respectiv
q E = 0, 02. Intensităt, ile de defectare sunt : λ A = 0, 001h−1 , λ B = 0, 002h−1 ,
λC = 0, 003h−1 , λ D = 0, 0005h−1 , respectiv λ E = 0, 0005h−1 .
Să se calculeze în acest caz :
Solut, ie
a) Ca s, i în exercit, iul precendent, pentru stat, ia 3 avem următoarele trasee mi-

nimale : T1 = { A, C }, T2 = { B, E}, T3 = { A, D, E} s, i T4 = { B, C, D }. Pentru
stat, ia 4 avem următoarele trasee minimale : T5 = { B}, T6 = { A, D } respectiv
T7 = { A, C, E}. Sistemul este în stare de succes dacă ambele stat, ii 3, respectiv 4
sunt alimentate :
SUCCES = S3 ∩ S4
unde S3 = 4i=1 Ti , respectiv S4 = 7i=5 Ti .
S S
Înainte de a scrie o formă disjunctă normală a acestei funct, ii, să remarcăm
faptul că linia E este în acest caz o componentă esent, ială.
contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 7, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22,
23, 25, 26, 27,28, 29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 4.2 rezultă indisponibilitatea
sistemului :
Q = q A q B pC p D p E + p A p B qC p D q E + q A q B qC p D p E +
+ q A q B pC q D p E + q A q B pC p D q E + p A q B qC q D p E +
+ p A q B qC p D q E + p A q B pC q D q E + p A p B qC q D q E +
+ q A p B pC q D q E + q A p B qC p D q E + q A q B qC q D p E +
+ q A q B qC p D q E + q A q B pC q D q E + q A p B qC q D q E +
+ p A q B qC q D q E + q A q B qC q D q E .
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă Q = 0, 00487684, fat, ă de 0, 0036197 în

exercit, iul precedent.
Prin însumarea probabilitatilor de aparit, ie ale fiecărei combinat, ii disjuncte ce

contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 14, 16, respectiv 24 din tabelul 4.2 rezultă disponibilitatea sistemului :
Tabel 4.2 – Tabela de adevăr pentru evenimentele S3 , S4 , respectiv SUCCES

Nr. crt. A B C D E S3 S4 SUCCES
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 1 1 0 1 1 1
3 1 1 1 0 1 1 1 1
4 1 1 0 1 1 1 1 1
5 1 0 1 1 1 1 1 1
6 0 1 1 1 1 1 1 1
7 0 0 1 1 1 0 0 0
8 0 1 0 1 1 1 1 1
9 0 1 1 0 1 1 1 1
10 0 1 1 1 0 1 1 1
11 1 0 0 1 1 1 1 1
12 1 0 1 0 1 1 1 1
13 1 0 1 1 0 1 1 1
14 1 1 0 0 1 1 1 1
15 1 1 0 1 0 0 1 0
16 1 1 1 0 0 1 1 1
17 0 0 0 1 1 0 0 0
18 0 0 1 0 1 0 0 0
19 0 0 1 1 0 0 0 0
20 1 0 0 0 1 0 0 0
21 1 0 0 1 0 1 0 0
22 1 0 1 0 0 0 0 0
23 1 1 0 0 0 0 1 0
24 0 1 0 0 1 1 1 1
25 0 1 1 0 0 0 0 0
26 0 1 0 1 0 0 0 0
27 0 0 0 0 1 0 0 0
28 0 0 0 1 0 0 0 0
29 0 0 1 0 0 0 0 0
30 0 1 0 0 0 0 0 0
31 1 0 0 0 0 0 0 0
32 0 0 0 0 0 0 0 0
P = p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă P = 0, 9963803.

Se verifică relat, ia P + Q = 1.
Funct, ia de structură a sistemului ce modelează insuccesul acestuia este :
ϕ( x A , x B , xC , x D ) = x̄ A x̄ B xC x D + x A x̄ B x̄C x̄ D + x̄ A x̄ B xC x̄ D +
+ x̄ A x̄ B x̄C x D + x̄ A x̄ B x̄C x̄ D
unde xi = 1 dacă componenta i ∈ { A, B, C, D } este în stare de succes, respectiv

xi = 0 dacă componenta i este în stare de insucces.
b) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă structurală Birn-
baum este dat de relat, ia :
ϕ n ϕ (i )
IB ( i ) = N −1
2
unde N este numărul de componente esent, iale ale sistemului ;
n ϕ (i ) este numărul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 4.2 rezultă vectorii critici pentru fiecare componen-tă analizată.
La schimbarea stării componentei i din succes în insucces (respectiv xi = 1
în xi = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES realizat) comută în 0
(eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stări ale sistemului evident, iate în
tabelul 4.2, fiecare componentă i ∈ { A, B, C, D } are 8 cazuri în care ea se afla
în stare de succes, respectiv 8 cazuri în care componenta nu se află în stare
de succes. Spre exemplu, pentru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11,
respectiv 12 din tabelul 4.2 pentru care aceasta se afla în stare de succes. Linia
12 a tabelului 4.2 corespunde unei stări de insucces a sistemului. Analizând
cele 7 stări rămase, avem următoarele rezultate :
- (1, 1, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES ;

- (1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
ϕ
În consecintă n ϕ ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/8.
Similar, pentru componenta B avem următorii vectori critici : (0, 1, 1, 1),

(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem n ϕ ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/8.
Pentru componenta C, un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem n ϕ (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/8.
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1). În

ϕ
consecint, ă , n ϕ ( D ) = 1, respectiv IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de important, ă structural este cel propus de Barlow s, i Proschan.

Pentru o componentă i a unui sistem coerent (pentru care funct, ia sa de struc-
tura ϕ( x ) este monotonă) avem :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂Q/∂qi )q j →q dq =
0
Z 1
= ( Q[qi → 1] − Q[qi → 0])q j →q dq
0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este probabilitatea de

insucces a componentei i, iar j este orice altă componentă a sistemului diferită
de i.
T, inând seama că P s, i Q sunt legate prin relat, ia P + Q = 1, factorul de

important, ă propus se poate scrie / calcula s, i sub forma :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂P/∂pi ) p j → p dp =
0
Z 1
= ( P[ pi → 1] − P[ pi → 0]) p j → p dp
0
Pentru componenta A avem :
∂Q/∂q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(∂Q/∂q A )q j →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q2 = q − q3
Relat, ia de mai sus se verifică :
Q [ q A → 1] q j → q = q
respectiv :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Această relat, ia se mai poate verifica, de asemenea, într-un mod foarte simplu.
Atunci când linia A este disponibilă 100% din timp (q A = 0), traseele sistemului
analizat devin următoarele : T1 = {C }, T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a unui sistem paralel 3 ×

100% :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Atunci când linia A este indisponibilă 100% din timp (q A = 1), sistemul are un
singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A → 1] q j → q = q
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a unui sistem 1 × 100% :

Rezultă Z 1
q =1
(q − q3 )dq = (q2 /2 − q4 /4)kq=0 = 1/4
ϕ
IBP ( A) =
0
Pentru componenta B avem :
∂Q/∂q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(∂Q/∂q B )q j →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q2 + q3 = q + q2 − q3
Un simplu calcul de verificare arată că atunci când linia B este disponibilă 100%
din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul în stare de succes, întrucât stat, ia A
este conectată prin această linie sigură cu cel put, in un nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este, deci :
Q [ q B → 0] q j → q = 0
Evident, atunci când linia B este indisponibilă 100% din timp (q B = 1), sistemul
are următoarele trasee minimale : { A, C }, { A, D } . Indisponibilitatea sistemului
în acest caz este cea a unui sistem serie format din linia A în serie cu cuplul
(C, D ) :
Q [ q B → 0] = q A + q C q D − q A q C q D
respectiv : Q[q B → 0]q j →q = q + q2 − q3
Rezultă
Z 1
(q + q2 − q3 )dq
ϕ
IBP ( B) =
0
q =1
= (q2 /2 + q3 /3 − q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :
∂Q/∂qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv :
(∂Q/∂qC )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3
Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP (C ) =
0
Similar, pentru componenta D avem :
∂Q/∂q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
respectiv :
(∂Q/∂q D )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3
Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP ( D ) =
0
c) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă marginală (pro-

babilistă tip Birnbaum) se poate calcula cu una din următoarele relat, ii :
∂Q
IB ( i ) = = Q [ q i → 1] − Q [ q i → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB ( i ) = = P [ p i → 1] − P [ p i → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de in-
succes a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi este probabilitatea de succes a
componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan se poate calcula cu relat, ia :
Rt
IB (i, τ ) f i (τ )dτ
IBP (i, t) = n 0 R t
∑ j=1 0 IB ( j, τ ) f j (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea de probabi-

litate asociată v.a. timpul de succes al componentei i. De exemplu, pentru o
distribut, ie exponent, ială avem densitatea de probabilitate f i (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente :

- pentru orice componentă i a sistemului este adevărată inegalitatea :
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem
n
∑ IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t → ∞, factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan devine :

Z ∞
IBP (i ) = IB (i ) f i (τ )dτ
0
111. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 4.2 format din 8 li-
nii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune. Două surse de energie G1 s, i G2
Fig. 4.2 – Sistemul electric analizat
sunt disponibile, fiecare având o putere disponibilă de 600 MW, disponibilita-

tea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu
egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele de racord R1 s, i R2 se so-

licită câte 300MW. Liniile 1, 2 s, i 8 au fiecare câte o capacitate de transport de
600MW, celelalte linii având câte o capacitate de transport 300MW. Toate liniile
au timpul mediu de indisponibilitate egal MDT = 12h, iar indisponibilitatea
stat, ionară este egală q = 0, 01.
Să se calculeze în aceste premize : disponibilitatea p B3 , respectiv frecvent, a
as, teptată a întreruperilor νB3 la nivelul barei (stat, iei) B3. Similar pentru bara
B4.
Solut, ie.
Fie xi variabila indicatoare pentru o componentă i a sistemului de transport din
figura 4.2.
Astfel, i ∈ { G1, G2, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}.
Prin convent, ie, xi = 1, dacă componentă i este disponibilă, respectiv xi = 0,
dacă componenta i este indisponibilă.
În premizele din enunt, , la nivelul barei B3, există două trasee minimale, în
raport cu nivelul de succes considerat.
T1 = { G1, 8}, respectiv T2 = { G2, 1, 8}.
Următoarea ecuat, ie logică leagă nivelul de succes de mai sus de disponibilitatea
a cel put, in unui traseu din cele două ment, ionate T1 , T2 :
x B3 = x T1 u x T2
Descompunând în produse disjuncte, ecuat, ia se poate scrie sub forma :
x B3 = x T1 u x̄ T1 x T2
cu x̄ T1 = x̄G1 u x̄8 .
Rezultă x̄ T1 x T2 = x̄G1 xG2 x1 x8 u x̄8 xG2 x1 x8 = x̄G1 xG2 x1 x8 .
Ecuat, ia logică devine :
x B3 = xG1 x8 u x̄G1 xG2 x1 x8
Probabilitatea de succes la nivelul barei B3 devine
p B3 = pG1 p8 + (1 − pG1 ) pG2 p1 p8 = pG p + (1 − pG ) pG p2
Similar, din condit, ii de simetrie a schemei electrice s, i a datelor de disponibili-

tate, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este
p B4 = pG2 p2 + (1 − pG2 ) pG1 p1 p2 = pG p + (1 − pG ) pG p2
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere νB3 se parcurg următoarele

etape :
- se evaluează factorii de important, ă probabilis, ti Birnbaum IBk pentru fiecare

componentă k cu relat, ia :
IBk = ∂p B3 /∂pk = ( p B3 | pk = 1) − ( p B3 | pk = 0)
Tabel 4.3 – Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la nivelul barei B3

Componenta ν IB ν · IB
- h −1 - h −1
G1 2, 08333 · 10−3 0, 0495 1, 031248 · 10−4
G2 2, 08333 · 10−3 0, 049005 1, 020936 · 10−4
1 8, 33333 · 10−4 0, 047025 3, 918748 · 10−5
8 8, 33333 · 10−4 0, 997025 8, 308538 · 10−4
- se calculează frecvent, ele as, teptate de întrerupere ale componentelor k :
νk = 1/( MUTk + MDTk ) = pk /MUTk = qk /MDTk
- se calculează frecvent, a as, teptată de întrerupere νB3 :
νB3 = ∑ νk IBk
k
Se obt, in următorii factori de important, ă probabilis, ti Birnbaum :

- pentru generatorul G1 :
IBG1 = ∂p B3 /∂pG1 = p8 − pG2 p1 p8 = p − pG p2
- pentru generatorul G2 :
IBG2 = ∂p B3 /∂pG2 = (1 − pG1 ) p1 p8 = (1 − pG ) p2
- pentru bara 1 :
IB1 = ∂p B3 /∂p1 = (1 − pG 1) pG2 p8 = (1 − pG ) pG p
- pentru bara 8 :
IB8 = ∂p B3 /∂p8 = pG1 + (1 − pG1 ) pG2 p1 = pG + pG (1 − pG ) p
Valorile calculate pentru indicatorii de mai sus sunt prezentate în tabelul 4.3 :
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere νB3 = 1, 075259 · 10−3 h−1
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B3 este
p B3 = pG p + (1 − pG ) pG p2 .
Numeric, se obt, ine : p B3 = 0, 987055.
Timpul mediu de succes (as, teptat între două întreruperi consecutive) la nivelul
barei B3 este
MUTB3 = p B3 /νB3 = 917, 97 h
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B3 este
MDTB3 = q B3 /νB3 = 12, 04 h
Similar, din motive de simetrie a schemei electrice s, i a datelor de intrare,

frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul barei B4 este
νB4 = 1, 075259 · 10−3 h−1 .
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este p B4 = 0, 987055.
Timpul mediu de succes (as, teptat între două intreruperi consecutive) la nivelul
barei B4 este
MUTB4 = p B4 /νB4 = 917, 97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B4 este
MDTB4 = q B4 /νB4 = 12, 04h.
112. Fie sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2 format din 8 linii de
transport s, i 7 stat, ii de interconexiune prezentat în enunt, ul precedent. Ambele
puncte de racord R1 , R2 au prioritate egală.
Să se calculeze în aceste premize : disponibilitatea p R1 , respectiv frecvent, a
as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul punctului de racord R1.
Solut, ie.
În acord cu premizele prezentate, schema electrică de calcul este cea prezentată

în figura 4.3.
Fig. 4.3 – Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive de la nivelul barelor
B3 , respectiv B4 au indicatorii calculat, i la nivelul acestor bare
Fie vectorul de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).

Pentru evaluarea indicatorilor, se apelează la tehnica de factorizare, bazata pe

teorema lui C.E. Shannon, scrisă în raport cu o variabila indicatoare aleasă ju-
dicios, de exemplu x7 :
ϕ(x) = x7 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) u
u x̄7 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
Fig. 4.4 – Schema de calcul - cazul x7 = 0
Cazul x7 = 0.
În acest caz, pentru succesul în nodul de racord R1, Diagrama de Decizie Binară
(BDD) este prezentata în figura 4.5.
Pentru succesul în punctul de racord R1 există două secvent, e / produse dis-
juncte care parcurg BDD de la rădăcină (root) către nodul 1 :
x B3 x6
x̄ B3 x B4 x4 x5 x6
Cazul x7 = 1.
(BDD) este prezentată în figura 4.7, iar schema electrică este prezentată în figura
4.6.
Pentru succesul în punctul de racord R1 există patru secvent, e / produse dis-
juncte care parcurg BDD de la rădăcină (root) către nodul 1 :
Fig. 4.5 – Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului (nod 0) în punctul
de racord R1 printr-o Diagramă de Decizie Binară - cazul x7 = 0
Fig. 4.6 – Schema de calcul - cazul x7 = 1

x B3 x6
x B3 x5 x̄6
x B3 x B4 x4 x̄5 x̄6
x̄ B3 x B4 x4
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shan-

non, scrisă în raport cu variabila indicatoare x7 :
p R1 = p7 · P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1)
+ (1 − p7 ) · P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
unde din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din parcurgerea BDD,
se pot scrie următoarele relat, ii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = p6 p B3 + p B4 (1 − p B3 ) p4 p5 p6
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = p B3 p6 + p B3 p5 (1 − p6 ) +
+ p B3 p B4 p4 (1 − p5 )(1 − p6 )
+ (1 − p B3 ) p B4 p4
Numeric, rezultă :
Tabel 4.4 – Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct de racord R1

- h −1 - h −1
B3 1, 075259 · 10−3 0, 0229078 2, 463182 · 10−5
B4 1, 075259 · 10−3 0, 0129097 1, 388127 · 10−5
4 8, 33333 · 10−4 0, 0128713 1, 072604 · 10−5
5 8, 33333 · 10−4 0, 000348182 2, 901515 · 10−7
6 8, 33333 · 10−4 0, 0102187 8, 51558 · 10−6
7 8, 33333 · 10−4 0, 01012 8, 43333 · 10−6
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = 0, 989582
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = 0, 999702
Probabilitatea de succes în nodul de racord R1 rezultă :
p R1 = 0, 99 · 0, 999702 + 0, 01 · 0, 989582 = 0, 999601
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere la nivelul punctului de ra-

cord R1, în tabelul 4.4 se prezintă factorii de important, ă probabilistă Birnbaum
IB .
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul punctului de racord R1 :
νR1 = ∑i∈{ B3,B4,4,5,6,7} νi IBi = 6, 647823 · 10−5 h−1
racordului R1 este :
MUTR1 = p R1 /νR1 = 0, 999601/(6, 647823 · 10−5 ) = 15036, 5 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R1 este :
MDTR1 = q R1 /νR1 = (1 − 0, 999601)/(6, 647823 · 10−5 ) = 6 h
113. Să se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul de transport al
energiei electrice prezentat în figura 4.2 la nivelul punctului de racord R2.
Solut, ie.
Schema electrică de calcul este cea din figura 4.3. Fie vectorul de stare x =
( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apelează, de asemenea, la tehnica de factori-
zare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon, scrisă în raport cu o variabila indica-
toare aleasă judicios, de exemplu x4 :
ϕ(x) = x4 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) u
u x̄4 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
Diagramele de decizie binare sunt prezentate în figurile 4.8, respectiv 4.9.

Cazul x4 = 1.
(BDD) este prezentată în figura 4.8.
de racord R2 printr-o Diagramă de Decizie Binară- cazul x4 = 1
Pentru succesul în punctul de racord R2 există trei secvent, e / produse disjuncte

care parcurg BDD de la rădăcină (root) către nodul 1 :
x B4 x3
x B4 x B3 x̄3 x5
x̄ B4 x B3 x̄3 x5
Cazul x4 = 0.
(BDD) este prezentată în figura 4.9.
Pentru succesul în punctul de racord R2 există o singură secvent, ă / produs
disjunct care parcurge BDD de la rădăcină (root) catre nodul 1 :
x B4 x3
Probabilitatea de succes se exprimă, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shan-

non, scrisă în raport cu variabila indicatoare x4 :
p R2 = p4 · P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) +
+ (1 − p4 ) · P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
unde, din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din parcurgerea
BDD, se pot scrie următoarele relat, ii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4 + p B3 p B4 (1 − p3 ) p5 +
+ p B3 (1 − p B4 ) p5
Fig. 4.9 – Modelarea succesului (nod 1), respectiv a insuccesului (nod 0) în punctul
Tabel 4.5 – Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct de racord R2
- h −1 - h −1
B3 1, 075259 · 10−3 0, 0223615 2, 40444 · 10−5
B4 1, 075259 · 10−3 0, 0322615 3, 468947 · 10−5
3 8, 33333 · 10−4 0, 0321656 2, 680465 · 10−5
4 8, 33333 · 10−4 0, 022295 1, 857916 · 10−5
5 8, 33333 · 10−4 0, 033395 2, 782915 · 10−5
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere la nivelul punctului de ra-

cord R2, în tabelul 4.5 se prezintă factorii de important, ă probabilistă Birnbaum
IB .
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul punctului de racord R2 :
νR1 = ∑i∈{ B3,B4,3,4,5} νi IBi = 1, 319468 · 10−4 h−1

racordului R2 este :
MUTR2 = p R2 /νR2 = 0, 999257/(1, 319468 · 10−4 ) = 7573, 18 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R2 este :
MDTR2 = (1 − 0, 999257)/(1, 319468 · 10−4 ) = 5, 63 h
4.2 Tăieturi s, i trasee minimale

114. Fie un sistem de alimentare cu energie format din două căi de curent L1 s, i L2 .
Ies, irea din funct, iune a căii de curent L1 conduce la supraîncărcarea L2 s, i poate
produce ies, irea din funct, iune a acesteia prin efectul de domino, dacă calea de
curent L1 nu este repusă în funct, iune în mai put, in de 10 min.
Ies, irea din funct, iune a căii de curent L2 conduce la supraîncărcarea L1 s, i poate
produce ies, irea din funct, iune a acesteia prin acelas, i efect de domino, dacă calea
de curent L2 nu este repusă în funct, iune în mai put, in de 20 min.
Sistemul este indisponibil dacă ambele linii sunt indisponibile. Să se exprime s, i
să se calculeze indisponibilitatea acestui sistem.
Se cunosc :
- distribut, ia timpului de restabilire L1 : Exp[µ1 = 1/10] min−1 ;
- distribut, ia timpului de restabilire L2 : Exp[µ2 = 1/15] min−1 ;
- distribut, ia timpului de funct, ionare L1 : Exp[λ1 = 1/800] h−1 ;
- distribut, ia timpului de funct, ionare L2 : Exp[λ2 = 1/600] h−1 .
Solut, ie.
- Indisponibilitatea stat, ionară a liniei L1 este
q1 = λ1 /(λ1 + µ1 ) = 1/800/(1/800 + 1/10 · 60) = 2, 0829 · 10−4
- Indisponibilitatea stat, ionară a liniei L2 este
q2 = λ2 /(λ2 + µ2 ) = 1/600/(1/600 + 1/15 · 60) = 4, 1649 · 10−4
Sistemul este indisponibil atunci când L1 este indisponibilă s, i L2 nu se

restabiles, te înainte de timpul critic impus (20 min) sau atunci când L2 este
indisponibilă s, i L1 nu se restabiles, te înainte de timpul critic impus (10 min).
Sistemul este indisponibil practic numai datorită aparit, iei efectului de domino.
Q = q1 · (1 − e−1/15·20 ) + q2 · (1 − e−1/10·10 ) = 4, 1665 · 10−4
115. Un exemplu de sistem necoerent. Fie o intersect, ie dirijată cu semafor. Un automo-

bil A se apropie de intersect, ie, având culoarea ros, ie. Un al doilea automobil
B este în urma lui A. Automobilul C are prioritate, având culoarea verde. Fie
evenimentele următoare : a - automobilul A nu reus, este să oprească ; b - au-
tomobilul B nu opres, te ; c - automobilul C reus, este să evite neacordarea de
prioritate. Să se construiască arborele de evenimente care să caute condit, iile în
care poate apare un accident (evenimentul TOP).
Solut, ie.
Cauzele evenimentului TOP sunt următoarele :
4.2. TĂIETURI S, I TRASEE MINIMALE 111
- fie automobilul A stopează s, i automobilul B nu poate frâna la timp ;

- fie automobilul A nu poate frâna s, i se ciocnes, te cu C ;
Rezultă ecuat, ia logică a evenimentului TOP :
TOP = ( a ∩ c) ∪ ( a ∩ b)
O formă disjunctivă normală a funct, iei de structură este următoarea :
TOP = ϕ( a, b, c) = ( a ∩ b ∩ c) ∪ ( a ∩ b ∩ c) ∪
∪ ( a ∩ b ∩ c) ∪ ( a ∩ b ∩ c)
În primul termen de mai sus avem cazul în care atât A cât s, i B nu opresc, în
condit, iile în care C nu reus, este să evite acest fapt ; în al doilea termen A nu
reus, este să oprească, B se opres, te, iar C nu reus, este să evite ; în cel de-al treilea
termen B nu reus, este să se oprească la timp, A s, i C opresc ; în ultimul termen,
C nu reus, este să îl evite pe B.
Remarcă. În cazul unui sistem necoerent cei patru termeni din relat, ia de mai
sus se numesc prim implicant, i. Termenul de tăieturi minimale este caracteristic
numai sistemelor coerente.
116. Să se exprime probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP de mai sus. Se
cunosc probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimentelor : p a = 0, 05 ; pb = 0, 1 ;
pc = 0, 01.
117. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice s, i independente. Proba-
bilitatea de succes a unei componente este p = 0, 9 iar intensitatea sa
de defectare este λ = 0, 01 ore−1 . Funct, ia de structura a sistemului este
ϕ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 ? x2 )+̇( x1 ? x3 ). Să se calculeze :
- probabilitatea P de succes a sistemului ;
- frecvent, a ν as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a sistemului ;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului ;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
Solut, ie.
Funct, ia de structură a sistemului este
ϕ( x1 , x2 , x3 ) = x1 ? ( x2 +̇ x3 )
Sistemul are două trasee minimale : (1, 2) s, i (1, 3).

Această funct, ie se poate descompune, conform teoremei Shannon :
ϕ( x1 , x2 , x3 ) = x1 ? ϕ(1, x2 , x3 ) + x¯1 ? ϕ(0, x2 , x3 )

unde :
ϕ(1, x2 , x3 ) = x2 +̇ x3 ;
ϕ(0, x2 , x3 ) = 0.
În acord cu descompunerea de mai sus a funct, iei de structură a sistemului,

probabilitatea P de succes a sistemului este :
P = p1 · Pϕ(1,x2 ,x3 ) + q1 · Pϕ(0,x2 ,x3 )
Avem :
Pϕ(1,x2 ,x3 ) = p2 + p3 − p2 · p3 ;
Pϕ(0,x2 ,x3 ) = 0.
Probabilitatea P de succes a sistemului devine :
P = p1 · ( p2 + p3 − p2 · p3 ) + (1 − p1 ) · 0,
Înlocuind cu datele din enunt, , se obt, ine P = p · (2p − p2 ) = 0, 891 .

Frecvent, a ν as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a sistemului se exprimă :
3
ν= ∑ νi · IB (i)
i =1
Pentru o componentă i ∈ {1, 2, 3} avem
νi = 1/( MUTi + MDTi ) = (λi · µi )/(λi + µi )
Timpii medii de succes, respectiv insucces sunt următorii : MUT = 1/λ =

100 ore, iar MDT = (1 − p)/( p · λ) = 0, 1/(0, 9 · 0, 01) = 11, 11 ore.
Frecvent, a as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a unei componente este :
ν1 = ν2 = ν3 = 1/111, 11 = 9 · 10−3 ore−1
Pentru componenta i, factorul de important, ă probabilistă Birnbaum este dat de

relat, ia :
IB (i ) = ∂P/∂pi = Pϕ(xi :=1) − Pϕ(xi :=0)
Avem următorii factori de important, ă probabilistă Birnbaum :

IB (1) = ∂P/∂p1 = p2 + p3 − p2 · p3 = 2 · p − p2 = 0, 99 ;
4.3. ARBORI DE EVENIMENTE 113
IB (2) = ∂P/∂p2 = p1 · (1 − p3 ) = p1 · q3 = 0, 09 ;
IB (3) = ∂P/∂p3 = p1 · (1 − p2 ) = p1 · q2 = 0, 09.
Rezultă frecvent, a as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a sistemului :
ν = (0, 99 + 0, 09 + 0, 09) · 9 · 10−3 = 1, 053 · 10−2 ore−1
Timpul mediu de succes al sistemului este :

MUT = P/ν = 0, 891/(1, 053 · 10−2 ) = 84, 61 ore ;
Timpul mediu de insucces al sistemului este :
MDT = Q/ν = (1 − 0, 891)/(1, 053 · 10−2 ) = 10, 35 ore.
4.3 Arbori de evenimente

118. Fie sistemul de alimentare cu energie din figura 4.10 a unor consumatorilor
vitali (pompe de ulei ungere lagăre, pompe ulei etans, are H2 , etc.) ai unui tur-
bogenerator.
În regim normal, bara B de 0, 4kV este alimentată din ret, ea, prin transformato-
rul TR. La pierderea alimentării normale, un grup Diesel este solicitat să dema-
reze s, i să asigure alimentarea serviciilor vitale. Să se construiasca arborele de
evenimente pentru următoarele date :
Eveniment init, iator IE : "Pierderea alimentării din ret, ea"
Evenimente semnificative :
RD1 : "Refuz deschidere întreruptor I1 "
RI2 : "Refuz închidere întreruptor I2 "
RDDiesel : "Refuz demarare grup Diesel"
D : "Grupul Diesel se opres, te în avarie"
Să se calculeze p E probabilitatea aparit, iei evenimentului E "Pierderea ali-
mentării consumatorilor vitali" s, i νE frecvent, a as, teptată de aparit, ie a acestui
eveniment. Intensitatea pierderii alimentării din ret, ea λ R = 1/12000 ore ;
Durata as, teptată a restabilirii alimentării din ret, ea τR = 8 ore ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RD1 : γRD1 = 0, 001 ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RI2 : γRI2 = 0, 0005 ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RDDiesel : γD = 0, 01 ;
Intensitatea de defectare a grupului Diesel : λ D = 0, 001 ore.
Solut, ie.
Dupa cum se observă în figura 4.11, sunt 4 secvent, e care conduc la evenimente
nedorite EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 , disjuncte două câte două. Probabilitatea
Fig. 4.10 – Sistemul electric analizat
Fig. 4.11 – Arborele de evenimente

4.4. ARBORI DE DEFECT 115
aparit, iei evenimentului E este, as, adar, suma acestor probabilităt, i :

4
pE = ∑ P(ENi ) = 1 − PSUCCES
i =1
Pe de altă parte, p E se poate exprima în funct, ie de probabilitatea de succes
p E = 1 − PSUCCES
unde
PSUCCES = (1 − γRD1 )(1 − γRI2 )(1 − γD )exp(−λ D τR )
PSUCCES = 0, 999 · 0, 9995 · 0, 99 · exp(−0, 001 · 8) = 0, 980639.

Rezultă p E = 1 − pSUCCES = 0, 019361.
Frecvent, a asteptată de aparit, ie a evenimentului E este :
νE = p E λ R = 1, 6134 · 10−6 ore−1
Deci, este de as, teptat ca o dată la 70 ani să apară o pierdere a alimentării nor-
male a consumatorilor vitali, urmată de o indisponibilitate a alimentării de
securitate din grupul Diesel (fie refuz de demarare, fie demarare reus, ită, dar
indisponibilitate ulterioară a grupului Diesel - pe perioada as, teptării restabilirii
alimentării normale (din ret, ea).
4.4 Arbori de defect

119. Un sistem de securitate detectează orice scurgere de gaze în-tr-o clădire s, i izo-
lează alimentarea prin închiderea unei electrovalve în caz de necesitate.
Probabilitatea ca sistemul de detect, ie să funct, ioneze corect la solicitare este
pS = 0, 95 iar probabilitatea ca electrovalva să izoleze corect urmare a solicitării
este p EV = 0, 999. Într-o zi oarecare, probabilitatea de a avea o scurgere de gaze
este q = 10−4 . Pentru o durată de timp de calcul de T = 10 ani, respectiv
N = 3650 zile :
a) Calculat, i probabilitatea de aparit, ie P a cel put, in unei scurgeri de gaze ;
b) Calculat, i numărul cel mai probabil N de evenimente / solicitări ale sistemu-
lui de securitate ;
c) Calculat, i probabilitatea PTOP de aparit, ie a evenimentului TOP "Scurgere de
gaze în clădire fără un răspuns adecvat din partea sistemului de securitate".
Solut, ie.
a) Fie p probabilitatea de a nu avea într-o zi oarecare o scurgere de gaze, res-
pectiv o stare de succes :
p = 1 − q = 0, 9999
Fie M o v.a. discretă semnificând numărul de zile pe perioadă supusă analizei

T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile în care au avut loc scurgeri de gaze (de-
tectate sau nu), evenimente considerate independente. Rezultă că M urmează o
distribut, ie binomială de parametrii N, respectiv q = 1 − p.
M ∼ Bin( N, q)

0 1 ... k ... N
M − −
pN Nqp N 1 k k
... CN q p N k ... q N
Probabilitatea cerută în enunt, este P = Prob( M ≥ 1) = 1 − P( M = 0) =

1 − (1 − q) N . Pentru N = 3650 zile s, i q = 10−4 , se obt, ine P = 1 − 0, 99993650 =
0, 305816.
b) Numărul cel mai probabil N de evenimente / solicitări ale sistemului de se-
curitate este valoarea v.a. M cu cea mai mare probabilitate de aparit, ie, respectiv
moda acestei v.a. Pentru a găsi această valoare se studiază monotonia s, irului :
p N , Nqp N −1 , . . . , CN
k k N −k
q p , ..., q N
Termenii s, irului fiind pozitivi, este suficientă calcularea raportului P( M = k +

1)/P( M = k ) s, i compararea acestui raport cu 1. În cazul nostru, se obt, ine :
k +1 k +1 N − k −1
CN q p q N−k
k k N − k
= ·
CN q p p k+1
Rezultă necesară comparat, ia q( N − k ) cu p(k + 1), pentru q, p, respectiv N date,

k parametru, cu valori naturale în mult, imea {0, 1, 2, . . . , N }.
Primul k care satisface k ≥ qN − p este valoarea (moda) căutată. Cu observat, ia
că dacă qN − p este o valoarea întreagă s, i pozitivă, atunci v.a. M are două mode,
respectiv qN − p s, i qN − p + 1. În cazul nostru, qN − p = −0, 6349. Deci, M = 0
este valoarea cea mai probabilă, cel mai probabil ne as, teptăm că în 10 ani să nu
existe nici o scurgere de gaze.
Discut, ie. Dacă instalat, ia îmbătrânes, te în cei 10 ani s, i q cres, te la 10−3 , atunci
moda devine qN − p = 2, 6501. În acest caz, cel mai probabil ne-am as, tepta la 3
solicitări ale sistemului de securitate în perioada de timp supusă analizei.
c) Neaparit, ia evenimentului TOP în cei T = 10 ani presupune ca la orice even-
tuală solicitare, sistemul de securitate să fie disponibil.
Fie n numărul de solicitări ale acestui sistem de securitate.
Disponibilitatea la solicitare a sistemului de securitate A(n) va fi egală cu
( pS p EV )n .
Rezultă următoarele posibilităt, i de neaparit, ie a evenimentului TOP :
n A(n)
0 1
1 pS p EV
2 ( pS p EV )2
... ...
k ( pS p EV )k
... ...
Rezultă
PTOP = P( M = 0) + P( M = 1) pS p EV + P( M = 2)( pS p EV )2 + . . . (4.1)
cu
P ( M = 0) = p N = 0, 694184
P ( M = 1) = N (1 − p) p N = 0, 253102
P ( M = 2) = N ( N − 1)/2(1 − p)2 p N −2 = 0, 046238 =
P ( M = 3) = N ( N − 1)( N − 2)/6 · (1 − p)3 p N −3
= 5, 623 · 10−3
...
Deci, probabilitatea de neaparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 0, 694184 + 0, 253102 · 0, 94905 + 0, 046238 · 0, 949052 + . . .
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 1 − PTOP ∼
= 0, 018871 (4.2)
120. Pentru enunt, ul de mai sus, se impune prin normele de autorizare a funct, ionării
ca PTOP să fie cel mult egală cu 10−4 pe perioada analizată, respectiv la 10000
de client, i în 10 ani să existe cel mult 1 eveniment de tip TOP. Estimat, i care
trebuie să fie disponibilitatea sistemului de securitate pS p EV în acest caz, pentru
q = 1 − p = 0, 0001.
Răspuns.
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP exprimată prin relat, ia 4.1, pen-
tru o precizie de M = 6 termeni calculat, i conduce la reprezentările grafice
din figurile 4.12 s, i 4.13. Se remarcă că disponibilitatea sistemului de securi-
tate trebuie să fie de cel put, in 0, 999725. Ambele sisteme trebuie să îs, i crească
disponibilităt, ile.
În condit, iile în care electrovalva ar avea p EV = 0, 9999 rezultă că sistemul de
detect, ie trebuie să aibă cel put, in pS = 0, 999725/0, 9999 = 0, 999825.
Fig. 4.12 – Determinarea disponibilităt, ii sistemului de securitate
Fig. 4.13 – Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP

121. Fie un sistem de detectare a scăpărilor de gaze într-un spat, iu închis. Doi detec-
tori D1 s, i D2 transferă impulsul către o unitate logică (UL). În eventualitatea
aparit, iei a cel put, in unui semnal de la cei doi detectori, sistemul are trei funct, ii :
- izolează alimentarea cu gaze (releul R1 ) ;
- informează operatorul printr-o semnalizare acustică s, i optică (lampa L) ;
- izolează consumatorii electrici din spat, iul protejat.
În condit, iile în care operatorul este informat, acesta poate interveni manual
- dacă izolarea automată nu se realizează. Evenimentul TOP are loc dacă cel
put, in una dintre izolări nu se realizează (automat / manual).
122. Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP s, i să se

evident, ieze tăieturile minimale / implicant, ii.
Fig. 4.14 – Sistemul de detectare a scăpărilor de gaze

Fig. 4.15 – Arbore de defect pentru sistemul de detectare a scăpărilor de gaze -1
123. Un sistem de protect, ii la o turbină cu abur este solicitat să intervină dacă s, i
numai dacă evenimentele A, respectiv B din exploatarea turbinei apar exact
în această ordine : întâi A, apoi B. Notăm A < B logica acestei port, i de tip
PAND (Priority AND). Dacă vreunul (sau ambele) dintre aceste două eveni-
mente nu apare (nu apar) sau apar ambele, dar în ordine inversă întâi B, apoi
A, sistemul de protect, ii nu este solicitat să intervină. Evenimentele A, B sunt
independente din punct de vedere probabilistic. Timpii de aparit, ie urmează
distribut, ii exponent, iale de parametrii λ A = λ B = λ = 5/87600(h−1 ). Proba-
bilitatea ca sistemul de protect, ii să refuze să intervină în caz de solicitare este
q = 10−3 . Timpul de misiune al sistemului de protect, ii este T = 8760h. Pentru
arborele de defect cu evenimentul TOP : refuz act, ionare sistem de protect, ii
turbină, calculat, i probabilitatea aparit, iei acestui eveniment în T. Evenimentele
A, B nu pot apare simultan, iar o dată apărute nu pot fi înlăturate.
Solut, ie.
Notăm cu x = 0 cazul în care un eveniment din exploatarea turbinei nu apare
în [0, T ], cu x = 1 dacă apare primul, respectiv cu x = 2 dacă apare al doilea.
Din enunt, rezultă cinci cazuri posibile : I = (0, 0), I I = (1, 0), I I I = (0, 1),
IV = (1, 2), respectiv V = (2, 1).
Fie R( T ) = Prob( TX > T ) = e−λX ·T probabilitatea ca evenimentul X să nu apară
Fig. 4.16 – Arbore de defect pentru sistemul de detectare a scăpărilor de gaze -2

în [0, T ], respectiv ca timpul TX scurs până la aparit, ia lui X să fie mai mare
decât T.
Pentru cazul I, probabilitatea asociată este P( I ) = R( T ) · R( T ) = R2 ( T ).
Pentru cazul II, probabilitatea asociată este P( I I ) = (1 − R( T )) · R( T ) =
R ( T ) − R2 ( T ) .
Pentru cazul III, probabilitatea asociată este P( I I I ) = R( T ) · (1 − R( T )) =
R ( T ) − R2 ( T ).
Cazurile IV s, i V sunt simetrice. Rezultă că probabilitatea cazului IV este PIV =

0, 5 · (1 − ∑iI=I II P(i )) = (1 − R( T ))2 /2.
Probabilitatea aparit, iei evenimentului TOP rezultă :
PTOP = q · (1 − e−λ·T ) = 0, 001 · (1 − e−8760·5/87600 ) = 0, 393469 · 10−3
De remarcat că densitatea de probabilitate asociată cazului IV este derivata

part, ială
∂PIV ( x )
p IV ( x ) = = λ · e − λ · x · (1 − e − λ · x )
∂x
124. Un sistem de protect, ii la o turbină cu abur este solicitat să intervină dacă s, i
numai dacă evenimentele B, respectiv A din exploatarea turbinei apar exact în
această ordine : întâi B, apoi A. Fie B < A logica acestei port, i de tip PAND
(Priority AND). Dacă vreunul (sau ambele) dintre aceste două evenimente nu
apare (nu apar) sau apar ambele, dar în ordine inversă întâi A, apoi B, siste-
mul de protect, ii nu este solicitat să intervină. Evenimentele A, B sunt indepen-
dente din punct de vedere probabilistic. Timpii de aparit, ie urmează distribut, ii
exponent, iale de parametrii λ A = 7/87600; λ B = 3/87600(h−1 ). Probabilitatea
ca sistemul de protect, ii să refuze să intervină în caz de solicitare este q = 10−3 .
Timpul de misiune al sistemului de protect, ii este T = 8760h. Pentru arborele
de defect cu evenimentul TOP : refuz act, ionare sistem de protect, ii turbină,
calculat, i probabilitatea aparit, iei acestui eveniment în T. Evenimentele A, B nu
pot apare simultan, iar o dată apărute nu pot fi înlăturate.
Solut, ie.
Notăm cu x = 0 cazul în care un eveniment din exploatarea turbinei nu apare
în [0, T ], cu x = 1 dacă apare primul, respectiv cu x = 2 dacă apare al doilea.
Din enunt, rezultă cinci cazuri posibile : I = (0, 0), I I = (1, 0), I I I = (0, 1),
IV = (1, 2), respectiv V = (2, 1).
Fie R( T ) = P( TX > T ) = e−λX ·T probabilitatea ca evenimentul X să nu apară în
[0, T ], respectiv ca timpul TX scurs până la aparit, ia lui X să fie mai mare decât
T.
Pentru cazul I, probabilitatea asociată este P( I ) = R A ( T ) · R B ( T ).
Pentru cazul II, probabilitatea asociată este P( I I ) = (1 − R A ( T )) · R B ( T ) .
Pentru cazul III, probabilitatea asociată este P( I I I ) = R A ( T ) · (1 − R B ( T )).
Cazurile IV s, i V nu sunt simetrice întrucât λ A 6= λ B .

Probabilitatea aparit, iei evenimentul A în ( x, T ], s, tiind că până la x nu a apărut
este :
P( x < TA ≤ T | TA > x ) = P(( x < TA ≤ T ) ? ( TA > x ))/P( TA > x ) =
( R A ( x ) − R A ( T ))/R A ( x )
Rezultă probabilitatea cazului IV :
Z T
f B ( x ) · ( R A ( x ) − R A ( T ))/R A ( x )dx
0
unde f B ( x )dx este probabilitatea ca evenimentul B să apară la momentul de

timp x ∈ (0, T ).
∂R B ( x )
f B (x) = − = λ B · e−λ B · x
∂x
Fie g A ( x, y)dx probabilitatea condit, ionată ca evenimentul A să apară în ( x, x +
dx ] s, tiind că nu a apărut până la y :
1 ∂R A ( x )
g A ( x, y) = − = λ A · e−λ A ·x /R A (y)
R A (y) ∂x
Probabilitatea cazului IV rezultă :
Z T
PIV = λ B · e−λB · x · (e−λ A · x − e−λ A ·T )/e−λ A · x dx
0
Prima integrala este :

Z T
I1 = λ B · e−λB · x dx = 1 − e−λB ·T
0
Cea de-a doua integrala este :

Z T Z T
I2 = λ B · e−λB · x · e−λ A ·(T − x) dx = λ B · e−λ A ·T · e(λ A −λB )· x dx
0 0
respectiv
λB
I2 = · e−λ A ·T · (e(λ A −λB )·T − 1)
λ A − λB
I1 = 1 − e−0,3 = 0, 259182
respectiv
I2 = 3/4 · e−0,7 · (e0,4 − 1) = 0, 183175
Probabilitatea aparit, iei evenimentului TOP rezultă :
PTOP = q · ( I1 + I2 ) = 0, 001 · (0, 259182 + 0, 183175) = 0, 442357 · 10−3

125. Un sistem de protect, ii la un generator de abur dintr-o centrala nuclearo-

electrică este solicitat să intervină dacă s, i numai dacă evenimentele A, B res-
pectiv C din exploatarea generatorului apar în logica ( A < B < C ). Eveni-
mentele A, B, C sunt independente din punct de vedere probabilistic. Timpii
de aparit, ie urmează distribut, ii exponent, iale de parametrii λ A = λ B = λC =
λ = 3/87600(h−1 ). Timpul de misiune al sistemului de protect, ii este Th. Pentru
arborele de defect cu evenimentul TOP : sistem de protect, ii solicitat, calculat, i
probabilitatea aparit, iei acestui eveniment în T s, i reprezentat, i grafic dependent, a
temporală PTOP ( T ). Evenimentele A, B, C nu pot apare simultan, iar o dată
apărute nu pot fi înlăturate.
Solut, ie.
Vom considera două port, i logice PAND în cascadă :
TOP = ( A < B) < C
Densitatea de probabilitate a primei port, i PAND (A < B) este :
p1 ( x ) = λ · e − λ · x · (1 − e − λ · x )
Probabilitatea evenimentului TOP rezultă din integrală de convolut, ie alăturată

exprimată/ ca produsul logic al doua evenimente : ca prima poartă PAND să
fie activată la ( x, x + dx ], iar evenimentul C să apară ulterior lui x, în intervalul
( x, T ] :
Z T
PTOP = p1 ( x ) · (e−λ· x − e−λ·T )/e−λ· x dx
0
După integrare, rezultă :
PTOP = 1/2 · (1 − e−2·λT ) − λ · T · e−λT
126. Un sistem de protect, ii la un generator electric este solicitat să intervină dacă s, i
numai dacă evenimentele A, B respectiv C din exploatarea generatorului apar
în logica ( A < B)+̇( B < C ). Evenimentele A, B, C sunt independente din punct
de vedere probabilistic. Timpii de aparit, ie urmează distribut, ii exponent, iale
de parametrii λ A = 1/87600; λ B = 2/87600; λC = 1, 5/87600(h−1 ). Probabi-
litatea ca sistemul de protect, ii să refuze să intervină în caz de solicitare este
q = 2 · 10−4 . Timpul de misiune al sistemului de protect, ii este T = 8760h. Pen-
tru arborele de defect cu evenimentul TOP : refuz act, ionare sistem de protect, ii
generator, calculat, i probabilitatea aparit, iei acestui eveniment în T. Evenimen-
tele A, B, C nu pot apare simultan, iar o dată apărute nu pot fi înlăturate.
Solut, ie.
Notăm cu x = 0 cazul în care un eveniment din exploatarea generatorului nu
apare în [0, T ], cu x = 1 dacă apare primul, cu x = 2 dacă apare al doilea,
respectiv cu x = 3 dacă apare al treilea. Din enunt, rezultă patru cazuri posibile
cu cel mult un eveniment apărut : I = (0, 0, 0), I I = (1, 0, 0), I I I = (0, 1, 0), res-
pectiv IV = (0, 0, 1). De asemenea, rezultă alte trei cazuri cu două evenimente
apărute : V = (1, 2, 0), V I = (0, 1, 2), respectiv V I I I = (2, 1, 0). În final alte trei
cazuri cu cele trei evenimente apărute : IX = (1, 2, 3), X = (1, 3, 2), respectiv
XI = (3, 1, 2). Din enunt, rezultă de interes cazurile V, V I, IX, respectiv XI.
Probabilitatea cazului V rezultă :
Z T
− λC · T
PV = (1 − e )· λ A · e−λ A · x · (e−λB · x − e−λB ·T )/e−λB · x dx
0
Probabilitatea cazului VI rezultă :

Z T
PV I = (1 − e−λ A ·T ) · λ B · e−λB · x · (e−λC · x − e−λC ·T )/e−λC · x dx
0
Probabilitatea cazului IX rezultă :

Z T Z y
PIX = (e−λC ·y − e−λC ·T )/e−λC ·y λ A · e−λ A · x · (e−λB · x − e−λB ·y )/e−λB · x dxdy
0 0
4.5 Graful starilor, procese markoviene

127. Fie T temperatura la intrarea într-o turbină cu abur. Acest parametru este
monitorizat minut cu minut, fiind două praguri critice : t1 pragul minim
admis, respectiv t2 pragul maxim admis în exploatare. Fie A evenimentul :
temperatura aburului între t1 s, i t2 (operare normală), B : temperatura aburului
sub pragul critic t1 , respectiv C temperatura aburului peste pragul critic t2 .
Evident, A, B s, i C sunt mutual exclusive. La pasul n + 1 de timp dat, probabi-
lităt, ile evenimentelor respective sunt condit, ionate de starea la pasul anterior de
timp, astfel : P( An+1 | An ) = 0, 99 ; P( Bn+1 | An ) = 0, 005 ; P(Cn+1 | An ) = 0, 005 ;
P( Bn+1 | Bn ) = 0, 05 ; P( An+1 | Bn ) = 0, 95 ; P( An+1 |Cn ) = 0, 9 ; P(Cn+1 |Cn ) = 0, 1.
La n = 0, evenimentul A este prezent.
Să se calculeze :
- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina să se afle în starea A ;
- probabilitatea până la momentul n = 60 turbina să se afle neîntrerupt în
starea A ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea B ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea C ;
- timpul mediu de operare neîntreruptă ;
- timpul mediu de sejur în starea B ;
- timpul mediu de sejur în starea C.
Solut, ie.
Matricea probabilităt, ilor de tranzit, ie este :

 
0, 99 0, 05 0, 05
Π =  0, 95 0, 05 0 
0, 9 0 0, 1
Probabilităt, ile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuat, ia :
p ( n ) = p (0) ? Π n
unde p(n) = ( p A (n), p B (n), pC (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina să se afle în starea A este data de

relat, ia :
p A (n) = p(0) ? Πn ? 13,1
Această probabilitate reprezintă disponibilitatea turbinei la momentul de timp
considerat.
4.5. GRAFUL STARILOR, PROCESE MARKOVIENE 127
Probabilitatea ca până la momentul n = 60 turbina să se afle neîntrerupt în

starea A reprezintă fiabilitatea acestui echipament :
r A (n) = p1 (0) ? Π11
n
? 11 = 0, 9960 = 0, 5471566
Până la pasul n, numărul as, teptat de intrări în starea B în intervalul considerat

este :
n −1
ω B (n) = Π(1, 2) · ∑ p A (k)
k =0
Avem Π(1, 2) = 0, 05 s, i
n −1
∑ p A (k) = p(0) ? (I + Π + Π2 + Π3 + . . . + Πn−1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (Πn − I) ? (Π − I)−1 ? 13,1
cu I matricea unitate s, i 13,1 = (1, 0, 0)T .

Până la pasul n, numărul as, teptat de intrări în starea C în intervalul considerat
este :
n −1
ωC (n) = Π(1, 3) · ∑ p A (k)
k =0
Avem Π(1, 3) = 0, 05 s, i
n −1
∑ p A (k) = p(0) ? (I + Π + Π2 + Π3 + . . . + Πn−1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (Πn − I) ? (Π − I)−1 ? 13,1
Frecvent, a asimptotică de intrare în starea B rezultă :

νB = limn→∞ ω B (n)/n = p(0) ? (Π − I)−1 ? 13,1
Timpul mediu de operare neîntreruptă reprezentat de timpul as, teptat de sejur
în starea A este dat de relat, ia :
MUT = p A /( p A · (Π(1, 2) + Π(1, 3))) =

= 1/(Π(1, 2) + Π(1, 3)) = 1/0, 1 = 10
Timpul mediu de sejur în starea B este :
MDT1 = p B /( p B · Π(2, 1)) = 1/Π(2, 1) = 1/0, 95 = 1, 05

Timpul mediu de sejur în starea C este :
MDT2 = pC /( pC · Π(3, 1)) = 1/Π(3, 1) = 1/0, 9 = 1, 11

4.6 Indicatori de performabilitate

128. Să se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul radial de
distribut, ie prezentat în figura 4.17. Se cunosc indicatorii pentru liniile în ca-
blu A, B s, i C prezentat, i în tabelul 4.6.
Fig. 4.17 – Sistemul radial de distribut, ie a energiei electrice

Pentru un sistem serie cu N componente, relat, iile de calcul ale indicatorilor de
fiabilitate sunt următoarele :
- intensitatea anuală de defectare a sistemului [ an−1 ] :
N
λ= ∑ λi
i =1
- disponibilitatea sistemului :
N
A = 1/(1 + ∑ λi · MDTi /8760)
i =1
- timpul mediu de succes al sistemului [ an] :

N
MUT = 1/λ = 1/ ∑ λi
i =1
- timpul mediu de insucces al sistemului [h] :

N N
MDT = ∑ (λi · MDTi )/ ∑ λi
i =1 i =1
- frecvent, a medie anuală de defectare a sistemului [ an−1 ] :

ν = A/MUT
- indisponibilitatea anuală a sistemului [h/an] :

N
U = λ · MDT = ∑ (λi · MDTi )
i =1
4.6. INDICATORI DE PERFORMABILITATE 129
Tabel 4.6 – Indicatorii de fiabilitate pentru componentele sistemului radial de

distribut, ie din figura 4.17
Componenta λi MDTi
i an−1 h
A 0, 20 6, 0
B 0, 10 5, 0
C 0, 15 8, 0
La nivelul racordului R1 din figura 4.17 avem :

- intensitatea anuală de defectare [ an−1 ] :
λ R1 = λ A = 0, 20
- disponibilitatea în asigurarea alimentării :
A R1 = 1/(1 + λ A · MDTA /8760)

= 1/(1 + 0, 2 · 8760/6) = 0, 999863
- timpul mediu de succes (între două întreruperi consecutive) [ an] :
MUTR1 = 1/λ R1 = 5
- timpul mediu de insucces (întrerupere) [h] :
MDTR1 = λ R1 · MDTR1 /λ R1 = 6, 0
- frecvent, a medie anuală de întrerupere a alimentării [ an−1 ] :
νR1 = A R1 /MUTR1 = 0, 1999726
- indisponibilitatea anuală a serviciului de alimentare cu energie [h/an] :
UR1 = λ R1 · MDTR1 = 0, 20 · 6 = 1, 2

λ R2 = λ A + λ B = 0, 20 + 0, 10 = 0, 30
A R2 = 1/(1 + λ A · MDTA /8760 + λ B · MDTB /8760)

= 0, 999806
MUTR2 = 1/λ R2 = 3, 333
MDTR2 = (λ R1 · MDTR1 + λ R2 · MDTR2 )/λ R2 = 5, 667
νR2 = A R2 /MUTR2 = 0, 2999718
UR2 = λ R2 · MDTR2 = 0, 30 · 6 = 1, 8

λ R3 = λ A + λ B + λC = 0, 20 + 0, 10 + 0, 15 = 0, 45
A R3 = 1 /(1 + λ A · MDTA /8760 + λ B · MDTB /8760

+ λC · MDTC /8760) = 0, 999669
MUTR3 = 1/λ R3 = 2, 222

MDTR3 = (λ R1 · MDTR1 + λ R2 · MDTR2 + λ R3 · MDTR3 )/λ R3

= 6, 444
νR3 = A R3 /MUTR3 = 0, 449896
UR3 = λ R3 · MDTR3 = 0, 45 · 6, 444 = 2, 8998
Indicatorii de performabilitate sunt :

SAIFI / System Average Interruption Frequency Index / Frecvent, a as, teptată
de întrerupere la nivel sistem ;
SAIDI / System Average Interruption Duration Index / Durata as, teptată de
întrerupere la nivel sistem ;
CAIDI / Customer Average Interruption Duration Index / Durata as, teptată de
întrerupere la nivel consumator.
Fie N numărul de puncte de racord ale schemei electrice, cu i = 1, 2, . . . N s, i

Ci numărul de consumatori alimentat, i în punctul de racord i. Fie qi indisponi-
bilitatea în asigurarea energiei în punctul de racord i, respectiv MDTi timpul
as, teptat de întrerupere în punctul de racord i.
Cei trei indicatori de performabilitate de mai sus sunt estimat, i fie în sensul
valorii as, teptate din punct de vedere probabilistic, fie evaluat, i postcalcul, după în-
cheierea unei perioade de timp de referint, ă (un an), aces, tia fiind estimat, i din
punct de vedere statistic.
De remarcat că, pentru un număr mare de ani observat, i, indicatorul statistic
tinde spre valorile estimate în sens probabilist.
Din punct de vedere statistic, SAIFI reprezintă numărul total de consumatori
întrerupt, i într-un an divizat la numărul total de consumatori deservit, i de sis-
tem.
Din punct de vedere probabilistic, SAIFI este media ponderată a frecvent, elor
de întrerupere :
N N
SAIFI = ∑ νi Ci / ∑ Ci
i =1 i =1
Din punct de vedere statistic, SAIDI reprezintă suma duratelor de întrerupere a

consumatorilor într-un an divizată la numă- rul total de consumatori deservit, i
de sistem. Este exprimat în minute/an.
Din punct de vedere probabilistic, SAIDI este media ponderată a indisponibi-

lităt, ilor în alimentarea consumatorilor deservit, i de sistem :
N N
SAIDI = ∑ qi Ci / ∑ Ci
i =1 i =1
Din punct de vedere statistic, CAIDI reprezintă suma duratelor de întreru-

pere a consumatorilor într-un an divizat la numărul de consumatori afectat, i
/ întrerupt, i.
Din punct de vedere probabilistic, CAIDI este media ponderată a duratelor de
întrerupere :
N N
CAIDI = ∑ qi Ci / ∑ νi Ci = SAIDI/SAIFI
i =1 i =1
Aplicat, ii propuse
129. Fie sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2 format din 8 li-
nii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune. Două surse de energie G1 s, i G2
sunt disponibile, fiecare având o putere disponibilă de 300 MW, disponibili-
tatea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse, de asemenea, timpul
mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele de racord R1 s, i R2
se solicită câte 300MW. Toate liniile au câte o capacitate de transport 300MW,
respectiv un timp mediu de indisponibilitate egal MDT = 12h, iar indispo-
nibilitatea stat, ionară egală cu q = 0, 01. În regim normal de operare, R1 este
considerat alimentat din sursa G1, respectiv R2 este considerat alimentat din
sursa G2. R1 s, i R2 au acelas, i nivel de prioritate. Dacă o sursă devine indis-
ponibilă, atunci cealaltă sursă poate eventual prelua alimentarea punctului de
racord devenit indisponibil dacă s, i numai dacă alimentarea punctului său de
racord nu mai poate fi realizată datorită indisponbilităt, ilor liniilor de transport
către acel racord.
as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul barei punctului de racord R1. Similar
pentru racordul R2.
130. Fie, din nou, sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2. Cele două
surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile, fiecare având o putere disponibilă
de 300 MW, disponibilitatea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse,
de asemenea, timpul mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele
de racord R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Toate liniile au câte o capacitate de
transport 300MW, respectiv un timp mediu de indisponibilitate egal MDT =
12h, iar indisponibilitatea stat, ionară egală cu q = 0, 01. În regim normal de
operare, R1 este considerat alimentat din sursa G1, respectiv R2 este considerat
alimentat din sursa G2. R1 are un nivel de prioritate mai mare decât R2.
Dacă o sursă devine indisponibilă, atunci cealaltă sursă preia alimentarea punc-
tului de racord prioritar R1, cu condit, ia existent, ei a cel put, in unei căi de curent
către acest racord.
pentru racordul R2.
131. Fie, din nou, sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2. Cele două
surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile, fiecare având o putere disponibilă
de 300 MW, disponibilitatea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse,
de asemenea, timpul mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele
de racord R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Toate liniile au câte o capacitate de
transport 300MW, respectiv un timp mediu de indisponibilitate egal MDT =
12h, iar indisponibilitatea stat, ionară egală cu q = 0, 01. În regim normal de
operare, R1 este considerat alimentat din sursa G1, respectiv R2 este considerat
alimentat din sursa G2. R2 are un nivel de prioritate mai mare decât R1.
Dacă o sursă devine indisponibilă, atunci cealaltă sursă preia alimentarea punc-
tului de racord prioritar R2, cu condit, ia existent, ei a cel put, in unei căi de curent
către acest racord.
pentru racordul R2.
132. Fie un sistem cu 3 componente binare s, i independente A, B s, i C operând în
două faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
- Faza 1 : A ∩ B ∩ C ;
- Faza 2 : A ∪ B ∪ C.
tru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λ A = 0, 001 h−1 , λ B = 0, 002 h−1 , λC = 0, 0025 h−1 .
133. Fie un sistem cu 3 componente binare s, i independente A, B s, i C operând în

două faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
- Faza 1 : A ∩ ( B ∪ C ) ;
- Faza 2 : A ∪ ( B ∩ C ).
tru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λ A = 0, 001 h−1 , λ B = 0, 002 h−1 , λC = 0, 0025 h−1 .
134. Fie un sistem cu 3 componente binare, reparabile, identice s, i independente.

Sistemul are următorii vectori critici : (1̄, 2, 3), (1, 2̄, 3),(1, 2, 3̄), respectiv (1, 2̄, 3̄).
Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 9 iar intensitatea sa de
defectare este λ = 2 · 10−5 (1/h). Să se calculeze :
- factorii de important, ă structurală Birnbaum ai fiecărei componente ;

135. Fie un sistem cu 3 componente binare, nereparabile, identice s, i independente.

Sistemul are următorii vectori critici : (1̄, 2, 3), (1, 2̄, 3),(1, 2, 3̄), respectiv (1, 2̄, 3̄).
Funct, ia de fiabilitatea a oricărei componente este exponent, ială r (t) = exp(−λ ·
t), unde intensitatea de defectare este λ = 2 · 10−5 (1/h). Să se calculeze :
- valoarea funct, ei de fiabilitate a sistemului R(t = 1000h) ;
- timpul mediu de succes MTTF al sistemului ;
- intensitatea de defectare a sistemului Λ(t = 2000h) ;
- valoarea maximă a intensităt, ii de defectare a sistemului .
Sistemul are următoarele tăieturi minimale : {!1, !3}, {!1, !4}, {!1, !5}, {!2, !3},
{!2, !4}, respectiv {!2, !5}.
defectare este λ = 2 · 10−4 (1/h).
Să se calculeze :
- factorii de important, ă probabilis, ti Birnbaum ai fiecărei componente ;
137. Fie un sistem cu 5 componente binare, nereparabile, identice s, i independente.

Sistemul are următoarele tăieturi minimale : {!1, !3}, {!1, !4}, {!1, !5}, {!2, !3},
{!2, !4}, respectiv {!2, !5}.
Funct, ia de fiabilitatea a oricărei componente este Weibull r (t) = exp(−(t/α) β ),
unde parametrii sunt α = 5000h, iar β = 1.5
Să se calculeze :
- valoarea funct, ei de fiabilitate a sistemului R(t = 1000h) ;
- factorii de important, ă structurală Barlow-Proschan ai fiecărei componente ;
- timpul mediu de succes MTTF al sistemului ;
- intensitatea de defectare a sistemului Λ(t = 200h).

Fiecare componentă are factorul de important, ă structurală Birnbaum egal cu
0, 25. Sistemul are nouă trasee minimale, respectiv s, ase tăieturi minimale. Pro-
babilitatea de insucces a unei componente este q = 0, 01 iar intensitatea sa de
reparare este µ = 0.02 (1/h). Să se calculeze :

139. Fie un sistem cu 6 componente binare, reparabile s, i independente. Fiecare

componentă are factorul de important, ă structurală Birnbaum egal cu 0, 25.
Sistemul are nouă trasee minimale, respectiv s, ase tăieturi minimale. Pentru
oricare componentă din mult, imea {1, 2, 3, 4, 5}, probabilitatea de insucces este
q = 0, 01 iar intensitatea de reparare este µ = 0.02 (1/h). Pentru componenta
6, probabilitatea sa de insucces este q6 = 0, 1 iar intensitatea de reparare este
µ6 = 0.05 (1/h). Să se calculeze :

7/32. Sistemul are nouă trasee minimale, respectiv două tăieturi minimale.
reparare este µ = 0, 5 (1/h). Să se calculeze :

5/16. Sistemul are douăzeci de trasee minimale, respectiv cincisprezece tăieturi
minimale. Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 7 iar intensi-
tatea sa de reparare este µ = 1/480 (1/h). Să se calculeze :
- factorii de important, ă probabilistă Birnbaum ai fiecărei componente ;
142. Fie un sistem cu 6 componente binare, reparabile, identice s, i independente. Fie-

care componentă are factorul de important, ă structurală Birnbaum egal cu 5/32.
Sistemul are cincisprezece trasee minimale, respectiv s, ase tăieturi minimale.

Probabilitatea de insucces a unei componente este q = 0, 02 iar intensitatea sa
de reparare este µ = 1/48 (1/h). Să se calculeze :
143. Fie un sistem cu 6 componente binare, reparabile s, i independente. Sistemul are

s, ase trasee minimale : {1, 2}, {2, 5},{3, 4},{2, 3, 6},{1, 4, 6}, respectiv {4, 5, 6}.
Probabilitatea de insucces pentru componentele 1,2 respectiv 3 este aceeas, i
q123 = 0, 02 iar intensitatea lor de reparare este aceeas, i, de asemenea : µ123 =
1/48 (1/h).
Probabilitatea de insucces pentru componentele 4,5 respectiv 6 este aceeas, i
q456 = 0, 2 iar intensitatea lor de reparare este aceeas, i, de asemenea :
µ456 = 1/240 (1/h). Să se calculeze :
- probabilitatea Q de insucces a sistemului ;

Sistemul are traseele minimale : {1, 2}, {2, 5},{3, 4},{2, 3, 6},{1, 4, 6}, respectiv
{4, 5, 6}.
Componenta 5 se retrage din exploatare pentru activităt, i de mentenant, ă, iar
pe perioada respectivă se introduce în schema de operare a sistemului o nouă
componentă, numită 7.
Sistemul are acum traseele minimale : {1, 2},{3, 4},{2, 3, 6},{2, 3, 7}, {2, 3, 7},
{1, 4, 6}, respectiv {1, 4, 7}.
La revenirea componentei 5 în exploatare, se decide păstrarea s, i a componentei
7, sistemul având acum în operare s, apte componente, aceasta fiind schema S
de calcul.
Probabilitatea de insucces pentru oricare componentă 1, 2, . . . 7 este aceeas, i q =
0, 01 iar intensitatea lor de reparare este aceeas, i, de asemenea : µ = 0, 25 (1/h).
Să se calculeze pentru schema S de calcul :

Sistemul are traseele minimale : {1, 2},{3, 4, 5},{2, 3, 5, 6},respectiv {1, 4, 6}.
Se alege aleator o componentă din cele s, ase ale sistemului s, i se retrage aceasta
din exploatare pentru activităt, i de mentenant, ă, sistemul funct, ionând in schema
de calcul "S" cu cinci componente.
Să se calculeze :
- probabilitatea ca sistemul să aibă într-o schema "S" cel mai mare număr
posibil de tăieturi minimale ;
- probabilitatea ca sistemul să aibă într-o schema "S" cel mai mic număr posibil
de tăieturi minimale ;
- cea mai mare valoare posibilă într-o schema "S" a disponibilităt, ii sistemului ;
- cea mai mică valoare posibilă într-o schema "S" a disponibilităt, ii sistemului .

Sistemul are traseele minimale : {1, 2},{3, 4, 5},{2, 3, 5, 6},respectiv {1, 4, 6}.
Se aleg aleator două componente din cele s, ase ale sistemului s, i se retrag acestea
din exploatare pentru activităt, i de mentenant, ă, sistemul funct, ionând in schema
de calcul "S" cu patru componente.
Să se calculeze :
- probabilitatea ca sistemul să aibă într-o schema "S" cel mai mare număr
posibil de trasee minimale ;
- probabilitatea ca sistemul să aibă într-o schema "S" cel mai mic număr posibil
de trasee minimale ;
- cea mai mare valoare posibilă într-o schema "S" a disponibilităt, ii sistemului ;
- cea mai mică valoare posibilă într-o schema "S" a disponibilităt, ii sistemului .
147. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice s, i independente, a cărui dia-

grama de succes este reprezentată în figura 4.18. Probabilitatea de succes a unei
componente este p = 0, 99 iar probabilitatea de insucces este q = 0, 01.
a) Să se arate că traseele minimale ale acestui sistem sunt {1, 2}, {3, 4, 6},
{3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6}, {2,3,4,5 } s, i {1, 4, 6, 7} ;
b) Să se arate că tăieturile minimale ale acestui sistem sunt {1, 3}, {2, 6},
{2, 4, 5}, {1, 4, 7}, {1, 5, 6, 7} s, i {2, 3, 5, 7} ;
c) Să se calculeze probabilitatea de succes a sistemului P - bazată pe lista de
trasee minimale ;
Fig. 4.18 – Diagrama de succes a sistemului
d) Să se calculeze probabilitatea de insucces a sistemului Q - bazată pe lista de

tăieturi minimale ;
e) Să se verifice relat, ia P + Q = 1.
148. Să se exprime grafic variat, ia probabilităt, ii de succes a sistemului de mai sus
funct, ie de parametrul p ∈ [0, 1].
149. Să se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a probabilităt, ii de
succes P a sistemului de mai sus. Se va considera un sistem echivalent format
dintr-un paralel din cele 6 trasee minimale.
Fig. 4.19 – Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al probabilităt, ii de succes
150. Să se exprime o altă aproximare de tip majorant / minorant a probabilităt, ii de

succes P. Să se propună în acest sens un alt sistem echivalent format dintr-un
paralel din cele n = 6 tăieturi minimale necesare în evaluării probabilităt, ii de
insucces Q s, i apoi să se aplice P = 1 − Q.
151. Să se exprime grafic variat, ia probabilităt, ii de succes P s, i a celor două aproxi-
mari obt, inute - funct, ie de parametrul p ∈ [0, 1].
gramă de succes este reprezentată în figura 4.20. Probabilitatea de succes a unei
a) Să se găsească traseele minimale ale acestui sistem ;

b) Să se găsească tăieturile minimale ale acestui sistem ;
trasee minimale ;
grama de succes este reprezentată în figura 4.21. Probabilitatea de succes a unei
a) Să se găsească traseele minimale ale acestui sistem ;

b) Să se găsească tăieturile minimale ale acestui sistem ;

trasee minimale ;
154. Fie un sistem cu 3 componente binare s, i independente. Probabilităt, ile de
succes ale componentelor sunt : p1 = 0, 99 ; p2 = 0, 9 ; p3 = 0, 95. Intensităt, ile
de defectare ale componentelor sunt : λ1 = 0, 0001 ore−1 , λ2 = 0, 002 ore−1 ,
λ3 = 0, 005 ore−1 . Probabilitatea de insucces a unei componente i ∈ {1, 2, 3}
este notată cu qi = 1 − pi . Dacă componenta 1 a sistemului este în stare de
succes, atunci probabilitatea de succes a sistemului este p3 + q3 · p2 , iar dacă
componenta 1 a sistemului este în stare de insucces, atunci probabilitatea de
succes a sistemului este 0. Să se exprime :
- diagrama de fiabilitate a sistemului ;
- factorii de important, ă structurală ai fiecărei componente ;

este notata cu qi = 1 − pi . Dacă componenta 1 a sistemului este în stare de
succes a sistemului este p3 . Să se exprime :

succes a sistemului este p2 · p3 . Să se exprime :


succes, atunci probabilitatea de insucces a sistemului este q2 + p2 · q3 , iar dacă
insucces a sistemului este 1. Să se exprime :
stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C si D. Sistemul este în stare de in-
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05, q B = 0, 07, qC = 0, 06,
q D = 0, 03, respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de defectare sunt : λ A = 0, 001h−1 ,
Să se calculeze :
stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C s, i D. Sistemul este în stare de in-
Fig. 4.22 – Ret, ea electrică (varianta 1)
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05 ; q B = 0, 07 ; qC = 0, 06 ;

q D = 0, 03 respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de defectare sunt : λ A = 0, 001h−1 ,
Să se calculeze :
Fig. 4.23 – Ret, ea electrică (varianta 2)
160. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 4.24 format din 8
linii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune. Două surse de energie G1 s, i
Fig. 4.24 – Sistemul electric analizat (varianta 1)
G2 sunt disponibile, fiecare încărcate la 300 MW, disponibilitatea stat, ionară

este pG = 0, 95, egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu egal de in-
disponibilitate MDTG = 24h. În punctele de racord R1 s, i R2 se solicită câte
300MW. Fiecare linie de transport are următoarele caracteristici : capacitatea de
transport 300MW, timpul mediu de indisponibilitate MDT = 12h, iar indispo-
nibilitatea stat, ionară q = 0, 01. Să se calculeze : disponibilitatea p R1 , respectiv
frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul punctului de racord R1.
161. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 4.25 format din 8
linii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune. Două surse de energie G1 s, i
G2 sunt disponibile, fiecare încărcate la 300 MW, disponibilitatea stat, ionară
este pG = 0, 95, egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu egal de in-
disponibilitate MDTG = 24h. În punctele de racord R1 s, i R2 se solicită câte
300MW. Fiecare linie de transport are următoarele caracteristici : capacitatea de
transport 300MW, timpul mediu de indisponibilitate MDT = 12h, iar indispo-
nibilitatea stat, ionară q = 0, 01. Să se calculeze : disponibilitatea p R2 , respectiv
frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR2 la nivelul punctului de racord R2.
162. Fie sistemul de transport din figura 4.25. Să se calculeze : disponibilităt, ile
p R1 ,p R2 , respectiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR1 , νR2 la nivelul puncte-
lor de racord R1, respectiv R2, în ipoteza că linia 1 este retrasă din exploatare.
163. Pentru sistemul de alimentare prezentat în figura 4.11, să se calculeze
Fig. 4.25 – Sistemul electric analizat (varianta 2)
frecvent, ele de aparit, ie ale evenimentelor nedorite, νEN1 , νEN2 , νEN3 , respectiv
νEN4 . Care este cel mai frecvent eveniment nedorit ?
164. Fie sistemul de detectare a scăpărilor de gaze într-un spat, iu închis din figura
4.14. Doi detectori D1 s, i D2 transferă impulsul către o unitate logică (UL).
În eventualitatea aparit, iei de semnale de la ambii detectori, sistemul are trei
funct, ii :
- izolează alimentarea cu gaze (releul R1 ) ;
- dacă izolarea automata nu se realizează. Evenimentul TOP are loc dacă cel
Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP s, i să se
165. Fie, din nou, sistemul de detectare a scăpărilor de gaze într-un spat, iu închis
din figura 4.14. Doi detectori D1 s, i D2 transferă impulsul către unitatea logică
UL. În eventualitatea aparit, iei de semnale de la cel put, in unul dintre detectori,
sistemul are trei funct, ii :
- izolează alimentareă cu gaze (releul R1 ) ;
Sistemul de avertizare acustică s, i optică (lampa L) se poate defecta, dar această

defectare poate fi detectată numai la o eventuală solicitare a acestuia.
- dacă izolarea automata nu se realizează. Evenimentul TOP are loc dacă cel
Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP s, i să se
166. Fie un sistem format din trei componente : B, C s, i S. Componenta S are două
moduri mutual exclusive de defectare S1 s, i S2 . De exemplu : S1 : componenta
S refuză deschiderea ; S2 : componenta S refuză închiderea. Aceste două mo-
duri de defectare nu pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte două
componente B s, i C. Aceste două componente B, C se pot defecta independent
una de cealaltă. Sistemul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică :
( B ∪ S1 ) ∩ (C ∪ S2 ). Fie probabilită t, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise
mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
a) Arborele de defect (eveniment TOP : indisponibilitatea sistemului) ;

b) Probabilitatea de insucces a sistemului.
moduri mutual exclusive de defectare S1 s, i S2 . De exemplu : S1 : componenta
S refuză deschiderea ; S2 : componenta S refuză închiderea. Aceste două mo-
duri de defectare nu pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte două
componente B s, i C. Aceste două componente B, C se pot defecta independent
una de cealaltă. Sistemul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică :
( B ∩ S1 ) ∪ (C ∩ S2 ). Fie probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise
mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
moduri independente de defectare S1 s, i S2 . Aceste două moduri de defectare
pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte două componente B s, i C.
Aceste două componente B, C se pot defecta independent una de cealaltă. Sis-
temul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică : ( B ∪ S1 ) ∩ (C ∪ S2 ).
Fie probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
moduri independente de defectare S1 s, i S2 . Aceste două moduri de defectare
pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte două componente B s, i C.
Aceste două componente B, C se pot defecta independent una de cealaltă. Sis-
temul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică : ( B ∩ S1 ) ∪ (C ∩ S2 ).
Fie probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
170. Un sistem de protect, ii la o turbină cu gaze este solicitat să intervină după logica
2/3 de tip prioritar. Fie evenimentul A, urmat de B, fie A urmat de C, fie B
urmat de C. Evenimentele A, B, respectiv C sunt independente din punct de
vedere probabilistic.
Timpii de aparit, ie urmează distribut, ii exponent, iale de parametrii λ A = λ B =
λC = λ = 1/876(h−1 ). Probabilitatea ca sistemul de protect, ii să refuze să in-
tervină în caz de solicitare este q = 2 · 10−3 . Timpul de misiune al sistemului
de protect, ii este T = 8760h. Construit, i arborele de defect pentru evenimentul
TOP : refuz sistem de protect, ii turbină s, i calculat, i probabilitatea aparit, iei aces-
tui eveniment în T. Evenimentele A, B, C o dată apărute nu pot fi înlăturate.
171. Fie T temperatura la intrarea într-o turbină cu abur. Acest parametru este
monitorizat continuu, fiind două praguri critice : t1 pragul minim admis, res-
pectiv t2 pragul maxim admis în exploatare. Fie A evenimentul : temperatura
aburului între t1 s, i t2 (operare normală), B : temperatura aburului sub pragul

critic t1 , respectiv C temperatura aburului peste pragul critic t2 . Evident, A, B
s, i C sunt mutual exclusive. Intensităt, ile de tranzit, ie între cele trei evenimente
sunt următoarele : λ AB = 0, 005 min−1 , λ AC = 0, 005 min−1 , λ BA = 0, 95 min−1 ,
λCA = 0, 9 min−1 . La t = 0, evenimentul A este prezent (turbina în stare de
operare normală).
Fig. 4.26 – Graful stărilor
Să se calculeze :
- probabilitatea ca la momentul t = 60 min turbina să se afle în starea A ;
- probabilitatea până la momentul t = 60 min turbina să se afle neîntrerupt în
starea A ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea B ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea C ;
- timpul mediu de operare neîntreruptă ;
- timpul mediu de sejur în starea B ;
- timpul mediu de sejur în starea C.
172. Pentru aplicat, ia de mai sus, să se calculeze :

- probabilitatea în regim stat, ionar ca turbina să se afle în starea A ;
- probabilitatea în regim stat, ionar ca turbina să se afle în starea B ;
- probabilitatea în regim stat, ionar ca turbina să se afle în starea C ;
- probabilitatea până la momentul t = 360 min turbina să se afle neîntrerupt în
starea A ;
Bibliografie
Bibiografie selectivă
1. Barlow, R.E., Proschan, F. - Statistical Theory of Reliability and Life Testing.

Probability Models, Holt, Rinehart and Winston, Inc. N.Y. , 1975
2. Barlow, R.E., Proschan, F. - Mathematical Theory of Reliability, Society for

Industrial and Applied Mathematics (SIAM), N.Y. , 1996
3. Billion, R., Allan, R.N. - Reliability Evaluation of Power Systems, Plenum

Press, 1994
4. Cătuneanu, V.M., Mihalache, A. - Reliability Fundamentals, Elsevier, 1989
5. Constantinescu, J. - Transelectrica det, ine s, i operează infrastructura piet, ei

de energie s, i a SEN, revista Energetica nr. 3 /2003
6. *** - Codul tehnic al Ret, elei Electrice de Transport, www.transelectrica.ro
7. Eremia, M. et al. - Electric Power Systems. Vol. I Electric Networks. Ed.

Academiei Române, 2006
8. Gheorghe, A.V. - Applied System Engineering, Ed. Academiei, Bucures, ti,

J.Wiley & Sons, N.Y., 1982
9. Gheorghe, A.V. - Critical Infrastructures at Risk. Securing the European Electric

Power System, Springer, 2006
10, Ionescu, D.C., Limnios, N. (Eds.) - Statistical and Probabilistic Models in

Reliability, Birkhauser Publisher, 1999
11. Iosifescu, M., Grigorescu, S., Opris, an, Gh., Popescu, Gh. - Elemente de
modelare stochastică. Ed. Tehnică, 1984
12. Limnios, N. - Fault Trees, Ed. Hermes, 2006

150 Bibliografie
13. Lisnianski, A., Levitin, G. - Multi-state System Reliability, Imperial College

Press, London, 2003
14. Mihalache, A. - Când calculatoarele gres, esc... Fiabilitatea software. Editura

Didactică s, i Pedagogică, 1995
15. Nitu, V.I. s, . a. - Fiabilitatea instalat, iilor energetice. Culegere de probleme

pentru energeticieni. Ed. Tehnică, 1979
16. Stein, M. s, . a. - PE 013. Normativ privind metodele s, i elementele de cal-

cul ale sigurant, ei în funct, ionarea instalat, iilor energetice, RENEL-ISPE, 1994
17. Stein, M., Bărbulescu, C., Vâlcereanu, A., Molnar, A. - Contributions for
Applying the RCM (Reliability Centered Maintenance) in Power Installations,
CIRED, Birminghan, June 1997
18. Ulmeanu, A.P., Limnios, N. - Uncertainty estimation for binary and monotone
systems. Safety, Reliability and Risk Analysis. Theory, Methods and Applications
2009 (pp. 2167-2172)
19. Vodă, V. Gh., Petrescu, E. - Managementul fiabilitat, ii. Editura Asab, 2008
20, Villemeur, A. - Reliability, Availability, Maintainability and Safety. John Wiley

& Sons, 1993

Culegere Probleme Fiabilitate Energetica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Probleme Fiabilitate Energetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefat, ă

Bucures, ti, Iunie 2017

1 Evenimente, probabilităt, i s, i distribut, ii 13

AdD Arbore de defect

F funct, ia de repartit, ie a unei variabile aleatoare (v.a.)

Ti al i-lea traseu minimal al unui sistem

1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă Venn) . . . . . . 14

2.1 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . . . . . . . . . . . 74

3.1 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a evenimentului E . 81

4.1 Ret, ea electrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

1.1 Lista echipamentelor init, ial admise în stocurile R, respectiv S, ad-

3.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul E . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

4.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES . . . . . . . . . . . . . 89

1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare

Fig. 1.1 – Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă Venn)

2. Exprimat, i evenimentele următoare cu ajutorul evenimentelor A, B, C s, i a

3. Fie p probabilitatea de realizare a oricăruia din evenimentele A, B sau C, consi-

Numărul de moduri cerut este : C31 + 3! + 3! + C31 = 3 + 6 + 6 + 3 = 18.

6. Un număr de m=8 centrale acoperă aleator un vârf de sarcină de k=4 ore

Probabilitatea cerută este :

(8!/2!/4!/2! + 8!/!1/1!/3!/3! + 8!/2!/2!/4!) · 1/4/38 ≈ 0, 0306737

Probabilitatea asociată primului termen din membrul drept poate fi dedusă

(2) (6=4) (2) (2) (4)

Având toate cazurile favorabile, probabilitatea cerută rezultă imediat divizând

Indicat, ie Fie Ni numărul de grupuri de "culoarea" i, cu i ∈ { a, g, r, v} s, i

Solut, ie Suntem în premizele unei distribut, ii binomiale : numărul de ore dintr-

Pentru nivelul 11900 MWh, disponibilitatea este

Pentru nivelul 11800 MWh, disponibilitatea este

Din teorema intersect, iei a două evenimente. rezultă imediat :

În consecint, ă avem : p500 = p22 · C21 · p1 · (1 − p1 ) = 2 · p22 · p1 · (1 − p1 ).

Evident 1 − p500 − p600 = 1 − p≥500 s, i după simplificare obt, inem :

Răspunsul final este P( N600 ≥ 1| N≥500 = 23) = 1 − (2 · p1 − p21 )23 /p46

P( N900 ≥ 1| N≥700 = 22) = 1 − P( N900 = 0| N≥700 = 22).

Din teorema intersect, iei a două evenimente. rezultă :

Evident 1 − p700 − p800 − p900 = 1 − p≥700 s, i după simplificare obt, inem :

Răspunsul final este :

Acest produs este

(1 − F ( x/(1 + ex ))) · f ( x )dx = λe−λ·x/(1+ex) · e−λ·x

obt, inem probabilitatea acestui caz PAB = P{t A < t B } ≈ 0, 544013

intervalul ( x, x + dx ) este f(x) dx.

Acest produs este

(1 − F ( x/(1 + 2ex ))) · f ( x )dx = λe−λ·x/(1+2ex) · e−λ·x

obt, inem probabilitatea acestui caz PAC = P{t A < tC } ≈ 0, 583576

P{(t A < t B ) ? (t A < tC )} = PAB · PAC ≈ 0, 544013 · 0, 583576 = 0, 317473

Această probabilitate rezultă direct din intersect, ia acestor două evenimente

P{(tC > t B ) ? (tC > t A ))} = (1 − PBC ) · (1 − PAC ) ≈ (1 − 0, 544013) · (1 −

17. Trei autovehicule A, B s, i C se deplasează rectiliniu s, i uniform în aceeas, i direct, ie

(v) = Φ((v − µ)/σ) funct, ia de repartit, ie a v.a. V2 , respectiv f 2 (v) =

Fie F3 (v) = 1 − exp(−(t/α) β ) funct, ia de repartit, ie a v.a. V3 , respectiv

f 3 (v) = β/α · (v/α) β−1 · exp(−(t/α) β ) densitatea sa de probabilitate.

Probabilitatea asociată evenimentului v A > x/(1 + 2xe2 ) este 1 − F1 ( x/(1 +

obt, inem probabilitatea acestui caz PAC = P{τA < τC } ≈ 0, 629166

f3( x ) = PDF[WeibullDistribution[ β, α], x ]/. β → 1.4/. α → 20

În consecint, ă, probabilitatea ca autovehiculul A să ajungă în punctul J înaintea

P{(τA < τB ) ? (τA < τC )} = PAB · PAC ≈ 0, 378271 · 0, 629166 = 0, 237995

Viteza autovehiculului B trebuie în consecint, ă sa respecte condit, ia :

Probabilitatea asociată este F2 (2xd/(2d + x∆)) − F2 (2xd/(2d + 3x∆))

În consecint, ă probabilitatea cerută este egală cu :

Integrînd in Mathematica obt, inem răspunsul la cerint, ă R = 0, 088359

iii)În raport cu ora 0, momentul de timp la care A ajunge la finalul distant, ei

Aceasta revine la inegalitatea 1/v A − 1/vC < 3∆/2/d, respectiv

Viteza autovehiculului A trebuie în consecint, ă sa respecte condit, ia :

Probabilitatea asociată este 1 − F1 (2x/(2 + 3ex )).

În consecint, ă probabilitatea cerută este egală cu :