Sunteți pe pagina 1din 156

RODICA IOAN

RODICA TRANDAFIR MANUELA GHICA

RODICA IOAN RODICA TRANDAFIR MANUELA GHICA

TRANDAFIR, RODICA

/ Rodica Trandafir, Rodica Ioan,

Manuela Ghica. – România de Mâine, 2007

156p.; 23,5 cm Bibliogr. ISBN 978-973-725-727-7

I. Ioan, Rodica II. Ghica, Manuela

519.21(075.8)

© România de Mâine, 2007

Coperta

519.21(075.8) © România de Mâine , 2007 Coperta Bun de tipar: 10.01.2007; Coli tipar: 9,75 Format:

Bun de tipar: 10.01.2007; Coli tipar: 9,75 Format: 16/70×100

România de Mâine Tel./Fax 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – RODICA TRANDAFIR RODICA IOAN MANUELA GHICA ROMÂNIA DE MÂINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – RODICA TRANDAFIR RODICA IOAN MANUELA GHICA ROMÂNIA DE MÂINE

RODICA TRANDAFIR

RODICA IOAN

MANUELA GHICA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – RODICA TRANDAFIR RODICA IOAN MANUELA GHICA ROMÂNIA DE MÂINE
UNIVERSITATEA SPIRU HARET – RODICA TRANDAFIR RODICA IOAN MANUELA GHICA ROMÂNIA DE MÂINE

ROMÂNIA DE MÂINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – RODICA TRANDAFIR RODICA IOAN MANUELA GHICA ROMÂNIA DE MÂINE

CUPRINS

1.

Algebre boole. Corpuri de părţi ………………………………….

9

1.1. Mulţimi ………………………………………………………

9

1.2. Algebre Boole …………………………….…………………

10

1.3. σ − algebre Boole ……………………………

13

1.4. Corp de părţi …………………………………………………

14

1.5. σ − corp de părţi ………………………………

14

1.6. Măsură ………………………

……………………………

15

Exerciţii şi probleme propuse

……………….……………………

16

2.

Câmp de evenimente. Probabilitate

………………

……………

17

2.1. Câmp de evenimente

…………………….……………………

17

2.2. Probabilitate pe un câmp finit de evenimente

2.3. σ − câmp de probabilitate

… …………… ……………………

……………

23

28

2.4. Evenimente independente. Probabilitate condiţionată ………….

30

Exerciţii şi probleme propuse

……………….……………………

35

3.

Variabile

aleatoare.

Caracteristici

numerice.

Funcţie

de

repartiţie

……………………………………………………………

38

 

3.1. Variabile aleatoare discrete

……

…………………………….

38

3.2. Momentele unei variabile aleatoare discrete

44

3.3. Variabile aleatoare de tip continuu

…….…………………….

48

3.4. Funcţie de repartiţie

……………

……………………………

50

3.5. Momentele unei variabile de tip continuu

…….………………

58

Exerciţii şi probleme propuse

……………………

………………

62

4.

Repartiţii probabilistice clasice

………………………………

64

4.1. Repartiţii de tip discret

………………………………………

64

4.1.1. Teorema particulară a experimentelor repetate…………

64

4.1.2. Teorema generală a experimentelor repetate……………

67

4.1.3. Repartiţia Poisson de parametru λ ……………………… 69

4.1.4. Schema polinomială………………………………………

72

4.1.5. Schema bilei nerevenite…………………………………

72

4.2. Repartiţii de tip continuu

………….…………………………

74

4.2.1. Repartiţia de densitate uniformă…………………………

74

4.2.2. Legea normală…………………………………………….

78

4.2.3. Repartiţia lognormală……………………………………

84

4.2.4. Repartiţia exponenţială negativă…………………………. 85

85

4.2.6. Repartiţia Student…………………………………………

4.2.5. Repartiţia χ ……………………………………………

88

89

2

Exerciţii şi probleme propuse

…………………….………………

5

5. Sisteme de variabile aleatoare. Şiruri de variabile aleatoare. Convergenţă …………………………………………………………

5.1. Variabile aleatoarebidimensionale discrete

5.2. Funcţii de repartiţie

5.3. Sisteme de variabile absolut continue

5.4. Repartiţii marginale. Repartiţii condiţionate

5.5. Valori medii. Medii conditionate

5.6. Variabile aleatoare n -dimesionale

5.7. Caracteristici numerice ale sistemelor de doua variabile

…………

…………

93

93

95

97

99

106

111

aleatoare. Covarianţă. Coeficient de

5.8. Şiruri de variabile aleatoare…………………………………

5.8.1. Convergenţa în probabilitate

5.8.2. Convergenţa aproape sigură

5.8.3. Convergenţa în repartiţie

5.8.4. Convergenţa în medie

5.8.5. Legea numerelor mari

5.8.6. Problema asimptotică centrală

Exerciţii şi probleme propuse 6. Funcţii caracteristice

……

………………………………

……………….…………………………

6.1. Funcţii caracteristice unidimansionale

6.2. Funcţii caracteristice n dimensionale

6.3. Convergenţa şirurilor de funcţii caracteristice

Exerciţii şi probleme propuse

………

……………….

……………………….

………………

………………………….………….

Anexa 1. Tabla de valori a funcţiei

Anexa 2. Tabla de valori a funcţiei

(

f x

)

Φ * (

x

2

x 1 − = e 2 2 π x 1 − ) = ∫ e
x
1
=
e
2
2
π
x
1
)
=
e
2
π
0

………….

z

2

2 dz …….

113

118

118

121

123

125

127

129

133

136

136

143

144

146

148

149

151

152

153

Anexa 5. Punctele critice ale distribuţiei

χ ………………………

Anexa 6. Puncte critice ale distribuţiei Student……………………

Bibliografie ………………………………………………. 155

154

Anexa 3. Tabla de valori t Anexa 4. Tabla de valori

γ

q

= t (γ, n ) ……………………………

γ

= q (γ, n ) ………………………….

2

6

CUVÂNT-ÎNAINTE

- Modelele probabilistice sunt folosite atât în statistica mate domeniul fizicii, chimiei, biologiei, ciberneticii, sociologiei, demografiei etc. - gândire specific acestei discipline. - într- ca punctul de vedere de ansamblu în calculul cu evenimente. respectiv de probabilitate. • Capitolul 3 introduce conceptul de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci

de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII
de variabile aleatoare, cu matematica lor de calcul. abile Fiecare capitol se încheie cu exerci AUTORII

AUTORII

1. ALGEBRE BOOLE. CORPURI DE PĂRŢI

1.1. Mulţimi

Noţiunea de mulţime este primară, în sensul că nu poate fi definită cu ajutorul altor noţiuni mai simple. În matematică cuvântul mulţime marchează orice colecţie bine definită (în sensul că putem decide dacă un anumit obiect aparţine sau nu colecţiei considerate) de obiecte sau simboluri. Deci a preciza o mulţime înseamnă a enumera obiectele care o compun sau a indica proprietatea comună care caracterizează aceste obiecte.

; mulţimea

numerelor întregi .

În anumite probleme concrete ne limităm la obiecte care aparţin unei anumite clase

de elemente, numite mulţime de bază (sau de referinţă), notată prin Ω . Exemplu. Mulţimea numerelor reale poate fi considerată mulţime de bază pentru submulţimile sale: mulţimea numerelor întregi , mulţimea numerelor reale

negative şi mulţimea pătratelor perfecte .

O mulţime poate conţine un număr finit sau un număr infinit de elemente. Dacă o

mulţime nu conţine nici un element o vom numi mulţime vidă şi o notăm cu . Exemplu. Mulţimea rădăcinilor reale ale ecuaţiei x + = este vidă. Fiind dată mulţimea de bază Ω , vom nota prin (Ω ) mulţimea tuturor părţilor

care luate individual sunt bine

lui Ω ; deci (Ω ) conţine un număr de părţi A, B, C, definite ca mulţimi. Deci elementele lui (Ω ) sunt submulţimi.

Ideea de mulţime se întregeşte prin conceptul de mulţimi egale, adică mulţimi care au aceleaşi elemente.

Exemplu. A = {a,b, c, d, e}; B = {1,2,3,7};

{

Cx

=

1

x

≤≤

2

}

2

9

0

În mulţimea (Ω ) introducem operaţiile următoare:

1. Reuniunea a două mulţimi A şi B notată A B este mulţimea elementelor care

aparţin sau lui A sau lui B .

2. Intersecţia a două mulţimi A şi B , notată A B este mulţimea elementelor care

aparţin şi lui Dacă

A şi lui B .

A B = , spunem că mulţimile

A şi B sunt disjuncte. Când

A B = B , atunci B este, evident o parte a lui A , deci B A .

3. Complementara unei mulţimi A , notată A nu aparţin lui A .

C este mulţimea elementelor din Ω care

9

Se poate defini, complementara lui A în raport cu o submulţime B în care A este inclusă ( A B ) ca fiind mulţimea elementelor lui B care nu aparţin lui A şi

se notează

A

C

B

C

= AB

.

4. Diferenţa a două mulţimi A şi B , notează A B , este mulţimea elementelor care aparţin lui A şi nu aparţin lui B . Caracteristic pentru (Ω ) sunt următoarele proprietăţi fundamentale, cu evident

aspect intuitiv:

1. Ω ∈℘(Ω ) , ∅ ∈℘(Ω ) .

2. A ∈℘(Ω ) , atunci

Dacă

A ∈℘Ω .

C

(

)

3. Dacă

A,

B ∈℘(Ω ) , atunci

A B ∈℘(Ω ) .

4. Dacă

A,

B ∈℘(Ω ) , atunci

A B ∈℘(Ω ) .

1.2. Algebre Boole

Definiţie. Se numeşte algebră Boole, o mulţime nevidă , în care sunt definite operaţiile , , C , şi faţă de care sunt verificate axiomele următoare:

1. A B = B A ; A B = B A ; (comutativitate)

2. A

(B C ) = ( A B ) C ; A (B C ) = ( A B ) C ; (asociativitate)

3. ( A B ) A = A ; A ( A B ) = A ; (absorbţie)

4. A (B C ) = ( A B ) ( A C ) ;

(distributivitate)

5. (

oricare ar fi ABC,

AA

)

C

BB=

,

.

; (

AA

C

)

BB=

A (B C ) = ( A B ) ( A C ) ;

; (complementaritate)

Exemple.

1. Mulţimea tuturor părţilor ( Ω ) ale mulţimii nevide Ω înzestrată cu operaţiile de

reuniune, intersecţie şi complementaritate (faţă de Ω ) capătă o structură de algebră Boole.

2. Perechea de clase de resturi de întregi n , modulo doi, 2 = 0,1 înzestrată cu

{

}

operaţiile:

∪ 0 1 0 0 1 1 1 1
0
1
0
0
1
1
1
1
∩ 0 1 0 0 0 1 0 1
0
1
0
0
0
1
0
1

C

0

1

C

= 1,

= 0

(deci x y = x + y xy , x y = xy ), este o algebră booleană. Avem următoarele consecinţe rezultate din definiţii:

10

Corolar 1 (transformarea prin dualitate). Dacă într-o afirmaţie adecvată în care intervin operaţiile , , C , şi relaţiile şi , înlocuim peste tot pe cu ,

cu , iar pe C îl lăsăm neschimbat, obţinem tot o

afirmaţie adevărată numită afirmaţie duală. Se observă că sistemul de axiome 1-5 rămâne neschimbat dacă substituim mutual

operaţiile , , operatorul C păstrându-şi locul.

pe

cu

, pe

cu

şi

Corolar 2. (Legi de indempotenţă). Pentru orice A avem:

A A = A , AAA

=

.

(1.1.)

Demonstraţie. Aplicând succesiv axiomele 3, 4 şi iar 3 avem ţinând seama de 1:

A

=

(

A

B

)

A

=

(

A

A

)

(

A

B

)

=

=

(

A

(

A

B

))

(

A

()A B )

= A

A

Prin dualitate obţinem relaţia a doua. Corolar 3. (Legi de monotonie). Oricare ar fi ABC,

. Demonstraţie. Avem A B = A şi A B = B , deci

,

A C B C , A C B C

, din A B rezultă:

(1.2.)

( A C ) (B C ) = ( A

B ) (C C ) = B C

şi astfel A C B C . Prin dualitate se obţine cealaltă lege.

Corolar 4. Pentru orice (

A

i

) 1

≤≤ i

n

, elementele

n

i = 1

A

i

=

A

1

A

n

şi

n

i = 1

A

i

=

A

1

A

n sunt unic determinate şi nu depind de ordinea elementelor.

Această consecinţă rezultă imediat din axiomele 2 şi 1. Corolar 5. Într-o algebră Boole există două elemente numite elementul nul, notat

Λ , şi elementul total, notat V , astfel că pentru orice

AA

C

= Λşi A A

C

= V

A au loc egalităţile:

(1.3.)

Demonstraţie. Dacă A, B din axiomele 5 şi 1 rezultă

AA

C

B şi

B AA

C

.

Înlocuind în prima relaţie pe B B CB obţinem:

cu

B B

C

, iar în cea de-a doua pe

B

AA

C

BB

C

C

şi B B AA

C

Schimbând pe A şi B între ele avem:

B B AAşi AA

C

C

C

BB

C

Din (1.4.) şi (1.5.) rezultă:

AA

C

= BB

C

C

şi B B = AA

C

 

(1.4.)

(1.5.)

.

(1.6.)

cu

11

Elementele

AA A A

C

C

şi

A A

C nu depind de alegerea lui A .

(conf.

elementul

relaţiilor (1.6));

total.

Observaţie. În algebra Boole (Ω ) , V este întreaga mulţimea vidă .

este elementul nul al algebrei Boole, iar

A A

C

mulţime Ω , iar Λ este

Corolar 6. Pentru orice A avem:

A V = A , A V = V , A

Λ = Λ , A Λ = A

(1.7.)

sau:

Λ ⊂ A , A V .

Demonstraţie. Din axioma 5 şi din (1.3) rezultă relaţiile (1.7.) deci (1.8.).

Corolar 7. Dacă A B = Λ şi A B = V , atunci Demonstraţie. Din consecinţa 6 şi axioma 4 avem

B = A

C

.

B

= Λ ==

=

B

(

C

(

AA

C

)

B

AB

C

V ∩∪

AB

)(

=

(

)

)

∪∩

AB

(

A

C

B

)

=

deci A

C

C

B . Prin dualitate obţinem B A , deci

B = A

C

. Corolar 8 (Relaţiile lui de Morgan). Pentru orice A, B avem:

(

AB

)

C

= A

C

B

C

(

AB

)

C

= A

C

B

C

.

(1.8.)

(1.9.)

(1.10.)

Demonstraţie. Fie rezultă:

CA=

C

B

C

. Din axiomele 4 şi 2 relaţia (1.3) şi consecinţa 6

şi analog:

(

AB ∪∩

=

)

(

=

AA

C

(

)

AB ∪∩

(

A

C

B

C

)

=

CC

B

)(

∪∩ ∩

BA

CC

B

)

(

)

∪∪

AB

C

=

(

)

∪∪

AB

(

A

C

B

C

)

=

= Λ Λ = Λ

=

(

∪∪

ABA

C

)(

∩ ∪∪

ABB

Din consecinţa 7 rezultă

Analog se demonstrează şi (1.10)

C =

(

AB

)

C

.

C

)

=

VVV

=

A ≠ Λ , se numeşte atom al algebrei , dacă

incluziunea B A implică B = Λ sau B = A , pentru orice B . Exemplu. Fiecare parte a lui Ω formată dintr-un singur element este atom în algebra (Ω ) .

Definiţie. Un element

A ,

12

1.3. σ − algebre Boole

Vom extinde operaţiile de reuniune şi intersecţie pentru o familie oarecare de elemente dintr-o algebră Boole, astfel:

Definiţie. Numim reuniune a satisface condiţiile:

dacă

elementelor

A elementul

B

1. A B pentru orice A .

2. Dacă A D pentru orice A , atunci B D . Prin dualitate suntem conduşi la:

Definiţie. Numim intersecţie a elementelor A , elementul C , dacă:

1. C A pentru orice A ,

2. Dacă D A pentru orice A , atunci D C .

Notăm

B

Dacă =

=

A

F

A

(

A

i

)

i

I

, C

=

A

F

A

.

, atunci se utilizează notaţia:

B

=

i

I

A

i

, C

=

i

I

A

i .

Definiţie. Se numeşte σ − algebră Boole (algebră Boole σ − completă), o algebră

Boole, dacă pentru orice şir de elemente (

A

n

)

n

*

există

n

*

A

n

.

Operaţiile de reuniune şi intersecţie definite aici sunt comutative şi asociative. Principiul dualităţii se extinde şi asupra afirmaţiilor referitoare la reuniuni şi intersecţii infinite. Relaţiile lui de Morgan rămân valabile. Teorema 1 (Legi de distributivitate). Dacă este o σ − algebră Boole şi

A , ( )

A

n

n

*

avem

A

n

*

A

n

⎟ ⎟

=

n

*

(

A

Demonstraţie. Notăm

⎟ ⎟

n

B

*

A

n

=

=

n

*

(

A

n

şi

*

n

AA

n

AA

n

)

(1.11.)

)

.

(1.12.)

F

=

(

AA

n

)

n

* . Vom arăta că A B

verifică condiţiile din definiţia reuniunii. Din această definiţie avem că A

condiţie din definiţia reuniunii, A

n

A

n

B

, deci prin legea de monotonie, adică prima

B

pentru orice

n

*

.

A

A

n

Fie

A

(

CA D

C

A

)

n

D

Avem

(

AA

n

)

DAA= ∩∩ D = Λ , deci

n

B

(

CA D

C

)

. Rezultă

C

.

pentru orice

*

n .

Avem deci

13

B

((

AD

C

)

C

)

C

= Λ , adică

BAD

C

= Λ de unde se deduce

deci condiţia 2 din definiţia reuniunii. Relaţia (1.12) rezultă prin dualitate.

A B D ,

1.4. Corp de părţi

Fie Ω o mulţime oarecare formată din elemente ω şi (Ω ) mulţimea tuturor părţilor mulţimii Ω . Definiţie. Se numeşte corp de părţi o familie nevidă Σ ⊂ ℘(Ω ) , cu proprietăţile:

(Σ1.)

(Σ2.)

A ∈ Σ implică

A

C

∈Σ ;

A, B ∈ Σ implică A B ∈ Σ .

Din definiţie rezultă următoarele proprietăţi:

(P1.)

Avem ∅ ∈ Σ , Ω ∈ Σ .

(P2.)

(P3.)

Dacă (

A

i

)

1

in

⊂ Σ , atunci

n

i = 1

A

i

∈ Σ

Dacă A, B ∈ Σ , atunci

A B ∈ Σ .

.

Demonstraţie. Σ fiind nevidă, există cel puţin un element A ∈ Σ deci conform cu

(Σ1) ,

A

C

∈ Σ

iar din

(Σ2 ) rezultă

proprietatea (P1) este demonstrată.

A A

C

= Ω∈Σ . Observând că

Ω

C

=

(P2 ) rezultă din (Σ1) şi (Σ2 ) extinse la un număr finit de elemente:

n

=

1

i

A

i

=

n

=

1

i

CA

i

(P3) este imediată ţinând seama de faptul că

C

∈Σ

.

AB

= AB

C

şi de (P2 ) .

1.5. σ − corp de părţi

Definiţie. Se numeşte

σ − corp de părţi (corp borelian) o familie nevidă

Σ ∈℘(Ω ) care posedă proprietăţile:

(Σ¹1.)

(Σ¹2.)

A ∈ Σ implică

(

A

n

)

n

*

⊂Σ

A

C

∈Σ ;

implică

n

*

A

n

∈Σ

.

Proprietăţile (

P

1

)

(

P

3

)

rămân valabile şi pentru σ − corpuri. Avem adevărate şi

următoarele proprietăţi:

14

(P4.)

Dacă

 

(

A

n

)

n

imediat

 

lim

A

n

=

n

→∞

n

=

1

(P5.)

Dacă

 

(

A

n

)

*

dacă

∞ ∞

∩∪

k

= b

n

⊂Σ

,

atunci

lim A , lim A

n

n

→∞

n

→∞

n ∈ Σ

ţinem seama

de

faptul

că

A

k

, proprietate care rezultă

lim

n

→∞

A

n

=

∞ ∞

∪∩

n

n

k

1

=

=

A

k

,

*

⊂Σ

,

atunci

lim A

n

→∞

n

∈ Σ

,

dacă

există.

În

acest

caz

lim

A

n

= lim

A

n

= lim

A

n

.

n

→∞

n

→∞

n

→∞

1.6. Măsură

Definiţie. Fie Σ un σ − corp de părţi ale lui Ω . O aplicaţie μ : Σ → prin definiţie o măsură (pe Σ ) dacă:

+ este

1. μ este numerabil aditivă. Aceasta înseamnă că pentru orice şir (

A

n

)

n

*

finit sau

infinit de elemente incompatibile două câte două din Σ , avem

μ

n

N

*

A

n

=

n

N

*

μ

(

A

n

)

2. Există cel puţin un element A

0

de măsură finită.

Din această definiţie rezultă următoarele proprietăţi:

∈ Σ

(μ1.)

μ () = 0 .

În adevăr, avem pentru orice A Σ ,

μ ( A ) = μ ( A) = μ ( A ) + μ () .

Ţinând seama că există cel puţin o mulţime A de măsură finită, deducem din egalitatea precedentă μ () = 0 . (μ2.) Măsura este o funcţie monotonă de mulţime: dacă A, B ∈ Σ cu A B , atunci

μ ( A ) ≤μ (B ) .

Demonstraţia acestei proprietăţi rezultă imediat din

μ (B ) = μ ( A ) + μ (B A ) ≥μ ( A )

deoarece A şi B A sunt incompatibile.

(μ3.)

Dacă

A, B ∈ Σ ,

A B ,

atunci

proprietăţii anterioare.

μ (B A ) = μ (B ) − μ ( A )

consecinţă a

15

Propoziţia 1. Măsura este o funcţie numerabilă subaditivă de mulţime, adică

pentru orice şir (

A

n

)

n

*

⊂Σ

μ

avem

n N

*

A

n

n N

*

μ

(

A

n

)

Pentru demonstraţie vezi [22.].

(1.13.)

EXERCIŢII ŞI PROBLEME PROPUSE

1.1. Să se demonstreze egalităţile:

a.

b.

A

A

n

i

=1

n

i

=1

A

A

i

i

=

=

n

i =1

n

i

=1

(

(

A

A

A

A

i

i

1.2. A B = , atunci A (C

1.3. A, B ∈ Ω , avem

Dacă

Dacă

)

)

B ) = A C .

(

AB∩∪∩AB A ∩∪B

)

(