llumitru Ana llumitru Logel

tlaria Luiza Ana Elena Stroescu-logel

MHT*NTCA FRMMANXX
]IATE]IATICII
pentru invflfilmilntul prim ar
CP.TU

@rfiitura CARMINIS
 cuPRlNS
cuvANT-[NArNTE.,...,,,,,.. ALE PREDARI-iNvATAnII
.'.......'...... 3
cAprroLUL 1. PRoBLEME GENERALE
MATEMATrcllltt colrexruL NouLUl cuRRlcuLUM NATIoNAL ......'.', 5
1,1. Orientari gi experiente cu privire la predarea-invatarea matematicii
la clasele CP-IV...,...,... '.......""""""" 5
matematicii... ........ 6
1.2. Obiectul gi importanta matematicii: motivarea invitdrii
1,3, Fundamente isihop6dagogice ale lnvd[drii matematicii """"""""""""""'7
1.4, Planulcadru..,.......,. ...,.,..'...."...'r' """"""""""'7
CP-IV.'......... """""""'8
t.S. Obiectivele preddrii-tnvdldrii matematicii la clasele
1.5.1. Competenie generale -,.'.,'..',",.,.invS!5rii """""""""9
1.5.2, Comileten[e Specifice 9i confinuturile """"""""""9
r,s.s. ooieltive 6peia1iona1e.,..,.,.,...,...'. """"""" 20
1.5.4. Standarde iurririulare de performante .".'...,....'.'. """""" 21
CAPITOLUL 2. CORELAREA STUDIULUI MATEMATICII CU CELELALTE
oaieciE DE iNvATArraAruT gl cu AcrlvlrAILE E1TRAS66LARE'..............."""""" 22
cAPrroLUL 3. PRINCIPII, STRATEGII DIDACTICE 9l
rrrrJrorCp DE iNVATAMAnI..............
eficientd
."'.,""""' 24
S.t. erincipii didactice-- criterii de respectare """"""' 24
didactice
3.2. Strategii """"""""""' 25
invd[dmant,,..'..'.,....'
S.i. tvli.ibaiefe de """""""" 26
CAPITbLUL 4. PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC ".......,.".",,.".... 28
CAPITOLUL 5. FORMAREA CONCEPTULUI DE NUMAR NATURAL,
STUDIUL NUMERELOR NATURALE gIAL OPERATIILOR MATEMATICE
cu ACESTEA,.,..,,....,..,... ...........".. 32
5.i. Prezentare generald """"""""' 32
5,2, No[iuni, rela]ii, algoritmi, metode necesare in predarea matematicii in
invS!5ni6ntulpririrar......,... """""""' 33
s.z.i. frlluftimii relalii, bijeclie, cardinale..:,...:...,..,',,.'. """""""" 33
5.2.2. Muliimea nuiner6toinaturale, relalia de ordine pe N, axioma lui Peano, axioma lui
Arhimede """""""""" 34
S.Z,S. Operatiicu mullimi """"""""' 35
5.2.4. Logici matematicd - propozilii, valoare de adevdr, obtinerea
de noipr6po2itii.,,.........,...,, """"""' 35
5.2.5. Notiunei de operatie internd,........, """"""' 36
s.g. formarea noliuriiidanumdr natural....',.,,, ..:........"""""""""""""""""" 36
5.3.1.Cunogtin!ehecesarepreddrii-1nvd[5riinumdruluinatural...'''....
5,3,2. Formirei congtienti a no{iunii de numdr prin conlinutul
gi fundamentarea sa-....,.,. """""""" 38
S.a,S. Compararea numerelor' lntroducerea semnelor ,,+', ,l',,,=u""""""""""""""""""" 39
5.3.4. Cunoagterea numerelor de la 10 la20....,.'. """"""""""' 40
S.g.S. preOarla-invdfarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre..........'.,......'........'.. 42
S.4. Operaliiin mullirirea numerelor naturale......., """"""""""' 43
5.4.1. Adunarea numerelor naturale """"""""""' 43
5.4.2. Scdderea numerelor naturale """"""""""' 45
s.+.5. inrJrtirea numerelor naturale,,,.. """""""" 49
s.+.+. i*patiirei numerelor naturale...,', """""""' 51
cAprolui 6. MoDA[rATt qE F-o-.FglFE A LltrilBAJULUlMArEMArlc Sl
A DEPRINDERILOR DE CALCUL MINTAL
EE
"""" oo
6.1. Limbajulmatematic..,. """""""' 55
6.2. Calcuful mintal ....,....., """""""' 57
CAPITOLUL 7, METODE DE REZOLVARE A EXERCITIILOR 9I
A PROBLEMELOR DE MATEMATICA ................. .....".""""" 60
7.1, Rezolvarea exerci(iilor de matematice.......','........ """""""'60
 opera!iilor.....
7.1.1. Ordinea efectudrii ...................60
................
7 .1 .2. Elecluarea parantezelor ..............6'1
matematice..
7.1.3. Utilizarea probei operatiilor ..........................62
necunoscut
7.1 .4. Aflarea unui numdr ...................62
7.2. Rezolvarea problemelor de matematice ................ ..............63
7.2.1 .Rezolvarea problemelorsimple ...................66
7.2.2. Rezolvarea problemelor compuse ...............67
7.2.3.Rezolvarea problemelortip.......... ................69
7.2.4. Probleme nonstandard ...........76
7.2,5. Compunerea de probleme ...........................76
GAPTTOLUL 8. PREDAREAjNVATAREA ELEMENTELOR DE GEOMETR|E..................78
8.1.ContinutulstudiuluigeometrieiinclaselecP-lV.,.....'.'.
8.2. Cerinle metodice in predarea-invilarea elementelor de geometrie ..........79
8.3. Predarea no[iunilor de geometrie. Formarea conceptelor cu confinut
geometric..... ................81
8.3.1. Fazele procesului de inv6tare-formare a no(iunilor de geometrie ..........81
|ucru........
8.3.2. Metode gi procedee de ................81
...........
8.3.3. Formarea nogunilor de suprafa[d gi arie ................82
CAPITOLUL 9. NUXERE CONCRETE, MARIMI, UNIATI DE M4SURA..........................84
misurd....
9.1. Predarea unitiililor de .....................85
misur5...a.....u...u....
9.2. Multiplii 9i submuttiplii uniti[ilor de ..........................87
GAPITOLUL T 0. TETODOLOG rA PREDARIT $r'rNVATARrr.
NUMERE RATTONALE .,..................89
10.1. Fradiiordinare........ .................89
ordinard
10.1.1. lntroducerea noguniide frac(ie ............,............89
numitor.........
10.1.2. Operatii cu fracfii care au acelagi .....,........91
num6r,..........
10.1.3. Aflarea unei fractii dintr-un ........................91
GAPITOLUL 11. STSTEME DE NUMERATIE NEPOZITIONALE.
STSTEMUL ROMAN ..............,..........93
CAPITOLUL 12. EVALUAREA
12.1. Locul gi rolul evaludrii in procesul instructiv-educativ..........,.. ....,...........95
eva1uativ.................
12.2. Structura actului ....,.......95
didactic.........
12.3. Rolul proceselor evaluate in actul ................96
matematicd
12.4. Forme de evaluare a rezultatelor gcolare la .......................,97
matematic6
1 2.5. Metode de evaluare a rezultatelor gcolare la ... .. .................. 98
elevi...
12.6. Educarea capacitdlii de autoevaluare la ...............100
gcolare
12.7. Aprecierea rezultatelor ...................101
ANEXA I Exemplu de abordarc intsgrati la clasa pregititoare ...............102
ANEXA ll Exemplu de abordare inbgrata la clasa 1.................... ..............104
ANEXA lll Exemplu de abordare integrati la clasa a ll-a............. .............107
ANEXA lV Matematici - Planificare anuali......... ...............,.109
ANEXA V Matematici - Ptranificarea unitifilor de continuUinvdlare....,......,..,...,.........110
ANEXA Vl Proiec{ de tecfie ..........111
ANEXA Vll Proiec{ de le{ie .........114
ANEXA Vlll Proiec{ de leclie ........117
ANEXA lX Proiect de lecfie ..........120
ANEXA X Proiect de lectie ...........123
ANEXA XI Proiect de lecJie ..........127
ANEXA XII Cunoagterea numerelor de la 0 la 20. Obiective 9l tipuri de antrenamentel3l
ANEXA Xlll Cunoagterea numerelor de la 0 ta 100. Obiective 9i tipuri de antrenamente
..............138
X1V..............
ANEXA ......................142
XV...............
ANEXA ......................144
..............
ANEXA XVt ......................151
ANEXAXVII............. ....................,.1s5
BIBLIOGRAFIE................. .............158
 Caprrout I
PRCBLEI|E GETERA1E Al"E pnEDIilHWtflml
]IATEIIAIIil il CCIIilT[l ICru,
cuRRrculuil rATrcrAr
l.l. Crlcntirl gl crperlenfc cu prlvlre la
predarca.invitarea matcmaficll la clasclc tp.lV

in contextul preocupirilor permanente pentru modernizarea Tnvdldm6ntului,

pentru racordarea lui la cerintele societdlii contemporane
9i viitoare, s-a trecut la elabo-
rarea unui nou curriculum care ocupi un loc central ?n procesul de reformi. Noul
Curriculum National se adreseazd unor elevi care vor intra in viala sociald gi profesio-
nald intr-o etapi in care se vor produce schimbiri majore in sistemul macroeconomic
gisocial.
Matematicii ii revine, in continuare, un rol esenlial in formarea 9i dezvoltarea
-atat
intelectuald a elevului, preludndu-se intreaga bazi de date din domeniu, din punct
de vedere al continutului, cdt gi al experienlei metodice.
Metodica este un cuvint vechi de provenienli greceascd (,,metod" = drum).
Metodica preddrii matematicii gi, Tn special, a aritmeticii, este o trecere in revistd a celor
mai bune drumuri de comunicare a ei, o punte de legdturi intre matematica propriu-zisd
gi pedagogie, gi nu in ultimul rAnd, un studiu sistematic al legitSlilor invd[5rii matematicii.
Se gtie ci nu e ugor de gisit linia justd intre matematica gcolard gi gtiinla matematicd, iar
practicarea meseriei de invdtdtor/profesor pentru invi!5m6nt primar are multe puncte de
tangentd cu logica, psihologia gi arta. in cadrul metodicii se pot da unele rispunsuri,
oricum parliale, la intrebdri de tipul: ,,Ce?", ,,Cet?" gi mai ales,,Cum7sd fle predate
conlinuturile curriculare (notiunile, lecliile, capitolele).
Cercetiri axate pe domeniul predirii-Tnvd!5rii matematicii au ajuns, printre altele,
la concluzia ci cele trei structuri fundamentale ale gtiin[ei matemaiice (algebrice, de
91!ine_,
topologice) corespund structurilor elementare ale inteligenlei gi, in consecinld,
didactica TnvdtimAntului matematic trebuie sd se bazeze tocmai' pe organizarea
progresivd a acestor structuri operatorii.
Aceasti exersare, in func[ie de v6rsta elevului gi a structurilor logice, se va
face astfel inc6t, in aceste operatii sd se reflecte punctele de vedere actuale cu privire
la formarea notiunilor de numir, de operalie cu numere, de unitili de mdsurl etc.,
utilizdndu-se gi un limbaj structuralist simplu, dar adecvat.
Experienlele ficute in lara noastrd de o serie de cercetitori, metodigti gi
pedagogi au condus la conturarea unui sistem modern de predare-invdlaie -a
matematicii in ciclul primar, care tine seama atdt de particularitilile logice ale gtiinlei
matematicii, c6t gi de particularititile psihologice privind actulinvdldrii la copiii de vArsti
gcolard mici.
$i pe plan mondial au existat gi existi preocupdri majore in acest sens. putem
evidentia pe J. Piagetin conceptul de numdr natural, pez.T. Dienes care a venit cu
jocurile logice de construclii bazate pe formd (patru valori: cerc, pdtrat, dreptunghi,
triunghi), culoare (trei valori: albastru, rogu, galben), mirime (doud valori: mare, mic),
grosime (doui valori: gros, subtire)'
- Foarte import"ante suni cercetdrile experimentale care s-au bazat pe funda-
mentarea teoretici gi care au cdpitat cea mai largi aplicare in practica educationali a
luiCuisenaire, Gattegno, precumgiale luiJ. Brunerin colaborarecuZ' P' Dienes'

l.!. CDlectul ;l lmportanla matcmetlclls

mctlvarca invittrll matematlcll

procesului
Metodologia invS!5rii matematicii are ca obiect de studiu legitntile
insugirii acestei materii in gcoala, cu toate implicaliile informative 9i formative ale ei'
Aceisti activitate are o tripld vaienla: teoreticd - de fundamentare prin cercetare 9i
gi didactici- a procesului invdf5rii matematicii; practic-expli-
explicare logic-gtiinlifici
cativd - de fundamentare a bazelor elabordrii normelor privind organizarea 9i condu-
cerea gtiinlificd a activitilii de invilare a matematicii; de dezvoltare, creare, ameliorare
ii irpbr"ntare a demirsurilor gi solu[iilor metodice specifice acestei activitdti' in
vederea oblinerii unei eficiente tot maiinalte'
Un rol deosebit il aie matematica in dezvoltarea intelectuali a elevului, Tn
precise'
dezvoltarea gdndirii logice, adici a unei gfindiri consecvente, clare 9i
invafanO core6t matematica, elevii igi'formeazi deprinderea de concentrare a
atenliei ,tupt celor studiate, sd observe diferite fapte 9i-relatii, sd le compare 9i sd le
contiuntd unele cu altele. Rezolvarea problemelor este forma primari a muncii crea-
toare, de studiu a copilului. in acest context, ca in orice activitate creatoare, imaginaJia
joaci un rol deosebit. Rezolvarea unei probleme constituie un rezultat al activitdtii
tq*une intre gdndire 9i imaginalie. Deci, daci aceastd. rezolvare contribuie la
dezvoltarea gan-Oirii elevilor, in Jcee-agi mdsuri ea contribuie la dezvoltarea imaginatiei
creatoare, cire constituie o componentd insotitoare a acesteia'
Leclia de matematici este un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folo'
sitoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare 9i motivare. Ei reuqesc sd
remarce in obiectul o6servat elemente de aseminare gi deosebire, sd separe insugirile
esenliale gi permanente de cele intimplitoare, sd facd o conexiune intre insugirile
esenliale gi cele permanente intr-o singuri no[iune'
- in- acest proces extrem de important al abstractizirii 9i al generalizirii, se
dezvoltd la elevio gdndire abstractS, logicd, sdnitoas5. Odatd cu gAndirea se dezvoltl
ii fi.Ur.irf elevului in mod deosebit in acest cadru, cel matematic, ciruia ii este
caracteristic laconismul, precizia 9i claritatea'
S-a crezut gr"qit la un moment dat ci aparilia calculatorului va restr6nge sfera
utilizdrii matematicii prin extinderea ,,tiparelol' gi ,,reletelor". Tn. realitate, calculatoarele
au fdcut si creasci nevoia de matematici gi, in mod obligatoriu, de ?nsugire corecti a
aritmeticii care reprezinti ABC-ul acestei discipline. Este cert cd matematica trebuie
prezentatd la standardele de rigoare 9i suplele ale epocii a9tu9l9, permilAnd expunerea
unor idei profunde, modelatoaie ale iealitilii fizice, comunicabile elevilor in conditii de
accesibilitate. lar pentru ca matematica, in ansamblul ei, sd fie accesibild, trebuie ca
inlelegerea acesteia si fie o certitudine, in realizarea cdreia invititorul/profesorul
pentru invd!5mint primar are un rol hotirdtor.
 l.l. Fundamente pslhopedagoglce alc invitirll matcmafiell
Matematica este gtiinta conceptelor celor mai abstracte, de o extremd gene-
ralitate. Ele se construiesc ca diferite ,,etaje" prin induclie, deduclie, transduclie.
Logica didacticd ainvdldrii matematicii se construiegte lindnd ieama de
particularit5{ile psihice ale celor ce o studiaz5. Specificul gAndirii iopitutui de vdrsti
gcolard micd se manifesti prin a fi concret-intuitirrd. Pe 6aza cunoagterii celor doi
factori principali, matematica gi copilul, metodica preddrii-invdlirii maiematicii anali-
zeazd in spiritul logicii gtiintelor moderne, obiective de referinld, obiectivul cadru,
conlinuturile, strategiile didactice, mijloacele de invdldmdnt folosite, formule de
organizare gi activitate a elevilor, standardele cuniculare de performanld, modalitdlile
de evaluare a randamentului 9i progresului gcolar, bazele cultivdrii unui repertoiiu
motivational favorabil invitirii matematicii.
Stabilind ci, in primele patru clase, matematica este unul dintre obiectele de
bazd, ea are rolul de a-i inarma pe elevi cu cunogtinle temeinice in legiturd cu noliunile
elementare de matematic5, de a le forma deprinderea de a aplica aceste cunogtinle in
via[a practicS, precum gi de a contribui la dezvoltarea judecdgi, a g6ndirii logice, a
memoriei, atentiei, la formarea deprinderilor de ordine gi punctualitate, la dezvoltarea
9i
cultivarea intuitiei, a spontaneititii, a rezolvdrii rapide a situaliilor-problemd ce apar.
Din cele prezentate mai sus rezulti- clar ci scopul preddrii matematicii la
clasele cP-lv are trei laturidistincte: instructivi, educativi giformativd.
1. Latura instructivi - consti in dobdndirea de cdtre elevi a noliunilor nece-
sare trecerii la o treapti superioari de studiu, noliunilor (conceptelor) elementare de
matematici referitoare la numdr, multimi, mdrimi, unitdtifraclionare, unitdli de mdsurd,
notiuni de geometrie, a capacitdlilor de calcul oral gi scris, de rezolvare $i compunere
de probleme, de utilizare a mdsurdtorilor gi folosirea lor in calcule.
2. Latura educativi - este realizatd prin dezvoltarea la elevi a tuturor facultalilor
mintale, in mod deosebit a gAndirii logice, a memoriei 9i aten[iei, a voinlei gi a spirituluide
competitie, a formdrii unei capacititi de munci ordonatd gi congtiincioasi, a spiritului de
rispundere, a convingerilor gi a conceptiei gtiintifice despre lume gi viald in general.
3. Latura formativi - constd in formarea capacitdlii elevilor de a utiliza
cunogtinlele de matematicd la rezolvarea problemelor din viatd, in cazuri concrete gi
neprevdzute. Legarea teoriei de practicd gi verificarea adevirurilor matematice prin
aplicarea lor in viati constituie unul din obiectivele importante ale organizirii gi desfi-
gurdrii procesului de invitdm6nt, matematica aducAnd o real5 contribu(ie la addncirea
caracterului practic al invdtdmdntului.

l.{. Planul cadflr

Planul cadru: o noui filosofie a timpului gcolar? Poate fi o intrebare, avdnd in
vedere cd timpul este probabil cea mai importantd resursi din viala unui om. in
perioada de formare, timpul gcolar reprezintd pentru fiecare persoand un procent insem-
nat din viata acestuia. Ca urmare, modalitatea in care gcoala ii organizeazd unui elev
timpul, reprezinti totodatd o formd de control 9i influenti asupra existenlei acestuia.
Degi planul de invdlimdnt este vizut adesea ca un instrument de politicd educalionali
ce afecteazd in primul rind normele didactice, in realitate, acesta este un instrument
de organizare a vielii elevilor.
Planul cadru de invdtimdnt reprezintd documentul reglator esenlial care
jongleazi resursele de timp ale procesului de predare-invdlare.
 Planul cadru pentru invdtdmAntul obligatoriu oferd o solutie de optimizare a
bugetului de timp: pe de o parte sunt cuprinse activitdtile comune tuturor elevilor din lard
in scopul asigurdrii egalitdtii de ganse ale acestora, pe de alti parte este prevdzutd
activitatea pe clase Tn scopul procesului gcolar in funclie de interesele, nevoile gi
aptitudinile elevilor.
lncluderea clasei pregdtitoare in invilimAntul general 9i obligatoriu implici o
perspectivd nuanlati a curriculumului la acest nivel de vArstS. Este necesari o
abordare specifici educaliei timpurii, bazatd Tn esenli pe stimularea invdldrii prin joc,
care si ofere in acelagi timp o plaji largi de diferenliere a demersului didactic, in
func[ie de nivelul achiziliilor dobOndite de elevi.
In conformitate cu O.M.E.N. Nr.3371 din 12.03.20'13 privind aplicarea planului
cadru pentru Tnvdldmdntul primar, la clasa pregdtitoare, clasa I 9i clasa a ll-a se
studiazd disciplina Matematici 9i explorarea mediului, realizindu-se o abordare
integratd a conceptelor specifice acestor domenii.
Principalele motive care au determinat o astfel de abordare in cadrul aceleiagi
programe sunt urmitoarele:
holistici la aceastd vdrstd are mai multe ganse si fie mai
- O inv5larepentru
interesanti elevi, fiind mai apropiatd de universul lor de cunoagtere.
- Contextualizarea
profunzimea
inv5!5rii prin referirea la realitatea inconjuritoare sporegte
gi procedurilor utilizate.
inlelegerii conceptelor a
- Armonizarea celor doui domenii permite folosirea mai eficienti a timpului
dinamic gi mdregte flexibilitatea interac[iunilor.
Valorifici achiziliile dobdndite de elevi pe baza experienlei specifice acestei
vArste, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale gi aclionale ale
formdrii personalitSlii lor.
- Promovarea unor demersuri didactice centrate pe dezvoltarea unor
competenle incipiente ale elevului de v6rsti gcolard micd in scopul construirii
bazei unei Tnvd!5ri aprofundate ulterioare.

Aria Glasa GIasa Glasa Glasa

Disciplina Clasa I
curriculari oreo5titoare a ll-a a lll-a a lV-a
Matematicd Matematici 9i
gigtiinlele explorarea 4 ore 4 ore 5 ore
naturii mediului
Matematici
gigtiinlele Matematicd 4 ore 4 ore
naturii

1.5. CDlcctlvclc prcdirtt.invifirll matcmatlcll la clasclc CP'IU

Studiul matematicii la clasele CP-IV igi propune sd asigure pentru to[i elevii
formarea competen[elor-cheie prevdzute de Legea educaliei nalionale (2011). Conform
art. 4 din aceasti lege ,,Finalitatea principald a educirii o reprezintd formarea compe-
tenlelor (definite ca un ansamblu multifunclional 9i transferabil de cunogtinle,
deprinderi/abilitSli 9i aptitudini necesare in situalii diferite). [n art. 13 se subliniazd faptul
ci invilarea pe tot parcursul vielii este un drept garantat, iar aceasti competenfd-cheie
devine q linta educalionali majord."
[n accepliunea Comisiei Europene ,,competenfele-cheie reprezinti un pachet
transferabil gi multifunclional de cunogtinle, deprinderi(abilita!) 9i atitudini de care au
nevoie toli indivizii pentru implinirea gi dezvoltarea personalS, pentru incluziune sociald
9i inse(ie profesionald. Acestea trebuie dezvoltate pini la finalizarea educaliei
obligatorii 9i trebuie sd acfioneze ca un fundament pentru Tnvdlarea ?n continuare, ca
parte a invdlirii pe tot parcursul vie!ii". Deci, competenlele+heie sunt, in esenla lor,
transversale, formAndu-se prin intermediul mai multor discipline 9i de aceea elaborarea
programelor trebuie si lind seama in mod explicit de aceasti caracteristicd. Probabil
acesta este argumentul pentru care disciplina care face obiectul acestei lucrdri este
intdlnitd la clasele pregdtitoare, I si a ll-a sub denumirea de Matematicn gi explorarea
mediului, iar studierea acesteia se realizeazi intr-o viziune integrati.
in ansamblul siu, noul curriculum pentru invdldmAntul primar vizeazd o serie
de schimbiri in abordarea continuturilor, in ceea ce se agteaptd de la elev, schimbdri
de invitare, de predare gi de evaluare. Se cere astfel trecerea de la o matematicd
teoreticS la o varietate de contexte problematice care genereazi matematica, de la
aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea de probleme, trecerea de
la memorizare 9i repetare la explorare-investigare, de la ipostaza de transmititor de
informalii a invdldtorului la cea de organizator al unor activititi variate de invSlare
pentru to[i copiii, in functie de nivelul gi ritmul propriu de dezvoltare al fieciruia,
trecerea de la subiectivismul gi rigiditatea notei la transformarea evaludriiintr-un mijloc
de autoapreciere 9i stimulare a copilului. Acestea impun ca invdlStorul/profesorul
pentru invdldmAnt primar si-gi schimbe in mod fundamental orientarea Tn activitatea la
clasd. El trebuie sd cunoascd 9i si urmdreascd realizarea pe clase a competenlelor
specifice pe baza con[inuturilor invi{5rii in vederea atingerii competenlelor generale 9i
a standardelor de performanti.
La acest nivel de gcolaritate profesorul/invdldtorul va urmdri sistematic
realizarea de conexiuni intre toate disciplinele prevdzute de schema orard a clasei
respective, creAnd contexte semnificative de invdlare pentru viala real5. Elevul va
invifa, prin metode adecvate virstei, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasd la aceasti etapi gi pentru a face fald cu succes cerinlelor gcolare. Pentru
aceasta, cadrul didactic va insista pe stimularea si pistrarea interesului elevului pentru
aceasti disciplind gi pe dezvoltarea ?ncrederii in sine, prin exersarea flexibilitSlii gi a
creativitd[ii gdndirii.

1.5.1. Competenle generale

Clasa pregititoare, clasa l, clasa a ll-a
1. Utilizarea numerelor In calcule elementare
2. Evidenlierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate in
spaliul inconjuritor
3. ldentificarea unor fenomene/relalii/regularitdli/structuri ?n mediul apropiat
4. Generarea unor explica[ii simple prin folosirea unor elemente de logicd
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea gi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenlionale pentru misuriri 9i estimdri

1.5.2. Competenle specifice gi continuturile invitirii

Competenfele specifice derivd din competenlele generale 9i reprezinti etape Tn
dobindirea primelor, care se realizeazd pe durata unui an gcolar prin activitifi de invdlare
care valorificd experienla concretd a elevului in contexte diferite. lnvSlitorul poate si
modifice, si completeze sau sd inlocuiascd activit5lile sugerate de programi cu altele,
adecvate clasei, fdcAnd posibili proiectarea unor demersuri didactice personalizate, care
pot asigura formarea competenlelor aferente fiecdrei clase in contexte diferite.

Clasa pregititoare
1. Utilizarea numerelorin calcule elementare
1.1. Recunoagterea gi scrierea numerelor in concentrul 0-31
1.2. Compararea numerelorin concentrul 0-31
1.3. Ordonarea numerelor in concentrul 0-31, folosind pozilionarea pe axa
numerelor
1.4. Efectuarea de adundrigi scdderiin concentrul 0-31, prin addugarea/extra-
gerea a 1-5 elemente dintr-o mullime datd
1.5. Efectuarea de adundri repetate/scideri repetate prin numdrare gi repre-
zentdri obiectuale in concentrul 0-31
1.6. Utilizarea unor denumiri gi simboluri matematice (sum5, total, diferen!5, =,
+, -) in rezolvarea gi/sau compunerea de probleme

2. Evidenlierea caracteristicilor geometrice localizate in spaliul inconju-

ritor
2.1. Orientarea gi migcarea in spaliu in raport cu repere/direclii precizate, folo-
sind sintagme de tipul: in, pe, deasupra, dedesubt, l6ngd, in fa!5, in spate, sus, jos,
stdnga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
2.2. ldentificarea unor forme geometrice plane (pitrat, triunghi, dreptunghi,
cerc) 9i a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferi) in obiecte manipulate de copii gi
in mediulinconjurdtor
3. ldentificarea unor fenomene/relafii/regularitifi/structuri din mediul apro-
piat
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul
apropiat, in scopul identificdrii unor regularitili
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectd in relalie cu mediulfamiliar
4. Generarea unor explicalii simple prin folosirea unor elemente delogici
4.1. Formularea unor observalii asupra mediului apropiat folosind limbajul
comun, reprezentiri prin desene gioperatori logici ,,9i", ,,nu"
4.2. ldentificarea relaliilor de tipul ,,dac5... atunci..." intre doud evenimente
succesive
5. Rezolvarea de probteme pornind de la sortarea 9i reprezentarea unor
date
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/materiale etc. pe baza unui criteriu dat
5.2. Rezolvarea de probleme in care intervin operalii de adunare sau scidere
cu 1-5 unitdli in concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
6. Utilizarea unor etaloane convenlionale pentru misuriri 9i estimiri
6.1. Utilizarea unor misuri neconvenlionale pentru determinarea si compararea
lungimilor
6.2. Utilizarea unor unitdli de mdsuri pentru determinarea/estimarea duratelor
unor evenimente familiare
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentdri necon-
venlionale in probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31

10
 Gonfinuturi - clasa pregititoare

Domenii Gonfinuturile invifarii

Numerele naturale 0-31
- Recunoagtere, formare, citire, scriere (cu citre), comparElre, ordonare:
- de la 0-10
- de la 10-20
Numere - de la 20-31
Adunarea gi sciderea in concentrul 0-10, prin numirare
Adunarea 9i sciderea Tn concentrul 0-3'1, fird trecere peste ordin, prh
numirare/cu suport intuitiv
Probleme simple de adunare sau scddere cu 1-5 unititiin concentnrl
0-31. cu suoort intuitiv
Orientare spaliali 9i localiziriin spafiu
Repere/direc{ii Tn spaliu: ?n, pe, deasupra, dedesubt, lAngd, In fa!i, in
Figurigi spate, sus, jos, stinga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
corpuri Figuri plane/2D
geometrice Pitrat, triunghi; dreptunghi, cerc - denumire, conturare
Corpuri/3D
Cub, cuboid, sferi - denumire
Lungime - unit5li nonstandard
Timp
Ziua, sdptdmAna, luna - denumire, ordonare
Misuriri Anotimpurile - denumire, ordonare
Bani- bancnote de 1 leu, 5lei, 10 lei
Schimburi echivalente valoric in concentrul 0-31

Date Golectarea gi gruparea datelor

Clasa I

1. Utilizarea numerelor in calcule elementare

1 ,1 . Scrierea, citirea 9i formarea numerelor phni la 100
1 .2, Compararea numerelor in concentrul 0-100
1 .3. Ordonarea numerelor in concentrul 0-100, folosind pozilionarea pe axa
numerelor, estimiri, aproximdri
1.4. Efectuarea de adundri gi scideri, mental si Tn scris, Tn concentrul 0-100,
recurg6nd frecvent la numirare
1,5. Efectuarea de aduniri repetate/scideri repetate prin numirare gi
reprezentiri obiectuale in concentrul 0-1 00
-
1.6. Utilizarea unor denumiri gi simboluri matematice termen, sumd, total,
diferenfS ((, ), =, -, +) Tn rezolvarea gi/sau compunerea de probleme

2. Evidenfierea caracteristicilor geometrice localizate in spaliul inconiu-

ritor
2.1. Orientarea 9i migcarea in spaliu in raport cu repere/direclii precizate, fob
sind sintagme de tipul: Tn, pe, deasupra, dedesubt, lAngd, Tn fa!i, in spate, stang4
dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

11